„Sansa istorica de a solutiona conflictul transnistrean este mai reala ca niciodata, iar liderii regionali au posibilitatea de a incheia acest „razboi civil rece”, care impiedica dezvoltarea in regiune”, a afirmat Martanov. El a mai spus ca, excluzand precedentul Kosovo, elitele politice de la Chisinau si Tiraspol nu sunt impotriva solutionarii actualelor contradictii care exista intre cele doua maluri in favoarea constituirii a doua state moldovenesti, in cadrul unei confederatii, cu pastrarea unei autonomii maxime atat pentru Transnistria, cat si pentru Basarabia. „Acest lucru poate fi realizat doar in cazul in care Federatia Rusa va oferi garantii economice si militare. Asta daca nu se va lua in considerare anumite dezechilibrari ale sistemului, legate de atentia exagerata a presedintelui Voronin acordata Aliantei Nord-Atlantice”, a afirmat politologul. El a mai mentionat ca o solutionare definitiva a problemei transnistrene va intra in istoria conflictelor politice dificile. „Problema, mai ales in contextul disputelor pe marginea subiectului kosovar, cand se prabusesc principiile dreptului international, este extrem de importanta pentru intreaga lume”, a mai afirmat Martanov. Mentionam ca, in cadrul ultimei sale vizite la Bruxelles, Vladimir Voronin a atentionat Uniunea Europeana de riscul aparitiei unui potential Kosovo in Basarabia. Presedintele basarabean a declarat, citat de ziarul bucurestean Romania Libera, ca in cazul in care curtea Europeana a Drepturilor Omului valideaza inregistrarea Mitropoliei Basarabiei, atunci exista riscul ca Basarabia sa devina un nou Kosovo. Amintim, de asemenea, ca ambasadorul basarabean la Washington, Nicolae Chirtoaca, declara recent, in cadrul unui interviu, ca Federatia Rusa incearca sa observe in ce masura Chisinaul este susceptibil si vulnerabil in fata presiunilor, si urmareste anumite cedari din partea autoritatilor constitutionale in problema statutului special al raioanelor din stanga Nistrului, care ar asigura prezenta militara a rusilor in partea de est a Basarabiei. „Asa-numitul memorandum Kozak, de fapt, este expresia cea mai directa si cinica a intereselor neo-imperiale ale rusilor in aceasta zona, pe care acestia incearca, cu tot dinadinsul, sa le legifereze si in noua runda de negocieri. De data aceasta, in cadrul unui format international mai larg si in contextul unui joc geopolitic mai riscant”, a afirmat diplomatul basarabean.

Acest proiect urmeaza sa fie propus spre aprobare Guvernului, comunica Agentia Deca-press, citata de Promt Media reluata de Romanian Global News. Desi Ministerul nu a difuzat nici un comunicat oficial cu aceasta tema, se stie deja ca discutii pe marginea documentului s-au purtat chiar la nivel de Colegiu al Ministerului. Anterior, Guvernul a anuntat ca „2008 va fi marcat de personalitatea omului politic, savantului si scriitorului Dimitrie Cantemir”, care a intrat in istorie ca domnitorul care a reorientat Moldova spre Rusia. De asemenea, 2009 a fost declarat oficial drept an al sarbatoririi a 650 de ani de la formarea statului moldovenesc. Manifestatiile sunt pregatite de un grup de lucru constituit oficial in acest sens de catre seful statului prin decret prezidential. 

-   In 1899, episcopul sarb Melentie Vuici, a dat o lista care a fost atarnata pe usile bisericilor, in care erau trecute numele care puteau fi date la botez romanilor. Si din perioada asta avem: Dragoslav, Dragomir, Dragoliub. Pana atunci erau: Ion, Iovan, Patru. Din 1899-1900 incep numele slave. Avem o carte de la un etnolog sarb, care a scris in 1906, „Printre romanii nostri” [Tihomir R. Georgevici]. Scrie ca o muiere s-a dus la doctor sa-i dea vaccin la copii. A venit cu doi copii si doctorul a intrebat: «-Cum se cheama copiii tai?» Ea a raspuns: «-Ion si Iancu». Dar doctorul a catat acolo, in scrisorile lui, si a intrebat din nou: «-Dar cum ii cheama pe copiii tai?» Dar romanca nu stia sarbeste, a inteles ceva vorbe si a spus: «-Ion si Iancu». Spune doctorul: «Eu ma uit dar nu-i gasesc! Spune-mi cum sunt scrisi in biserica, in carte?» N-a stiut sa spuna. Apoi doctorul s-a dus si a gasit la biserica, oficial, numele Gruita si Vuita. Atat i-au fost straine numele alea incat ea nici minte nu le-a tinut!
- Sunt situatii in care romanii sunt defavorizati?
- Daca iesiti si faceti doi pasi si ii spuneti primului om care-l intalniti ca sunteti roman de aici si vreti drepturi, el zice: «Sa te duci in Romania daca vrei drepturi romanesti!»
- Exista o institutie unde puteti sa reclamati?
- Exista politie, primarie, procuror care pe mine m-a invinovatit ca am facut biserica fara aprobare, dar cand episcopul Iustin a zis ca aduce mii de oameni de ne-ar bate, el a tacut, deci va dati seama...
- In ce mod va puteti manifesta ca romani?
- Numai sa jucam si sa cantam. Si spun: «Ce mai vreti!? Aici e Sarbia, daca vreti romaneste mergeti in Romania!»
- Obiceiurile, traditiile, crestine si precrestine, se mai pastreaza?
- Astea ne-au tinut pana acum! Portul si cultul crestin s-a pastrat in casa amestecat cu paganismul, dar s-a pastrat! Noi n-am avut preoti. Baba de 86 de ani ce o spovedesc, o intreb: «-Maica, te-ai mai spovedit vreodata pana acum? Aia cand se posteste». «O data, cand am fost tanara. Acum nu sunt sigura, nu tin minte». Ea nu s-a impartasit niciodata, asa moare. Numai popa vine cand se ingroapa. Va dati seama la ce nivel este credinta! Dar cum s-a pastrat? De Pasti noi avem un aget, cum spunem noi, obicei, unde se ia paste. Stapanul casii ia intr-o strachina, pune vin si pune pe paine unde se pastreaza painea de la Joi Mari. Dar Joi Mari stim ce a fost, Cina cea de Taina. Crestinismul este foarte mult bagat in capul nostru, dar noi nu stim pentru ce. Omul stie ca la Joi Mari pune painea acolo, dar nu stie ca la Joi Mari s-a intemeiat Euharistia, ca Liturghia a fost la Cina cea de Taina. Se inchina de trei ori cand rasare soarele si paseste peste prag si ii da o lingurita, se impartaseste cum stie, fara biserica, ca n-a avut. La urma ii da cate un ou rosu, cu Hristos a Inviat!
- Etnografi care au cercetat obiceiuri, au venit in zona?
- De cercetat obiceiuri eu nu stiu. De curand nu stiu. Sunt cativa dintre ai nostri care se ocupa, privat, oficial eu nu stiu sa fi publicat ceva. Cu petrecaturi, cu una, cu alta, ca la noi o baba a spus, din comuna Borului, ca acolo sunt 12 sate, 11 romanesti si unul sarbesc. A spus baba: «Maica, eu cand mor pe popa sa nu-l mai aduceti, ca el si asa boscorodeste, nu intelege nimeni nimic, dar asa petrecatoarea (aia care e ghicitoare) sa mi-o aduceti!». Canta, spune sa mergi acolo, sa ajungi la un drum si acolo te asteapta Maica Precista, sa nu mergi la altii, numai la cel drept. Cum am vazut la munte. Zice: «Acolo o sa vezi pe Sf. Patru scriitorul, Sf. Ioan Botezatorul, el o sa-ti desfaca cartea, o sa-ti spuna asa si asa si sa nu mergi pe drumul ala... » Trei, patru muieri... 
- Bocet? Se numeste zorile?
- La noi nu e cunoscut termenul asta. La noi se zice Petrecatoarea. Ea ii canta petrecatoarea, il petrece de pe lumea asta pe lumea cealalta. Ii petrece sufletul, ii arata drumul.
- Si care este drumul?
- Ii spune: «Mergi acum pe un drum drept, o sa ajungi la o fantana, acolo sa stai si sa bei apa, acolo o sa te astepte cutare, Sf. Nicolae ori Sf. Patru, o sa-ti arate drumul, dar acolo cand ajungi o sa gasesti pe un arap negru, cu ochii bolboiati, cu nu stiu ce acolo. Ei! Sa nu te duci unde sta el, numai in partea cealalta, ca acolo poti sa mai mergi, sa ajungi la o apa...»
- Se pastreaza aceste obiceiuri?
- Da, se ingroapa inca cu cruce de ceara, se pune stat, se pune un ban. Statul este asa: cand moare omul, se ia ata, se masoara cat e de lung si se trece prin ceara, se face lumina, se invaluie. Peste el se face o cruciulita de ceara, se pune un ban. Statul sta pe piept, se aprinde in vremea slujbei de inmormanatre, arde. Crucea se ia, o saruta toti si se pune in mana dreapta. Crucea sa-l pazeasca iar banul sa plateasca drumul pe lumea cealalta.
- Ce reprezinta statul mortului?
- Eu nu am explicarea. Cred ca e dinainte de a fi fost crestin. Exista ceva [obiceiuri] si dinainte de a fi fost crestini, dar totul este increstinat acum. Sa va spuna de ageturi, de obiceiuri, o baba de 70-80 de ani, s-o gasiti in sat. Ea tot are sa va explice, ce inseamna, pentru ce se fac.
- Exista animale care prevestesc moartea?
- Da, sunt, cucu-mau cand canta la casa, o sa moara cineva. Cainele cand urla noaptea, cand viseaza cineva. 
- Sa revenim la situatia de aici.
- Noi am ajuns acum intr-o situatie cand lumea rar cere ceva, dar si cel care cere are probleme. Mie nu imi este frica, eu spun: «Vreau biserica romaneasca!» Spun la fiecare. Si-mi zice: «Nu poate, nu poate!» Romania tace, toti tac, si pe Boian il bat peste cap. Si acum, multumesc lui Dumnezeu ca Europa s-a amestecat si ei nicicand n-or sa mai poata... De acum situatia noastra tot mai buna o sa fie. Acum si cel care e fricos poate sa iasa in mijlocul drumului si sa spuna: «Eu sunt roman, care ce-mi face!» O sa-l injure trei, patru insi, face scrisoare la politie, se ajunge pana la Belgrad, pana la Strassbourg. Acum trebuie sa scoatem frica din oameni. Care are voie si nu are frica si cere: «Eu vreau asa, asa!», ala trebuie ajutat. Ca sa vada si altii. Cand vad: «Uite, Boian, facu biserica, de ce sa nu facem si noi! Vezi ca nu are probleme!» Acum lumea s-a incurajat. Cand am inceput noi, au fugit de mine toti, ca daca-l vedea vreunul, sa nu aiba probleme.
- Sunteti sustinut de comunitate?
- Multumesc lui Dumnezeu, da. Sa nu fi fost sustinut... Asta este problema, ca sarbii zic: «Nu vrea lumea romaneste!» Pai daca nu vrea lumea, e dreptul lor. Acum e problema ca lumea vrea, dar ei [sarbii] vor cu sila, sa taie, sa nu ai.    
- Cand ati construit biserica v-a ajutat comunitatea?
- Nu, ca eu nici n-am spus ca o sa construiesc biserica. Sa fi spus, n-as fi facut-o! Eu am facut-o, din toata familia am adunat bani si m-am imprumutat si am facut biserica. Pe urma, am facut un proiect si a mai capatat ajutor din Romania. Cand am facut-o, eu nici nu am spus.
- Cine a construit-o?
- Niscai maistrii, o echipa.
- Si nu stiau ce fac?
- Dupa ce au terminat-o ei au stiut. Eu le-am spus ca fac garaj. Cand au vazut deasupra ca fac sfoldul, au vazut, dar la nimeni nu au mai pomenit ce se face.
- Dar au vrut sa o termine?
- Cand le platesti, ei nu au treaba. Dar nu au stiut ce fac. Si nici nu au stiut ca or sa apara atatea probleme. Ca multi m-au intrebat apoi: «Sa stiti prin ce probleme ati trecut, ati mai face?» Eu stiu ca si acum pot sa am probleme, dar cand ai clar in cap ce vrei, treci peste probleme. Maracini, maracini, calci si treci.
- Ce varsta aveti?
- Eu sunt in 77 nascut.
- In 77 si ati facut o biserica!
- 30 de ani, da. Multumesc lui Dumnezeu! Va spun, numai voia lui Dumnezeu!
- A fost o calitate tineretea dvs?
- Eu si acum vad. Cu cat trec anii, omul ce a facut, tot mai greu poate sa tina. De aceia, cand imbatranesti nu mai poti sa faci mult, mari pasi inainte, de abia mai poti tine ce ai facut. De asta spun la toti: «Ajutati-ne acum, cat avem nevoie, pana avem putere sa facem, ca asta ramane!»  Usor e cand ai biserica si spui ca-ti trebuie preot. Ma duc din America daca trebuie romana aici! Are unde sa vina. Trebuie sa fim ajutati. Cand esti tanar nici nu ti-e frica.
- Care ar fi principalele cerinte ale dvs?
- Interventia la statul sarb sa fim recunoscuti. Ei spun ca romanii sunt vlasii.
- Dar cine sa intervina, din partea cui?
- Exista comisiile care se ocupa de minoritati, din partea statului roman si a statului sarb. Statul roman, oficial.
- Nu a intervenit pana acum, nu aveti semnale?
- Au intervenit, nu prea mult. Le pare rau de fratii sarbi, ca au probleme.
- Considera ca nu e momentul acum?
- Momentul nicicand nu a fost. Problema a fost ca Tara Romaneasca, cum i-am zis noi din batrani, statul roman, intotdeauna, s-a uitat: «Lasa, romanii timoceni sunt aici, langa noi. Hai sa-i ajutam pe cei din Macedonia, de acolo, ca astia sunt langa noi!» Ca odata nu-i ajutam pentru sarbi, odata ca sunt aproape, au trecut 200 de ani. Acum, romanii timoceni nu mai zic ca sunt romani. Eu zic, dar sunt altii care nu vor. «Sunt vlah, nu sunt nici sarb, nici roman!» In Voevodina au trait in Imperiul Austro-Ungar. Maria Tereza le-a dat lor, dar noi am fost sub otomani, sub turci.
- Considerati ca rabdarea este o calitate a romanilor?
- Si asa, si asa. Rabdarea poate sa fie si prostie. Rabdarea in tot, pana la un nivel. Daca tu vezi ca unul te distruge, iti face prostii, vrea sa te bata, eu rabd, am rabdare, nu te bat pe tine, dar nu vreau sa stau sa ma bati.
- Nu este o virtute crestina rabdarea, sa intorci obrazul?
- Asta spun, pana la un nivel este, ca spun Sfintii Parinti. Noi nu suntem sfinti, asta este idealul, dar noi trebuie sa ne luptam si pentru crestinism. Rabdarea e si gresit inteleasa. Prin rabdare se arata crestinismul. Rabda tot ce iti fac, rabda, ai decrestinat un popor daco-roman. Sunt romani in Valea Timocului care nu mai stiu ce e botez, nu mai stiu ce e liturghie. Daca tu lasi, pai tu te-ai lepadat de Dumnezeu, de biserica! Noi trebuie sa rabdam, cum spune unul din Sfintii Parinti. A venit unul si intreaba: «-Parinte, ce sa fac sa ma mantuiesc?» «-Ai Sfanta Evanghelie si citeste!» «-Eu am citit dar acum vreau sa aud si de la tine!» «-Ai auzit acolo ca spune, cand unul iti da o palma sa-ti intorci si alt obraz? Dar eu iti spun: daca nu poti sa intorci si celalalt obraz, rabda macar cararea una!» Noi trebuie sa rabdam, dar nu pana te indepartezi de Dumnezeu. Primul lucru e sa fii aproape de Dumnezeu. Daca ne indepartam, nu vreau sa rabd sa ma indepartez. Eu spun ca rabdarea asta este gresita, rabdarea credintei trebuie sa fie, rabdarea crestina, dar nu rabdarea prostiei. Acum sa ma faci si turc, numai sa ma lasi sa traiesc. Pai nu-mi trebuie asa trai, asa n-am fi avut sfintii mucenici! Rabdarea care trebuie sa fie e rabdarea din Sf. Evanghelie, rabdarea evanghelica.
- Unde ati facut teologia?
- Eu am fost la sarbi, n-am fost nici un minut la scoala romaneasca, si am avut probleme cu episcopul Iustin, ca el a spus ca romanul n-o sa-i fie preot in zona lui cat e el episcop. M-a primit preasfintitul Daniil si eu, multumesc lui Dumnezeu, am crescut la o manastire unde erau niste calugarite batrane, de la care am invatat tipicul manastiresc. Am fost cu preoti la inmormantari si tipicul bisericesc l-am invatat foarte bine. Problema este ca tot ce am invatat, am invatat in limba sarba si eu am un vocabular de limba romana redus. De multe ori nu pot sa gasesc termenul cu care sa spun sa ma inteleaga o baba de la noi. Eu nu pot sa vorbesc in sat, sa tin predica in limba literara, ca nu m-ar intelege. Trebuie sa le explicam ca sa inteleaga credinta.

Interviu realizat de dr. Emil Tircomnicu pentru Romanian Global News

Necesitatea demiterii presedintelui Vladimir Voronin este explicata de catre Veaceslav Turcan prin faptul ca seful statului „se face culpabil de comiterea faptei si incriminate de articolul 303 Cod Penal al Chisinaului „Amestecul in infaptuirea justitiei si in urmarirea penala”. „Nu este firesc ca un sef de stat sa se implice in sistemul judecatoresc. Pe parcursul examinarii cauzei penale a clientului meu, Iaroslav Sarupici, judecatorul instantei a spus in cateva randuri ca acest dosar „se afla la controlul presedintelui” si ca el este „chemat sa raporteze despre mersul examinarii cauzei penale”, a declarat Turcan. Avocatul a declarat ca pana la finele saptamanii curente, asteapta un raspuns de la organul legislativ privind masurile intreprinse in sensul initierii procedurii de demitere a lui Vladimir Voronin. Potrivit prevederilor articolului 89 din Constitutie in cazul savarsirii unor fapte prin care incalca prevederile Constitutiei, presedintele poate fi demis de Parlament cu votul a doua treimi din numarul deputatilor alesi. Acelasi document prevede ca propunerea de demitere poate fi initiata de cel putin o treime din deputati si se aduce neintarziat la cunostinta presedintelui. Acesta poate da Parlamentului si Curtii Constitutionale explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.

El a decedat la 2 ianuarie curent, la doar patru zile de la inrolarea sa intr-o unitate militara din Tiraspol. „Procuratura militara” din Tiraspol a anuntat ca moartea a survenit din cauza insuficientei cardiace acute. Pe de alta parte, parintii tanarului afirma ca pe corpul neinsufletit al militarului erau vizibile urme de violenta, transmite Presa.md, preluata de Romanian Global News.
Asociatia „Promo-Lex” considera ca cetatenii basarabeni, domiciliati in stanga Nistrului, raman supusi unor reale pericole pentru viata, sanatatea si securitatea lor personala. Chiar daca motivul decesului invocat de „procuratura militara” din Tiraspol este insuficienta cardiaca, „Promo-Lex” considera anormala situatia cand in fortele sunt inrolate persoane cu probleme cardiace, calitatea verificarii starii de sanatate in procesul de incorporare fiind inacceptabila. „Promo-Lex” a sesizat in repetate randuri opinia publica in legatura cu ilegalitatea inrolarii tinerilor din Basarabia in structurile paramilitare din regiunea transnistreana, insa autoritatile constitutionale au ignorat acest apel. De asemenea, membrii „Promo-Lex” cunosc numeroase cazuri si situatii cand persoanele inrolate cu forta au fost supuse torturilor si tratamentelor inumane. Astfel, multi dintre cei care si-au satisfacut serviciul militar in structurile militare transnistrene se intorc acasa invalizi sau, in cel mai bun caz, cu grave probleme de sanatate. Anual, mii de tineri din regiunea de Est a Basarabiei sunt citati la comisariatele militare din regiune pentru controlul medical pentru a fi inrolati in structurile paramilitare ilegale din regiune. Tinerii sunt „vanati” de structurile separatiste pentru a fi inrolati cu forta in structurile paramilitare transnistrene. In cazul in care tinerii refuza, autoritatile locale din regiune intocmesc liste cu „persoanele care se eschiveaza” si le anunta in cautare. Deseori, si barbatii cu varsta de pana la 45 de ani sunt chemati si inrolati cu forta in structurile paramilitare. Refuzul oficial al petitionarilor de a-si satisface serviciul militar in fortele paramilitare transnistrene este sanctionat administrativ si penal de catre administratia separatista de la Tiraspol, iar inrolarea in aceste structuri poate atrage raspunderea penala, prevazuta de legislatia Chisinaului. „Promo-Lex” considera ca incorporarea fortata a cetatenilor basarabeni intr-o structura paramilitara ilegala, creata pe teritoriul statului de catre un regim neconstitutional, este o grava problema pentru autoritatile moldovene, deoarece cetatenilor sai, domiciliati in regiunea de Est, nu le sunt asigurate si protejate drepturile si libertatile fundamentale, in conditii egale cu ale cetatenilor din restul teritoriului tarii. De asemenea, „Promo-Lex” considera si insista ca organele constitutionale ale Basarabiei urmeaza sa se autosesizeze si sa intreprinda toate actiunile necesare, pentru a stabili cu certitudine cauza decesului lui Anatoli Mospan si, eventual, sa traga la raspundere persoanele culpabile de decesul acestuia, transmite Presa.md, citata de Romanian Global News .

Foto: Presa.md

A renuntat la cariera militara abia inceputa la Parasutisti, in orasul natal, in favoarea unui destin incert in Peninsula, scrie portalul Realitatea din Italia, preluat de Romanian Global News.
Astazi, cand la 27 de ani a pus bazele unei firme de constructii in capitala Italiei, zambeste povestind despre ziua cand a mers sa cumpere oua platind cu lire, in timp ce Italia renuntase de mult timp la vechea moneda.
Privit de pe o scara larga, Catalin este unul dintre miile de romani din Italia care nu starneste interesul mass-mediei. Nu stimuleaza adrenalina un strain care plateste impozitele atat ale firmei cat si ale angajatilor sai, care isi incepe ziua de lucru la 7:30 si caruia, ii suna telefonul duminica, in medie, la fiecare jumatate de ora actualizandu-i agenda clientilor pentru o noua saptamana.
In ton cu sloganul “2008 – Anul Dialogului Intercultural” propus de Uniunea Europeana, povestea lui Catalin are la baza toate elementele pe care teoreticienii integrarii sociale le proclama, de multe ori fara a gasi solutii. Ar fi surprinsi sa afle ca reteta este simpla: un propietar de restaurant si un angajat priceput la toate treburile casei pot crea punti de dialog intercultural nesperate.
In cazul de fata, s-a intamplat la Palombara Sabina (la 30 de km de Roma) cand, acum 3 ani, Catalin Socarici a inceput sa lucreze pentru Andrea, agent imobiliar pensionat si pasionat de bucataria romana. Nascut si crescut pe malul Tibrului (aproape de centrul istoric al Romei) cantareste cu priviri jucause fiecare persoana necunoscuta si nu se sfieste sa puna sute de intrebari. Stie sa cante “Multi ani traiasca” de cand organizeaza in restaurantul lui nunti si botezuri ale romanilor din Palombara, iar prima data cand a vazut o “mireasa furata” a crezut ca perechea s-a despartit in noaptea nuntii Aceleasi priviri l-au cantarit si pe Catalin care, cu timpul, a devenit indispensabil. Deopotriva, tanarul marturiseste ca Andrea si Maria Grazia (asociata lui) sunt ca o a doua familie pentru el. Acum, cand viata si meseria lui au luat alt curs, se intoarce la restaurant ca acasa, expresie pe care nu o foloseste de efect, ci pentru ca obisnuinta care ii da un sentiment de siguranta il determina sa fie primul care se ridica de la masa ca sa regleze tabloul de curent “cand sare siguranta din cauza unui motiv pe care, de trei ani, nu l-au descoperit dar lasa din cand in cand resturantul in intuneric” zice zambind.
Urmand exemplul primului sau patron, Catalin isi pune salopeta in fiecare dimineata si lucreaza cot la cot cu angajatii lui, toti romani, pe care ii alege dupa criterii stricte. “Ii descos si despre viata personala pentru ca vreau sa vad daca pot sa ma bazez pe ei cand trebuie sa ii trimit in casa la clienti. Nu de putine ori mi s-a intamplat sa raman fara scule dar problema frecventa, este bautura. Din ceea ce am vazut, 50% din accidentele care se intampla pe santier sunt din vina muncitorului care ignora regulile de protectia muncii si, uneori, isi vand echipamentele speciale.”
Facand parte din noul val de intreprinzatori, Catalin Socarici nu ia in calcul o eventuala intoarcere in Romania care l-a socat cu preturile exorbitante.

Pe de alta parte, studentii straini cu diploma de licenta obtinuta in Germania vor primi automat drept de munca pentru trei ani in aceasta tara. Potrivit forumului romanilor din Munchen, www.ro-muenchen.de, autoritatile au decis astfel sa renunte, in aceste cazuri specifice, la principiul de a prefera cetateni germani pentru ocuparea locurilor de munca vacante. Guvernul german a aprobat un proiect de ordonanta vizand facilitarea imigratiei strainilor cu studii superioare, pentru a acoperi lipa de mana de lucru calificata. Pana in prezent, examinarea dosarelor strainilor trebuia sa dovedeasca ca posturile la care aspira acestia nu pot fi ocupate de germani. Masurile, care urmeaza sa fie supuse Parlamentului, constituie o schimbare de politica pentru Germania, care voia sa isi inchida piata muncii cel putin pana in 2009 cetatenilor ultimelor tari care au aderat la Uniunea Europeana, pentru a combate dumpingul salarial. In prezent, Germania are cu 20.000-40.000 mai putini ingineri decat ar avea nevoie, potrivit expertilor.

Vor fi prezentate in total 70 de fotografii, lucrari ale artistilor romani si maghiari care traiesc si lucreaza in diferite colturi al lumii. Al treilea partener al manifestarii este Centrul Cultural al Republicii Ungare din Bucuresti in al carui sediu vor fi prezentate alte 70 de fotografii incepand din data de 21 ianuarie 2008. Expozitia din Budapesta va fi prezentata de Szamody Zsolt presedintele Uniunii Artistilor Fotografi din Ungaria, dr. Ramona Novicov critic de arta (Oradea) si Stefan Toth A.FIAP presedinntele CFNO si a Uniunii Artistilor Fotografi din Romania. Gazda dr. Brandusa Armanca director ICR Budapesta. Expozitia este deschisa pana in data de 3 februarie si poate fi vizitata de luni pana vineri intre orele 9.00 -13.00 si 15.00-17.00.

Conducerea centrului de conventii IFEMA din Madrid a anuntat ca in acest an FITUR va acoperi 100.000 de metri patrati de expozitie, distribuiti in 12 pavilioane. Standul Romaniei are o pozitie destul de buna, in mijlocul pavilionului 10 - Europa, si va cuprinde 17 firme de turism din tara, care vin sa-si  prezinte pachetele turistice clientilor si firmelor spaniole. Editia din acest an a FITUR se deschide de la 10:00 la 19:00 in zilele rezervate profesionistilor (30 si 31 ianuarie si 1 februarie), iar in zilele pentru publicul larg orarul se prelungeste pana la ora 20:00 (2 si 3 februarie).

Patru din 10 case noi vor fi destinate imigrantilor. Presedintele Sir Andrew Green, citat de Daily Express, a spus ca nivelul imigrantilor „este de 25 de ori mai mare decat oricand in 1000 de ani de istorie a noastra”. El a adaugat ca „beneficiile economice sunt trambitate de Guvern cu fiecare ocazie, dar ca se spun foarte putine despre costuri”. El a oferit ca exemplu adaosurile uriase la necesitatile infrastructurii, pentru a se construi milioanele de case solicitate de imigranti. Presiunea suplimentara asupra scolilor, transporturilor si serviciilor sanitare „vor avea ramificatii masive pentru orice locuitor al acestei tari in deceniile ce vor urma” a adaugat el. Potrivit anticiparilor Guvernului, imigratia in Anglia va creste de la 130.000 pe an in prezent, la 171.500 in 2026. Sir Andrew a mai declarat ca tara este deja foarte aproape de a fi cea mai aglomerata din Europa. „Nu putem permite ca acest lucru sa continue. Obiectivul nostru acum trebuie sa fie o balanta ampla intre imigratie si emigratie” a explicat el.

Mesajele mai cuprind trimiteri la site-uri unde se pot citi versuri, fragmente de proza, eseuri critice despre opera lui Eminescu in maghiara si in limbi de larga circulatie. E-mailuri similare in limba materna au fost transmise romanilor din Ungaria, pentru un ragaz poetic inchinat celui care a indulcit ca nimeni altul limba romaneasca.

Reactia criticilor de film americani la aceasta veste a fost imediata. Sub titlul How Do You Say “Oscar Scandal” in Romanian?, cunoscutul critic de film de la LA Weekly, Scott Foundas, acorda un larg articol in editia din 15 ianuarie a ziarului reactiei sale imediate de indignare la faptul ca filmul 4 luni, 3 saptamani si 2 zile al lui Cristian Mungiu (foto) nu a intrat pe lista de nominalizari pentru Oscar. Articolul contine o explicatie exhaustiva despre procedura de selectie, un impresionant istoric al adeziunii critice fara rezerve in SUA fata de filmul lui Mungiu si un rechizitoriu extrem de aspru la adresa a ceea ce el numeste „o zi care va ramane in istoria premiilor Academiei drept infama”. Motivul: „Filmul strain cel mai apreciat al anului, 4 luni, 3 saptamani si 2 zile al regizorului roman Cristian Mungiu, nu se afla pe lista de nominalizari pentru Oscar”.  Articolul lui Foundas este deocamdata cel mai vast dintr-o serie de reactii ale criticilor americani la comunicatul de presa al Academiei. Scott Foundas este criticul care a introdus filmul 4 luni, 3 saptamani si 2 zile in cadrul ceremoniei decernarii premiilor Asociatiei Criticilor de Film din Los Angeles care a avut loc pe 12 ianuarie. Criticii din LA au considerat 4, 3, 2 ca fiind „Cel mai bun film strain al anului”. La aceeasi ceremonie, Vlad Ivanov a primit distinctia de „Cel mai bun actor intr-un rol secundar”.
Incepand de vineri, pelicula, va fi difuzata si in salile de cinema din Statele Unite. Pe 25 ianuarie, va avea loc lansarea oficiala a peliculei in salile de cinema din New York, la Lincoln Plaza si IFC Center. De-a lungul lunii februarie si la inceputul lui martie, filmul va intra si in cinematografele din restul Statelor Unite.