{mosimage}Romanian Global News va prezinta consemnarile lui Emil Tircomnicu in urma discutiei pe care acesta a purtat-o cu Parintele Boian Alexandrovici (foto) despre situatia romanilor din Timoc si problemele lor identitare si etnice. Redam mai jos prima parte a acestui interviupa

- Parinte Boian Alexandrovici, ce puteti sa-mi spuneti despre numele de vlah si cel de roman? Care este raportul dintre ele?
- Noua, din 1922, au inceput sa ne zica, nu intr-un mod oficial, dar neoficial, sarbii, ca suntem vlasii. Dar pana atunci si in matricolele Bisercii Ortodoxe Sarbe a scris in limba sarba rumun, care inseamna roman ortodox. Din anul 1922 a inceput sa se bage termenul de vlah, unde se gaseste roman sa se treaca vlah, dar mai multi sunt scrisi ca sarbi. Situatia de astazi este asa – daca intrebati pe unul care nu prea cunoaste situatia, dar este roman de aici, de origine, daca il intrebati in limba materna, in limba romana: «Ce esti?», el o sa va raspunda «ruman». Aceasta este o terminologie mai veche, cu ruman in loc de roman, dar pentru sacean, roman din Valea Timocului, si el este ruman si ala din Romania este ruman, si nu zice Romania, ci doar Rumania, si zic «Vorbesc rumaneste si eu, vorbesc rumaneste si rumanii din Rumania». Inseamna ca nu s-a ajuns la momentul cand s-a trecut de la termenul de ruman la roman. Sarbii ne zic noua ca suntem vlasii. Dupa o suta de ani, din pacate, si multi dintre ai nostri s-au obisnuit cu termenul vlah. Daca il intrebi in limba sarba ce este, el spune «vlah». Daca il intrebi in limba romana «Ce esti?», el o sa spuna «rumun». Si acum noi ne luptam sa aratam ca asta este tot una, ca de ar fi sa zica unul vlah sau ruman, asta este tot roman, si sa mergem sa lepadam termenul asta de vlah. Este ceva bagat noua, noi nu cunoastem termenul asta in graiul nostru. Daca vorbiti in limba literara, cum se vorbeste in Romania, este cunoscut termenul valah, Valahia. Titlul patriarhului a fost Arhiepiscop al Bucurestiului, Mitropolit al Ungro-Vlahiei si patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane. Acum este schimbat, in loc de Ungro-Vlahiei este al Munteniei si Dobrogei. Este trecut termenul de vlah, dar la noi in limba [graiul n.n.] noastra, in limba romana, nu este cunoscut termenul vlah. Si acum asta este problema: sarbii protejeaza termenul vlah, iar lumea nu cunoste. Nu e lumea de vina. Noi trebuie sa lucram, sa le aratam ca noi suntem romani, ca ruman, roman este tot una, ca vlah este un termen care e bagat la noi.
- In Imperiul Otoman cum va spunea?
- Roman, ruman. Cei batrani ai nostri, daca luati o muiere, o baba de 80-90 de ani, ea nu cunoaste alt termen decat roman si ea nu stie limba sarba.
- Batranii spun ca sunt romani?
- Da. Vlahi ne zic sarbii. Ca daca intrebati pe unul [locuitor roman n.n.] zice, ca ala e sat romanesc, dar sarbii zic vlasko-selo.
- In literatura etnologica romaneasca si noi am folosit gresit termenul “vlahii” din Valea Timocului, ar trebui sa zicem “romanii”, sa nu mai spunem “vlahii”. Chiar eu foloseam denumirea de “vlahii” din Timocul sarbesc si bulgaresc.      
- Mai bine ar fi fost! Romani, asa numitii vlahi, din Valea Timocului, ca aceia care nu cunosc sa nu spuna: «Astia nu sunt ai nostri, sunt romani veniti din Romania!» Statul sarb are un plan foarte bun pentru ei. Face diferenta intre vlahi, a lucrat multi ani ca sa faca din romani vlasii, din vlasii sarbi, ca din romani sarbi n-a putut sa faca si s-a ajuns acum ca noi nu mai stim ce suntem. Lumea, poporul, care nu cunoaste.
- Si in R. Moldova se face acum diferenta intre moldovean si roman.
- In R. Moldova e mult mai usor, chiar daca o numesc limba moldoveneasca, o invata in scoala, e alfabetul romanesc. Au scoala in limba materna, dar noi nu. Noi numai vorbim romaneste, dar trebuie sa scriem in sarba. Copiii din satele romanesti, cand implinesc 6 ani, pleaca la scoala an pregatitor, ca sa invete limba sarba, iar la 7 ani pleaca in clasa I-a. Sarbii pleaca la scoala de la 7 ani. Pe noi intai trebuie sa ne invete sarbeste si apoi sa mergem la scoala. De aceea romanii n-au invatat in scoli. Cum sa inveti o limba straina intr-un an cand dascalul nu stie romaneste!
- Care este situatia romanilor de aici, economica, sociala, culturala, educationala, bisericeasca?
- Educationala este zero, nimeni nu stie nimic de istoria noastra, in scoala ne invata ca suntem sarbi romanizati, ne invata de Kosovo, de Craievici Marcu, de Tar Lazar. Educatie [romaneasa n.n.] nu exista, acum de abia se incepe cu ceva. Cam pe la 350000 sunt romani in intreaga Serbie, in afara Voievodinei, si au o singura biserica, la Malainita, un singur loc unde se slujeste romaneste. Mai avem o cruce sfintita la 200 km de aici [Negotin], pe Valea Moravei, unde avem un ipodiacon care saracul se chinuie acolo si slujeste la crucea aia. In alte sate si orase nu exista. Economic, romanii de pe vale, campenii, cum zicem noi aicea, de pe Valea Timocului si catre Pojarevat, sunt multi dusi in strainatate. Multi sunt bogati, dar este tragedie ca nepotii si copiii lor se nasc in Austria, Elvetia, Germania si nu mai vor sa vina aici.
- Se pierd identitar, se pierd etnic?
- Etnic si identitar se pierd si aici, se pierd fizic, raman casele goale.
- Situatia asta apare si in Romania, au plecat 1-2 milioane.
- Avem romani, ungurenii, la munte, care vorbesc cum vorbesc si eu in grai banatean, de pe la Bor, si sunt saraci, nu sunt plecati, sunt casele pline.
- De ce le zice ungureni, sunt romani veniti din Tara Ungureasca, cum sunt si in Oltenia?
- Aici nu exista o explicatie. Campenii le zic ungureni si ungurenii le zic campeni. Dar ei nu cunosc termenul. Ungureanul nu stie ca e ungurean, el stie ca e roman. Cred ca a fost legatura cu fosta Austro-Ungarie, cu fosta granita. La ungureni avem nume, Ianos, Ienosoni, mult din cultura ungureasca, cred ca au fost sub stapanirea lor.
- Care este vechimea romanilor din Valea Timocului? Sunt ei autohtoni?
- Autohtoni. Campenii, cum spuneam, sunt ca oltenii, ei cam au venit, s-au dus peste Dunare, dar ungurenii sunt autohtoni. Dupa port, dupa caciulile alea albe facute, putem spune ca sunt daci romanizati si pastreaza o foarte bogata cultura, traditie, care acum a inceput sa moara. Acum trebuie sa facem cat mai repede sa oprim, ca daca va duceti la o zi mare, la o hora care se joaca in sat, voi vedeti hora care se juca acum 200-300 de ani in Romania.
- Au pastrat caracteristicile etnice mai bine.
- Da, ca ei nu s-au amestecat cu civilizatia, au trait acasa si ce au vazut la batrani, ei aia au facut, copii, nepoti si stranepoti.
- Sunt conservatori.
- Da.
- Leaga casatorii cu sarbii, cu alte neamuri?
- Acum, pe la oras, cu scoli … Dar care a ramas la sat, rar care s-au casatorit cu sarbi.
- La cat aproximati numarul romanilor din Valea Timocului?
- In nord-estul Serbiei sunt 154 sate curat romanesti si 48 localitati mixte, orase si sate.
- Si au o singura biserica romaneasca.
- Noi suntem compact aici, nu suntem amestecati.
- Au romanii de aici drepturi europene ale minoritatilor, scoala, biserica, presa in limba materna?
- Romanii nu au drepturi nici omenesti, drepturi elementare. Daca spui ca esti roman si vrei sa faci ceva, ei iti spun ca esti separatist, ca vrei sa faci, zic sarbii, vlasca republica, ca vrei sa te legi de Romania, ca vrei razboi, asta e propaganda lor. Si lumea infricosata cu razboiul care a trecut, ce poate sa gandeasca? Dar sarbii aduc preoti din Bosnia, din Croatia si acestia spun ca au avut acolo pe croati, pe musulmani, iar aici sunt romani. Ii pregatesc ca noi suntem dusmanii lor. Dar pentru ca sunt sate bogate aici pe vale, ei nu vor sa-si piarda economia.
- Nu se intampla, neexistand biserica pe limba lor, sa intre oamenii la ale culte?
- Multi au trecut. Sectele au libertate si slujesc in limba romana. De cand am deschis biserica la Malainita, vin si baptisti si adventisti. Inseamna ca ei, neavand slujba in limba lor, s-au dus la unul unde a putut sa asculte vorbele Domnului in limba lui. Bine, eu nu cred ca ei or sa se treaca din nou la ortodoxie, Dumnezeu sa lucreze lucrul Lui, poate sa-i aduca, dar ca vin este un pas bun.
- Sunt multe culte neoprotestante?
- La romani sunt Martorii lui Iehova, baptisti si adventisti.
- Si toate tin in limba romana?   
- Nu stiu, de adventisti stiu ca au fost in doua limbi, pentru ca noi avem multi batrani care nu stiu limba sarba.
- Deci mai sunt batrani care vorbesc numai romaneste! Si ce inteleg din slujba?
- Nu inteleg, nici sarbii nu inteleg, ca sarbii slujesc in slavona veche.
- Si la spovedanie ce fac?
- Nimic. Ii pune patrafirul in cap si ii dezleaga si gata. Le zic: «Veniti, care vreti sa va spovediti!»
- Nu-i intreaba in romaneste?
- Nu, ca preotul nu stie romaneste, iar oamenii nu stiu sarbeste.
- Dar nu sunt si preoti romani, sa stie si romaneste?
- Sunt, dar toti vorbesc si slujesc in sarbeste. Eu am pus problema asta, am intrebat pe unul care a venit din Croatia si mi-a zis ca eu o sa fiu inchis, o sa fiu omorat, ca nu se poate aici, ca ma urmareste securitatea sarbeasca. I-am spus: «- Bine, hai sa spunem asa: Daca vrea o baba care nu stie sarbeste sa se spovedeasca, cum o s-o spovedesti?» «- A! Pai Dumnezeu a facut minuni!» «- Bine, Dumnezeu face minuni, Sfantul Duh s-a pogorat peste Sfintii Apostoli si au inceput sa propavaduiasca in limbile neamurilor. Dar cum o sa faci aici? Eu iti aduc o baba care nu stie deloc sarbeste, cum o s-o spovedesti?» «- Ei, pai nu stiu care preot stie...» «- Da, dar e la 30 km de aici!»
- Astea par probleme de acum 100-200 de ani. Chestiunile astea au fost rezolvate demult in alte parti. Sa nu ai scoala in limba materna, sa nu ai biserica!
- Asta arata pe ce treapta a ajuns Serbia fata de Europa. Pot sa se bata in piept ca sunt democrati. Ei spun: «- Ce va lipseste voua?» «- Vreau sa fac biserica ortodoxa romana, dati-mi aprobare!» Dupa lege se poate, ei nu-mi dau! Nu dau! Nu pot fara aprobarea episcopului sarb. Episcopul sarb spune: «Pai Patriarhia Sarba nicicand nu va aproba asta!» Asta inseamna sa nu mai avem nimic.
- Copiii vorbesc romaneste?
- Copiii da, multumesc lui Dumnezeu, la ungureni mai mult, dar aici pe vale au inceput parintii sa invete copiii mai mult sarbeste. Si parintii nu stiu bine sarbeste si atunci copiii nu stiu nici bine sarbeste, nici romaneste. Si de ce ii invata parintii mai intai sarbeste? Ca sa nu aiba probleme cand s-ar duce la scoala. Daca va uitati asa, dintr-o perspectiva a familiei, ei bine gandesc. N-avem scoala, biserica, n-avem nimic! «Cum, copilul meu sa ramana ca mine, sa lucreze pamantul? Nu! Este mai bine asa.» Statul roman trebuie mai mult sa se implice, noi trebuie sa invatam de la unguri si de la sarbi, ca sarbii se lupta pentru ai lor.
- De scris, de citit in romaneste, pot copiii?
- Nimic, nimic. Multi zic ca sa ne dea carti din Romania. Degeaba le dati, noi nu stim, n-am fost nici un minut la scoala romaneasca. Eu singur am invatat, ca m-a interesat. Copiii ar invata daca ar avea unde. Acum se incearca cu cursuri. Dar ce este un curs la Negotin? Trebuie in fiecare sat, in fiecare scoala! Nu sa se intrebe cati vor! Cand ne-au luat numele ne-au luat limba, nu ne-au intrebat. Acum trebuie in fiecare sat sa se bage limba romana la cine vrea sa invete.
- Tineti slujba religioasa in limba romana, la Malainita. In cate biserici se mai slujeste in romaneste?
- Numai la Malainita.
- In zona, dar in Serbia?
- In toata Serbia. Doar in Voievodina este.
- De cine tine biserica?
- De Patriarhia Romana. Ne intelege Episcopia de la Varset si episcopul Daniil, care ne-a ascultat cererile noastre, m-a hirotonit, mi-a dat binecuvantarea pentru biserica. E primul episcop care dupa 200 de ani a venit in Timocul romanesc. Pe urma a avut probleme si pentru noi, ca s-au intalnit delegatiile Patriarhiei Sarbe si Romane si ne-a luat de sub jurisdictia lui. A vrut sa ne mane sub jurisdictia sarbilor, dar sarbii sa ne dea voie sa slujim in romaneste. Noi n-am vrut asta. Noi nu-i oprim, din 154 de sate, 48 mixte, numai la Malainita se slujeste romaneste. Noi nu-i oprim sa mai slujeasca undeva [in romaneste n.n.], sa dovedeasca ca ei au. Un episcop spune ca are 16 preoti romani, dar nu vorbeste romaneste, nu slujeste. Nu ma intereseaza pe mine sa fie roman, poate sa fie si turc, sa fie ortodox si sa slujeasca in sat romanesc in limba romana, asta ne intereseaza.
- Daca vorbim de Patriarhia Romana, nu credeti ca acum este sub o presiune, avand probleme cu Patriarhia Moscovei in Basarabia? Am inteles ca si in Valea Timocului bulgaresc le-a dat voie sa slujeasca in limba romana si la ei exista o singura biserica.
- Neoficial le-a dat, episcopul tace si ii lasa sa slujeasca, dar aici nici atat nu e! Biserica Neamului este ca sa se lupte! Trebuie sa ne luptam, daca trebuie si viata sa ne dam pentru credinta! Toti Apostolii, in afara Sf. Ioan Teologul, toti au fost omorati. Noi trebuie sa ne luptam, sa mergem pe calea lui Dumnezeu, sa luptam pentru dreptate. Daca cei care au impotriva noastra ceva, daca lasa Dumnezeu sa ne faca, sa ne faca! Noi sa nu fim ca ei cu forta, noi numai cu adevar sa mergem inainte. Si, multumesc lui Dumnezeu, acum suntem oficial sub obladuirea Patriarhiei Ortodoxe din Bucuresti.

Interviu realizat de dr. Emil Tarcomnicu pentru Romanian Global News

Localitatea mentionata se afla in Basarbia nefiind cuprinsa intre frontierele separatistilor. Dat fiind acest fapt, cei 160 de elevi ai liceului, care au avut curajul de a ramane niste romani mandri, trec zilnic “granita” pentru a ajunge in locul in care pot sa invete in limba romana. Si toate astea pentru ca in “tara in care se respecta cel mai mult drepturile omului”, dupa cum afirma rusul Smirnov, nu s-au putut gasi 4 sali de clasa care sa le asigure copiilor conditii elementare pentru a studia - nici mai mult nici mai putin de atat.  Cu toate ca pentru multi dintre noi situatia copiilor romani de pe bucata de pamant numita “Transnistria” pare, in cel mai bun caz, de neconceput, in scolile romanesti de acolo se intampla lucruri care depasesc orice limita. Fie ca ne referim la legile constitutionale, la normele internationale sau pur-si simplu la regulile general-umane, modul in care este tratata problema invatamantului romanesc din regiunea transnistreana ne face sa ne indoim de functionalitatea vreuneia din cele enumerate mai sus. Si atunci la ce bun toate declaratiile, preintampinarile, observatiile sau recomandarile din partea diferitor organisme internationale la adresa pseudo-oficilitatilor de la Tiraspol daca nu pot fi asigurate nici macar drepturile fundamentale ale unor copii? Cine ar putea lua apararea celor peste 100.000 de romani dn regiunea transnistreana, daca nu UE, OSCE si alte structuri care au ca misiune democratizarea reala a societatilor din cadrul statelor pe care le reprezinta, dar si din imediata lor apropiere? Cine are curajul sa le spuna acelor copii care nu au dreptul nici macar sa isi vorbeasca limba si sa se poata simti parte integranta a culturii romanesti, ca maine va fi mai bine? Noi nu stim raspunsul, dar stim sigur ca atat timp cat vom fi alaturi de aceste familii si copii extraordinari, lupta lor pentru dreptul la existenta asa cum ar trebui sa fie ea, nu va fi zadarnica, acestea sunt cunvintele tinerilor basarabeni care isi fac cunoscut punctul de vedere pe www.desteptarea.info . In cadrul campaniei Desteptarea initiata de grupul de initiativa Suflet Romanesc, elevii din Liceul “Stefan cel Mare si Sfant” din orasul Grigoriopol au primit o parte din literatura romana si universala necesara conform programei scolare elaborate de Ministerul Educatiei si Tineretului de la Chisinau. Reprezentantii campaniei mai sus mentionate aduc sincere multumiri domnului Nicu Popa, secretarul-general al Consiliului Mondial Roman, care, prin intermediul Fundatiei Nationale a Romanilor de Pretutindeni, a facut ca aceasta actiune sa devina posibila.

 Foto: O parte dintre cei care s-au bucurat de cartile donate

Seful statului l-a asigurat pe oficialul NATO ca Romania este deja pregatita pentru gazduirea summitului, mentionand, zambind, ca din punctul de vedere al partii romane evenimentul ar putea incepe chiar si maine, transmite Antena 3, preluata de Romanian Global News.
Basescu a anuntat ca summitul NATO din Capitala va fi cel mai mare din istoria NATO si scopul sau va fi sa inregistreze progrese fata de precedentul summit de la Riga.
Oficialul NATO a declarat ca a observat ca pregatirile pentru summit sunt practic finalizate si ca este convins ca evenimentul va fi unul important din punct de organizational si al deciziilor care se vor lua.
Scheffer a subliniat ca avand ajutorul Bruxelles-ului si a echipei sale, echipa romana va fi bine pregatita si va putea asigura un summit de succes in aprilie.

Foto: Jaap de Hoop Scheffer discutand cu Traian Basescu

In cadrul unei conferinte de presa, organizata ieri, 9 ianuarie, cu ocazia unei vizite oficiale efectuata in Republica Moldova, seful diplomatiei italiene, Massimo D’Alema, a declarat ca eliberarea cetateniei romane nu priveste tarile europene si ca aceasta chestiune este o problema interna a Romaniei.
Anterior insa, parlamentarul european Marianne Miko, sefa Delegatiei Comitetului de cooperare parlamentara dintre Moldova si UE, a declarat, citata de postul de televiziune PRO TV Chisinau, ca Romania trebuie sa consulte mai intai membrii Uniunii Europene atunci cand ia decizii de simplificare a procedurii de acordare a cetateniei, precizand ca acest lucru este inclus in angajamentele pe care si le-a asumat odata cu intrarea in Uniunea Europeana.
Amintim ca, in cadrul unei vizite oficiale, efectuate la finele anului trecut la Bruxelles, presedintele Vladimir Voronin a acuzat Romania de „agresiune permanenta” fata de Republicii Moldova, mentionand ca Bucurestiul „nu a recunoscut corespunzator statalitatea Republicii Moldova”. Liderul de la Chisinau s-a mai plans si de faptul ca autoritatile romane incearca sa submineze suveranitatea Republicii Moldova atragand studentii in universitatile din Romania, preotii spre bisericile sale si oferind rapid pasapoarte romanesti cetatenilor moldoveni.
Replica Chisinaului a venit dupa ce autoritatile romane, inclusiv presedintele Traian Basescu, au declarat, in mai multe randuri, ca vor analiza impreuna cu partenerii din cadrul Uniunii Europene posibilitatea de a oferi in regim prioritar cetatenie romana pentru solicitantii moldoveni, intrucat numarul acestora este extrem de mare si a crescut semnificativ odata cu integrarea Romaniei in UE.
Precizam ca, potrivit unui sondaj realizat in luna noiembrie a anului trecut de Institutul de Marketing si Sondaje (IMAS), aproape jumatate din cetatenii basarabeni (48 la suta) doresc sa obtina cetatenia romana, in timp ce 46% sustin ca nu-si doresc cetatenia statului vecin.

Respectiv pentru consecintele pe care le poate genera: in fosta Iugoslavie (albanezii din Presovo, sarbii de la nordul raului Ibar si care si-ar putea cere independenta, musulmanii din Novi Pazar, separatism in Bosnia-Hertegovina, Macedonia), Europa rasariteana (Slovacia, Bulgaria – minoritatea musulmana, R. Moldova, Georgia, Abhazia, Ucraina etc.) sau chiar Vestul Europei (Spania – Catalonia sau Tara Bascilor, Scotia – care are deja un referendum programat in 2010 pe tema independentei, Franta – Corsica, Belgia, Cipru, Slovacia. Faptul ca precedentul Kosovo ar putea sa se transforme intr-o veritabila „bomba etnica” a fost deja remarcat, inclusiv de catre unul dintre mediatorii in chestiunea Kosovo, Carl Bildt, care declara cu ceva vreme in urma, premonitoriu: „Kosovo este cea mai sensibila regiune pentru Europa, prin consecinte, si orice miscare abrupta aici poate fi fatala Europei”.
Care este, de fapt, nodul chestiunii? Ambiguitatea dreptului international in problematica separatismului si, pe cale de consecinta, aleatoriul deciziei.
Rusia, de pilda, invoca nu doar argumentul juridic cand se opune independentei Kosovo, dar invoca si chestiunea precedentului (aici pozitia Bucurestiului este diferita de cea a Moscovei). Solutia pentru Kosovo trebuie sa fie una universala. Aceasta este pozitia si a fost exprimata demult si fara echivoc. In 6-7 noiembrie 2005, Ministrul de Externe rus Sergei Lavrov vizita Serbia si Muntenegru, inclusiv Belgradul, Podgorica si Pristina, dupa care, la 30 ianuarie, s-a prezentat la Vladimir Putin care a conchis fara echivoc: „toate solutiile propuse trebuie sa fie universale in natura lor. Acest lucru este foarte important pentru spatiul post-sovietic...”. In conferinta anuala din 31 decembrie, presedintele rus a revenit cu precizari: „Daca cineva considera ca trebuie acordata independenta pentru Kosovo, de ce nu trebuie acordata Abhaziei sau Osetiei de Sud?... Pentru a actiona corect, avem nevoie de principii comune, universal recunoscute”. Recent, la Summitul Rusia-UE de la Lisabona, presedintele rus a indicat chiar - aducand aminte flagrant de politica interbelica a Kominternului relativ la „Romania imperialista” -, posibile efecte ale independentei Kosovo in Dobrogea si Transilvania.
Lumea euro-atlantica merge pe versiunea „unicitatii”. Si cu bune temeiuri. Kosovo este ultima consecinta a razboiului iugoslav si modelul nu este „pentru export”, mai ales in spatiul ex-sovietic, unde evolutiile au fost altele.
Indiferent insa de retorica celor cu acces la maneta deciziei si de „solutia” adoptata, un lucru trebuie asumat lucid. Rezolvarea nu va fi niciodata deplin convingatoare, caci argumentele vor fi, inevitabil, partiale, iar asupra dreptului international – vag si inconsistent in ceea ce priveste problematica separatista - va prevala (geo)politica.
Consecintele? Grave, indiferent de logica biruitoare. Logica „universalismului” poate produce reactii in lant si resurectii separatiste ghidonate, subtil sau nu, de varii interese, nu neaparat locale. Nici logica „unicitatii” nu e linistitoare. Daca totul e „unic”, unde mai sunt principiile occidentale de rezolvare a problemelor? Care vor fi consecintele renuntarii la principii si accentuarea obsesiva pe cazuri particulare? Si unde se opreste aceasta logica? Caci daca identificam conflictele ca „unice”, de nu sunt si democratiile asa? Daca acceptam ca avem conflicte si conflicte, cu logici, contexte si istorii diferite, de ce nu am avea si democratii si democratii, diferentiabile prin aceleasi argumente? Cea rusa, de pilda. Care va gasi in principiul „unicitatii” cea mai buna scuza pentru functionarea ei absolut inedita. Si inca: daca vorbim de „unicitati”, cine decide asta, cand alege subiectii in cauza si cum? De unde stii tu, stat mic si fara pondere globala, ca nu vei deveni la randul tau un caz „unic” in viitor? Si prin ce mijloace te mai poti apara atunci?
Kosovo este o sabie a lui Damocles. Caci cutia Pandorei geopolitice risca sa fie deschisa indiferent de logica „unica” sau „universala” care decide in final. Si inca ceva: cand un mare conducator militar din Rasarit a rezolvat o problema taind grabit „nodul gordian”, solutia lui a durat exact atat cat puterea sa...

PS: in editorialul urmator vom cerceta efectele acestor evolutii pe cazul concret al R. Moldova.

Dan Dungaciu (foto), Flux

Conflictele si antagonismele cu tenta religioasa sunt cele mai complicate si greu de gestionat, deoarece tin de privatul sacru al fiecarei persoane sau grup de indivizi. Prin urmare, autoritatile moldovenesti pasesc si mai departe pe teritoriul subiectelor “explozive” din retorica anti-romaneasca realizata in ultimul timp de Chisinaul oficial. Totodata, acest gest este semnificativ datorita faptului ca s-a produs in toiul sarbatorii de Craciun (pe stil vechi). Probabil, nu s-a dorit doar aruncarea unui “pietroi” in gradina masiv “bombardata” a partii romanesti, dar si declararea neoficiala a deschiderii anului pre-electoral. Dupa cum am mentionat in unele din analizele anterioare, comunistii doresc sa divizeze electoratul in pro-romanesc si anti-romanesc. Aceasta inititiva are drept scop aruncarea rivalilor politici intr-un spatiu electoral mult prea ingust, unde acestia isi vor incerca puterile pentru a cistiga cursa electorala in rindul populatiei pro-romane. Astfel, asa grupari politice ca PPCD, PL, PNL vor trebui sa lupte pentru interesele publicului moldovenesc pan-roman, parasind astfel, din motive tehnice sau de timp, teritoriul altor subiecte importante pentru alte grupuri electorale a RM. Aceasta va fi o conditie obligatorie pentru ca aceste formatiuni sa poata sa treaca nevatamat pragul electoral. In acest caz, totul va depinde de abilitatea organizatorica si tactica electorala aleasa de aceste partide pentru a tine piept acestei provocari.  Totodata, in acesta actiune se observa lansarea unui mesaj nescris al PCRM-ului adresat electoratului aflat sub jurisdictia Mitropoliei Moldovei. Astfel, comunistii intentioneaza in mod simultan sa mobilizeze cealalta parte (cu mult mai numeroasa) a electoratului moldovenesc in directia unei optiuni pro-comuniste la alegerile din 2009. Populatia RM, din pacate, este inca destul de manipulatorie si vulnerabila din punct de vedere al cunostintelor politice pentru a putea renunta la aceasta momeala din partea comunistilor. Cu toate acestea, ar putea fi cazul ca partidele pro-romanesti sa se astepte la un “ajutor” din partea Romaniei. Adica, acestea au nevoie de o riposta riguroasa din partea Bucurestiului pentru a putea utiliza mai eficient subiectele legate de expulzarea diplomatilor, preotilor in disursurile lor electorale. Totusi, se observa o reticenta si o atentie redusa din partea Romaniei fata de acestea. Pozitia data este proprie si convenabila Romaniei europene, care nu doreste sa cada prada capcanei pregatite de conducerea comunista si sa-si pateze in continuu imaginea pe plan european in ceea ce priveste relatiile moldo-romane. Bineinteles, ca asemenea comportament si atitudine lasa spatiu insuficient de manevra electorala pe marginea subiectelor fierbinti din cadrul relatiilor moldo-romane pentru partidele pro-romanesti din RM. In final, dupa mine, mentinerea unei asemenea situatii ar putea contribui nolens volens la aruncarea si mai multor asi in mainile comunistilor si la eventuala lor avansare pe tabelul de marcaj al alegerilor din 2009.

Denis Cenusa (foto), comentator politic, Unimedia

Potrivit datelor autoritatilor locale, din cele 152 de institutii de invatamant preuniversitar existente in Chisinau, 91 sunt cu instruire in limba romana, 42 – in limba rusa si 19 sunt mixte. In timp ce zeci de institutii cu predare in limba rusa au pana la 50 la suta din numarul necesar de elevi, 12 licee din capitala cu instruire in limba romana sunt suprasolicitate. Totodata, in anul de studii 2006 – 2007, 18 institutii, majoritatea romanesti, au activat in doua schimburi. La 13,9 % de rusi  sunt astfel 27,6 % scoli. Interesant e ca Ministerul Finantelor din Chisinau aloca bani pentru aceste institutii in functie de numarul de copii, dar administratia locala este responsabila de intretinerea acestor spatii (inclusiv a celor pustii!) si de salarizarea cadrelor didactice.
Sefa Directiei generale de educatie, tineret si sport a municipiului Chisinau, Tatiana Tverdohleb, a declarat ca acum se lucreaza asupra acestei probleme. „Scolile cu predare in limba rusa au fost candva suprapopulate. ... Sa nu uitam ca din urma vine un val mare de copii care acum au cate 2-3 ani si sunt mult mai numerosi comparativ cu anul trecut, de exemplu. Peste cativa ani, ei vor completa scolile unde sunt locuri vacante. Dar, oricum, cred ca numarul de elevi in scolile cu predare in limba rusa se va micsora. Atunci vom revedea amplasarea altor institutii”, sustine Tverdohleb.

Foto: jurnal.md

- Parinte Boian Alexandrovici, ce puteti sa-mi spuneti despre numele de vlah si cel de roman? Care este raportul dintre ele?
- Noua, din 1922, au inceput sa ne zica, nu intr-un mod oficial, dar neoficial, sarbii, ca suntem vlasii. Dar pana atunci si in matricolele Bisercii Ortodoxe Sarbe a scris in limba sarba rumun, care inseamna roman ortodox. Din anul 1922 a inceput sa se bage termenul de vlah, unde se gaseste roman sa se treaca vlah, dar mai multi sunt scrisi ca sarbi. Situatia de astazi este asa – daca intrebati pe unul care nu prea cunoaste situatia, dar este roman de aici, de origine, daca il intrebati in limba materna, in limba romana: «Ce esti?», el o sa va raspunda «ruman». Aceasta este o terminologie mai veche, cu ruman in loc de roman, dar pentru sacean, roman din Valea Timocului, si el este ruman si ala din Romania este ruman, si nu zice Romania, ci doar Rumania, si zic «Vorbesc rumaneste si eu, vorbesc rumaneste si rumanii din Rumania». Inseamna ca nu s-a ajuns la momentul cand s-a trecut de la termenul de ruman la roman. Sarbii ne zic noua ca suntem vlasii. Dupa o suta de ani, din pacate, si multi dintre ai nostri s-au obisnuit cu termenul vlah. Daca il intrebi in limba sarba ce este, el spune «vlah». Daca il intrebi in limba romana «Ce esti?», el o sa spuna «rumun». Si acum noi ne luptam sa aratam ca asta este tot una, ca de ar fi sa zica unul vlah sau ruman, asta este tot roman, si sa mergem sa lepadam termenul asta de vlah. Este ceva bagat noua, noi nu cunoastem termenul asta in graiul nostru. Daca vorbiti in limba literara, cum se vorbeste in Romania, este cunoscut termenul valah, Valahia. Titlul patriarhului a fost Arhiepiscop al Bucurestiului, Mitropolit al Ungro-Vlahiei si patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane. Acum este schimbat, in loc de Ungro-Vlahiei este al Munteniei si Dobrogei. Este trecut termenul de vlah, dar la noi in limba [graiul n.n.] noastra, in limba romana, nu este cunoscut termenul vlah. Si acum asta este problema: sarbii protejeaza termenul vlah, iar lumea nu cunoste. Nu e lumea de vina. Noi trebuie sa lucram, sa le aratam ca noi suntem romani, ca ruman, roman este tot una, ca vlah este un termen care e bagat la noi.
- In Imperiul Otoman cum va spunea?
- Roman, ruman. Cei batrani ai nostri, daca luati o muiere, o baba de 80-90 de ani, ea nu cunoaste alt termen decat roman si ea nu stie limba sarba.
- Batranii spun ca sunt romani?
- Da. Vlahi ne zic sarbii. Ca daca intrebati pe unul [locuitor roman n.n.] zice, ca ala e sat romanesc, dar sarbii zic vlasko-selo.
- In literatura etnologica romaneasca si noi am folosit gresit termenul “vlahii” din Valea Timocului, ar trebui sa zicem “romanii”, sa nu mai spunem “vlahii”. Chiar eu foloseam denumirea de “vlahii” din Timocul sarbesc si bulgaresc.      
- Mai bine ar fi fost! Romani, asa numitii vlahi, din Valea Timocului, ca aceia care nu cunosc sa nu spuna: «Astia nu sunt ai nostri, sunt romani veniti din Romania!» Statul sarb are un plan foarte bun pentru ei. Face diferenta intre vlahi, a lucrat multi ani ca sa faca din romani vlasii, din vlasii sarbi, ca din romani sarbi n-a putut sa faca si s-a ajuns acum ca noi nu mai stim ce suntem. Lumea, poporul, care nu cunoaste.
- Si in R. Moldova se face acum diferenta intre moldovean si roman.
- In R. Moldova e mult mai usor, chiar daca o numesc limba moldoveneasca, o invata in scoala, e alfabetul romanesc. Au scoala in limba materna, dar noi nu. Noi numai vorbim romaneste, dar trebuie sa scriem in sarba. Copiii din satele romanesti, cand implinesc 6 ani, pleaca la scoala an pregatitor, ca sa invete limba sarba, iar la 7 ani pleaca in clasa I-a. Sarbii pleaca la scoala de la 7 ani. Pe noi intai trebuie sa ne invete sarbeste si apoi sa mergem la scoala. De aceea romanii n-au invatat in scoli. Cum sa inveti o limba straina intr-un an cand dascalul nu stie romaneste!
- Care este situatia romanilor de aici, economica, sociala, culturala, educationala, bisericeasca?
- Educationala este zero, nimeni nu stie nimic de istoria noastra, in scoala ne invata ca suntem sarbi romanizati, ne invata de Kosovo, de Craievici Marcu, de Tar Lazar. Educatie [romaneasa n.n.] nu exista, acum de abia se incepe cu ceva. Cam pe la 350000 sunt romani in intreaga Serbie, in afara Voievodinei, si au o singura biserica, la Malainita, un singur loc unde se slujeste romaneste. Mai avem o cruce sfintita la 200 km de aici [Negotin], pe Valea Moravei, unde avem un ipodiacon care saracul se chinuie acolo si slujeste la crucea aia. In alte sate si orase nu exista. Economic, romanii de pe vale, campenii, cum zicem noi aicea, de pe Valea Timocului si catre Pojarevat, sunt multi dusi in strainatate. Multi sunt bogati, dar este tragedie ca nepotii si copiii lor se nasc in Austria, Elvetia, Germania si nu mai vor sa vina aici.
- Se pierd identitar, se pierd etnic?
- Etnic si identitar se pierd si aici, se pierd fizic, raman casele goale.
- Situatia asta apare si in Romania, au plecat 1-2 milioane.
- Avem romani, ungurenii, la munte, care vorbesc cum vorbesc si eu in grai banatean, de pe la Bor, si sunt saraci, nu sunt plecati, sunt casele pline.
- De ce le zice ungureni, sunt romani veniti din Tara Ungureasca, cum sunt si in Oltenia?
- Aici nu exista o explicatie. Campenii le zic ungureni si ungurenii le zic campeni. Dar ei nu cunosc termenul. Ungureanul nu stie ca e ungurean, el stie ca e roman. Cred ca a fost legatura cu fosta Austro-Ungarie, cu fosta granita. La ungureni avem nume, Ianos, Ienosoni, mult din cultura ungureasca, cred ca au fost sub stapanirea lor.
- Care este vechimea romanilor din Valea Timocului? Sunt ei autohtoni?
- Autohtoni. Campenii, cum spuneam, sunt ca oltenii, ei cam au venit, s-au dus peste Dunare, dar ungurenii sunt autohtoni. Dupa port, dupa caciulile alea albe facute, putem spune ca sunt daci romanizati si pastreaza o foarte bogata cultura, traditie, care acum a inceput sa moara. Acum trebuie sa facem cat mai repede sa oprim, ca daca va duceti la o zi mare, la o hora care se joaca in sat, voi vedeti hora care se juca acum 200-300 de ani in Romania.
- Au pastrat caracteristicile etnice mai bine.
- Da, ca ei nu s-au amestecat cu civilizatia, au trait acasa si ce au vazut la batrani, ei aia au facut, copii, nepoti si stranepoti.
- Sunt conservatori.
- Da.
- Leaga casatorii cu sarbii, cu alte neamuri?
- Acum, pe la oras, cu scoli … Dar care a ramas la sat, rar care s-au casatorit cu sarbi.
- La cat aproximati numarul romanilor din Valea Timocului?
- In nord-estul Serbiei sunt 154 sate curat romanesti si 48 localitati mixte, orase si sate.
- Si au o singura biserica romaneasca.
- Noi suntem compact aici, nu suntem amestecati.
- Au romanii de aici drepturi europene ale minoritatilor, scoala, biserica, presa in limba materna?
- Romanii nu au drepturi nici omenesti, drepturi elementare. Daca spui ca esti roman si vrei sa faci ceva, ei iti spun ca esti separatist, ca vrei sa faci, zic sarbii, vlasca republica, ca vrei sa te legi de Romania, ca vrei razboi, asta e propaganda lor. Si lumea infricosata cu razboiul care a trecut, ce poate sa gandeasca? Dar sarbii aduc preoti din Bosnia, din Croatia si acestia spun ca au avut acolo pe croati, pe musulmani, iar aici sunt romani. Ii pregatesc ca noi suntem dusmanii lor. Dar pentru ca sunt sate bogate aici pe vale, ei nu vor sa-si piarda economia.
- Nu se intampla, neexistand biserica pe limba lor, sa intre oamenii la ale culte?
- Multi au trecut. Sectele au libertate si slujesc in limba romana. De cand am deschis biserica la Malainita, vin si baptisti si adventisti. Inseamna ca ei, neavand slujba in limba lor, s-au dus la unul unde a putut sa asculte vorbele Domnului in limba lui. Bine, eu nu cred ca ei or sa se treaca din nou la ortodoxie, Dumnezeu sa lucreze lucrul Lui, poate sa-i aduca, dar ca vin este un pas bun.
- Sunt multe culte neoprotestante?
- La romani sunt Martorii lui Iehova, baptisti si adventisti.
- Si toate tin in limba romana?   
- Nu stiu, de adventisti stiu ca au fost in doua limbi, pentru ca noi avem multi batrani care nu stiu limba sarba.
- Deci mai sunt batrani care vorbesc numai romaneste! Si ce inteleg din slujba?
- Nu inteleg, nici sarbii nu inteleg, ca sarbii slujesc in slavona veche.
- Si la spovedanie ce fac?
- Nimic. Ii pune patrafirul in cap si ii dezleaga si gata. Le zic: «Veniti, care vreti sa va spovediti!»
- Nu-i intreaba in romaneste?
- Nu, ca preotul nu stie romaneste, iar oamenii nu stiu sarbeste.
- Dar nu sunt si preoti romani, sa stie si romaneste?
- Sunt, dar toti vorbesc si slujesc in sarbeste. Eu am pus problema asta, am intrebat pe unul care a venit din Croatia si mi-a zis ca eu o sa fiu inchis, o sa fiu omorat, ca nu se poate aici, ca ma urmareste securitatea sarbeasca. I-am spus: «- Bine, hai sa spunem asa: Daca vrea o baba care nu stie sarbeste sa se spovedeasca, cum o s-o spovedesti?» «- A! Pai Dumnezeu a facut minuni!» «- Bine, Dumnezeu face minuni, Sfantul Duh s-a pogorat peste Sfintii Apostoli si au inceput sa propavaduiasca in limbile neamurilor. Dar cum o sa faci aici? Eu iti aduc o baba care nu stie deloc sarbeste, cum o s-o spovedesti?» «- Ei, pai nu stiu care preot stie...» «- Da, dar e la 30 km de aici!»
- Astea par probleme de acum 100-200 de ani. Chestiunile astea au fost rezolvate demult in alte parti. Sa nu ai scoala in limba materna, sa nu ai biserica!
- Asta arata pe ce treapta a ajuns Serbia fata de Europa. Pot sa se bata in piept ca sunt democrati. Ei spun: «- Ce va lipseste voua?» «- Vreau sa fac biserica ortodoxa romana, dati-mi aprobare!» Dupa lege se poate, ei nu-mi dau! Nu dau! Nu pot fara aprobarea episcopului sarb. Episcopul sarb spune: «Pai Patriarhia Sarba nicicand nu va aproba asta!» Asta inseamna sa nu mai avem nimic.
- Copiii vorbesc romaneste?
- Copiii da, multumesc lui Dumnezeu, la ungureni mai mult, dar aici pe vale au inceput parintii sa invete copiii mai mult sarbeste. Si parintii nu stiu bine sarbeste si atunci copiii nu stiu nici bine sarbeste, nici romaneste. Si de ce ii invata parintii mai intai sarbeste? Ca sa nu aiba probleme cand s-ar duce la scoala. Daca va uitati asa, dintr-o perspectiva a familiei, ei bine gandesc. N-avem scoala, biserica, n-avem nimic! «Cum, copilul meu sa ramana ca mine, sa lucreze pamantul? Nu! Este mai bine asa.» Statul roman trebuie mai mult sa se implice, noi trebuie sa invatam de la unguri si de la sarbi, ca sarbii se lupta pentru ai lor.
- De scris, de citit in romaneste, pot copiii?
- Nimic, nimic. Multi zic ca sa ne dea carti din Romania. Degeaba le dati, noi nu stim, n-am fost nici un minut la scoala romaneasca. Eu singur am invatat, ca m-a interesat. Copiii ar invata daca ar avea unde. Acum se incearca cu cursuri. Dar ce este un curs la Negotin? Trebuie in fiecare sat, in fiecare scoala! Nu sa se intrebe cati vor! Cand ne-au luat numele ne-au luat limba, nu ne-au intrebat. Acum trebuie in fiecare sat sa se bage limba romana la cine vrea sa invete.
- Tineti slujba religioasa in limba romana, la Malainita. In cate biserici se mai slujeste in romaneste?
- Numai la Malainita.
- In zona, dar in Serbia?
- In toata Serbia. Doar in Voievodina este.
- De cine tine biserica?
- De Patriarhia Romana. Ne intelege Episcopia de la Varset si episcopul Daniil, care ne-a ascultat cererile noastre, m-a hirotonit, mi-a dat binecuvantarea pentru biserica. E primul episcop care dupa 200 de ani a venit in Timocul romanesc. Pe urma a avut probleme si pentru noi, ca s-au intalnit delegatiile Patriarhiei Sarbe si Romane si ne-a luat de sub jurisdictia lui. A vrut sa ne mane sub jurisdictia sarbilor, dar sarbii sa ne dea voie sa slujim in romaneste. Noi n-am vrut asta. Noi nu-i oprim, din 154 de sate, 48 mixte, numai la Malainita se slujeste romaneste. Noi nu-i oprim sa mai slujeasca undeva [in romaneste n.n.], sa dovedeasca ca ei au. Un episcop spune ca are 16 preoti romani, dar nu vorbeste romaneste, nu slujeste. Nu ma intereseaza pe mine sa fie roman, poate sa fie si turc, sa fie ortodox si sa slujeasca in sat romanesc in limba romana, asta ne intereseaza.
- Daca vorbim de Patriarhia Romana, nu credeti ca acum este sub o presiune, avand probleme cu Patriarhia Moscovei in Basarabia? Am inteles ca si in Valea Timocului bulgaresc le-a dat voie sa slujeasca in limba romana si la ei exista o singura biserica.
- Neoficial le-a dat, episcopul tace si ii lasa sa slujeasca, dar aici nici atat nu e! Biserica Neamului este ca sa se lupte! Trebuie sa ne luptam, daca trebuie si viata sa ne dam pentru credinta! Toti Apostolii, in afara Sf. Ioan Teologul, toti au fost omorati. Noi trebuie sa ne luptam, sa mergem pe calea lui Dumnezeu, sa luptam pentru dreptate. Daca cei care au impotriva noastra ceva, daca lasa Dumnezeu sa ne faca, sa ne faca! Noi sa nu fim ca ei cu forta, noi numai cu adevar sa mergem inainte. Si, multumesc lui Dumnezeu, acum suntem oficial sub obladuirea Patriarhiei Ortodoxe din Bucuresti.

Interviu realizat de dr. Emil Tarcomnicu pentru Romanian Global News

Surpriza placuta a fost participarea a peste 40 de intreprinzatori, acoperind o arie vasta din business-ul local, incepand de la constructii, real estate, accounting, asigurari pana la massage therapy, financial services, avocatura, etc. S-a apreciat in unanimitate aceasta actiune de a reuni oamenii locali din business odata pe luna pentru a ne cunoaste mai bine, a impartasi din experientele acumulate, greutatile inceputului si bucuria succesului.
La eveniment au fost prezenti oameni de succes, cu ani grei acumulati in business, au fost prezenti totodata multi care tocmai au pornit la drum, inceputurile, ca orice inceput nefiind usor. A fost o reuniune destinsa, fiecare si-a prezentat businesul si obiectul de activitate, urmand apoi discutii si propuneri pentru sedinta urmatoare din 13 Februarie 2008, care va acoperi printre altele probleme legate de income-tax si noutati din domeniul calculatoarelor si networking.

Tinta autoritatilor romane pentru aderarea la spatiul Schengen este, de asemenea, anul 2011 (mai apropiat, avand in vedere ca in 2006 ministrul Blaga vorbea despre o aderare la Schengen abia in 2012). Pregatirile pentru aderarea la spatiul Schengen au demarat, fiind creat cadrul general pentru o abordare unitara la toate nivelurile (legislativ, institutional, financiar si pregatire) a acestei chestiuni. Unul din aspectele avute in vedere este revizuirea permanenta a Planului de Actiune Schengen. Astfel, Planul de Actiune Schengen a fost actualizat in anul 2007 si adoptat de Guvernul Romaniei la data de 30 mai 2007. Coordonarea implementarii si monitorizarea angajamentelor asumate de Romania, centralizarea rezultatelor obtinute si analizarea acestora in scopul cuantificarii eficientei masurilor adoptate se realizeaza de catre Comisia Nationala de Auto-Evaluare Schengen, prin intermediul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, in calitate de secretariat. Conform Tratatului de Aderare, Romania va beneficia, in perioada 2007-2009, de o suma de 559.8 milioane euro pentru Facilitatea Schengen si pentru Facilitatea pentru fluxuri monetare (Cash-flow Facility).

El va aduce in discutie toate aspectele vietii in Belgia, aplicate in viata de zi cu zi. Acest curs isi propune sa ofere raspunsuri concrete la toate intrebarile romanilor.
Insrierile se pot face direct la Cornelia Penu, sau la Atlas (Sandra Goossens - Atlas, Carnotstraat 110 2060 Antwerpen, tel. +32 3 22 77 030 | fax +32 3 22 77 171, sandra.goossens@stad.antwerpen.be www.antwerpen.be/atlas .
Cursul este gratuit si este organizat pentru locuitorii din Anvers (oras si suburbii), fiind deschis tuturor celor care se afla in Belgia/Anvers de mai putin de un an.
Cursul de integrare cuprinde trei module: orientare sociala, reorientare profesionala/ echivalarea studiilor, curs de limba neerlandeza. Dupa ce s-a parcurs acest traiect de integrare, se obtine in final un certificat de "absolvire", numit dovada de integrare.

Seminarul, programat pentru miercuri, 20 februarie, de la ora 19.00, va fi gazduit de Transilvania Club. Evenimentul va fi prezentat de Joe Catana, cae va raspunde si la intrebarile oaspetilor pe aceasta tema.