| Mihai Traistariu cucereste Spania ! | | | |
| Madrid, Spania/ Romanian Global News | | Accesari :429 | | Monday, 07 January 2008 | | {mosimage}Dupa succesul de la Eurovision 2006 , cariera lui Mihai Traistariu a cunoscut o intorsatura incredibila. Mihai a incheiat mai multe contracte cu case de discuri din strainatate , a inceput sa concerteze in fiecare luna de 2-3 ori in afara tarii , videoclipurile sale se difuzeaza pe televiziunile straine si melodiile sale pe radiourile de afara. O alta tara in care industria muzicala s-a dezvoltat mult in ultimii ani este ... Spania.
Spania e tara in care intalnim la ora actuala cei mai multi romani si , totodata , tara care ne da 12 puncte la Eurovision in fiecare an . Piesa " Tornero " cu care cantaretul Mihai Traistariu a adus Romaniei cel mai mare punctaj din toate timpurile ( 172 pct. ) nu a fost , insa , promovata aproape deloc in Spania imediat dupa Eurovision ... asa cum s-a intamplat in alte tari , cum ar fi Grecia , Cipru , Malta , Suedia , Norvegia , Finlanda etc.
Iata , insa , ca dupa 1 an si jumatate spaniolii au ajuns , in sfarsit , sa auda de " Tornero " si de Mihai Traistariu din Romania. ... Daca in vara lui 2007 piesa " Tornero " a fost inclusa pe compilatia " TODO EXITOS 2007 " - o compilatie produsa in Spania ce include toate hiturile internationale care au ajuns pe pozitia number 1 in 2007 in Europa , iata ca piesa " Tornero " isi mentine pozitia de hit international... fiind inclusa din nou ... pe o noua compilatie spaniola - " Superventas 2007 " , lansata cu o luna in urma.
Foto: Mihai Traistariu pe coperta revistei Origini Romanesti
| | Bucuresti, Romania/Romanian Global News | | Accesari :468 | | Monday, 07 January 2008 | | {mosimage}Romanian Global News ureaza Craciun Fericit si La Multi Ani milioanelor de romani ortodocsi de rit vechi din Basarabia, Serbia si Ucraina care serbeaza Nasterea Mantuitorului conform calendarului iulian, astazi 7 ianuarie 2008 !
| | Cuvintele uitate ale admiratiei reamintite de ICR | | | |
| Varsovia, Polonia/Romanian Global News | | Accesari :456 | | Monday, 07 January 2008 | | {mosimage}Ca si in alte tari europene, in Polonia romanii sunt relativ putin cunoscuti si, uneori, perceptia publica la adresa noastra este dominata de stereotipuri negative. Lucrurile nu au stat insa intotdeauna asa. In perioada interbelica, in anii celui de-al doilea razboi mondial sau in anii saptezeci, Romania si romanii au fost priviti cu admiratie atat de mari personalitati politice si culturale poloneze, cat si de oamenii obisnuiti.
In mare masura uitate sau cunoscute doar unor grupuri restranse de cercetatori, expresiile simpatiei si admiratiei fata de romani reprezinta o resursa neutilizata a relatiilor bilaterale romano-poloneze si a actiunilor de diplomatie publica ale Romaniei. Pentru a pune in evidenta aceste sentimente pozitive, Institutul Cultural Roman din Varsovia a conceput o campanie de diplomatie publica, intitulata „Cuvintele uitate ale admiratiei”. Scopul sau principal este sa repuna in circulatie aceasta memorie istorica favorabila romanilor si sa creeze, cu procedee cat mai credibile si cu instrumente cat mai eficiente, o atitudine favorabila fata de Romania, romani, cultura romana, in randul unui public cat mai larg, nu neaparat binevoitor. Cuvintele admirative au fost rostite, cu diferite prilejuri, de unele dintre cele mai mari personalitati politice si culturale ale istoriei poloneze: papa Ioan Paul al II-lea: „Romania este gradina Maicii Domnului”; maresalul Jozef Pilsudski: „Alianta polono-romana trebuie sa dureze”; marele poet Julian Tuwim: „Daca-i vorba de bani, e mai sigur sa-mi stea in buzunare, daca vine vorba de aliante, atunci sa le facem cu romanii”; scriitoarea Kazimiera Illakowiczowna: „Poporul roman a fost pentru noi un adevarat frate”. Chipurile celor patru remarcabile personalitati ale Poloniei au fost imprimate, in poze caracteristice, pe mari panouri lipite pe exteriorul mai multor autobuze, care circula pe liniile centrale ale Varsoviei. Cuvintele citate sunt reproduse foarte vizibil langa aceste patru chipuri iconice, fixate de mult in mentalul colectiv polonez. Pe panourile lipite pe autobuze mai sunt inscriptionate titlul campaniei si sigla si coordonatele ICR Varsovia.
La selectia citatelor au contribuit, in calitate de consultanti stiintifici, prof.dr. Tadeusz Dubicki, profesor la Universitatea din Lodz si specialist in relatiile romano-poloneze, si lect.univ.dr. Cristina Godun, profesor de literatura polona in cadrul Catedrei de Slavistica a Universitatii din Bucuresti. Campania „Cuvintele uitate ale admiratiei” are un mare potential de replicabilitate. Componenta sa varsoviana, care a costat sub 2.000 de euro si se desfasoara timp de 21 de zile, intre 28 decembrie si 18 ianuarie, poate fi considerata proiectul-pilot al unei initiative care urmeaza a fi realizata, in forme mai extinse, si in Cracovia, Poznan, Wroclaw, Gdansk sau in alte orase poloneze.
Foto Cotidianul: Mesajul Papei Ioan Paul al II-lea : "Romania este gradina Maicii Domnului"
| | Poveste de succes a unui roman la primaria din Torrejon de Ardoz | | | |
| Torrejon de Ardoz, Spania /Romanian Global News | | Accesari :492 | | Monday, 07 January 2008 | | {mosimage}Principala problema a romanilor in Spania este lipsa de informare. Principala greseala pe care o fac este ca se tem de autoritati. Principalul dezavantaj - lipsa banilor, atunci cand sunt la inceput. Orasul Torrejón de Ardoz numara 120.000 de locuitori. 20-25 % dintre acestia sunt imigranti, transmite Realitatea.net citata de Romanian Global News.
Cei mai multi, 7.600, sunt romani. Sunt urmati la mare distanta de marocani, 2.100, si de columbieni - in numar de 2.000. Directorul pentru problemele imigratiei in primaria din Torrejon de Ardoz este un roman. Are 30 de ani si a preluat acest post de sase luni. Marius Ioan (foto) a venit in acest post dupa ce a facut studiile de Administratie Publica la o universitate din Spania. El a mai lucrat in domeniu in primariile din Coslada, San Fernando si Alcala de Henares, orase in care locuiesc, de asemenea, zeci de mii de romani. Directia de imigratie are angajat si un jurist care poate interveni gratuit pentru intocmirea documentelor sau pentru reprezentarea solicitantilor. In aceeasi directie, functioneaza si un serviciu de traducere.
| | Doua milioane de romani poarta numele Sfantului Ioan | | | |
| Bucuresti, Romania/Romanian Global News | | Accesari :469 | | Monday, 07 January 2008 | | {mosimage}In ziua de 7 ianuarie, 1.985.987 cetateni ai Romaniei isi sarbatoresc patronul spiritual, pe Sfantul Ioan, conform informatiilor de la Ministerul Internelor si Reformei Administrative.
Statisticile existente la nivel national arata ca numarul romanilor care poarta numele Sfantului Ioan este in prezent cu 255.340 mai multi decat anul precedent. Din totalul romanilor care poarta prenumele Ioan/Ioana si derivatele acestora (Ion, Ionica, Ionica, Ionut, Ionel, Ionela) 1.477.298 sunt barbati si 508.689 sunt femei.
| | THE OSCARS: And the Nominees Should Be… | | | |
| New York, SUA /Romanian Global News | | Accesari :230 | | Monday, 07 January 2008 | NEW YORK, 6 ianuarie 2008 – Sub titlul THE OSCARS: And the Nominees Should Be…
{mosimage}The New York Times publica in editia de duminica optiunile celor trei cronicari de film ai celui mai important ziar american: A.O. Scott, Manohla Dargis si Stephen Holden. Filmul lui Cristian Mungiu, 4 luni, 3 saptamani si 2 zile este mentionat de catre doi dintre cei trei critici la cinci categorii din opt.
A.O. Scott si Manohla Dargis considera astfel ca 4, 3, 2 ar trebui nominalizat la Oscar (si nu doar in calitate de film strain) la urmatoarele sectiuni: “Cel mai bun film”, “Cel mai bun regizor”, “Cea mai buna actrita intr-un rol principal” (Anamaria Marinca), “Cel mai bun actor intr-un rol secundar” (Vlad Ivanov), “Cel mai bun scenariu original”. E important de mentionat faptul ca, la categoria “Cel mai bun scenariu original”, criticul A.O. Scott nominalizeaza filmul lui Corneliu Porumboiu, A fost sau n-a fost. Dosarul dedicat Oscarurilor in editia de duminica, 6 ianuarie 2008 a The New York Times este pentru mediile profesionale ale cinematografiei americane momentul de maxima vizibilitate si autoritate in procesul care influenteaza nominalizarile. Prezenta la toate aceste categorii a filmului 4, 3, 2, mentionarea filmului romanesc de catre doi dintre cei trei critici, dar mai ales faptul ca 4, 3, 2 are cele mai multe nominalizari dupa productia americana There Will Be Blood (regizat de Paul Thomas Anderson) e o dovada incontestabila a gradului de recunoastere critica pe care l-a castigat filmul in America. Cu toate acestea, 4 luni, 3 saptamani si 2 zile nu va candida in competitia oficiala decat la categoria “Cel mai bun film strain”. Optiunea apartine distribuitorului (IFC First Take) care nu a putut anticipa amploarea succesului de care filmul se bucura in America. Cristian Mungiu si Vlad Ivanov vor fi prezenti la ceremonia decernarii premiilor criticilor de film de la Los Angeles si la cea a Globurilor de Aur intre 12 si 13 ianuarie, cu sprijinul Institutului Cultural Roman din New York. Filmul va fi lansat oficial la New York pe 25 ianuarie 2008.
| | Iluzii platite cu bani grei | | | |
| Deva, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :493 | | Monday, 07 January 2008 | | {mosimage}Pentru foarte multe persoane dorinta de a pleca in strainatate ramane singura sansa de a-si crea un viitor. Pentru o viata mai buna si un trai decent, impinsi de saracie, acesti oameni sunt in stare de orice pentru a face rost de un contract de munca inalte tari.
Cu toate ca, ziarele au prezentat de foarte multe ori, cazuri in care oamenii au fost inselati cu sume mari de acesti „salvatori” pentru rezolvarea actelor, numarul credulilor este in continua crestere. Dupa ce dau banii in ideea ca vor beneficia de un loc de munca sigur, doritorii raman cu buza umflata si cu buzunarele goale. 20 de persoane din diferite judete ale tarii s-au prezentat la Politia municipiului Deva pentru a depune plangere in legatura cu faptul ca au fost inselati de un ONG care le-a promis transport si angajare in strainatate, transmite Promt Media reluata de Romanian Global News. Reprezentantii respectivei firmei le-au promis oamenilor „aranjarea” contractelor in schimbul unei sume de bani. De buna credinta si in speranta ca vor ajunge sa munceasca legal intr-o alta tara, oamenii au depus in contul firmei 1.697 de lei fiecare reprezentand transport si asigurare medicala pentru un an urmand ca in cursul zilei de duminica 6 ianuarie 2008 sa fie preluati de un autocar din zona garii Deva pentru a fi transportati peste granita. Surpriza insa ! Cand au ajuns la gara, oamenii au constatat cu stupoare ca au fost inselati. Politia a declansat o ancheta pentru a-i identifica si prinde pe cei care i-au inselat. „Intrucat acest fapt nu s-a mai petrecut, cei in cauza au sesizat Politia Deva, care a demarat o ancheta, efectuand cercetari sub aspectul savarsirii infractiunii de inselaciune, in vederea identificarii persoanelor vinovate si a stabilirii participatiei acestora”, a declarat subinspectorul de politie Bogdan Nitu, purtator de cuvant la IPJ Hunedoara.
| | Mitropolia Basarabiei se va plange la CEDO de masurile represive ale comunistilor de la Chisinau | | | |
| Chisinau, Basarabia / Romanian Global News | | Accesari :541 | | Monday, 07 January 2008 | | {mosimage}Mitropolia Basarabiei si-a exprimat intentia de a depune o plangere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului in replica fata de gestul autoritatilor de la Chisinau care au cerut ca patru preoti si o maica din cadrul acestei mitropolii sa paraseasca teritoriul statului.
Motivul invocat de autoritati: acestia nu ar avea documente legale de sedere si munca in Basarabia. Seful Cancelariei Mitropoliei Basarabiei, diaconul Andrei Deleu, a apreciat actiunile intreprinse fata de preoti drept un nou val de persecutii, inspirate de conducerea politica a Chisinaului. „Noi consideram aceste actiuni drept o noua intimidare si rafuiala impotriva Mitropoliei Basarabiei de catre autoritatile Republicii Moldova”, a spus parintele Deleu, adaugand ca, in consecinta, Mitropolia Basarabiei se pregateste sa depuna o plangere la CEDO, cat mai curand cu putinta, transmite BBC reluat de Romanian Global News. „Vom fi nevoiti sa depunem o noua plangere la CEDO, deoarece Hotararea CEDO din 13 decembrie 2001 cu privire la Mitropolia Basarabiei nu a fost indeplinita definitiv, ba dimpotriva in ultimul moment a inceput o noua prigoana impotriva Mitropoliei Basarabiei, a explicat Andrei Deleu. Nu putem sa spunem cat de repede vom depune aceasta plangere, juristul nostru lucreaza la acest proiect astfel incat sa o depunem cat mai curand la CEDO.” Patariarhia Romana si-a exprimat ingrijorarea fata de ceea ce a calificat drept incercarile de intimidare a reprezentantilor Mitropoliei Basarabiei, dependente canonic de Biserica Ortodoxa Romana. Purtatorul de cuvant al Patriarhiei, preotul Constantin Stoica, a precizat insa ca ar fi de dorit ca incidentele sa se rezolve pe plan local, de catre cei in cauza.
Foto Gardianul: IPS Petru al Basarabiei
| | Autoritatile comuniste de la Chisinau expulzeaza inca un preot din Basarabia | | | |
| Chisinau/ Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :450 | | Monday, 07 January 2008 | | {mosimage}Autoritatile comuniste de la Chisinau au expulzat joi, 3 ianuarie, un al treilea preot roman. Daca primilor doi parohi li s-a imputat lipsa permisului de munca in Basarabia, ultimul a fost expulzat pur si simplu, avand actele in regula, scrie cotidianul „Jurnalul National”, reluat de Romanian Global News.
Oamenii din satele ramase fara preoti s-au inarmat cu ce au gasit pe langa case si au iesit in strada, sperand sa obtina intoarcerea preotilor romani in parohii. Vestea expulzarii celui de-al treilea paroh a devenit cunoscuta joi seara, cand granicerii basarabeni nu i-au mai permis sa treaca frontiera. Constantin Dumitrascu, paroh al bisericii din satul Larga-Noua, raionul Cahul, a fost lasat sa inghete ore bune in vama. Apoi i s-a restituit pasaportul si a fost rugat sa se intoarca in Romania, fara a i se oferi vreo explicatie. „Am toate actele in regula! Am permis de munca... Granicerii mi-au spus: „Parinte, asa am primit ordine. Nu aveti voie sa intrati!”, a spus preotul Dumitrascu, citat de „Jurnalul National”.
| | "Mi-au reprosat tot timpul ca sunt roman" | | | |
| Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :513 | | Monday, 07 January 2008 | | {mosimage}Expulzat din Basarabia, parintele Ionel Bagea (foto) vorbeste despre sicanele la care a fost supus de Securitatea de la Chisinau. Preotul roman Ionel Bagea, 39 de ani, care a primit interdictie de a intra in Basarabia, spune ca primii care au de suferit sunt cei 300 de enoriasi din satul basarabean Vadul lui Isac.
Parintele Bagea slujeste de 14 ani la Vadul lui Isac, in apropiere de Cahul. „Am fost trimis ca preot misionar de Episcopia Husilor si a Romanului in primavara anului 1993, dupa reactivarea Mitropoliei Basarabiei de catre Patriarhia Romana”, spune parintele citat de Evenimentul Zilei, reluat de Romanian Global News. In Vadul lui Isac nu exista nici biserica, nici preot din 1944, de cand fostul preot a fost deportat in Siberia. „La inceput am slujit sub cerul liber, timp de sase luni. Am fost primul, dupa 50 de ani, care a sfintit acolo cozonacul si pasca de Pasti. A fost una dintre cele mai mari trairi sufletesti ale mele. Apoi am construit un paraclis, pe locul unde fusese biserica ortodoxa, daramata cu buldozerul in 1944. Si am inceput a construi o biserica din pamant”, mai spune parintele Bagea. Intre timp, mai multi enoriasi din satele Manta si Vadul-lui-Isac, doua din localitatile unde preotilor li s-a interzis sa se mai afle pe teritoriul Republicii Moldova, si-au exprimat intentia de a recurge la actiuni de protest, daca nu vor inceta ceea ce ei au calificat drept persecutiile la adresa preotilor Mitropoliei Basarabiei din satele lor. Primarul de Manta Ion Neagu a reactia enoriasilor., trasmite BBC, reluat de Romanian Global News. „Lumea este agitata, lumea este in asteptarea unei solutii pasnice a acestei probleme. Dar in caz contrar sigur ca au intentia de a manifesta in alt mod. S-a hotarat de a organiza Drumul Crucii de la Giurgiulesti pana la Cahul. Va fi un raspuns pasnic, crestin la intentiile conducerii de varf de a dispersa lumea in doua tabere…” Primarul Ion Neagu admite ca respectivii preoti ar fi intarziat cu perfectarea unor documente necesare, dar vede in actiunile autoritatilor o alta motivare. "Daca s-a incalcat legea, de ce pana acum nu s-a aplicat interdictia asta? Ambii preoti slujesc de ani de zile aici. Au ridicat biserici si nimeni nu i-a intrebat vreodata ce faci si de unde vii. Iar acum, in ajun de Craciun, stiind ca situatia este de asa natura cu mitropoliile respective, sigur ca s-a incercat, in asa mod, sa se atraga enoriasii de partea Mitropoliei Moldovei. Deja s-au facut si interventii din partea protopopului Mihail Ursu de Cahul si Hancesti de a-si propune serviciile la sesizarea unor enoriasi… Desi o astfel de sesizare n-a fost, dar s-a declarat asa…"
| | Un roman din Italia a inapoiat un portofel gasit | | | |
| Roma, Italia/Romanian Global News | | Accesari :505 | | Monday, 07 January 2008 | | {mosimage}Cine mai crede in povesti cu portofele gasite si predate pagubasilor sau autoritatilor? Si totusi, se mai intampla inca si sunt mediatizate cum se cuvine. Un astfel de episod frumos a avut ca protagonist un cetatean roman din Sansepolcro, localitate din provincia Arezzo.
Potrivit cotidianului "La Nazione", a fost "un act de onestitate care, intr-un moment greu pentru oras, cand microcriminalitatea, drogurile si jocurile de noroc au revenit in atentie, ne face placere”, informeaza Gazeta Romaneasca, citata de portalul Realitatea din Italia. Ce s-a intamplat, povesteste chiar cea care si-a pierdut portofelul, Battistina Sulpizio, care nu locuieste la Sansepolcro, dar care era oaspete la sora ei, Giuliana, in vacanta. Intr-dimineata, doamna Battistina a iesit sa faca cumparaturi in centru, dar la intoarcerea acasa si-a dat seama ca nu mai avea portofelul. Dupa o ora de cautari inutile, doamna a primit un telefon pe celular. “Era o doamna romanca si mi-a spus ca sotul ei gasise portofelul meu. M-a gasit pe celular pentru ca in portofel, alaturi de bani, era o chitanta de reincarcare a telefonului, emisa de o tabacherie. Ne-am dat intalnire si sotul doamnei romance, imediat ce m-a vazut, mi-a inmanat portofelul cu bani, documente, carti de credit, era totul inauntru, fara sa lipseasca nimic . Multa bucurie, un multumesc si o recompensa sincera pentru barbat, care a tinut sa precizeze, inainte de a pleca: Nu toti romanii sunt la fel ca cei care apar din pacate la televizor si in ziare, eu si familia mea suntem persoane oneste si serioase, si daca n-as fi gasit proprietarul, as fi dus portofelul la carabinieri”.
| | Continua regimul restrictiv pentru munca pentru romani in Italia | | | |
| Torino, Italia/Romanian Global News | | Accesari :465 | | Monday, 07 January 2008 | | {mosimage}Regimul de tranzitie pentru accesul romanilor pe piata muncii a fost prelungit! Este asteptata o circulara cu instructiunile pentru angajare. Romanii si bulgarii vor trebui sa mai astepte inca un an pentru a putea avea acces liber la piata muncii in Italia. Potrivit paginii de web a Primariei din Torino. Italia a decis sa mentina regimul de tranzitie in privinta muncitorilor romani si bulgari, cu exceptia celor care se incadreaza in categoriile mentionate in 2007.
Decizie care, explica Ministerul Afacerilor externe, fusese comunicata Comisiei europene in data de 24 decembrie 2007. Ca si in anul trecut, angajarile vor fi libere doar in domeniile: agricol, turistic si hotelier, munca menajera si ingrijirea persoanelor, constructii, metal-mecanic, functii de conducere si munca cu un grad foarte ridicat de calificare, precum si munca sezoniera. In aceste domenii vor putea fi incheiate contracte de munca fara a solicita in prealabil vreo autorizatie (nulla osta) de la Ghiseele Unice. In consecinta procedura de angajare a unui lucrator roman in domeniile mentionate este aceeasi ca si pentru angajarea unui lucrator italian: comunicarea de angajare la Centrul de plasare a fortei de munca (Centri per l'impiego) cu cel putin o zi inaintea angajarii propriu-zise, asa cum este prevazut de catre legea n. 296/2006 si comunicare de angajare la institutiile de previdenta (INPS, INAIL). In toate celelalte sectoare va trebui respectata procedura care urmeaza a fi clarificata in zilele urmatoare de catre o circulara a ministerelor de Interne si Solidaritate sociala. Nu este exclus ca procedura sa fie aceeasi cu cea de anul trecut, cand, pentru a angaja un lucrator intr-unul din domeniile neliberalizate, era necesar sa se solicite la Ghiseele Unice o autorizatie (nulla osta).
| | Istroromanii prezenti la Palazzo Correr din Venetia | | | |
| Venetia, Italia/Romanian Global News | | Accesari :472 | | Monday, 07 January 2008 | {mosimage}Palazzo Correr din Venetia va gazdui marti, 8 ianuarie, de la ora 18.30, vernisajul unei expozitii despre limba, istoria, cultura si traditiile istroromanilor. Evenimentul este organizat de Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica si Asociatia Culturala Italo-Romana “Decebal” din Trieste, care a initiat o campanie itineranta de promovare a limbii si civilizatiei istroromanilor, inca foarte putin cunoscute si promovate.
Colaborarea intre cele doua institutii a inceput in iunie 2007, cand la Trieste a avut loc seria de manifestari sub genericul “Istroromanii: o cultura mica in marea istorie. Europa limbilor si a culturilor”, desfasurate sub patronajul Primariei din Trieste si al UNESCO Italia. La expozitia de la Venetia vor fi expuse documente, fotografii, afise, carti, precum si diverse obiecte originale si rare, ca, de exemplu, primul manual de istroromana, stampe vechi si harti care ilustreaza istoria Istriei. De asemenea, ca omagiu adus institutiei gazda (Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica), va fi expusa si editia unui carti din 1910 a intemeietorului acesteia, Nicolae Iorga, precum si reproduceri din descrierile pe care marele istoric le-a facut oraselor Trieste si Fiume. La inaugurarea expozitiei va avea loc o dezbatere despre istroromani, care va fi condusa de dr. Ervino Curtis, presedintele Asociatiei Culturale Italo-Romane “Decebal”, si Gilberto Pegoraro, absolvent in anul 2007 al Universitatii Ca’ Foscari din Venetia, cu o teza despre istroromani. La inchiderea expozitiei, pe 19 ianuarie, la ora 15.30, in Campo Santa Fosca din fata Institutului Roman va avea loc spectacolul folcloric sustinut de grupul “Dor calator” din Graz, condus de Ionel Mircea Popi, care va prezenta publicului venetian si turistilor din intreaga lume cantece si dansuri din traditiile istroromanilor.
Reamintim ca istroromana este unul din cele patru dialecte ale limbii romane celelalte trei fiind daco- romana, aromana si megleno-romana. Istro-romanii traiesc inca, in locul lor de bastina in peninsula Pola in Croatia, unde, din pacate, au fost supusi unui proces agresiv de asimilare. In prezent comunitatea ramasa acolo mai numara circa 2.500 de persoane. O mare parte dintre ei au si emigrat constituind comunitati cum este cea din New York si Trieste care incearca sa pastreze alaturi de cei de acasa traditiile si limba. Din pacate ca si in cazul altor comunitati romanesti autohtone, interesul autoritatilor romane este aprope zero pentru aceasta ramura a poporului roman.
| | 2008 - Editia a 5-a a Congresului cadrelor romanesti din Europa | | | |
| Paris, Franta/Romanian Global News | | Accesari :498 | | Monday, 07 January 2008 | | {mosimage}Sala Gustave Eiffel, situata la primul etaj al Turnului Eiffel va gazdui in data de 25 ianuarie 2008 – Salonul de recrutare de cadre si studenti romani in Europa, organizat de “Club Celidea Bucharest”.
Din anul 2004, acest congres al cadrelor romanesti din Franta, considerat cea mai mare intalnire a cadrelor si studentilor romani din strainatate, a oferit oportunitatea unor intalniri directe cu lideri ai investitorilor francezi in Romania. Congresul din 2008, ajuns deja la a 5-a editie, ofera in plus sansa unor interviuri directe de recrutare dar si ocazia de a primi consiliere in ceea ce priveste deschiderea unei afaceri in Romania sau obtnerea unei finantari europeana pentru proiecte care ajuta la dezvoltarea durabila a Romaniei ca membru activ al Uniunii Europene. Invitatii de onoare ai evenimentului vor fi Jean-Francois Bernardin, presedintele AFCCI organizator al Congresului din partea franceza, Ambasadorul Romaniei in Franta, Teodor Baconschi, André Santini, secretar de stat in cadrul Ministerului Bugetului, conturilor publice si al functiei publice, Jean–Marie Blanc, director regional Nord si Est al APEC si Petre Roman, fost prim ministru al Romaniei, profesor la Universitatea Politehnica Bucuresti.
| | Auto-testare pentru obtinerea cetateniei in Statele Unite | | | |
| Washington, SUA/Romanian Global News | | Accesari :481 | | Monday, 07 January 2008 | | {mosimage}Pagina de web a Serviciului pentru Cetanie si Imigratie din Statele Unite a publicat recent un auto-test care sa vina in ajutorul celor care vor sa obtina cetatenia SUA. Testul este un ghid pentru testarea cunostintelor de Istoria SUA si a cunostintelor legate de structurile guvernamentale.
Portalul precizeaza, totodata, ca nu acesta este testul care va fi sustinut in fata unui ofiter de la Serviciul de Cetatenie si Imigratie SUA, dar intrebarile sunt similare. Totodata, testul oficial va evalua abilitatile candidatului de a vorbi, citi si scrie si de a intelege limba engleza.
Testul pregatitor este disponibil la adresa:
http://www.uscis.gov/portal/site/uscis/menuitem.010cab8025677e19631ef89b843f6d1a/?vgnextoid=9ff98424f8304110VgnVCM1000004718190aRCRD&vgnextchannel=9ff98424f8304110VgnVCM1000004718190aRCRD
| | „Pentru tinerii romani as avea un sfat special: acela de a nu uita ca sunt romani si de a se mandri | | | |
| Recanati, Italia/Romanian Global News | | Accesari :399 | | Monday, 07 January 2008 |
{mosimage}In sobra biblioteca leopardiana din Recanati, Ioan Barbu a stat de vorba cu Donatella Donati, pentru portalul Realitatea din Italia. “Interlocutorul meu este ceea ce G. Calinescu numea „un om al sintezelor”, exersandu-si spiritul, vocatia si cunostintele pe multiple planuri. Este licentiata in Filozofie si Litere; a fost multa vreme profesoara si directoare de scoala si, dupa ce a iesit la pensie, s-a dedicat Centrului Mondial de Poezie, asezamant inca prea putin cunoscut in Romania, dar faimos in Peninsula, si nu numai, unde lucreaza in calitate de vicepresedinte si director tehnic. Domnia sa dirijeaza, in cadrul acestui centru, si un altul, de Presa, care face cunoscute activitatile primului prin informatii si comunicate saptamanale, difuzate in lume prin binecunoscuta agentie de stiri ANSA.
M-a primit cu bunavointa si cordialitatea cu care primesti un confrate dintr-o tara-sora – tara pe care, de altfel, a si vizitat-o, pastrandu-i o amintire nestearsa. Discutia s-a legat pornind de aici” scrie Ioan Barbu intr-un interviu publicat de Realitatea din Italia si preluat de Romanian Global News.
Ce v-a placut si ce nu in Romania, stimata doamna Donatella Donati? Sau, poate, ar trebui sa reformulez intrebarea in termeni jurnalistici: ce ati gasit, in Bucuresti si in celelalte locuri pe care le-ati strabatut, demn sa atraga atentia lumii – a Europei, in primul rand – asupra noastra? O intrebare cu atat mai oportuna, cred, cu cat Romania, dupa cum bine stiti, cu un an in urma a trecut un suprem examen al istoriei sale postrevolutionare: intrarea in Uniunea Europeana.
A trecut ceva timp de la peregrinarile mele in Romania, dar impresiile despre tara dvs., departe de a se stinge; s-au stratificat, capatand o logica interioara pe care atunci, in timpul vizitei, inca n-o banuiam. Aveti, domnule Barbu, nu numai o tara frumoasa, nu numai o geografie care incanta, ci si o istorie care trezeste admiratia. Ceea ce nu e deloc putin! Aveti, de asemenea, un popor care si-a revelat si isi reveleaza, in continuare, virtuti deosebite in planul muncii, al harniciei, al creatiei, al ospitalitatii, al civilizatiei si culturii – ceea ce, iarasi, nu e deloc putin!
Ce a inregistrat la noi, ca elemente deosebite – fie ele cu semnul plus, fie ele cu semnul minus –, ochiul versat al jurnalistei care sunteti?
Cunoasterea Romaniei mi-a fost inlesnita si de bunele oficii ale prieteniei mele, profesoara Smaranda Bratu Elian, de la Universitatea Bucuresti, cea care a ingrijit editia in romaneste „Opere” de Giacomo Leopardi (Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 1999) si care mi-a fost si traducatoare, si ghid. Am vizitat Bucurestii, dar si o seama de orase din Transilvania, ca Blajul („Mica Roma” a lui Mihai Eminescu), Alba Iulia, Dejul… Pretutindeni, mi-a facut o impresie cu totul aparte arhitectura, atat cea citadina, cat si cea rustica, ambele cu valori-unicate in Europa. M-au impresionat, de asemenea, edificiile de cultura, mu¬zeele, teatrele, cu rolul lor de pivot in viata spirituala a tarii, afirmat atat de pregnant prin masiva participare a publicului la tot ceea ce intreprind. Orasele, ca si satele Dvs., au o personalitate a lor, care se impune din prima clipa.
Dar… Exista si un „dar”, nu?
Fireste ca exista, si lucrul acesta e valabil nu numai la Dvs., ci oriunde in lume. Bucurestii, de pilda, e un oras al contrastelor, alternand frumosul arhitectonic cu aspectul urat, deprimant al cartierelor marginase. Si ma refer nu numai la blocurile de locuinte hade, croite dupa un tipar strain, sovietic, ci si la nepasarea edililor, ca sa nu zic mai mult, fata de conditia de viata a omului. Cand ne plimbam, serile, prin Bucuresti, prietena mea imi striga la tot pasul: „Atentie, acolo e o groapa, vezi sa nu cazi!” Mi s-a relatat ca, in Bucurestii de altadata, nu numai centrul, cu parcurile si cu cartierele lui rezidentiale, era o incantare pentru ochi, ci si destule cartiere de margine. Pe ultimele, epoca tota¬litarismului le-a daramat – infiltrandu-se, nu o data, chiar si in centru! –, ca sa faca loc cladirilor standard, fara personalitate. Si, de prea multe ori, si fara minime conditii de confort. Am trecut pe langa blocuri ai caror locatari, prea saraci ca sa-si ingaduie „luxul” incalzirii centrale, se intorsesera la arhaicele sobe cu lemne, scotand hornurile prin ferestre… Trist, deprimant, dezolant…
Jurnalista care sunteti a trecut, cum vad, dincolo de fatade, incercand sa surprinda ce ascund ele…
N-am facut-o cu intentia de a descoperi neaparat tristetea si dezolarea, ci din curiozitate, din curiozita¬tea fireasca nu numai a jurnalistului, ci si a omului. Un spectacol pe care n-o sa-l uit usor este cel al pietelor din orasele Dvs. Un spectacol pitoresc, foarte colorat, foarte viu, dar, din pacate, tradand abateri „orientale” de la normele vietii civilizate. In Occident, marfurile alimentare sunt carate la piata de masini speciale, amenajate dupa regulile de igiena cele mai stricte. La Dvs., caruta care azi aduce struguri sau miei maine poate transporta saci cu ciment, sau invers. Fiindca suntem la capitolul agricultura, ea mi se pare, in Romania, prea lenta, prea inceata in dezvoltare, calificativ pe care n-as sovai sa-l pun si industriei. Dar intorcandu-ma la viata sociala – pentru ca ea, in ultima instanta, e decisiva pentru om –, trebuie sa va spun ca, in mod deosebit, m-au interesat, ca profesoara si ca femeie, copiii din Romania. Am vizitat orfelinate si m-am cutremurat de numarul mare de copii „cu probleme” – probleme dintre cele mai dureroase. Stiu ca s-au facut si se fac, din partea statului roman, toate eforturile pentru acesti micuti, pe care viata i-a lovit atat de crunt. M-am interesat, ca profesoara, si de sco¬lile Dvs. Cunosc buna faima de care se bucura inva¬ta¬mantul romanesc, dar mi-as ingadui, la acest punct al discu¬tiei, o remarca. In comparatie cu scoala din Oc¬cident, cea romaneasca, in pofida marilor ei succese, este inca in sufe¬rinta la ceea ce s-ar putea numi „caracterul democratic” al invatamantului, decisiv pentru viitorul copiilor. La noi, in Italia, ca si in celelalte tari ale Uniunii Europene, elevul „superdotat” sta in banca cu micul marocan semianalfabet sau cu cel ce acuza handicapuri de ordin intelectual. Toti, cot la cot, trebuie sa asalteze stiinta, cunoasterea, cei dotati tragandu-i dupa ei si pe ceilalti. La Dvs., la romani, parintele care are un copil istet se face luntre si punte ca sa-l scoata din scoala in care, dupa parerea lui, progenitura s-ar sufoca intre colegi mediocri, mutandu-l intr-o scoala care i se pare „de elita”.
Doamna Donati, spuneti-mi, va rog, pana la urma v-ati simtit bine la noi, intr-o Romanie cu atatea dureri si necazuri?
M-am simtit destul de bine! Romanii sunt oameni minunati, foarte deschisi si foarte primitori, calitati pe care nu le intalnesti oriunde pe lumea asta. Am discutat cu intelectuali de rasa, am vazut spectacole de cea mai inalta tinuta artistica, m-am distrat, am mancat bine… A propos, prietena mea m-a invitat, intr-o seara, sa cinam intr-unul din restaurantele de lux din Bucuresti. Ne-am desfatat cu cele mai alese bucate, iar la sfarsit am trait o veritabila surpriza: totul n-a costat decat vreo 40-50 de euro!
Vorbeam mai inainte despre intrarea noastra, a romanilor, in U.E. Uniunea este o organizatie puternica, solid constituita, o redutabila forta a timpului si a lumii… Credeti ca noi, romanii, ii vom putea aduce si ceva ce-i lipseste?
Da, si catre asta trebuie sa va indreptati – cred eu – atentia: catre ce n-are U.E., dar aveti Dvs. Intr-o Europa in care concurenta e atat de acerba, nu veti izbandi copiind, sa zicem, marfurile noastre, ci prin produse specifice, pe care Occidentul nu le are, sau nu le are la nivelul de calitate pe care-l puteti oferi Dvs. Ma gandesc, cand spun asta, la siderurgia Dvs., care are o traditie seculara si in care v-ati ilustrat ca putini altii. Sunt si alte domenii in care „marca” sau „patentul” Romaniei pot interesa in gradul cel mai inalt: industriile locale, industria mobilei… Romania are un nume bun si in industria portelanurilor. Iata tot atatea cai prin care va puteti atrage interesul si sufragiile Europei. Asta, fireste, in timp, dupa ce veti transforma exigentele Uniunii Europene in propriile Dvs. exigente.
Mereu ni se spune ca, „in timp”, vom face o fata buna in Uniunea Europeana… Sa inteleg din asta ca inceputurile vor fi grele?
Sa nu va inchipuiti ca, odata intrati in U.E., veti mai plati, pentru doua persoane, doar 40 de euro intr-un restaurant de lux!... Sigur ca va fi greu, asa cum le-a fost greu si altor tari de talia Romaniei, precum, sa zicem, Spania, Portugalia sau Grecia. Si ele, cand au intrat in Uniunea Europeana, erau departe de cota de dezvoltare atinsa de tari ca Germania, Franta sau Italia. In cazul Romaniei, ca si al altor viitoare candidate la U.E., va fi, pentru populatie, si mai greu. Spania, Portugalia sau Grecia aveau avantajul tarilor capitaliste, al regimului proprietatii private, in timp ce Romania are dezavantajul – devenit un adevarat handicap istoric – al jumatatii de veac de comunism, care a lasat urme atat de adanci si in economie, si in constiinte. Adaptarea la „euro” si la cerintele lui nu se va face fara unele convulsii sociale.
Ce inseamna pentru Dvs., stimata doamna Donati, Uniunea Europeana? I-am intrebat pe unii dintre interlocutorii mei daca ea li se infatiseaza ca un „experiment istoric”, dar, poate m-am grabit formuland astfel, notiunea de „experiment” implicand, intre altele, un procent mai mare sau mai mic de nesiguranta, ca si o anume limitare in timp.
Uniunea Europeana nu e un experiment, ci un proiect ireversibil. Ideea Europei unite – veche inca din antichitate, cand romanii au incercat sa edifice un imperiu latin continental – s-a transformat, dupa cel de-al doilea razboi mondial, intr-o necesitate istorica obiectiva, a carei stringenta a crescut si creste mereu. Intre colosii lumii de azi – America, China, Rusia – Europa s-ar pierde daca n-ar deveni, ea insasi, un colos, o forta.
Ce vom castiga ca tara a U.E. se stie, de aceea si dorinta arzatoare a romanilor de aderare la „forta” de care vorbeati. Se stie, insa, mai putin despre ce vom pierde. Daca nu ne vom pierde identitatea nationala – si, desigur, nu ne-o vom pierde, asa cum nici Dvs., italienii, nu v-ati pierdut-o –, oare aceasta identitate (la care noi, romanii, tinem atat de mult!) nu va suferi, cumva, unele modificari?
Mai intai, dati-mi voie sa va spun ca, dupa parerea mea, iubirea prea mare, prea patimasa, lipsita de luciditate, fata de ceea ce se cheama „identitate nationala” se poate transforma, in anumite circumstante, intr-un factor nociv, in acel nationalism sovin din care a scaparat ultima mare conflagratie mondiala. Sigur ca, in Uniunea Europeana, fiecare popor isi va prezerva identitatea, Europa unita fiind puternica, printre altele, si prin diversitate in unitate, deci prin bogatia si policromia caramizilor ce-i zidesc edificiul. Dar, asa cum o limba nationala – cum e si cazul limbii romane – se imbogateste, se coloreaza si se dezvolta, cucerind o mai larga arie de cuprindere a realitatilor contemporane, adoptand neologisme sau formule lingvistice transnationale, tot asa identitatea, specificitatea unui popor capata noi valente in cadrul unei unitati ce transcende granitele. Sigur ca unele trasaturi ale identitatii, ale specificului, se vor estompa intr-o masura sau alta, dar altele, puse in noi si prielnice conditii, se vor afirma mai pregnant. Fiecare popor, in cadrul U.E., isi indeplineste datoriile si programele lui nationale, dar, prin stransa conlucrare cu celelalte popoare din Uniune, face ca aceste datorii si programe sa cunoasca o superioara anvergura in ce priveste realizarile practice. O economie unica, o politica unica, o prezenta internationala unica – iata marile avantaje pe care le aduce U.E.; de aici, si dorinta Dvs., a romanilor, ca si a altora, de a face parte din Uniune.
Exista la noi, in Romania – si poate ca exista si in alte parti – pareri conform carora Uniunea Europeana e un fel de „panaceu universal”, de leac universal pentru toate problemele si durerile cu care se confrunta natiile si indivizii…
Sunt probleme pe care le poate rezolva U.E., prin puterea conjugata a tarilor ei, dar sunt si altele, destule, a caror solu¬tionare nu poate veni decat prin efort national. Noi, in Italia, traim, de cateva decenii, stresul unei natiuni sufocate de prea marele numar de imigranti navaliti aici din toate colturile lumii. Cam 10 la suta din actuala populatie a Italiei e alcatuita din straini. Ne mai confruntam, apoi, cu decalajele de dezvoltare dintre Nordul industrializat si prosper si Sudul rustic, inapoiat si sarac. Si Dvs., romanii, aveti – si veti avea, chiar daca ati aderat la U.E. – probleme de un ordin asemanator. La Dvs. nu se pune problema imigratiei, ci a emigratiei – de proportii destul de mari, din cate stiu – spre Spatiul Schengen, cu toate consecintele ce decurg de aici pentru economia si viata tarii. Iar eforturile pentru o dezvoltare echilibrata a regiunilor sunt – sau ar trebui sa fie si la Dvs. – la ordinea zilei. Am constatat eu insumi ca Transilvania este, fata de celelalte zone ale Romaniei, mai dezvoltata eco¬omic si cu un grad mai inalt de civilizatie.
Dvs., doamna Donatella Donati, sunteti si prof¬soara, ati fost si practicanta in domeniu, ati fost directoare de scoala… I-ati privit pe copiii si pe tine¬rii din Romania si cu ochii Dvs. de pedagog si de mentor al noilor generatii. Ce sfat le-ati da acestora, pentru viitorul pe care il vor trai in Uniunea Europeana?
Sa fie atenti, foarte atenti la cel dintai pas pe care il fac in viata, fiindca, de cele mai multe ori, acest pas este unul decisiv. Sfatul acesta este valabil pentru toti tinerii lumii, l-am dat intotdeauna si elevilor mei. Pen¬tru tinerii romani as avea, daca-mi ingaduiti, un sfat special. Si anume, acela de a nu uita ca sunt romani. De a nu se rusina, ci, dimpotriva, de a se mandri cu aceasta nobila obarsie si cu o tara care a dat lumii atatea glorii. Sa-si asume istoria Romaniei, si cu bunele, si cu relele ei; sa nu-si faca o culpa din faptul ca Romania a traversat neagra epoca a totalitarismului comunist. Caci nu ea, Romania, a voit-o, ci i-a fost impusa. Si inca un lucru, a carui extrema insemnatate nu este, cred, cazul s-o subliniez: acesti tineri, ramanand romani, trebuie sa fie, in acelasi timp, europeni. Nu-i greu deloc sa fie astfel, pentru ca poporul roman este si a fost dintotdeauna, prin istoria si prin civilizatia sa, un popor prin excelenta european. Dar „a fi european” inseamna nu numai a te simti ca atare, ci si a proceda ca atare in toate actele muncii si ale vietii. Iar asta n-o poti dobandi decat prin cunoastere. Prin cunoasterea Europei, a valorilor ei, a popoarelor ei, a tinerilor acestor popoare. Faceti Dvs., romanii, tot ce trebuie facut in acest sens? O spun cu regret: ma tem ca nu. Iata, avem aici, la Recanati, un Centru Mondial al Poeziei, unic in lume, cu porti deschise catre toate orizonturile planetei. Mii si mii de poeti, de iubitori ai poeziei, tineri si varstnici, vin aici, la noi, din toata lumea, ca sa-si apropie valori ale spiritului care sunt valori ale universalitatii. Dar, din nefericire, n-am vazut, aici, la noi, si prea multi romani… Mai ales tineri.
Va multumesc, stimata doamna Donatella Donati, si va asigur ca va impartasesc regretul. Sa speram in timpuri mai bune si din acest punct de vedere!
| | Concurs international de poezie romaneasca | | | |
| Berlin, Germania/Romanian Global News | | Accesari :544 | | Monday, 07 January 2008 | | {mosimage}Romanii din tara sau din orice colt al lumii, poeti sau care au prin preajma manuitori ai penelului, se pot inscrie la Concursul International de Poezie Romaneasca “Starpress 2008”, lansat de publicatia internationala Starpress ww.valcea-turism.ro, informeaza portalul Ars Longa.
Concursul este organizat de Starpress ww.valcea-turism.ro din Romania din Romania, in colaborare cu publicatia online www.teranovamagazine.ca din Canada, Jurnalul Terranova-Montreal, Editura "Destine” Montreal poetgfilip@yahoo.ca , Publicatia "Asociatia scriitorilor de limba romana din Canada"(pro_base1@yahoo.ca) , Revista Observatorul - SUA&Canada(Forma tiparita) si www.observatorul.com, Cenaclul, Colectivul Teatrului Tudor Musatescu din Toronto, Publicatia Candela - Valcea Portal .net - Comunitatea valceana pe net, cu sprijinul Publicatiei Radical - Valcea, Revistei Iosif Vulcan din Australia, www.revistaiosifvulcan.wordpress.com,
www.ioanmiclau.wordpress.com, www.analizesifapte.wordpress.com,
http://artursilvestri.wordpress.com Dr.Artur Silvestri professeur-visiteur de Gestion Immobiliere & expertise patrimoniale Universite' Francophone Internationale-Bruxelles ,Association Roumaine pour le Patrimoine(ARP), Romanian Global News (Agentia de Presa a Romanilor de Pretutindeni) si redactia RGN (www.rgnpress.ro) si a postului de Radio Romania International.
Poeziile pentru concurs vor fi trimise pe adresele: info@valcea-turism.ro , poetgfilip@yahoo.ca, star_ligya@yahoo.com , pana la data de 15 aprilie 2008. Comitetul de selectie va delibera pana la sfarsitul lunii aprilie 2008. In luna mai 2008 se vor anunta castigatorii si publica versurile premiate. Castigatorii vor fi publicati in paginile mentionate. Primele 3 premii constau in cate un sejur gratuit pentru cate 2 persoane intr-una din statiunile romanesti.Mentiunile si premiile surpriza vor consta in obiecte .
| | Florica Jinga la radio Dor de Tara | | | |
| Berlin, Germania/Romanian Global News | | Accesari :654 | | Monday, 07 January 2008 | | {mosimage}Invitata emisiunii “Dor de cantec romanesc” de vineri, 10 ianuarie, de la Radio Dor de Tara este Florica Jinga. In prima parte a emisiunii, realizatorul Florin Racoci va discuta cu invitata, iar ascultatorii vor putea asculta si unele dintre cele mai frumoase cantece ale sale.
“Petrecerea” pe unde radio va continua cu ritmuri aromane si lautarestii. Pana atunci Florin Racoci ureaza “La Multi Ani” tuturor Ionilor si Ioanelor: “Sa fiti frumosi ca muzica populara si iubiti ca si cantecul popular “.
| | Vremea grea intarzie zborurile dinspre Romania | | | |
| Torino, Italia/Romanian Global News | | Accesari :491 | | Monday, 07 January 2008 | | {mosimage}Traficul aerian dinspre Romania este in continuare grav afectat de vremea nefavorabila. Sase curse care ar fi trebuit sa decoleze in aceasta dimineata de pe aeroportul Henri Coanda au fost amanate.
Realitatea TV relateaza ca pe aeroportul din Bacau 177 de pasageri care ar fi trebuit sa ajunga la Torino sunt exasperati pentru intarzierile foarte mari- peste 24 ore, iar lucratorii care ar trebui sa se intoarca in Italia la munca tem ca vor avea probleme la serviciu, informeaza pagina de web a Primariei din Torino.
| | Un bursier “Vasile Parvan” expune la Venetia | | | |
| Venetia, Italia/Romanian Global News | | Accesari :371 | | Monday, 07 January 2008 | | {mosimage}Marti, 8 ianuarie, cu incepere de la ora 18.30, in Noua Galerie a Palatului Correr din Venetia va avea loc vernisajul expozitiei de pictura “Nite Days”. Autorul expozitiei, Alexandru Niculescu, este in prezent bursier „Vasile Parvan” la Accademia di Romania din Roma, cu proiectul „Repere baroce in arhitectura fantanilor din Roma”, si preparator la catedra de masterat din cadrul Universitatii Nationale de Arta din Bucuresti.
Curatorul si prezentatorul expozitiei este Michela Sacchetto, licentiata in domeniul bunurilor culturale la Universitatea din Torino, urmand actualmente cursuri pentru curatorii de arta contemporana la Universitatea „Sapienza” din Roma. Proiectul lui Alexandru Niculescu a luat nastere in cadrul unui stagiu de documentare si creatie pe insula Creta. Special elaborate pentru spatiul Noii Galerii a Institutului din Venetia, lucrarile sale se vor constitui intr-o paralela intre peisajul mediteranean si peisajul balcanic, suprinse in contrastul lumina – umbra. Evenimentul este organizat de Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia, cu sprijinul Institutului Cultural Roman.
| | Traditii de Sarbatore reinviate de grupul Strada | | | |
| Paris, Franta/Romanian Global News | | Accesari :413 | | Monday, 07 January 2008 | | {mosimage}Duminica, 6 ianuarie, ziua ce marcheaza Sfarsitul Sarbatorilor de Iarna, grupul Strada a oferit o ultima reprezentatie a spectacolului sau “Kadou, Craciunuri de aici si de aiurea” la Biserica Notre-Dame des Victoires din Paris.
Peste 10 cantece traditionale din Quebec, Bretagne, Provence, dar si din Grecia, Irlanda, Germania, Italia, Spania si Romania au fost intonate. Fiecare cantec a adus in plus o originalitate suplimentara, povestind despre traditiile fiecarei tari in parte, si oferind ascultatorilor ocazia de a intelege mai bine fiecare tara, informeaza portalul canadian Canoe.ca.
| | Donatii pentru sustinerea Catedralei "Sfintii Imparati Constantin si Elena | | | |
| Chicago, SUA/Romanian Global News | | Accesari :436 | | Monday, 07 January 2008 | | {mosimage}Romanii din SUA pot sustine Catedrala si Centrul Eparhial in Chicago al Catedralei Sfintii Constantin si Elena.
Sustinerea se poate face numai devenind membri de onoare ai Catedralei, printr-o contributie de cel putin 10 dolari pe luna. Toti cei care vor contribui vor fi pomeniti la slujbele zilnice din aceasta Catedrala. Pomelnicul si cecul se pot trimite la adresa Romanian Orthodox Archdiocese, P.O. Box 27 Skokie, IL 60076, precizand suma, numele, adresa, numarul de telefon si adresa de e-mail.
| | “Legaturi bolnavicioase” la Ambasada Romaniei la Oslo | | | |
| Oslo, Norvegia/Romanian Global News | | Accesari :480 | | Monday, 07 January 2008 | | {mosimage}Programul ”Un film pe luna” initiat de Ambasada Romaniei la Oslo continua si in 2008. In luna ianuarie, Ambasada ii asteapta pe romani la proiectia peliculei “Legaturi Bolnavicioase”, in regia lui Tudor Giurgiu.
Proiectia va avea loc vineri, 18 ianuarie, de la ora 18.00. Programul “Un film pe lua”, desfasurat pe termen lung, este destinat romanilor stabiliti in Regatul Norvegiei, fiind menit sa contribuie la pastrarea si cultivarea valorilor culturale romanesti. In cadrul sau sunt proiectate filme artistice, documentare precum si piese de teatru, programe de divertisment cu mari actori.
| |
|
Arhiva 2008 -
decembrie, 2008
-
noiembrie, 2008
-
octombrie, 2008
-
septembrie, 2008
-
august, 2008
-
iulie, 2008
-
iunie, 2008
-
mai, 2008
-
aprilie, 2008
-
martie, 2008
-
februarie, 2008
-
ianuarie, 2008
|