Organizatorii principali au fost asociatiile Flacara si Bucovina, care, prin eforturi proprii, le-au aratat italienilor prezenti ca romanii nu sunt doar mancatori de mici sau infractori, ci au o cultura ale carei radacini rivalizeaza cu cele ale republicii peninsulare. Surpriza placuta a serii de incheiere a fost jurnalistul italian Davido Mussatti, care a recitat din memorie, in limba romana, doua dintre poeziile marelui Eminescu. Ca de obicei, misiunea diplomatica romaneasca la Torino nu a fost prezenta si nu a sustinut manifestarea culturala. „Am organizat totul cu resursele noastre, cu propriii nostri bani", spune Cristian Petre, presedintele Flacara. Intrebat daca a fost ajutat de consulat, acesta a raspuns: „Consulul mi-a spus ca este cu sufletul alaturi de noi, dar nu am primit nimic concret".

Cristian Gaita, Adevarul

Manifestarea a inceput la ora 9.00, la Casa de cultura, cu un program sustinut de elevii scolii generale din localitate, unde va avea loc si un concurs de poezie, organizat de Centrul Metodologic din Bihor si Centrul de Documentare si Informare al ATRU. De la ora 12.00, in organizarea bisericii si a asociatiei din Oradea, publicul va fi incantat de o formatie de dansuri populare din Negresti-Oas. Festivitatea va continua apoi la biserica romaneasca, unde dupa o rugaciune de pomenire, elevi ai clasei a II-a din cadrul Liceului Pedagogic din Oradea vor prezenta un montaj literar, condusi de invatatoarea Lavinia Sabau. Manifestarea se va incheia cu depunerea de coroane a diferitelor institutii prezente la aceasta sarbatoare, la bustul lui Eminescu, aflat in curtea bisericii ortodoxe.

Desi evenimentul are loc cu un an intarziere, cel mai important proiect al culturii romane de dupa al doilea razboi mondial, isi continua devenirea. Demarat in 2004, din initiativa si eforturile manageriale ale criticului literar Eugen Simion, proiectul « Caietele Eminescu » a ajuns la volumul 21, mai precis la 14 caiete dintre cele 45 donate Academiei Romane de Titu Maiorescu in 1902. Visul a trei generatii de intelectuali, de la Iorga, Calinescu si Noica, ia, astfel, forma si implinire peste mode si timp. Dupa cum informeaza ziarul Ziua  proiectul a ajuns la volumul 21, mai precis la 14 caiete dintre cele 45 donate Academiei Romane de Titu Maiorescu in 1902. Peste doi ani, acest proiect (continand peste 16.000 de pagini) va putea fi dus pana la capat. Pe langa materialele donate de Maiorescu, vor fi facsimilate manuscrise eminesciene aflate in biblioteci din Iasi si Cluj, precum si in Arhivele Statului din Iasi si Bucuresti. "Publicarea Caietelor lui Eminescu reprezinta, indiscutabil, proiectul cel mai important al culturii romane la inceputul acestui mileniu. Trei generatii de intelectuali, incepand cu Nicolae Iorga, continuand cu Perpessicius, G. Calinescu, C. Noica si cu cei care i-au urmat, s-au straduit sa reproduca acestei foi pe punctul de a se destrama. Incepand sa le tipareasca, in facsimil, in 2004, Academia Romana a reusit, iata, sa scoata pana acum 12 manuscrise (in 21 volume) din cele 24 cate exista la Biblioteca Academiei Romane. Speram ca in cel mult doi ani de zile de aici inainte sa putem spune romanilor ca acest proiect, repet, de interes national a fost dus la capat. S-ar spulbera, in acest fel, si mitul ca romanii nu duc lucrurile la capat", a declarat Eugen Simion citat de Ziua, reluata de Romanian Global News.

{mosimage}Interviu cu scriitorul basarabean  Vlad Pohila (foto) 

Este vorba de expunerea, concursul si spectacolul extraordinar Mihai Eminescu-158 de ani de la nastere si Unirea Principatelor Romane 1859-2008, primele doua fiind prezentate de profesorul Vania Atudorei. Potrivit Pagini Romanesti, organizatorii au fost sprijiniti de Primaria Municipiului Botosani si Muzeul National Mihai Eminescu de la Ipotesti. Evenimentele comemorative vor avea loc in sala Bisericii, rue Deslile colt cu rue Atwater (metro Lionel Groulx) cu incepere de la ora 13.00. Cei care doresc sa participe la concurs cu o recitare a unei poezii de Mihai Eminescu, cu un cantec sau romanta pe versuri eminesciene sunt rugati sa se inscrie in ziua concursului la Biserica. Se vor da premii in obiecte si carti precum si opera completa a lui Mihai Eminescu pe CDROM, oferita de primaria municipiului Botosani, orasul natal al poetului national al Romaniei.

Cu acest prilej, prof.dr. Hans Dama de la Institutul de Romanistica din Viena va sustine un referat, va fi prezentat timbrul personalizat din colectia particulara a lui Dorel Usvad, vor avea loc auditii ale poeziilor eminesciene in interpretarea lui Ion Caramitru si un recital sustinut de Liviu Burz (Opera de Stat din Viena) acompaniat la pian de prof. Andrei Roth. Evenimentul este initiat de Asociatia Hora, una dintre cele mai active organizatii culturale ale diasporei romane din Austria si sustinut de Departamentul Cultura al Primariei orasului Viena si ICR Viena. Mai multe detalii pe:
 http://www.kulturraumrumaenien.blogspot.com

"In cazul in care curtea Europeana a Drepturilor Omului valideaza inregistrarea Mitropoliei Basarabiei, atunci exista riscul ca Moldova sa devina un nou Kosovo."Este ceea ce a declarat la Bruxelles Vladimir Voronin, intr-o conferinta de presa impreuna cu presedintele Comisiei Europene (CE), José Manuel Barroso. Voronin a continuat: "Daca se valideaza Mitropolia Basarabiei, noi o sa punem problema in fata Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei". Voronin se afla luni la Bruxelles pentru a discuta cu presedintele Barroso ajutorul tehnic si financiar pe care il asteapta de la Uniunea Europeana in cadrul planului in opt puncte propus de el. Voronin a obtinut din partea lui Barroso asigurarea ca Moldova va primi in continuare ajutoare tehnice si financiare, precum si expertiza, cu precizarea ca ajutoarele financiare – necifrate – vor fi acordate "acolo unde se considera necesar".

Bursele mici de $40, echivalentul a 92 de lei, pentru elevi si $50 pentru studenti nu le ajung nici pentru cosul minim de consum, informeaza Flux, reluat de Romanian Global News. Studentii basarabeni spun ca ultimul cuantum al burselor a fost stabilit in 1997 si nu a mai fost modificat, in contextul in care 115 lei impartit la 30 de zile ar insemna in prezent 4 lei pe zi, suma insuficienta pentru a asigura cel putin doua mese pe zi. Elevii bursieri au obligatia de a achita o suma de pana la 250 lei lunar pentru cantina. In prezent, bursa unui student basarabean din Romania este de trei ori mai mica decat salariul minim. Astfel, Organizatia Studentilor Basarabeni solicita majorarea cuantumului burselor pentru elevi si studenti basarabeni cel putin la nivelul salariului minim pe economie. Tinerii propun Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului sa participe, in calitate de consultanti, la elaborarea unor acte legislative care privesc deciziile luate vizavi de tinerii basarabeni aflati la studii pe teritoriul Romaniei.

Romania a oferit 2000 de burse pentru basarabeni in anul de studii 2007-2008, dintre care 850 de burse liceale, iar 1150 de burse au fost acordate pentru studii universitare si postuniversitare. Ministrul Educatiei si Tineretului de la Chisinau, Victor Tvircun, a declarat ca Moldova nu va semna un Acord cu Romania deoarece oferta Bucurestiului este una neatractiva. Victor Tvircun a precizat ca Basarabia dispune de suficiente institutii de invatamant care au o calitate a studiilor similara cu cea din Romania. Tara vecina a oferit anul trecut pentru tineriibasarabeni 1350 de locuri la studii universitare cu bursa si 300 de locuri fara bursa. De asemenea, au fost oferite 530 de locuri pentru studii la masterat, dintre care 300 de locuri cu bursa. Pentru studiile de doctorat au fost oferite 70 de locuri, dintre care 50 cu bursa. La invatamantul preuniversitar au fost admisi 1250 de elevi din R.Moldova, basarabeni, 950 de tineri primesc bursa. In acest context, ministrul roman de Externe, Adrian Cioroianu, a declarat in decembrie 2007, in cadrul unei vizite la Belgrad, ca Romania n-ar trebui sa se lase provocata de gesturile inamicale ale oficialilor moldoveni, specificand ca administratia de la Bucuresti intentioneaza sa raspunda politicii Chisinaului prin cresterea numarului de burse pentru studenti si deschiderea pietei muncii pentru romanii basarabeni. De asemenea, in cadrul unei vizite la Chisinau de la sfarsitul lunii decembrie anul trecut, Adrian Cioroianu, referindu-se la relatia Chisinaului cu Bucurestiul, a declarat ca decizia partii romane este de a nu incuraja o congestionare in relatia bilaterala de a nu pune nicio caramida in zidul de neincredere si suspiciune ce pare, in opinia oficialului roman, a se ridica pe Prut. Autoritatile basarabene refuza din anul 2002 sa semneze Protocolul de colaborare privind schimbul de burse cu Romania. Oficialii romani au declarat in 2002 ca Moldova a refuzat protocolul pentru ca numarul mare de burse pus de Romania la dispozitia tinerilor basarabeni contribuie la exodul inteligentei moldovene, iar  refuzul semnarii respectivului protocol de colaborare a coincis cu racirea relatiilor politice dintre Chisinau si Bucuresti. Insa, desi relatiile la nivel inalt dintre aceste doua tari nu sunt dintre cele mai bune, incepand din anul 1992, aproximativ 2.000 de studenti basarabeni isi fac studiile anual in Romania. Dincolo de faptul ca studentii basarabeni care invata in Romania beneficiaza din partea Guvernului roman de o bursa in valoare de aproximativ 50 de dolari lunar, necesitatile acestora sunt cu mult mai mari. De exemplu, studentii basarabeni bursieri beneficiaza de cazare in caminele studentesti, insa cei nebursieri sunt nevoiti sa isi caute o gazda. In orasul Iasi, de exemplu, preturile pentru chirie variaza intre 200 si 300 de euro lunar, pentru un apartament cu doua camere, pretul incluzand si achitarea serviciilor comunale, iar pretul la o gazda, intr-un apartament cu doua camere, constituie 100 de euro lunar, iar serviciile comunale sunt achitate in jumatate cu stapanul casei. Totodata, preturile la produsele alimentare sunt mai mari decat in Republica Moldova. O franzela costa – 1,2 RON, un kilogram de cartofi – 5 RON, un kilogram de fasole uscate – 5,2 RON, iar 10 oua – 9 RON. Preturile la transportul public sunt de doua ori mai mari decat in Chisinau. O calatorie in raza municipiului Iasi, cu tramvaiul, autobuzul sau microbuzul este de 1 RON, ceea ce constituie aproximativ 4,5 lei moldovenesti, iar o calatorie cu taxiul costa 1 RON/km. Preturile la imbracaminte sunt aproape la fel ca si in Republica Moldova. O pereche de blugi costa aproximativ 100 RON, o pereche de pantofi - 150 RON, o camasa – 70 RON, iar o geaca – 250 RON. Pentru distractii un student basarabean din Romania este nevoit sa scoata din buzunar cel putin 50 RON pe saptamana, un bilet de intrare la cinema costa 15 RON, un bilet la teatru - cel putin 20 RON, iar o seara la discoteca il costa aproximativ 35 RON. Totusi, in afara de toate cheltuielile pe care le suporta un tanar modern, in mod prioritar acesta ar trebui sa stie ca toate cunostintele acumulate pot compensa orice, iar spre deosebire de un absolvent al unei facultati autohtone, basarabenii care absolvesc in Romania au nu numai avantajul unui salariu mai mare, dar si posibilitatea de a avansa mult mai repede pe o pozitie superioara. Angajatorii autohtoni tot mai mult apreciaza creativitatea sporita si puterea de munca mai mare, iar absaarbenii care isi fac studiile universitare in cadrul institutiilor de invatamant romanesti sunt mai bine cotati de catre angajatorii autohtoni. Acest lucru se datoreaza nu doar faptului ca acestia au absolvit in afara tarii, ci din considerentul ca in fata absolventilor din universitatile basarabene, cei care au absolvit in Romania vin cu experiente de viata pe care multi angajatori le apreciaza.

Prin urmare, basarabenii au dreptul sa beneficieze, fara nici un fel de restrictii, de avantajele cetateniei romane. Detalii la acest subiect ne ofera profesorul universitar de la Bucuresti, Radu Carp intr-un interviu preluat de Romanian Global News de pe Flux.md.

- Recent, Guvernul Romaniei a modificat Legea cetateniei nr. 21/1991 printr-o ordonanta de urgenta nr. 87/2007. Ce aduce nou acest act normativ? Considerati ca modificarile operate pot duce la simplificarea procedurii de redobandire a cetateniei romane de catre cetatenii moldoveni care au acest drept? Ce ar trebui sa faca in continuare statul roman in aceasta directie?
- Principala modificare a Legii cetateniei este ca acordarea si redobandirea cetateniei nu se mai face prin Hotarare de Guvern, ci prin ordin al ministrului Justitiei. Potrivit Ordonantei, se modifica componenta Comisiei care analizeaza cererile depuse. Aceasta era compusa din 5 magistrati de la Tribunalul Bucuresti. In prezent, potrivit OUG nr. 87/2007, Comisia este compusa dintr-un presedinte si 4 membri, personal de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei, asimilati magistratilor. Interviul pe care solicitantul trebuie sa il sustina, in cazul in care Comisia ajunge la concluzia ca indeplineste criteriile pentru acordarea/redobandirea cetateniei romane, trebuie programat intr-un termen de 6 luni de la data la care Comisia incheie examinarea dosarului. Anterior nu era precizat un asemenea termen, ceea ce avea impact negativ asupra timpului in care era solutionata cererea. Ulterior interviului, ministrul Justitiei emite ordinul de acordare/redobandire a cetateniei. Interesant de remarcat ca, in actuala formulare a OUG nr. 87/2007, ministrul Justitiei nu este tinut de concluziile raportului Comisiei si nici de rezultatul interviului. Daca nu sunt indeplinite conditiile pentru acordarea/redobandirea cetateniei, ministrul Justitiei respinge cererea, dar nimic nu il impiedica sa nu emita ordinul favorabil acordarii/redobandirii cetateniei in pofida avizului Comisiei si/sau a interviului. Astfel, ministrul Justitiei a capatat deplina discretie in privinta acordarii/redobandirii cetateniei romane. Desigur, ordinul sau poate fi atacat in justitie, insa este putin probabil ca o sectie de contencios administrativ a unei Curti de Apel din Romania sa invalideze un ordin al ministrului Justitiei.
Legea cetateniei nu explicita aspectele procedurale privind desfasurarea interviului, rezumandu-se la a preciza ca la interviu se verifica indeplinirea conditiilor pentru acordarea/redobandirea cetateniei. Ar fi trebuit ca aceste aspecte sa fie clarificate printr-un alt act normativ (Hotarare de Guvern). Acest lucru nu s-a intamplat pana in prezent. Nici OUG nr. 87/2007 nu remediaza acest aspect. Ce inseamna, de exemplu, conditia ca solicitantul sa posede „notiuni elementare de cultura si civilizatie romaneasca”? Pun in mod firesc intrebarea cum poate un magistrat sau, in sistemul actual, un functionar asimilat magistratilor din Ministerul Justitiei sa verifice indeplinirea acestei conditii? In prezent, celor care solicita acordarea cetateniei li se cere cunoasterea Constitutiei Romaniei, in timp ce aceasta conditie nu li se cere celor care solicita redobandirea cetateniei. Nu ar fi fost firesc ca aceasta conditie sa se ceara celei din urma categorii? La urma urmei, un functionar din Ministerul Justitiei se presupune ca stie mai bine Constitutia Romaniei decat elemente de cultura romaneasca. Actualul sistem nu ofera garantii de impartialitate pentru cei care doresc redobandirea cetateniei romane. Sa presupunem ca un cetatean al Republicii Moldova depune o cerere de redobandire, este chemat la interviu si relateaza Comisiei ceea ce a invatat la scoala si ceea ce poate citi in Republica Moldova si auzi in mass-media acestei tari: anume ca exista o identitate culturala si lingvistica moldoveneasca, distincta de cea romaneasca. In mod evident, procedand astfel, persoana respectiva nu indeplineste standardele minimale pentru promovarea interviului, insa nu din vina sa.
Pentru cei care domiciliaza in Republica Moldova si doresc sa redobandeasca cetatenia romana, procedura nu se schimba prin OUG nr. 87/2007: cererile se vor depune ca si pana acum la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei. Prin OUG nr. 87/2007 s-a adaugat mentiunea potrivit careia „cererile vor fi inaintate de indata Comisiei pentru cetatenie”. Consider aceasta prevedere un simplu exercitiu de retorica, din moment ce nu se precizeaza ce inseamna „de indata”, nu se impune un termen in care aceste cereri sa ajunga la Comisie. Situatia celor 450.000 de dosare de redobandire a cetateniei aflate in prezent la Ambasada Romaniei din Chisinau nu este solutionata prin aceasta modificare a Legii cetateniei.
In concluzie, OUG nr. 87/2007 aduce o modificare indelung asteptata in privinta simplificarii procedurilor de redobandire a cetateniei romane, insa este vorba de un exercitiu care nu este dus pana la capat. Guvernul Romaniei nu a dorit sa modifice conditiile de fond in privinta acordarii/redobandirii cetateniei, ci a preferat sa modifice aspectele de forma. Ramane de vazut daca aceasta viziune va continua sau nu sa fie pusa in aplicare de persoana care va asigura functia de ministru al Justitiei dupa demisia domnului Tudor Chiuariu.
Acordarea cetateniei ramane deci in continuare un privilegiu al statului
- Care este motivul pentru care nu s-a dorit o reforma mai in profunzime a Legii cetateniei care sa priveasca si aspectele de fond? Poate din cauza temerii privind o eventuala reactie nefavorabila de la Bruxelles? 
- In orice tara acordarea cetateniei este un subiect sensibil, mai ales in ultima vreme, cand emigratia a devenit o problema globala. Acordarea cetateniei nu este un drept fundamental al omului, asa cum este, de exemplu, dreptul la viata. Nici o Constitutie nu mentioneaza acest drept in capitolul dedicat drepturilor care sunt garantate. Acordarea cetateniei este un privilegiu al statului. O lege a cetateniei nu este un simplu act normativ, ci are puternice conotatii politice, deoarece exprima viziunea de la un moment dat a clasei politice aflata la putere asupra natiunii. Cine face parte dintr-o natiune este o intrebare politica si nu una juridica. O lege a cetateniei trebuie sa fixeze conditiile in care un stat isi exercita un privilegiu. Evident, se pune intrebarea ce intelegem in acest context prin „stat”. Este vorba de puterea executiva, legislativa sau de cea judecatoreasca? Ori poate cumva o combinatie a celor trei puteri? Initial, in privinta acordarii cetateniei prin « stat » se intelegea puterea executiva. Astazi, pe masura ce apar noi mecanisme de control reciproc al puterilor statului, prin « stat » in materie de cetatenie se inteleg si celelalte doua puteri. Asa se explica de ce intalnim din ce in ce mai multe sisteme de acordare a cetateniei in care decizia puterii executive de acordare sau neacordare a cetateniei poate fi contestata in fata instantelor judecatoresti sau chiar sisteme in care acordarea cetateniei se face de catre instante, fara interventia puterii executive.
Nici Romania, nici Republica Moldova nu stiu cum sa se pozitioneze exact fata de Bruxelles
Acordarea cetateniei ramane deci in continuare un privilegiu al statului. Aceasta constatare este valabila si pentru statele membre UE. Uniunea Europeana nu are competenta in materia acordarii cetateniei, nu poate obliga un stat membru sa adopte un anumit sistem in aceasta materie. UE are, in schimb, competenta in materia combaterii migratiei ilegale si a gestionarii migratiei legale. Se vorbeste din ce in ce mai mult despre o politica comuna europeana a migratiei si avem deja elemente solide pentru a afirma ca o asemenea politica intra deja in categoria politicilor comune UE. Nu exista acquis comunitar in materia acordarii cetateniei, insa exista in privinta migratiei. Atunci cand un stat membru relaxeaza conditiile de acordare a cetateniei, UE isi exprima ingrijorarea nu pentru ca ar putea sa intervina, ci pentru ca se naste temerea ca largirea categoriei de cetateni ai unui stat membru poate avea impact asupra pietei muncii UE, in conditiile libertatii de circulatie. Romania nu a dorit sa modifice conditiile de fond in materia acordarii/redobandirii cetateniei, temandu-se ca va exista o reactie de dezaprobare a Comisiei Europene. O logica falsa: atata vreme cat legea prevede ca nu pot dobandi cetatenia romana cei care sunt condamnati penal in Romania sau in alta tara, sunt satisfacute conditiile minimale UE. Am observat insa ca logica autoritatilor moldovene a fost si mai departe de o pozitie realista decat a autoritatilor de la Bucuresti: imediat dupa aparitia OUG nr. 87/2007 s-a argumentat de catre diplomatii moldoveni ideea ca Romania incearca, de fapt, stabilirea in spatiul comunitar a unor persoane certate cu legea. In concluzie, nici Romania, nici Republica Moldova nu stiu cum sa se pozitioneze exact fata de Bruxelles in legatura cu problema redobandirii cetateniei romane, deoarece nu intreprind rationamentul minimal pe care l-am expus. Dovada a necunoasterii a ceea ce este exact Uniunea Europeana.
Romania are unul dintre cele mai drastice sisteme de acordare a cetateniei dintre statele membre UE: 8 ani de la stabilirea domiciliului in tara sau 5 ani de la data casatoriei cu un cetatean roman. Cred ca trebuie deschisa o dezbatere asupra schimbarii acestor criterii. Romania nu se confrunta cu un aflux de emigranti pe care nu il poate stapani decat prin mentinerea unei legislatii restrictive. S-a considerat, probabil, la data aparitiei Legii cetateniei, in 1991, ca cetatenia romana este mai atractiva decat cea a altor state europene. In realitate, numarul scazut al cererilor de acordare a cetateniei de la momentul adoptarii acestei legi nu justifica aceasta temere initiala. Deocamdata, exista un tabu asupra acestui subiect. UE nu va incuraja niciodata Romania sa schimbe acest sistem, din ratiunile exprimate mai sus. Guvernul Romaniei trebuie sa inteleaga ca poate face reforme in acest domeniu fara riscul de a fi sanctionat de UE, SUA sau orice alt stat ori organizatie internationala.
- Cum credeti ca ar trebui reglementata problema acordarii si redobandirii cetateniei romane?
- Cred ca legiuitorul roman ar trebui sa se ghideze dupa cateva principii foarte clare. Acordarea cetateniei romane pentru resortisantii extracomunitari ar trebui inasprita, in sensul modificarii conditiilor de forma, procedurale. Ar fi normal ca acordarea cetateniei romane fata de aceasta categorie de persoane sa fie facuta prin decizia instantelor judecatoresti din Romania, fara ca Guvernul sa intervina, potrivit unui model din ce in ce mai practicat in Europa. Exista si o conditie de fond care nu isi mai are rost in conditiile in care Romania este membru UE: posibilitatea actuala ca cetatenia romana sa fie acordata in conditii mai favorabile persoanelor care au investit in Romania sume care depasesc 500.000 euro. Acest regim favorabil nu se mai justifica: anumite facilitati (cele mai importante) pentru investitii ar trebui acordate cu aprobarea Comisiei Europene.
 Pentru resortisantii comunitari, conditiile de acordare a cetateniei ar trebui relaxate, inclusiv in ceea ce priveste perioadele care se cer de la data la care solicitantul domiciliaza pe teritoriul Romaniei. Pentru aceasta categorie de persoane se poate, de asemenea, institui competenta instantelor judecatoresti.
Redobandirea este o problema distincta fata de acordarea cetateniei. Ar trebui ca, in mod logic, solutiile sa fie diferite. Nici un alt stat membru UE nu se confrunta cu atat de multe cereri de redobandire a cetateniei si nici nu a avut atat de multe momente istorice in care renuntarea la cetatenia romana sa fi fost facuta fara un acord de vointa din partea persoanelor in cauza: retrasarea granitelor dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, emigrarea fortata a comunitatii evreiesti, a sasilor si svabilor, pierderea cetateniei de catre disidentii anticomunisti. Drept urmare, ar trebui ca aceasta problema exceptionala sa fie remediata prin masuri derogatorii de la dreptul comun – in acest caz, cel care se refera la acordarea cetateniei. Cred ca in materia redobandirii cetateniei, actuala procedura prin care competenta de solutionare revine unei Comisii din Ministerul Justitiei ar trebui sa fie mentinuta, cu unele amendamente. Acestea ar fi: cererea de redobandire a cetateniei sa fie dezbatuta in cel mult 3 luni de la inregistrare, programarea la interviu, emiterea ordinului ministrului Justitiei, respectiv depunerea juramantului de credinta fata de Romania in acelasi interval de timp, astfel incat intreaga procedura de redobandire a cetateniei sa dureze maximum 1 an de la data inregistrarii cererii la Ministerul Justitiei.
In privinta celor care studiaza in Romania si care indeplinesc conditiile pentru redobandirea cetateniei romane, cred ca aceasta problema nu se rezolva prin modificarea Legii cetateniei, ci eventual printr-un ordin al ministrului de Interne si Reformei Administratiei care sa reglementeze relatia intre viza de sedere in Romania si durata studiilor. Daca un student termina o facultate si este admis la o forma de invatamant postuniversitar, de ce sa nu i se prelungeasca automat viza de sedere, prin simpla prezentare a dovezii inmatricularii la o universitate acreditata si unde este inscris la studii de master sau doctorat?
 Daca toate aceste sugestii ar fi puse in aplicare, problema acordarii si redobandirii cetateniei romane ar deveni cu siguranta mai transparenta, mai eficienta si mai usor de explicat cetatenilor Republicii Moldova indreptatiti la cetatenia romana si deopotriva institutiilor UE care monitorizeaza fenomenul migratiei legale si ilegale.

 Potrivit paginii de web a primariei Torino, initiativa, numita „Sa ne incetatenim” („Cittadiniamoci”) este realizata in cadrul programului „Imigrantii- noii cetateni”, sustinut de catre Compagnia di San Paolo si Primaria din Torino.Cursurile se adreseaza cetatenilor straini care poseda un permis sau o carte de sedere si care au un bun nivel de cunoastere a limbii italiene. Iterul formativ este gratuit (din exigente legale este necesara doar plata unei cote de asigurare de 10 Euro) si consta intr-un numar de 100 de ore de curs. Toti participantii care vor fi frecventat cel putin 80 de ore vor primi un atestat de frecventa in care vor fi certificate toate competentele dobandite. Cursurile vor cuprinde notiuni de principii constitutionale, drepturile si obligatiile cetatenesti,
formele de organizare a statului italian, egalitatea de sanse pentru toti, istoria si cultura italiana, cetatenia activa, perfectionarea nivelului de cunoastere a limbii italiene, scrisa si vorbita, cu o atentie deosebita in folosirea limbajului administrativ si a expressilor verbale si non verbale folosite frecvent. Cursul va incepe in data de 4 februarie (aniversarea „zilei memoriei”) si se va incheia in data de 2 iunie 2008 („ziua nationala a Republicii italiene”). Admiterea la curs se va face pe baza unui colocviu in cadrul caruia vor fi evaluate motivele pentru care se doreste participarea la curs. Tuturor participantilor la curs le vor fi puse la dispozitie materialele informative necesare. Grupurile vor fi de maxim 20-25 persoane. Mai multe informatii pot fi obtinute la: 011-2359090 – e-mail: info@fratia – doar prin sms la numarul 393.9169005. Cursurile se vor desfasura la sediul Asociatiei Fratia, Casa Aurora, Corso Giulio Cesare n. 29 bis lunea si joia de la orele 19.00 - 21.00 si duminica de la orele 9.00 - 12.00. Promotorii initiativei sunt Compagnia di San Paolo, Primaria din Torino, Circumscriptia n 7, Asociatia Fratia, Asociatia Azzura, Institutul islamic din Italia si Asociatia Focus. Intreaga initiativa va fi prezentata public sambata, 26 ianuarie 2008 la sediul Asociatiei Fratia, Corso Giulio Cesare n. 29 bis.

Potrivit publicatiei Pagini Romanesti, sambata 15 decembrie, la ora 9 dimineata la St-Bruno era un soare orbitor si minus 20 de grade temperatura. Desi extrem de frig, nimeni n-a inghetat pentru ca, bafta mare, in ziua aceea vantul n-a batut deloc. A doua zi, a urmat furtuna de zapada. Schiorii romani au fost intampinati intr-o sala special amenajata de Tony Dinielli si autorii actiunii, monitorii Nicolae Sandru, Dan Chitta, Florian Pop si Horatiu Chitta. Fiecare participant care nu avea echipament de schi a primit schiuri, clapari si bete. Organizare nemteasca, gazdele au echipat tot plutonul romanesc in cateva minute. Apoi grupul a fost impartit pe diferite nivele, in functie de cunostintele fiecarui schior. Fiecare minigrup a fost indrumat de catre un monitor. Rezultatele, mai mult decat spectaculoase! Dupa sedinta-scoala de doua ore, oameni care n-au pus in viata lor schiurile in picioare erau capabili sa coboare rezonabil, in plug, partia pentru incepatori. Cei mai versati au primit pass-uri gratuite cu care au schiat toata ziua.
Printre schiorii romani prezenti, intreaga familie a consulului general al Romaniei, Ioan Bogdan Bucur. Consulul a privit, dar sotia si fiul au muncit din greu pe partie.
In felul acesta, multi dintre romani care iubesc sporturile de iarna au descoperit o statiune cu 15 partii, toate cu instalatie de nocturna, dotata cu 4 telescaune, si asta la doi pasi de Montreal. Este cea mai usor accesibila statiune de schi din aceasta regiune pentru montrealezi.
Prin excelenta initiativa a celor patru monitori, romanii din Montreal au descoperit o statiune ideala pentru o escapada la schi imediat dupa programul de lucru. Si mai ales o scoala renumita unde copiii lor pot invata corect acest sport.

Adversar a fost desemnat boxerul american William Joppy. In varsta de 37 ani Joppy este un boxer cu un palmares de 39 meciuri castigate, patru infrangeri si un meci nul.
Doua din cele patru infrangeri au fost in fata campionilor mondiali Felix Trinidad si Bernard Hopkins. El a fost campion mondial la categoria mijlocie, versiunea WBA de doua ori: in anii 1996-1997 si 1998-2001.

Cate un week-end pe luna, incepand de sambata 2 si duminica 3 februarie, ora 15.00, la Cinema du Parc va fi prezentat un film de referinta din cinematografia romaneasca. In debutul acestui program, va fi difuzat filmul „Balanta”, in regia lui Lucian Pintilie, informeaza publicatia romaneasca din Canada, „Pagini Romanesti”. Intrarea se face pe baza de abonament (cine-carte), la pretul de 40 $ pentru 8 filme in cadrul programului Weekend-urile filmului romanesc (www.rocade.ca) si 2 filme bonus, in cadrul EUROfEST Festivalul de Film al Europei de Est (www.eurofest.ca), care va avea loc in perioada 2-8 mai, de asemenea, la Cinema du Parc. Pretul unui bilet la Cinema du Parc este 10 $ si de 7$ redus (elevi si pensionari).
„Balanta” este un film despre o calatorie initiatica si interioara, pe care o parcurge o profesoara bucureseanca, in Romania anului 1988, cu putin timp inainte de caderea lui Ceausescu. Nela (Maia Morgenstern), fiica unui colonel de Securitate care moare. Energica, optimista, ea il intalneste pe Mitica (Razvan Vasilescu), medic de profesie care, ca si ea, nu mai crede nici in Dumnezeu, nici in oameni. Impreuna, impartasesc visele si umorul, de care nu duce lipsa niciunul dintre ei. Cuplul acesta, deranjeaza lumea sordida a sistemului totalitar... Asa ca Nela decide sa paraseasca Bucurestiul pentru un mic oras de provincie. Mai mult ca niciodata, Lucian Pintilie dezvolta in acest film un examen critic al societatii totalitariste, supunand reflectiei felul in care un popor poate sa supravietuiasca in conditiile unei presiuni apocaliptice.

Interpretii care se vor afla pe scena sunt Maria Gavrilova (flaut); Sun Yu (viola); Lena Buchberger (harpa); Adam Markowski (vioara); Simone Jandl (viola); Jan Ickert (violoncel). In program: Tiberiu Olah Sonata pentru flaut solo; Wolfgang Amadeus Mozart Quartett in D-Dur KV 285 pentru flaut, vioara, viola si violoncel; Toru Takemitsu "Voice" pentru flaut solo; Claude Debussy Sonata pentru flaut, viola si harpa.
Dupa studii muzicale in Romania (la Liceul de muzica “Dinu Lipatti” si la Conservatorul din Bucuresti, clasa Prof. Virgil Francu) si in Franta (bursa Erasmus la Conservatoire National Superieur de Musique et de Danse din Paris, studii cu Prof. Pierre Yves Artaud), tanara flautista nascuta la Chisinau, Maria Gavrilova, isi continua in prezent studiile la Hochschule fur Musik “Hanns Eisler” din Berlin (la Prof. Benoit Fromengier). Ceilalti interpreti sunt si ei studenti ai conservatorului berlinez.