200 de ani s-au straduit sarbii sa deznationalizeze comunitatea romaneasca din Timoc, incat situatia romanilor timoceni este incredibila, pentru secolul XXI. Nu au scoala, nu au biserica, intr-un teritoriu care pana la 1833 n-a avut nicio legatura cu Serbia. Marele geograf George Valsan arata, la 1928, ca: „Nevoia pe care o aveau sarbii de prietenia Romaniei a adus anexarea la Serbia a celui mai compact grup de romani ramas in afara de regatul romanesc actual.” Si mai departe: „S-a pastrat traditia si pe unele locuri au ramas inscriptii care arata ca vechile manastiri din Craina si Tirna Reca au fost zidite de Domni romani. Toate cartile vechi bisericesti erau romanesti. Iar viata bisericeasca intreaga era sub ascultarea episcopului de Ramnic. Azi [1928] romanii nu mai stiu nici “Tatal Nostru” in romaneste, iar copilului nou-nascut i se refuza botezul daca nu i se da nume curat sarbesc”.
Astazi situatia nu este cu nimic diferita. Credem insa ca a venit vremea ca dreptatea romanilor sa se afirme in vatra de etnogeneza a romanismului din care face parte si Timocul! Fara ca acest lucru sa afecteze integritatea statului sarb sau sa creeze suspiciuni. Cum sarbii din Romania, avand dreptul la invatamant de toate gradele, la religie si cultura in limba proprie si la reprezentare parlamentara nu aduc atingere integritatii statului roman.
Urmeaza o scurta discutie despre cum este vazut dreptul canonic al bisericii romanesti in spatiul timocean, la Negotin.
In continuare, parintele Boian Alexandrovici:
        „-Vreau sa vina episcop aici sa slujeasca! «Nu poate!» Vreau sa fac biserica! «Nu poate!» Vreau sa fac scoala! «Nu poate!» Poate, cand or vrea sarbii, peste 300 de ani! Pai, dupa 300 de ani, n-o sa mai fim aici! Ce este mare pacat? Cand ei spun [sarbii] ca nu suntem canonici, daca ne uitam dupa dreptate, in fata lui Dumnezeu, ei nu sunt canonici, ei nu sunt recunoscuti! Cum au venit sarbii aici? Aici existau episcopii daco-romane, au fost sfinti, existau preoti, credinciosi. In sec. al VII-lea a venit un popor slav, care a distrus tot. Au omorat preoti, multi s-au facut martiri si sfinti, ca i-au omorat slavii.
        -Nu erau crestini, erau un popor migrator.
        -Nu erau! Au stins crestinismul daco-roman. Dupa 200 de ani, Sfintii Chiril si Metodiu ii increstineaza pe sarbi [879]. Sarbii care au venit aici, au venit ca slavi. Ei erau pagani. Parte din slavii care au venit in zona noastra au capatat numele de sarbi. Avem o perioada cand sarbii devin crestini, isi fac jurisdictia lor, peste sute de ani isi fac autocefalie, cu Sf. Sava. Acum, noi, care spunem ca am avut ceva, vrem sa avem macar un protopopiat, in viitor o episcopie. Dintr-atata ortodoxie daco-romana tapana sa nu ramana nimic! Sarbii ne zac «Nu poate, ca nu sunteti canonici!» Dar sarbii sunt canonici! Acum punem intrebarea: Cum au venit ei? Au venit cu forta! Cine este ala care poate sa spuna ca asta este jurisdictie canonica!”   
Dr. Emil Tarcomnicu pentru Romanian Global

Potrivit rezultatelor partiale, Nikolici ar fi castigat 39% din sufragiile alegatorilor, in timp ce candidatul pro-occidental Boris Tadic, actualul presedinte al tarii, a fost preferat de 35% dintre sarbi.
Dupa de la alegerile parlamentare, numeroasa comunitate romaneasca din Timoc a ajutat Partidul Democrat al lui Tadici, care dupa aceea nu si-a tinut nici una din promisiunile facute acestora, primele rezultate din zona arata ca populatia romaneasca din Timoc da un serios semnal democratilor de la Belgrad votandu-l pe contracandidatul lui Tadici. Tomislav Nikolici, care si-a exprimat de multe ori opiniile pro-rusesti, a afirmat ca formatiunea sa, Partidul Radical, "nu mai poate fi oprita" si ca doreste "sa uneasca Serbia". La randul sau, Tadici si-a exprimat convingerea ca va castiga turul al doilea de scrutin si le-a cerut cetatenilor sa se prezinte la urne pentru a arata ca "Serbia nu a renuntat in niciun fel la drumul sau european". BBC precizeaza ca alegerile prezidentiale din Serbia sunt decisive pentru viitorul statut al Kosovo, noul presedinte al tarii urmand sa fie confruntat cu posibila declarare a independentei de catre separatistii albanezi. De altfel, etnicii albanezi din regiune au boicotat scrutinul, in timp ce peste 100.000 de sarbi din Kosovo si-au exprimat optiunile de vot. Atat Tadic, cat si Nikolici se opun independentei provinciei. Printre celelalte chestiuni importante in timpul dezbaterilor au fost starea economica si relatia Serbiei cu Uniunea Europeana. Nikolic a afirmat de nenumarate ori ca favorizeaza aderarea la UE insa considera ca relatia cu slavii ortodoxi din Rusia e mai importanta. Rezultatele finale ale scrutinului sunt asteptate pentru luni seara, insa nu se asteapta schimbari majore.

Intalnirea va fi precedata de o ceremonie, organizata de Fundatia Internationala pentru Unitatea Popoarelor Ortodoxe, la care Patriarhul Moscovei si al Intregii Rusii, Aleksii al II-lea, ii va inmana presedintelui din Republica Moldova un premiu, anunta BBC preluat de Romanian Global News.
Voronin va intra in posesia unuia dintre premiile pe care fundatia la acorda anual pentru activitate remarcabila de consolidare a unitatii popoarelor ortodoxe. Dupa cum se arata intr-un comunicat al fundatiei, Voronin a fost nominalizat pentru "contributia activa la consolidarea unitatii canonice ortodoxe pe teritoriul statului sau si a valorilor spirituale in societate". Premierea lui Voronin are loc in contextul unei campanii fara precedent a autoritatilor comuniste de la Chisinau, impotriva Mitropoliei Basarabiei, campanie declansata dupa decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Romane de a reactiva in Basarabia trei episcopii istorice din cadrul acestei mitropolii. Dupa intrevederea cu Patriarhul Alekseii al II-lea, al Rusiei, Vladimir Voronin se va intalni cu Vladimir Putin. "Este programata o intalnire cu presedintele Federatiei Ruse, Vladimir Vladimirovici Putin, asa ca vom discuta despre treburile noastre, despre perspective, inclusiv despre ce ar trebui sa asteptam in urma schimbarilor, asa ca acolo ne vom lamuri in privinta a tot si toate", a declarat presedintele Voronin, la sfarsitul anului trecut. Schimbarile la care se referea presedintele moldovean ar fi incheierea mandatului prezidential de catre Vladimir Putin si aproape certa victorie in apropiatele alegeri a succesorului acestuia, Dmitri Medvedev. Presedintia de la Chisinau nu a oferit amanunte despre agenda intalnirii Voronin-Putin, dar este de asteptat ca unul dintre subiectele-cheie il va constitui o posibila solutie, agreata de Rusia, a conflictului transnistrean. Anterior, Vladimir Voronin se arata increzator ca o solutie rapida, pana la incheierea mandatului sau, asa cum si-a propus, este foarte posibila.

Foto: Vladimir Voronin (stanga) si Vladimir Putin (dreapta)

Motivul este faptul ca in Spania se cumpara si se construiesc mai putine case, pentru ca au crescut dobanzile la creditele ipotecare. Eugen Andreescu este inginer constructor. In Romania a invatat meserie, iar in Spania a plecat pentru a-si face un viitor mai bun, acum opt ani. Primii patru ani a lucrat la patron. Seful sau era un roman, care in tara ii era subaltern. Apoi a inceput sa se gandeasca la propria afacere. I-a fost de ajutor si experienta pe care o acumulase in Romania. "Nu a fost greu, aproape ca am reusit sa fac mai multe lucruri si mai repede aici decat le-as fi facut in tara", spune acesta. In acest moment are sase lucrari contractate de la spanioli. Iar in trecut, a renovat una dintre sucursalele celei mai mari banci din Spania, sucursala condusa de sotia sa. Eugen Andreescu spune insa ca atunci, afacerile mergeau mai bine. "Tendinta e descrescatoare, da, se construieste mai putin, se cumpara mai putin. In 2000 - 2001 mergea foarte bine, a continuat sa mearga pana in 2006, in 2007 a scazut si in 2008 va continua", comsidera romanul. Cand mergeau bine constructiile in Spania, dobanzile la creditele ipotecare erau 2%. Acum au ajuns la 5%, iar din ce in ce mai multi oameni nu isi pot achita datoriile la banci, spun constructorii romani din Spania. Creditele pentru locuinte sunt acordate mai greu. Iar daca nu sunt bani, nu se mai cumpara si constructorii nu mai au pentru cine lucra. Eugen Andreescu a gasit insa o cale de a nu pierde bani. Nu se mai implica in constructii noi, se axeaza pe renovari si decorari interioare. Are experienta si in acest domeniu, mai transmite Realitatea Tv.

Documentul, din care reiese ca Eminescu a fost ucis in timp ce canta "Desteapta-te, Romane!", a fost descoperit de profesorul Georgescu in arhivele presei vremii si il prezentam integral mai jos. Cu o deosebita atentie pentru cel mai mic detaliu arhivistic si istoriografic, filosoful Constantin Barbu a lansat la Biblioteca Academiei, la momentul aniversar 15 ianuarie, primul volum, de peste 800 de pagini, al unei investigatii analitice complete realizate de Academia si Fundatiile Mihai Eminescu: "Codul Invers - Arhiva innebunirii si uciderii nihilistului Mihai Eminescu".
In Argumentul lucrarii, Constantin Barbu, despre care Noica scria ca este "exceptional de inzestrat pentru lucrari de eruditie si istorie literara", afirma ca marele corpus al Codului invers urmeaza sa se compuna din 7 volume. "Se vor publica memoriile regelui Carol I, fragmente din jurnalul sau, din Insemnarile zilnice ale lui Maiorescu si din ale altor contemporani ai crimei. Se vor publica insemnari in facsimil din Eminescu, graitoare despre sacrificarea sa. In fiecare volum vor fi acte secrete din arhivele unor servicii ale tarilor europene", scrie Barbu. Unul dintre acestea, gasit de istoricul George Damian in Arhivele Nationale - in care se arata cum era urmarit Eminescu de catre agentii austro-ungari pentru idealurile sale nationale - il publicam si noi astazi. Constantin Barbu, care a obtinut si un "plan de masuri" in ce-l priveste pe militantul societatii secrete "Carpatii" Mihai Eminescu, semnat de imparatul Franz Josef, considera ca "Aceasta <<afacere>>, in care au participat imparati, regi, amici, dame, informatori, tradatori, plagiatori, homosexuali, agenti multipli etc., devine descifratoare pentru istoria Romaniei si, un strop, pentru istoria Europei. Descifrarile si dezvaluirile ne vor ajuta sa intelegem de ce si atunci, si astazi a fost asa si nu altfel". In acest context, care il releva pe Eminescu geopoliticianul si nationalistul implicat inclusiv conspirativ pentru proiectul Daciei Moderne - Romania Mare, nu este de mirare ca dusmanii lui Eminescu sunt si dusmanii Romaniei.
Omorat in timp ce canta "Desteapta-te, Romane!"
Cum a murit Eminescu - ultimele lui ceasuri, povestite de un martor ocular - o inedita relatare legata de moartea lui Eminescu este adusa la lumina intr-un volum, pentru prima oara, de profesorul Nicolae Georgescu, in cartea aparuta la Editura Criterion - "Boala si moartea lui Eminescu". Din Argumentul eminoscologului Nae Georgescu: "Nu m-am ocupat niciodata in mod expres de moartea fizica a lui Eminescu, interesandu-ma ceea ce in timpul sau se chema "moarte civila". Acum, odata cu aceasta reconvocare a documentelor, ipoteza de lucru va fi aceasta, a dublei lovituri, si voi lua in consideratie posibilitatea ca ea sa fi fost evitata pentru ca pe de o parte arunca o lumina defavorabila asupra corpului medical - iar pe de alta indica premeditarea, insistenta chiar, in atac, a acestui enigmatic Petrea Poenaru. Amintim ca, dupa 1944, singur Virgil Ierunca sustine, in Franta, ca Eminescu a murit asasinat. Romania trecea prin alt infern, cel comunist, in care mica chestiune Eminescu devenise o oaza fortata de liniste aproape paradisiaca". Redam mai jos, integral si conform cu originalul, relatarea de presa aparuta in "Universul", Bucuresti, 28 iunie 1926, p.3, reluata in "Cuvantul Ardealului", Cluj, 1 iulie 1926, si in "Primavara", Sannicolau Mare, 4 iulie 1926.
A murit in bratele frizerului Regelui
<<Un modest cetatean, mic de stat si cu o barbuta alba, a suit alaltaeri scarile redactiei noastre, voind sa ne faca o comunicare. Din ziare, stia ca se va face un serviciu divin de pomenire a lui Eminescu, si venea sa ne spuna si el ce stia, personal, despre pomenitul de azi. Modestia acestui om da o valoare speciala datelor furnizate de el, date cari nu sunt in nici un caz lipsite de interes. D. Dumitru Cosmanescu, fost intr-o vreme coafor al Regelui, avand pravalie sub vechiul Jockey-Club, "il servea" adeseori pe Eminescu, care venea acolo impreuna cu alti prieteni: "Era un om domol si foarte asezat. Vorbea totdeauna frumos, ori cu cine ar fi stat de vorba si avea mare placere sa-l servesc eu. Cum intra intreba: "Da' unde e Dumitrache?" Eu, ca unul care, slava Domnului, la varsta mea pot zice ca sunt "specialist" si ca am servit mii si mii de oameni, mi-aduc aminte si acum ca avea un par frumos negru, ondulat, dat peste cap. Mustata, mica, era tot neagra. De imbracat nu l-am vazut niciodata rau imbracat, ii placeau cravatele negre, facute "funda". Vorbea cu mine, vorbea cu lucratorii, si mai ales sedea de vorba cu d. Ardeleanu, patronul meu de pe vremuri, povestind tot felul de lucruri, fiindca Ardeleanu era om citit, si fusese si la Paris, studiind sa se faca avocat.
* Cand s-a intamplat nenorocirea ca s-a imbolnavit, Eminescu a fost dus la Sutu, unde i s-a dat o camera a lui, mai buna ca altora. Ma chema tot pe mine sa-l servesc si acolo, si ma duceam bucuros. Uneori veneau sa-l vada prieteni, Grigore Manolescu, Hasnas, si altii care-i ziceau lui Eminescu "maestre" si el radea, batandu-i pe umar. Cat a stat la Sutu, eu cel putin nu l-am vazut altfel decat scriind. Scria toata ziua, coli peste coli, si era foarte linistit. Dar soarta a facut insa ca intr-o zi sa-l vad murind, as putea zice, pe bratele mele. Venisem la Sutu, cam pe la 3 dupa amiaza. Pe la vreo 4, cum era cald in camera, Eminescu zice uitandu-se lung la mine: "Ia asculta, Dumitrache, hai prin gradina, sa ne plimbam si sa te invat sa canti Desteapta-te, Romane!"
Eu care stiam ca nu e bine sa-i fac impotriva am iesit cu el in gradina, unde se vede ca-l tragea soarta. Si a inceput sa cante Desteapta-te, Romane, si eu dupa el. Canta frumos, avea voce. Cum mergeam amandoi, unul langa altul, vine odata pe la spate un alt bolnav d'acolo, unu' furios care-a fost director sau profesor de liceu la Craiova si, pe la spate, ii da lui Eminescu in cap cu o caramida pe care o avea in mana. Eminescu, lovit dupa ureche, a cazut jos cu osul capului sfaramat si cu sangele siruindu-i pe haine, spunandu-mi: "Dumitrache, adu repede doctorul ca ma prapadesc... Asta m-a omorat!" L-am luat in brate si l-am dus in odaia lui, unde l-am intins pe canapea. I-am potrivit capul pe perna, si cand am tras mana, imi era plina de sange. Au venit doctorii, cu Sutu in cap, si ne-au spus sa tacem, sa nu s-auda vorba afara, ca nu e nimic... Dar dupa o jumatate de ora, bietul Eminescu murise!"
*
Modestia si simplitatea povestitorului nu scad intru nimic caracterul dramatic al acestor ultime ceasuri ale nefericitului poet. Faptele povestite aici sunt consemnate, de altfel, mai de mult, de acei cari, in vreme, au stabilit conditiile in cari Eminescu a fost ucis de un dement, datorita fireste numai unei regretabile lipse de supraveghere din partea administratiei ospiciului unde si criminalul si victima se gaseau la un loc.>>

Din ultimele cuvinte scrise: "Pana ce mor, Pleaca-te ingere"
Nae Georgescu explica: "Se stie ca in halatul sau de spital s-au gasit, dupa moarte, doua poezii: "Viata" si "Stelele'n cer" - "Stelele'n cer / Deasupra marilor / Ard departarilor / Pana ce pier. // Dupa un semn / Clatind catargele, / Tremura largile / Vase de lemn: // Niste cetati / Veghind intinsele / si necuprinsele / Singuratati.// Orice noroc / si'ntinde-aripele / Gonit de clipele / Starii pe loc. // Pana ce mor, /Pleaca-te ingere / La trista-mi plangere / Plina de-amor. // Nu e pacat / Ca sa se lepede / Clipa cea repede / Ce ni s-a dat?". (V.R.)

Nationalistii romani urmariti de spionii austro-ungari
Intr-o Nota informativa din 7 iunie 1882, redactata de Ministrul plenipotentiar al Austro-Ungariei la Bucuresti, baronul Ernst von Mayr, catre ministrul Casei imperiale si ministrul de Externe din Viena se raporta ca "Societatea Carpatii" a tinut la 4 iunie o sedinta publica, inaintea careia a avut loc o consfatuire secreta. Spionii imperiului austro-ungar aveau cel mai probabil un agent infiltrat in "Societatea Carpatii", capabil sa transmita informatii precise despre activitatile organizatiei, de vreme ce ambasadorul afirma ca detine informatii "dintr-o sursa sigura". Sedinta secreta a "Societatii Carpatii" a convenit asupra continuarii luptei impotriva Monarhiei austro-ungare, recomandandu-se membrilor cea mai mare discretie. La aceasta sedinta, Mihai Eminescu a propus ca studentilor transilvaneni de la Bucuresti sa li se incredinteze sarcina de a duce o propaganda activa in timpul vacantelor in favoarea Unirii cu Romania - proiectul "Daciei Mari".
 Prezentam integral aceasta Nota Informativa aflata in Arhivele Statului, Bucuresti, Colectia xerografii Austria, pach. CCXXVI/1, f.189-192, Haus - Hof - und Staatsarchiv Wien, Informationsburo, I.B.- Akten, K.159.

Bucuresti, 7 iunie 1882
Inalt prea cinstite Conte,
"Societatea Carpatilor" a tinut pe 4 iunie o sedinta publica, precedata de o consfatuire secreta.
Referitor la aceasta am primit de la o sursa de incredere urmatoarele date: subiectul consfatuirii a fost situatia politica. S-a cazut de acord asupra continuarii luptei impotriva Monarhiei Austro-Ungare, totusi nu in spiritul unei "Romanii iridenta". Membrilor li s-a recomandat cea mai mare prevedere. Eminescu, redactorul sef al ziarului "Timpul", a facut propunerea ca studentii transilvaneni de natiune romana, care umbla pe la scolile de aici pentru invatatura, sa li se incredinteze pe timpul vacantei lor acasa ca sa lucreze pentru pregatirea publicului in favoarea unei Dacii Mari. Redactorul adjunct Sacareanu de la "Romania Libera" a dat citire mai multor scrisori trimise lui din Transilvania care aratau ca romanii de acolo ii asteapta pe fratii lor cu bratele deschise. O scrisoare trimisa de Badescu, inspector scolar din Neamt, catre un jurnalist pe nume Miron spune ca situatia din jurul Nasaudului este favorabila.
Primiti Excelenta expresia profundului meu respect.
Bucuresti, 7 iunie 1882
Baron von Mayr
Despre o consfatuire secreta a "Societatii Carpatilor"
 

Eminescu despre rApirea Basarabiei
"Noi cei insultati in sentimentele noastre cele mai sfinte, noi, cei pradati de averea noastra straveche, noi sa fim aceia cari sa primim si umilirea de a incuvinta rapirea teritoriului nostru?"
Victor Roncea, Ziua

„Cand am vazut documentul in care este scris ca eu sunt considerata un fel de amenintare la securitatea si capacitatea de aparare a statului rusesc, o amenintare a ordinii si sanatatii publice, am ramas socata.”  „Am vrut sa rad. Pentru ca nu inteleg cum o fata tanara, de 24 de ani poate fi o amenintare pentru un asa stat puternic cum este Rusia”, a declarat Natalia Morar. In opinia ei, Serviciul Federal de Securitate este cel care ar considera-o un pericol, deoarece a scris "nu o data" despre acest serviciu. Natalia Morar lucreaza pentru o publicatie de mica anvergura numita New Times - Timpuri Noi, de la Moscova si a scris despre presupuse nereguli in finantarea recentei campanii electorale. In decembrie anul trecut, la revenirea dintr-o excursie in Israel i s-a comunicat pe aeroportul din Moscova ca serviciile de securitate rusesti - FSB-ul - ar fi ordonat sa nu i se mai permita intrarea pe teritoriul Federatiei Ruse. Jurnalista se afla acum in Basarabia si a spus ca nu a cerut ajutorul si sustinerea autoritatilor de la Chisinau, dar „daca va fi un mare scandal, eu voi avea ajutor aici. Eu asa sper”, a precizat ea. Natalia Morar a adaugat ca va da in judecata autoritatile rusesti: „Avocatii mei sunt pregatiti. Noi avem toate documentele pentru judecata. Daca nu vom avea succes in Rusia, exista instante europene unde-ti poti face dreptate.” Totodata, ea a spus ca este decisa sa-si continue munca de jurnalist.

Foto: bbc.ro

Mark Johnson, presedintele comitetului care a ales cele noua pelicule straine ramase in cursa pentru Oscar, a recunoscut ca regulile de selectie a filmelor trebuie schimbate si s-a angajat sa sustina modificarea lor. El afirma ca este de neconceput ca filmul lui Mungiu si productia franceza Persepolis sa ramana in afara selectiei. Johnson a declarat prestigiosului cotidian Washington Post ca selectia de anul acesta la Oscarurile pentru film strain este cu adevãrat notabila nu prin filmele ramase in competitie, ci prin cele excluse din start. Absenta filmului lui Mungiu de pe lista productiilor selectate pentru Oscaruri a starnit un val de revolta nu numai printre cei mai avizati critici de film din Statele Unite, dar si printre cronicarii marilor publicatii de peste ocean.

 Cred ca Vladimir Putin va spune- DA, incuviintez procesul dumneavoastra, dar anexati-l la Memorandumul Kozak...
Apreciez, intr-un anume fel, munca laborioasa depusa de presedintele Voronin in directia reglementarii conflictului transnistrean si identificarea de solutii intru apropierea celor doua maluri ale Nistrului. Inteleg preocuparea sentimentala a tovarasului Voronin fata de regiunea transnistreana, dar si cea electorala. In ultima perioada guvernarea comunista insista pe impunerea initiativelor lui Voronin, pe verticala, in societate. Surse din televiziunea de stat moldoveneasca (TVRM) mi-au marturisit ca pe masa directorului postului a ajuns o scrisoare ce s-ar fi referit la spatiul euroatlantic si prezentarea institutiilor si structurilor euroatlantice opiniei publice. Raspunsul directorului ar fi fost lamuritor: pe baza initiativelor presedintelui Voronin. Si ministerul de externe si integrarii europene am auzit ca desfasoara o campanie asidua de promovare a initiativelor prezidentiale. Institutia data a intrat intr-o incapacitate de ordonare a propriei politici, inclusiv de comunicare publica. Recent la Chisinau a sosit adjunctul secretarului NATO Robert Simmons care a avut o serie de intrevederi cu inaltii demnitari moldoveni. El a repetat dupa ministrii moldoveni ca NATO nu insista pe modificarea conceptiei de securitate a Moldovei si ca statutul de neutralitate permanenta e in mare voga. Ok. mi-am zis ministrii moldoveni sunt mai tari ca oficialii NATO. Mediatizarea spuselor lui Simmons au fost reactualizate de presa pentru a tempera elanul atlantistilor moldoveni. Presa a fost invitata sa se prezinte la masa rotunda cu experti de la Centrul de Informare si Documentare NATO, oaspetele principal al acesteia fiind Robert Simmons. Un sfert de ora a durat intrevederea presei cu inaltul oficial NATO. Intrebarile de baraj au fost puse operativ, iar apoi usa a fost inchisa unora in fata. Explicatia organizatorilor a fost urmatoarea: Ministerul de externe moldovean si NATO nu permit filmarea si inregistrarea audio de la eveniment. Nu ma infuriam, nu as zice nimic, -daca s-ar spune adevarul. Dar este revoltator ca la o masa rotunda, indiferent cine ar organiza aceasta, sa se aplice principiul sedintelor inchise. Conceptul de masa rotunda presupune popularizarea evenimentului si accesul la libera informatie. Probabil, uneori, acesta este intrebuintat metaforic. Iar explicatia ca MAEIE si NATO nu accepta filmarea si inregistrarea audio a manifestatiei a fost de-a dreptul socanta si stupida. Inteleg MAEIE, dar nu NATO! Nu cred ca Bruxelles-ul a dat directiva ca nu fie rasuflate pozitiile si imaginatiile deputatilor, expertilor, persoanelor de la eveniment. Inititivele presedintelui Voronin vor sa fie implementate grabnic, iar regimul de la Tiraspol a sustinut ca este in dezacord cu acestea.
Seful statului moldav crede ca instituindu-le, pe verticala, cu asentimentul Kremlinului, isi va prelungi supravetuirea politica si economica a grupurilor de interese afiliate centrului comunist de la Chisinau. Acest fapt ii determina pe cei de la Tiraspol sa se impotriveasca. Initiativele lui Voronin presupun demilitarizarea completa a malului stang si drept, in conditiile in care se mentine o prezenta militara ruseasca. Pentru ca initiativele sa devina acceptate de parti trebuie sa se realizeze prevederile Summit-ului de la Istanbul, din 19 noiembrie 1999, privind retragerea trupelor ruse din zona. De asemenea, acestea trebuie sa aiba loc prin instituirea unei forte multinationale de mentinerea pacii cu mandatul UE, OSCE sau NATO. Pana in prezent, Vladimir Voronin a aratat ca are un rol secundar in siajul reglementarii diferendului nistrean. El este un figurant docil intr-un scenariu elaborat de altii.   Dosarul transnistrean a fost si ramane prioritatea ”zero” a Chisinaului. El a fost internationalizat, cautandu-se diverse solutii, modele si metode de deblocare a acestuia. Fara succes. E cunoscut faptul ca aparitia lui  a fost alimentata din exterior, avand ca scop mentinerea R. Moldova pe orbita Kremlinului.   Nu stim inca ce ”foaie de parcurs” ii prepara seful Kremlinului Vladimir Putin lui Vladimir Voronin. Mai ales, in prag de an electoral. Pana in 2009 initiativele lui nu au cum sa fie implementate, fara acordul Tiraspolului, a societatii. Dupa 2009 ele ar putea sa se spulbere ca multe altele. Deocamdata, ele dau bine la imaginea de artizan al edificarii unui stat comun. Acestea, in contrast cu atacul la adresa valorilor romanesti si europene, reprezinta o solutie machiavelica de supravetuire politica. Stilul conspirativ, suspicios, predispus spre trucaje politice se intelege in actiunile guvernantilor comunisti. Un stat pretins democratic nu ataca sau desfasoara campanii de denigrare impotriva unui stat cu o democratie avansata. Actiunile ce le desfasoara puterea de la Chisinau se incadreaza in practica comunista. Guvernarea comunista si-a asumat dreptul la intimidare a oponentilor politici si impunerii dictaturii partidului unic. Stilul conspirativ in activitatea comunistilor moldoveni este mostenit de la  bolsevicii de altadata. Comunistii au recurs sistematic la teroare si la minciuna, ca mijloc de guvernare. De ce cred ca partidul comunistilor reprezinta o extensie ruseasca la frontiera euroatlantica? Pentru ca nu a abandonat brandul comunist si in mod docil apara interesele rusesti. Fie ca acestea se manifesta religios- Mitropolia Moldovei ce apartine Patriarhiei Ruse, fie ca tin de factorul economic (dependenta energetica, piata vinicola, promovarea capitalului rusesc), mediatica (multitudinea de publicatii, posturi de telviziune si radio rusesti favorizate de actuala putere), informativa si de securitate (vechi cadre din aparatul KGB care stranguleaza libertatile civice). Nu sunt unicul cetatean care se opune eforturilor concertate de decimare a fiintei noastre nationale si setului de valori morale. Cred ca putem sa ne debarasam de molima denumita partidul comunistilor din Moldova, sa ne orientam eforturile spre coordonatele euroatlantice, spre modelul Europei Unite. Statul palma barba-n cot exista, el se intituleaza R. Moldova. Poate sunt bogat in fantezii, dar imaginatia bolsevicilor actuali ma depaseste...
 Nu stiu ce argumente ii va prezenta Voronin lui Putin, dar am impresia ca ambii sunt la final de mandat prezidential. Intre Alianta Nord Atlantica si noua organizatie a tratatului de aparare colectiva din spatiul post-sovietic, - R. Moldova, se pare, va ramane singura, fluturand cu initiativele presedintelui Voronin...   

Octavian Sergentu (foto), Presa.md
 

Potrivit lui Igor Dodon, e de la sine inteles ca daca agentilor economici le este convenabil sa importe si sa exporte, avand ca partener Romania, ei vor continua sa faca acest lucru, indiferent de relatiile politice. „Sunt ferm convins ca relatiile economice cu Romania, care ne este vecina si membru al Uniunii Europene, vor continua pozitiv, mai ales ca preturile la unele produse de pe aceasta piata sunt mai mari, comparativ cu unele state ale UE, iar producatorilor moldoveni le este convenabila aceasta destinatie”, a adaugat Igor Dodon. Potrivit ministrului Igor Dodon, in prezent, Uniunea Europeana este principalul partener comercial al Republicii Moldova, atat la capitolul importuri, cat si la capitolul exporturi. „Aceasta prognoza, de crestere pana la 53-55 la suta a ponderii exporturilor in Uniunea Europeana in 2009, este destul de rezervata si ar putea fi mai mare. Noi insa, o consideram destul de realista, tinand cont de aplicarea in timpul apropiat a preferintelor comerciale autonome cu Uniunea Europeana”, a precizat ministrul Economiei si Comertului, in cadrul unei conferinte de presa.
Potrivit datelor statistice oferite de Ambasada Romaniei la Chisinau, la data de 31.10.2007, volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu cel de-al doilea stat romanesc, a fost de 690,75 milioane de dolari, din care exportul a fost de 495,4 milioane dolari si importul de 195,4 milioane de dolari. Soldul balantei comerciale a fost de 300 milioane de dolari, in favoarea Bucurestiului.
Fata de aceeasi perioada a anului trecut, volumul schimburilor comerciale a crescut cu 52,04%, din care exporturile – cu 46,92 la suta, iar importurile – cu 81,4 la suta.

Este pentru prima data cand romanii din Munchen pot participa cu drepturi egale la un astfel de scrutin pentru a sprijini candidatii pe care ii prefera si despre care considera ca le pot reprezenta interesele in plan local. Totodata cei care si-au manifestat interesul pot chiar candida pe una din listele de alegatori ce vor fi permise la alegeri. Deocamdata, patru romani din Munchen si-au depus, din proprie initiative, candidaturile pe lista grupei de alegatori „Vielfalt Munchen”, considerand ca este – pentru moment – singura care ii poate reprezenta si servi cat mai optim, pana la viitoarele alegeri care vor avea loc peste 6 ani. Astfel, cei aptru romani care vor candida pentru alegerile municipale din Munchen, alaturi de germani si de reprezentanti ai altor cetateni din tarile Comunitatii Europene, sunt Constantin Apolzan (pozitia 11 pe lista) – tel. 089/ 47 16 34; Emanuel Banu (pozitia 30 pe lista) - tel. 089/ 69 43 06; Radu Barbulescu (pozitia 26 pe lista) – tel. 089/689 17 03; Ion Dumitru (pozitia 20 pe lista) – tel. 089/ 34 26 08. Pentru ca gruparea „Vielfalt Munchen” sa poata fi acceptata la alegerile din luna martie, lista ei trebue sa fie semnata pana la data de 21 ianuarie. de cel putin 1000 de persoane cu drep de vot, domiciliate in Munchen. Cei patru candidati mentionati mai sus si-au propus sa adune cca. 80 - 100 de semnaturi din partea cetatenilor germani proveniti din Romania, a cetatenilor romani si prietenilor lor germani sau europeni (EU) din capitala Bavariei.

Semnaturile mai pot fi acordate luni, 21 ianuarie, ultima zi, la una din urmatoarele 6 adrese: Rathaus, Stadtinformation, Marienplatz 8, de la orele 10.00 la 12.00
KVR, Rupprechtstrasse 11, BI Mitte, de la orele 08.00 la 12.00
Pasinger Rathaus, Landsbergerstr. 486 de la orele 08.00 si 12.00
Bezirksinspektion Ost, Trausnitzstr. 33 de la orele 08.00 la 12.00
Bezirksinspektion Nord, Leopoldstr. 202a de la orele 08.00 la 12.00
6. Bezirksinspektion Sud, Implerstr.9 de la orele 08.00 la 12.00

In cadrul intalnirii cu presedintele Real Madrid, Ramon Calderon, au fost discutate modalitatile de sprijinire de catre ambasade a proiectului social dezvoltat de Fundatia Real Madrid, in special a componentei acestuia referitoare la sustinerea integrarii imigrantilor in comunitatea spaniola. Alte ambasade reprezentate la intalnire au fost China, Polonia, Ecuador, Maroc, Columbia, Senegal, Peru si Bolivia.

Participarea tinerilor actori romani si australieni, indrumati de regizoarea de origine romana Maddy Slabacu, la Festivalul de la Bucuresti s-a bucurat de un deosebit succes, spectacolul companiei Horizon, Love Thee, ale carui dialoguri au fost sustinute in limbile romana si engleza, fiind recompensat cu Premiul pentru omogenitate si exuberanta interpretativa. Vineri, 11 ianuarie, Consulul General al Romaniei si ceilalti membri ai Consulatului s-au intalnit, la sediul Consulatului General, cu Charles Price, presedintele Companiei Horizon, Maddy Slabacu, director artistic si regizor al Companiei, precum si cu membrii distributiei, tineri romani si australieni, care au participat la turneul din Romania. Cu acest prilej, tinerii actori au relatat cu entuziasm impresii din Romania, au prezentat trofeul obtinut in cadrul Festivalului, precum si catalogul de prezentare si afisul spectacolului Love Thee, sustinut la Bucuresti (ambele realizate de artistul fotograf roman stabilit la Sydney, Catalin Anastase, in timp ce scenografia spectacolului s-a bucurat de semnatura lui Dan Potra). Vineri, 18 ianuarie, Consulul General al Romaniei a participat la intalnirea membrilor Companiei Horizon cu Linda Burney, ministru pentru tineret si voluntariat in cadrul Guvernului statului New South Wales (NSW) si deputat in Parlamentul Statului NSW din partea circumscriptiei electorale Canterbury. Cu aceasta ocazie, Charles Price, presedintele Companiei Horizon, a oferit Lindei Burney si Consulului General al Romaniei la Sydney diplome de apreciere pentru sprijinul primit in pregatirea participarii la turneul din Romania.