Nucleul conflictologic balcanic il constituie Kosovo, dar si cel transnistrean, intr-o oarecare masura, care ii determina pe rusi sa foloseasca arma energetica. Penetrarea Gazpromului pe piata energetica in tarile din Balcani reprezinta o tactica ordinara a Moscovei pentru influentarea situatiei geopolitice din spatiul respectiv in favoarea sa. Daca e sa analizam cazul Romaniei, putem afirma ca in ceea ce priveste importul, ea practic in totalitate depinde de gazul rusesc, care este primit prin intermediul Europei Occidentale (E.ON si Gaz de France). In prezent, Bucurestiul doreste contact direct cu holdingul rusesc, ceea ce trezeste un interes sporit al acestora de a intra pe piata energetica din aceasta tara, mai cu seama in domeniu productiei si transportului resurselor energetice pana la distribuire. In cele din urma, conform declaratiei difuzate in noiembrie 2007, Gazpromul este cu ochii pe privatizarea pachetului majoritar al Romgaz Medias (conform acordului semnat intre Romania si FMI, Bucurestiul trebuie sa permita privatizarea a doua companii de gaz). Este oportun de mentionat ca Gazpromul are semnate contracte pentru infiintarea unor societati mixte cu CONEF (companie ruseasca), Romgaz si Transgaz. Astfel, din cele relatate mai sus, Romania, oricat de mult nu ar incerca sa se descatuseze de sursa ruseasca de gaz, alternativele, strategiile si proiectele in domeniu depind tot de compania Gazprom. In continuare, indreptam vizorul catre Bulgaria si Grecia, care sunt implicate impreuna cu Federatia Rusa in demararea proiectului gazoductului «Burgas – Alexandrupolis». Acest proiect pune bazele unei epoci de cooperare economica si de strategie politica (declaratia Ministrului Dezvoltarii Greciei, Hristo Folias – 10 ianuarie 2008). Referindu-ne la buglari, Moscova a insistat intens asupra acestora in ceea ce priveste renegocierea contractele privind tranzitul de hidrocarburi rusesti spre Occident. In cele din urma, Sofia a acceptat sa participe la construirea conductei de petrol, mentionata mai sus, care sa conecteze portul bulgar Burgas de la Marea Neagra cu portul grec la Marea Egee. Daca Sofia nu accepta acum sa-si extinda contractul cu Moscova, sigur din 2010 trebuia sa plateasca un tarif cu 40% mai mare decat cel actual. Ca urmare, Federatia Rusa are ca si parteneri pe fratii slavoni, precum si pe greci, care nu sunt in cele mai bune relatii cu poporul albanez. Totodata e si un mecanism de apropiere catre strimtoarea Bosfor, care reprezinta o tinta istorica a Kremlinului.
Mitelpunctul conflictologic al Balcanilor, Serbia, este si ea atrasa intr-un proiect comun cu Gazpromul, este vorba de compania petroliera «Naftna Industria Srbi » (NIS), a carei pachet majoritar de actiuni pare sa fie procurat de Gazprom. In acesta situatie, Serbia este gata sa sacrifice suveranitatea sa energetica in schimbul integritatii sale teritoriale, fiind vorba despre provincia Kosovo. In plus, Belgradul este asigurat energetic prin proiectul South Stream. Ultima oferta este valabila atat pentru Bulgaria si Romania, prin teritoriul carora va traversa o ramura a gazoductului respectv. In general, Moscova a exercitat in permanenta presiuni puternice ca sa monopolizeze infrastructurile de distributie din Balcani. Este evident ca ea este dispusa sa utilizeze dependenta energetica a europenilor de sud-est ca sa obtina avantaje politice si materiale, ca sa restabileasca dominatia Rusiei asupra vecinilor si ca sa reconstituie grandoarea fostului imperiu. Din aceasta axa nu trebuie de exclus Republica Moldova, unde Gazpromul insista tot mai frecvent asupra rambursarii de catre Chisinau a datoriilor (320 mln $) si tot mai discutabil este subiectul in ceea ce priveste conversiunea acestei datorii in actiuni ale Moldovagaz. In astfel de situatie, cota Gazprom in capitalul statutar al Moldovagaz ar putea fi in jur de 80%. In astfel de imprejurari, este evident ca odata cu monopolul Gazpromului in Moldova, acesta din urma va si controla in totalitate economia Moldovei, ceea ce ar putea constitui, incontestabil, o parghie de influientare a cursului politic din Chisinau, dar si in ceea ce priveste conflictul transnistrean. Din cele expuse mai sus, putem concluziona ca pe langa planurile economice in aceasta zona, exista si o tenta politica din partea Moscovei. Astfel putem fi de acord cu afirmatia Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, ca pentru Federatia Rusa, Gazpromul reprezinta «Armata Rosie». Proiectele respective ar semnifica un mare control din partea Gazpromului asupra sectorului energetic, dar si economic in spatiul respectiv. Aceasta este intr-o directa concordanta cu conflictele politice din zona, care reprezinta un interes vital pentru Kremlin in Balcani.

Alexandru Baltag (foto), Masterant, Institutul European de Inalte Studii Internationale (IEHEI), Nisa, Franta, pentru portalul de stiri Unimedia

Presedintele Companiei „Teleradio Moldova”, Valentin Todercan, a declarat, în cadrul unei conferinte de presa ca postul pe care îl gestioneaza „merita sa fie finantat din bugetul de stat si ca acest lucru va reusi sa fie atins în curand” transmite Presa.md citata de Romanian Global News. Potrivit lui Todercan, lansarea si functionarea acestui post a costat foarte putin, deoarece timp de un an numarul angajatilor a crescut pana la 12 persoane. „Salariile angajatilor sunt foarte mici. Cele mai multe resurse, circa 90 mii euro, au fost utilizate pentru achitarea serviciilor de retransmisie prin satelit. Finantarea de la buget a acestui post se doreste pentru extinderea ariei de acoperire, a volumului de emisie, implementarea noilor proiecte, majorarea capacitatii tehnice si consolidarea resurselor de creatie. Desi profiturile „Teleradio-Moldova” au crescut anul trecut pana la 16 mln lei, un buget de 51 mln lei, unde numai pentru plata salariilor se aloca 27 mln lei, este foarte putin pentru a înnoi dotarile tehnice si pentru a îmbunatati calitatea programelor realizate”, a mai spus Todercan.

Situatia descrisa de acest adevarat erou al credintei si al neamului romanesc face ca nepasarea autoritatilor romane fata de aceasta comunitate romaneasca sa o putem considera fara niciun fel de rezerva, tradare a intereselor nationale. Iar modul cum autoritatile sarbe i-au tratat si ii trateaza ne face sa regandim atitudinea noastra fata de Kosovo si evolutiile de acolo. "Dumnezeu vede si da dupa fapta!" spunea unii dintre traitorii unei manastiri din Curbura Carpatilor.

- N-au fost probleme deosebite cand ati deschis biserica?
- Nu ca n-au fost deosebite, au fost extraprobleme. Cum a fost episcopul sa sfinteasca, presa sarbeasca s-a ridicat in picioare ca noi suntem separatisti, ca lumea, popoarele, sarbesc si romanesc, au trait sute de ani aici in pace, ca noi ne-am ridicat acum, ca vrem razboi aici, ca impartim credinciosii, ca episcopul Daniil e separatist, ca o sa fim inchisi. Eu am fost condamnat la doua luni cu suspendare. Ei spun ca am facut biserica fara aprobare, dar eu am cerut aprobare pentru biserica. A fost termenul de doua saptamani sau o luna in care trebuia sa raspunda ca se poate sau nu. Ei nu mi-au raspuns ca se poate, nu mi-au raspuns ca nu se poate. Am asteptat si, dupa un an de zile, ce sa mai astept, o suta de ani! Nu, eu am facut-o! Ei atunci s-au ridicat cu decizii pentru daramare. Episcopul sarb e stat in stat. Pentru zona Timocului, pe el il asculta autoritatile.
     - Cat de des tineti slujba in limba romana?
    - In fiecare duminica si in fiecare sarbatoare.
     - In limba sarba tineti?
    - Nu. Sunt singur, sunt si cantaret si preot. As putea sa slujesc si toata ziua, dar eu traiesc dintr-un lucru la o firma, din asta traiesc. Eu sunt protopop, eu sunt preot, eu sunt tot.
     - Nu mai aveti ajutoare la biserica?
    - Nimica. Nimeni nu stie, nimeni nu poate, fiecare are lucrul lui, traieste din mosie, din pamant, nu poate veni la biserica intotdeauna. Si daca ar veni trebuie sa-i dai un ban sa poata sa traiasca, sa poata sa fie liber sa cante si sa-l invat. E foarte greu.
     - Situatia de la Malainita este cunoscuta in Romania, in presa, asa am aflat si eu. A avut un ecou deosebit in Romania.
    - Multumita acelui ecou care l-a avut, biserica a ramas in picioare. Eu am prins o scrisoare, am capatat o copie de la Ministerul Cultelor unde se adreseaza la procurorul primariei, care nu are nici-o legatura cu biserica si cu daramarea bisericii. Ca il roaga sa amane procesul de daramare a bisericii pentru ca acum situatia este foarte mediatizata in Romania si aici. Asta e politica lor.
     - Vin multi romani la biserica?
    - Da, puteti sa vedeti. Constiinta la lumea noastra nu e foarte mare, lumea nu stie ce e Liturghia, ce e Utrenia sau Vecernia. Eu pot sa slujesc Vecernie, pot sa slujesc Utrenie, pot sa slujesc Liturghie. Pentru lume este slujba. Noi acum trebuie sa-i invatam, sa-i educam ce inseamna Liturghia. Lumea noastra a pastrat credinta acasa. La biserica se duce pentru ca stie el ce sa dea de pomana la un mort, ori la zi mare, la sarbatoare, pentru ca stie ca e bine. Dar nu stie ce canta popa.
     - In cimitir, pe cruci, in ce limba se scrie?
    - La noi intr-un fel se cheama un om si in alt fel este scris in carte.
     - In acte.
    - Da. Eu am fost ieri, am inmormantat un om pe Valea Moravei, 200 de km de aici. Pe el lumea il stia ca Pera a lui Puica, dar in carte este scris Peter Garleanovici. La mine, la Malainita, daca va duceti si intrebati de Dimitrie Lazici, nimeni nu-l stie, ar fi in stare sa se bata cu voi sa va dovedeasca ca asa om nu exista la Malainita. Dar daca spuneti Mita Voican, atunci toti il stiu. Milos Traila e Milos Carstici, Mitro al Ioanii e Dimitrie Boghici. Acum ganditiva, daca veniti intr-un sat si pe cei batrani intrebati unde e casa lui cutare, aveti un nume de la un act, rar daca stiu. S-a intamplat in vremea cand a fost bombardarea, la Colograsi, intr-un sat de aici, sarbeste ii zice Miloselo, a venit un ofiter, s-a bagat in casa dintai din sat si a intrebat unde e Dimitrie Petrovici. «- Nu e asa om in satul nostru!» «- Cum nu e, tu vezi, cum nu e?!» «Asculta bre, eu iti spun ca nu e!» La urma, lui i-a dat in gand si s-a dus la primarul satului. Si a zis: «- Care e Dimitrie Petrovici?» «A! Mitru al Ioanei!» La noi se spune porecla, dar nu e porecla, e numele nostru adevarat care-l avem din batrani. Ei [autoritatile n.n.] ne-au scris altfel, ca sa faca deznationalizarea. Mita Voican se vede ca e nume romanesc. Milos Traila, Patru Dragan sunt nume romanesti. Daca il lasi asa, un stranepot cauta, vede ca stramosii lui au fost romani. Daca ii scrie Dimitrie Lazici spune ca e curat nume sarbesc.
     - O chestiune de identitate, ca oamenii sa nu si-o mai cunoasca.
    - Daca intrebati pe unul acum, ii e frica sa raspunda, ca nu stie cine esti, poate ca te-a trimis unul de la Belgrad sa-i faci provocare si probleme.   
     - De cati ani exista biserica la Malainita?
    - Din 2004.
     - Mai sunt atitudini impotriva?
    - Tot asa, din partea Bisericii Ortodoxe Sarbe si a autoritatilor, tot asa.
     - Exista intoleranta fata de limba romana?
    - Ei daca ar putea... Inspectorul de la primarie a spus ca asta trebuie luata de pe fata pamantului.
     - De ce? Care ar fi motivul?
    - Episcopul spune ca nu e canonic. El e singurul care are drept de la Dumnezeu sa dea binecuvantari pentru biserici. El crede ca e sfant de pe cer venit pe pamant si numai el are... Este o politica a lor, cu sila. Vin, te bat, te strang de gat ca «Eu sunt stapan!» Ei nu stiu ce este toleranta, trebuie sa fie si unul si altul, lumea sa-si aleaga ce crede. Noi nu ne amestecam. Va spun, noi daca am avea jumatate din ce au sarbii din Romania, am fi noi «Ehee!»
     - Dar nu avem biserici surori? Nu mai vorbesc de partea istorica care ne leaga.
    - Eu as spune ca daca ar fi surori vitrege, mai bine s-ar intelege. Episcopul sarb nu trebuie sa se uite daca eu sunt roman sau sarb. Eu spun: «Dupa care canoane pot ei sa pomeneasca, sa explice situatia, de ce in sat romanesc se slujeste in limba sarba?» Sarbii spun: «Este loc in biserica sarbeasca si de tigani si de romani si de sarbi.» Este, dar sa fii cum zic ei. Tu poti sa lucrezi la mine daca vrei, cum eu iti spun, sa nu-ti dau bani, sa lucrezi in sila si sa faci ce eu iti spun. Atunci pace!
     - Dar sarbii n-au preoti in Romania?
    - Sarbii au si episcopie la Timisoara!
     - Si cum vad aceasta problema?
    - Ei spun, ca s-au intalnit la Bucuresti: «Pe noi nu ne intereseaza ce faceti voi in Romania, la noi nu se poate!»
     - Dar in Voevodina care este situatia?
    - Acolo romanii sunt 30000, dar noi suntem 300 si ceva de mii! Si numarul este problema! Ca noi suntem 300-350000 romani care mai vorbesc romaneste. Noi avem multi care sunt asa: Ianco Mandruti, spune ca e sarb si nu stie romaneste, Frumosichici, Frunzaverdici, Sciopulovici, Micicelovici. Spun ca sunt sarbi, nu mai stiu romaneste. Dar toti sunt romani.
     - In Voevodina sunt biserici romanesti?
    - 26 preoti, 7 protopopiate si episcopie.
     - Va ajuta?
    - Episcopul si unii din preoti foarte mult ne ajuta. Vin la noi. Nu sunt nici ei bogati, cu bani sa ne ajute. Dar cu sustinere. Vin la noi, ne ducem la ei. Episcopul ne-a infiintat aici. Sa nu fi fost preasfintitul Daniil Stanescu de la Varset, pai nimeni n-ar fi indraznit sa faca biserica.
     - Daca este singura biserica din zona, romaneasca, aveti multi copii la botez, sa se boteze cu nume romanesti?
    - Botezuri avem destule. Problema este ca la noi botezul nu s-a facut sa inteleaga lumea ce e, doar ca stiu ca e bun. «Daca batranii s-au botezat, hai sa ma botez si eu!» Am fost la cutare la botez la pranz, trebuie sa fac si eu, sa-i intorc. «Hai sa botezam copilul!» Multi fac botezul, nu la biserica, cu muzica. Nu stiu ce e taina botezului, ce inseamna.
     - Din ce cauza, fiindca nu au biserica in limba materna?
    - Nu i-a spus nimeni. Pe vale mai sunt botezati, dar la munte, 60 de ani are omul, moare si nu e botezat. Eu l-am botezat pe unul nascut in '51, l-am botezat cu o zi inainte de a muri.
     - Daca nu e botezat, nu e crestin!
    - Nu e crestin. La munte nici nu se mai duc la biserica. Ei se uita la popa ca la unul care vine sa le ia bani. Care e mai bogat, ii mai da. Am fost de am spovedit o baba si a fost o femeie care a vazut. Si dupa ce am ispravit eu cu slujba, imi zice: «- Ei, poti sa-mi dai mie numarul tau de telefon, sa-l dau la copiii mei, ca eu le-am zis ca atunci cand am sa mor sa nu-mi aduca pe popa.» «- Pai n-are sa te bage in biserica, n-o sa-ti dea voie!» «- Treceti pe langa ea, nu-mi trebuie sa ma bagati!» Si acum, cand m-a auzit, acum vrea sa se ingroape cu preot. «- Asta e alta, e pe limba noastra si intelegem»
     - Dar s-a intamplat sa va cheme la inmormantare la un om care n-a fost botezat?
    - S-a intamplat!
     - Ce ati facut?
    - Este foarte mare problema! Sunt intre doua focuri. Omul s-ar boteza daca i s-ar explica. Daca ar avea bani s-ar boteza. El n-a avut bani, popa sarb i-a spus... Ma credeti, am fost anul trecut, am botezat pe tata, pe fiu si pe fiica, la 200 km pe Valea Moravei. A auzit de mine ca am fost acolo, la niste slujbe. Dar pentru ce am vrut sa-l botez? S-a dus la popa local, sarb, si l-a intrebat cat trebuie pentru botez, pentru el, copil si fata. 70 euro pentru o persoana. 210 euro pentru toti. Si a spus: «Mai parinte, cinci ani nu am de lucru, de abia traim, eu pot sa va platesc drumul si sa va dau un ban, cat pot eu, dar atatia bani nu am!» «Daca n-ai, nu te botez!» Pentru ca stie ca daca omul vrea sa se boteze, se duce, se imprumuta. Omul a auzit de mine si m-a chemat. «- Cat trebuie?» «Nu trebuie nimic. Cat poti tu sa dai, tu stii ca eu vin 200 km. Cat poti din sufletul tau!» «Pai cat, aproximativ?» «Nici aproximativ!» «Cat?» «Cat iti e de la suflet, atat! Eu nu pot sa-ti cer sa-mi platesti botezul, ca botezul nu poate sa se plateasca!» El era constient ca trebuia sa-mi plateasca pentru cat m-am dus pana acolo, ca le-am spus: «Veniti la Malainita, va botez, nu trebuie nimic!» Spune: «Nu putem, ca e departe! Lasam noi, mai la primavara.» «Nu lasati, ca vin eu!» Si m-am dus, ca eu am interes sa fie botezati, ca te miri ce se intampla, cum s-a mai intamplat... Alaltaieri a murit unul, nu am putut sa ma duc, ca nu era botezat.
     - Presa, literatura in limba romana exista?
    - Exista niscai ziare, care le fac asociatiile, din cand in cand, dar lumea nu stie sa citeasca. Trebuie ca statul sarb sa faca nu ca toate cursurile sa fie in limba noastra, doua, trei ore pe saptamana, pentru cine vrea. Dar sa se bage, nu sa se intrebe, ca trebuie 10, 15 copii.
     - Dar scoli particulare, gradinite, se pot face?
    - Nu exista, lumea nu are bani.
     - Mass-media, televiziune?
    - Nimic, doar cantece se poate. E un paradox: daca ai un festival, in sat romanesc, festivalul se conduce in limba sarba. Nu lasa sa se conduca in limba romana, ca vor sa spuna ca ce se canta nu e romaneste, e limba vlaski. Bunica mea, baba mea, care traieste la Negotin, in anul '61 a venit la Negotin, cand s-a mutat din sat, nu a stiut o vorba sarbeasca. De acum vorbe sarbesti se baga, una cate una. Nu se spune «scam», se spune «stolnita», nu spune «inteleg», spune «razumesc», nimeni nu spune «Sa-mi aduci numarul tau de telefon!», spune «Sa-mi aduci broiul tau!». Copiii nu mai aud «scam, numar, inteleg», ci numai «razumesc, stolnita» s.a.m.d. La noi nu e cunoscut termenul «adevar», la noi nu se spune «adevar». La noi se spune «istana», ca sarbii spun «istina». Noi nu i-am auzit pe stramosi, ca le-au introdus cuvinte unul cate unul, si am ajuns la o faza cand ni se spune: «Nu vorbiti voi romaneste, voi vorbiti vlaski, ca nu va intelegeti cu romanii din Romania!» Inca 50 de ani si nici asa n-o sa mai vorbim daca nu se face nimic.
     - Limba, asa cum o vorbiti, este foarte importanta pentru ca, asa consider eu ca etnolog, este arhaica, si atunci se poate observa evolutia limbii. Au fost cercetari etnografice, lingvistice in zona?
    - A venit de la Cluj, fac Atlasul Lingvistic, pentru ca avem si noi mai multe graiuri.
     - Sunt diferente zonale?
    - Multe. Unii zic «ceapa», altii «seapa». Noi acem multe vorbe care in Romania, in limba literara, se folosesc la noi, luate de la sarbi, ca fiind termeni sarbi. Daca spui «obiceai», la noi e vorba sarbeasca, noi zicem «aget», daca spui «stomac», asa zic sarbii, noi zicem «burta».
     - Si noi spunem si «burta» si «stomac».
    - «Ciorba» e vorba sarbeasca, noi zicem «dzeama», nu folosim cuvantul ciorba cum spun sarbii.
     - Si la noi e «ciorba» dar si «zeama». La sat se zice zama, zeama.
    - Unii ne zic ca nu vorbim romaneste, ca vorbim limba vlaha. Eu spun: «Eu vorbesc cum vorbeste o baba la voi, care n-a mers la scoala!» Ei n-au mers la scoala, nu si-au adus limba la un nivel mai invatat, a ramas terminologia cum a vorbit bunica. Eu vorbesc ca un mos de acum 200 de ani.
     - Este un fapt extraordinar cum s-a pastrat limba!
    - Si zicem: «Multumita faptului ca lumea n-a mers la scoala.» La noi, numai baietii au mers la scoala, pentru ca atunci cand se ducea in armata sa poata sa scrie carte.
     - Femeile au fost conservatoare.
    - Da, muierile n-au mers la scoala. Bunica mea n-a fost nici un minut la scoala. Si daca n-au stiut sarbeste i-au invatat pe copii romaneste.
     - Acesta ar fi miracolul!
    - Acum se schimba situatia. Esti in oras. Situatia este ca si in Ucraina. Oamenii inteleg, vorbesc romaneste, sunt romani, vor scoli si biserici. «Dar cum, copilul meu, daca invata romaneste, ce sa faca daca traim in tara asta!» De asta spun, Romania, ca stat, trebuie sa se implice mai mult. Noi nu avem probleme cu sarbii ce traiesc aici, care sunt din zona noastra. Muma mea e sarba, eu sunt jumatate sarb, jumatate roman. Cei veniti, ca statul sarb ii trimite aici. Sa-mi gasiti un preot sarb care e de aici! Toti vin din Bosnia, Croatia, Kosovo.
     - Daca sunteti dintr-o familie mixta, va considerati mai mult sarb, mai mult roman sau jumatate-jumatate?
    - Eu ma simt roman, ca traiesc in casa care este cu mosia, cu pamant de la stramosii mei, care sunt romani. Eu nu spun ca nu sunt sarb, eu am si parte sarbeasca in mine, dar ma declar ca roman. Simt asa in sufletul meu. Cand un roman curat poate sa se declare ca sarb si sa zica ca e sarb, de ce eu nu pot sa ma declar ca roman! Si eu spun: daca ma impart in doua, asta e partea sarbeasca, asta e partea romaneasca. Partea sarbeasca e sanatoasa, are scoala, are biserica, are tot, dar cea romaneasca e bolnava, n-are nici biserica, nici scoli, nici slujire. Pai eu cum sa fiu intreg? Daca te imbolnavesti, te duci si te lecui. Eu trebuie sa ma lecui. Ce inseamna? Partea asta cand o capata si biserica si scoala si tot, atunci putem sa spunem ca totul e in regula.
     - Este o revolta personala pentru situatia de inapoiere culturala a comunitatii?
    - Si la alta lume este revolta pentru ca, cum spui ca esti roman, «de loc» te simti ca la clasa II-a. La noi, «de loc» inseamna «imediat», in grai. Este revolta! Daca unul spune: «- Ce vor romanii aia din Timoc, au toate drepturile, ce nu aveti voi!» «- Nu am scoala, nu am biserica.» Vreau sa fac biserica, ei vor sa ma inchida, vor sa ma omoare. Daca altul spune, trimiteti preoti sa mai invete... Care a vazut cum a trecut Boian, a fost condamnat cu puscarie, au zis ca o sa-l omoare, ca o sa-i sparga biserica, mai e narod sa mai treaca prin asta? «- Ce imi mai trebuie acum sa ma mai chinui! Acum, in secolul XXI. Ma duc la sarbi, acolo am parohie, sunt legal, am salariu, am tot. Asa, eu trebuie sa lucrez la o firma, ce-mi trebuie asta, vreau sa dorm normal!»
Interviu luat de dr. Emil Tarcomnicu pentru Romanian Global News

„Partidul Identitatea Romaneasca a cerut de luni de zile autoritatilor romane infiintarea unui fond pentru repatrierea corpurilor cetatenilor romani decedati in Italia ale caror familii nu au mijloace pentru repatriere” se arata intr-un comunicat PIR, dat publicitatii in Italia de Gazeta Romaneasca. „In Campania sunt diferite cazuri de cetateni romani decedati care zac de luni de zile in frigiderele spitalelor, in special amintim cazul tinerei Ana Luptan, de 23 de ani, decedata la Napoli din cauza unui accident cerebral, care a fost semnalat in mod public Guvernului roman pe cursul vizitei desfasurate, in luna noiembrie 2007. (...) In ciuda faptului ca aceasta situatie fost semnalata autoritatilor romane, pana acum nu a fost facut nimic pentru a prevedea la repatrierea acestor cadavre care constituie semnalul vizibil al abandonului din partea statului roman, atat pe timpul vietii cat si a mortii, a cetatenilor romani care traiesc si lucreaza in Italia. PIR adreseaza un apel tuturor Autoritatilor romane, inclusiv Presedintelui Republicii, care in discursul sau de final de an a afirmat ca Statul roman nu uita de propri cetateni care traiesc in afara Romaniei ,in strainatate. O tara care creste si se dezvolta asa cum face Romania nu poate sa-si abandoneze proprii cetateni decedati in strainatate si sa-i uite in frigiderele spitalelor italiene. Aceasta situatie lezeaza in mod grav imaginea Romaniei in Italia si cerem, de aceea, sa fie rezolvata cat de repede, si pentru a da o prima continuitate concreta cuvintelor multe care s-au spus in favoarea diasporei, dar care s-au dovedit a fi vorbe goale”.

 Propunerea a fost formulata si aprobata in urma mai multor cereri ale parintilor, care denunta dispute intre copiii italieni si cei rromi in autobuzele scolare, informeaza Rador, citata de portalul Realitatea din Italia. Documentul, prezentat de catre consilierul partidului Rifondazione Comunista, Lucio Conte, a fost elaborat pe baza cererii unor parinti, care au denuntat conflicte frecvente intre copiii italieni si cei rromi. Imediata a fost si reactia primarului capitalei, Walter Veltroni (foto), care a declarat: „Copiii sunt toti egali. Daca acum merg la scoala impreuna, trebuie sa continue sa faca acest lucru” - a spus Veltroni, care a adaugat: „Este inacceptabil sa fie separati pe baza unor reguli care nu apartin culturii noastre”. Walter Veltroni, care este si liderul Partidului Democrat, a precizat ca singurii care au votat impotriva motiunii au fost consilierii partidului sau, in timp ce reprezentantii formatiunilor de centru-dreapta, dar si ai stangii democratice au votat pentru. Acest episod a fost preluat imediat de catre presa. „Corriere de la Serra” se intreaba, in editia sa electronica, daca decizia consilierilor nu seamana cu politica rasista de apartheid.

Potrivit paginii de web a Primariei din Torino, biroul atasatului functioneaza in cadrul Ambasadei Romaniei la Roma (adresa: Via Nicolo Tartaglia 36-00197, telefon: 0039.06.51.98.70.93), asigurand reprezentarea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei in Italia. Principalele atributii ale acestuia vizeaza protejarea drepturilor in domeniul muncii si protectiei sociale ale cetatenilor romani care lucreaza pe teritoriul Italiei.
Atasatul asigura consiliere in litigiile de munca ale cetatenilor romani cu angajatorii straini, cu respectarea prevederilor legale din Italia; mentine, de asemenea, legaturi permanente cu institutiile si autoritatile italiene competente, centrale si locale, din domeniul muncii si cel social, in scopul solutionarii problemelor lucratorilor romani; asigura informarea in legatura cu modalitatile de obtinere a unui contract de munca legal in Italia, cu necesitatea pastrarii documentelor de identitate asupra apartinatorului, cu privire la regimul juridic al strainilor, precum si cu privire la riscul muncii ilegale si/sau a sederii ilegale pe teritoriul statului italian.

Diferenta fata de programul vechi este ca nu se mai elibereaza documente doar dupa ora 15.00, ci pana la 15.00, pentru a se avita astfel timpul intre momentul predarii documentelor si cel al ridicarii acestora. O diferenta este si faptul ca vinerea a devenit zi de lucru la consulat.

Cu aceasta ocazie, se va alatura si sculptorita Andreia Bove, autoarea bustului.Momentul festiv va fi urmat de un „vin d'honneur" oferit de ambasada, la Primaria orasului Vevey, care a oferit, cu amabilitate, spatiul pentru aceasta ocazie. La eveniment sunt invitati toti cei care doresc sa aduca un omagiu poetului Mihai Eminescu.

Acest festival de film intentioneaza sa dezvaluie influentele realitatii pre, post dar si contemporan-comuniste, precum si influenta filmului modern si capacitatea sa de a se desprinde de un trecut care este de multe ori neinteles. ToRo va dedica programul primei seri regretatului regizor Cristian Nemescu, prezentand filmul sau „California Dreamin’”, castigator al premiului Un Certain Regard pentru cel mai bun film de la Cannes 2007. In prealabil, scurt-metrajul pentru lucrarea sa de diploma „Poveste la Scara C” va fi proiectat inaintea filmului de lung-metraj. Cele doua filme vor fi prezentate de Tereza Barta, profesor universitar la York University si regizor. Continuand in tema retrospectiva, ToRo va prezenta in cea de-a doua zi a festivalului, filmul lui Lucian Pintilie „Reconstiturea”, datat 1968, un manifest politic interzis pana in 1990 pentru prezentarea lipsei libertatilor civile din perioada comunista. Filmul lui Alexandru Solomon Marele Jaf Comunist, va continua aceasta analiza a sistemului politic din epoca respectiva. Prezentarile vor fi realizate de catre Dr.Calin-Andrei Mihailescu, profesor la University of Western Ontario. Revenind la originile cinematografiei romanesti, festivalul se va incheia cu rularea primului film artistic romanesc „Independenta Romaniei”, urmat de premiera canadiana a ultimului film regizat de Nae Caranfil „Restul e Tacere”. Filmul mut „Independenta Romaniei” va avea un fond muzical realizat “live” de catre invitatul special al festivalului, renumitul DJ din New York, Bogman. La toate acestea se adauga in deschidere filmele lui Ion Popescu-Gopo „Scurta Istorie” (Premiul pentru cel mai bun scurt metraj de animatie, Cannes  1956) si „Sapte Arte” (Cel mai bun film de animatie, Festivalul de Film Tours 1958). Privind inainte spre viitorul cinema-ului romanesc, Festivalul urmareste prin doua programe de scurt-metraje sa promoveze lucrarile unor regizori tineri si debutanti. Printre acestea se numara filmul lui Radu Jude „Lampa cu Caciula”, castigator al premiului pentru cel mai bun scurt metraj international la Sundance Festival 2007,  filmul lui Adrian Sitaru „Valuri”, premiul pentru cel mai bun scurt metraj la Festivalul International de la Lucarno 2007, precum si filmul lui Alexandru Mavridineanu „Lectia de Box”, selectionat la Festivalul de Film de la New York, si, filmul lui Bogdan Apetri „Last Day of December” selectionat la Festivalul Mondial de Film de la Montreal. Surt-metrajele mentionate vor fi prezentate pe parcursul a doua zile, pe datele de 2 si 3 februarie, 2008. In mod caracteristic, ToRo Arts Group va gazdui o petrecere de deschidere la Studio 204, vineri, 1 Februarie, dupa prezentarea filmului „California Dreamin’”. Muzica “live” va fi prezentata de catre invitatul Festivalului, DJ Bogman. Se vor face si proiectii video-artistice. Toate proiectiile vor avea loc la Innis Town Hall, 2 Sussex Ave., Toronto. Biletele individuale costa 15 dolari pentru adulti si 10 doalri pentru studenti, biletele pentru zi costa 40 de dolari pentru adulti si 25 pentru studenti, iar biletele pentru intregul festioval costa 95 de dolari pentru adulti si 60 pentru studenti. iletele se pot cumpara la: UofT Tix Box Office
7 Hart House Circle ( 416-978-8849) sau http://www.uofttix.ca/view.php?id=310
Toate filmele vor fi prezentate in limba rmana, cu subtitrar in egleza.

In fiecare sambata de la 9:30 la 12:30 ( respectiv 10 - 13), 3 ore saptamanal se va organiza o grupa de joaca in limba romana, ce isi propune asimilarea unor aspecte ale limbii si culturii romanesti in special prin joaca, prin dialogul cu ceilalti, contactul cu alti copii romani de aceeasi varsta, activitati care sa includa exercitii de pronuntie, exercitii de folosire a unui vocabular cat mai bogat. Copiii vor putea asculta si invata cantece, ghicitori, poezii, povesti si povestiri romanesti, jocuri didactice coordonate, pentru ca limba este strans legata de miscare, de mima, de activitatile practice.
La "Scoala de dupa scoala" copiii vor lua contact cu citirea in primul rand, dar si cu elemente de gramatica, de sintaxa, de scriere - toate specific romanesti, si cu literatura romana, prin povesti, povestiri, poezii romanesti, iar copiii din clasele mai mari vor avea de citit lecturi mai complexe, atat ca mesaj cat si ca nivel de intelegere a limbii scrise. Se pot adauga cunostinte de geografie a Romaniei, de istorie, cunostinte despre arta si traditii. Totodata, se vor tine si ore de religie, de catre Parintele Protopop Sorin Petcu, duminica.