Alegeţi rezoluţia ecranului: Ajustare automată 800x600 1024x768
Conform unui sondaj on-line basarabenii nu cred in limba moldoveneascaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News
Accesari :501
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Basarabenii nu cred in aberatia stiintifica reprezentata de asa-zisa limba moldoveneasca. Aceasta este concluzia sondajului realizat on-line de site-ul www.presa.md, preluat de Romanian Global News.  Acest sondaj este un demers jurnalistic si nu are pretentia unei cercetari stiintitice. La intrebarea „Exista limba moldoveneasca”, 88,91 la suta dintre respondenti au indicat ca nu. Este vorba de 417 voturi negative. Doar 11,09 la suta dintre respondenti au raspuns ca da. Este vorba de 52 de voturi. 88 la suta dintre vizitatorii site-ului au accesat www.presa.md cu ajutorul IP-urilor inregistrate in Basarabia.    
 
Basescu a sarbatorit Unirea de la 1859, la Iasi PDF Print E-mail
Iasi, Romania/ Romanian Global News
Accesari :381
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Ceremonia de la Iasi dedicata sarbatorii Unirii de la 1859 a inceput la ora 11.00 cu o parada militara, un scurt ceremonial religios, depunerea de coroane la statuia lui Alexandru Ioan Cuza si cu traditionala Hora a Unirii. La eveniment a participat si presedintele Traian Basescu (foto) care a ajuns astazi la Iasi si care, in cadrul discursului sau  dedicat ceremoniei, a tinut sa sublinieze ca « Cuza a fost simbolul Unirii Moldovei cu Tara Romaneasca. Unirea a fost, in primul rand, o expresie a vointei romanilor. Romanii au avut sansa atunci sa aiba oameni politici inteligenti care au stiut sa valorifice, pe de o parte, vointa romanilor, iar, pe de alta parte, o conjunctura politica ce le-a permis sa faca Unirea celor doua Principate. Unirea a fost actul politic de la 5 si 24 ianuarie. A urmat o perioada destul de dificila de realizare a unirii administrative. Au trecut cativa ani pana cand s-a realizat prima intrunire a Parlamentului, in 1862, cand pentru prima data s-a pronuntat cuvantul Romania, un cuvant drag noua tuturor. Efortul administrativ a fost cel putin la fel de mare ca efortul politic. El a insemnat crearea de legi, el a insemnat crearea de institutii. Una din institutiile fundamentale create atunci a fost Inalta Curte de Casatie, o Curte care putea sa caseze orice decizie a tribunalelor din Moldova si Tara Romaneasca, o Curte care insa avea si o alta misiune, aceea de a judeca faptele inaltilor demnitari si ale ministrilor din proaspatul stat. Iata ca nevoia de egalitate intre romani vine de aproape 150 de ani. Nevoia ca toti sa fim egali in fata legii a fost exprimata si de Kogalniceanu, in adresarea sa catre Cuza, adresare in care i-a spus: "Maria ta, fa sa dispara arbitrariul, fa ca legea sa fie puternica, fa ca legea sa fie tare". Sunt deziderate pe care le avem si noi astazi si vom continua sa le avem, pentru ca, altfel, societatea nu poate fi egala. Oamenii nu sunt egali in fata legii atunci cand sunt tratati diferit. Dar dincolo de ce a insemnat unirea Moldovei cu Tara Romaneasca, probabil ca astazi, la sarbatoarea de la Iasi, la sarbatoarea populara de la Iasi, este bine sa privim la viitor. Ca si atunci, la momentul in care Cuza era ales in Moldova si in Tara Romaneasca, Romania are nevoie de reforme, desigur, la alt nivel si cu alte obiective. »
La sarbatoarea din capitala Moldovei au mai sosit si Primul ministru Calin Popescu Tariceanu, presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, liderul PSD, Mircea Geoana, precum si Patriarhul Daniel.
 
Alegerile municipale din Munchen: o sansa irosita pentru romaniPDF Print E-mail
Munchen, Germania / Romanian Global News
Accesari :301
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Romanii din Munchen au ratat participarea la alegerile consiliului municipal. De ce ? Incearca sa explice printr-o scrisoare preluata de Romanian Global News, domnul Radu Barbulescu, initiatorul acestui demers. « Potrivit cotidianului Welt Online de azi, dintre initiativele electorale care s-au inregistrat in cursa pentru alegerile pentru posturi de consilieri municipali in München, din 2 Martie 2008, doua nu au intrunit numarul de 1000 de semnaturi necesare: Die Grauen  (cenusii) - partidul pensionarilor, care a obtinut doar 260 de semnaturi si Vielfalt München, care ar fi intrunit abia 613 semnaturi.
In aceasta situatzie, cei patru romani care ne-am alaturat initiativei electorale - pana in prezent cea mai buna ocazie pentru afirmarea apartenentei noastre la Europa si a prezentei noastre aici - am fost eliminatzi din cursa, impreuna cu ceilalti colegi de diverse origini etnice, locuitori ai urbei de pe Isar. S-a irosit, astfel, o excelenta sansa de a ne manifesta atat grijile noastre pentru problemele orasului in care locuim (unde nu curge nici pe departe lapte si miere, asa cum se pare ca este opinia predominanta in Romania) si pentru cele ale concetatenilor nostri, care locuiesc aici.
Doresc, pe aceasta cale, sa le multumesc, si in numele colegilor Apolzan, Banu si Dumitru, tuturor celor care ne-au sprijinit cu semnaturile lor, asigurandu-i ca nu vom inceta sa ne gandim la ei, la problemele si grijile lor.
Pe de alta parte, dupa cum observa chiar "Die Welt Online", se pare ca doar lipsa de timing - de coordonare in timp, a dus la eliminarea noastra din cursa electorala. Initiativa noastra, Vielfalt München" s-a alcatuit pripit, cu putin timp inainte de deschiderea birourilor pentru inregistrarea semnaturilor - eu insumi am aflat doar cu o luna si jumatate in urma de spre posibilitatea participarii la alegeri - avand foarte putin timp pentru organizarea eficienta a actiunii. O alta "tara" - de data asta a autoritatilor municipale! - a constituit-o organizarea birourilor pentru colectarea semnaturilor, doar cu 2 exceptii deschise si in afara orelor de program de lucru, ceea ce a facut aproape imposibila participarea multora dintre cei care, suntem siguri, ar fi dorit sa ne sprijine. In plus, o intransparenta (voita? ne-voita?) pentru cei care ar fi dorit sa verifice pe care lista au semnat: 2-3 persoane care tineau evidenta semnatarilor, intinzandu-le acestora o lista a carei parte superioara era acoperita, pentru a nu vedea numele semnatarilor de mai sus... dar nici numele listei pe care semnau! in aceste conditii nu este exclus ca, o parte din concetatenii nostri, nu prea siguri pe ei, sa fi semnat, cu concursul celor care-i inregistrau, pentru organizatia de extrema dreapta Pro München, explicandu-se astfel ca, intr-un oras in care promotorii extremei drepte nu intrunesc 20.000 de persoane, aceasta sa fi inregistrat 2700 de semnatari!
In rest... Am resimtit, printre noi, lipsa de interes si de sprijin a multor... romani de peste hotare, foarte activi, altfel, in sensul subordonarii  organizatiilor romanesti din Germania intereselor DRRP si politicii (?!) dambovitene. Fiindca nu pot sa nu las neobservat faptul ca, intr-un oras in care, in afara ca peste 400.000 din populatie este provenita din alte tari europene si doar romanii inregistrati ca atare, depasesc cifra de 4000, sa nu se reuseasca adunarea celor o mie de semnaturi necesare!
O sansa irosita, cum spuneam - din lipsa de interes, aversiune pentru manifestarea politica (sau chiar fata de persoanele care au incercat sa se comporte astfel), iresponsabilitate, lene, rea-vointa sau, pur si simplu, prostie. »
 
Radu Barbulescu
Vielfalt München
 
International Cultural Network by Gelu VlasinPDF Print E-mail
Canada/ Romanian Global News
Accesari :392
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Comunitatea "the international cultural network" este o retea internationala de poeti, scriitori, artisti, oameni de teatru, filozofi, graficieni, pictori, muzicieni dar si oameni care inca mai cred in cultura si in promovarea valorilor: Francisco Munoz, David Backstrom, Oleg Garaz, Mahmoud Djamal, Erkut Tokman, Jose Javier Gonzalez, Yvan Tetelboom, Mihai Ignat, Cosmin Perta, George Vasilievici, Serban Axinte, Livia Rosca, Andrei Ruse, SGB, Adi Georgescu, Miruna Vlada, Cristina Maria Vlasin, Mugur Grosu, Bogdan Suceava, Andra Rotaru si multi, multi altii (http://reteaualiterara.ning.com).

Peste 320 de oameni de cultura din Spania, Romania, Franta, Canada, Australia, USA, Siria, Germania, demonstrand in acest fel ca frontierele culturale pot fi usor depasite. Reteaua a primit in doar doua saptamani de existenta peste 40.000 de vizite din peste 30 de tari. Cei care s-au inscris in retea au posibilitatea in mod gratuit sa-si creze propria pagina web, sa posteze texte, fotografii, muzica, video, sa beneficieze de o adresa personala de mail si sa se relationeze cu oameni de cultura din alte tari dar si cu promotori culturali, agenti literari, edituri, reviste sau traducatori. Persoanele care doresc sa se inscrie in retea pot sa acceseze urmatorul link: http://reteaualiterara.ning.com/?xgi=43VwwIV.

Foto: Gelu Vlasin

 
Experimentul Pitesti demascat la ICR ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta / Romanian Global News
Accesari :150
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Experimentul Pitesti ramane in istorie drept una dintre cele mai sinistre tentative de « reeducare » intreprinse de vreun regim comunist. Pentru a ilustra amploarea si salbaticia represiunii comuniste si ei, precum si pentru a cultiva memoria celor ce au pierit in temnitele comuniste, Institutul Cultural Roman din Paris organizeaza marti 29 ianuarie, la ora 20, o conferinta a psihiatrei Irena Talaban despre « demascarea » de la Pitesti si mecanismele psihologice ale terorii, urmata de o dezbatere. Irena Talaban s-a stabilit in Franta la inceputul anilor 90, iar in 1998 isi sustine la Universitatea Paris 8 un doctorat in psihologie clinica si psihopatologie cu teza « Hristos s-a oprit la Pitesti. Psihologia si psihopatologia traumatismului individual si colectiv intr-un sistem totalitar comunist ». In 1999, editura PUF i-o publica sub titlul Teroare comunista si rezistenta culturala. Demascatorii . Dezbaterea se va bucura de participarea lui André Sirota, profesor de psihopatologie la Universitatea din Angers si a psihanalistului Radu Clit, autorul cartii Cadru totalitar si funcsionare narcisista. Va fi proiectat si un episod al serialului Memorialul durerii  realizat de Lucia Hossu-Longin si inchinat experimentului Pitesti. Conferinta si dezbaterea constituie un omagiu adus memoriei personalitatilor din exilul romanesc parizian care au revelat lumii libere teribila tortura psihologica practicata la Pitesti intre 1949 si 1953, in special Virgil Ierunca si Dumitru Bacu.
 
24 ianuarie 1859- 24 ianuarie 2008 : 149 de la Unirea Principatelor RomanePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :459
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Inabusirea revolutiei nu a pus capat dorintei romanilor de a infaptui programele de la 1848. La aceasta, un rol important l-au avut exilatii romani care s-au imprastiat in intreaga Europa. Imperiul Otoman si Rusia Tarista, sfidand interesele poporului roman si asigurandu-si dreptul de a dispune de soarta acestuia, incheiau la Balta Liman - in primavara anului 1849 - o Conventie, valabila pe sapte ani si care stirbea grav suveranitatea Principatelor. Prin Conventie, domnitorii celor doua tari, considerati inalti functionari ai Imperiului Otoman, erau numiti direct de sultan, cu acordul puterii "protectoare" (Rusia) pe timp de sapte ani; Adunarile obstesti (ordinare si extraordinare) se suspendau, locul lor fiind luat de Consilii sau Divanuri Ad-Hoc; in Principate erau stationati 25.000 de soldati pentru fiecare din cele doua puteri; in baza Conventiei au fost numiti domnii: Barbu Stirbey, in Tara Romaneasca, si Grigore Alexandru Ghica, in Moldova. Impotriva celor decise la Balta Liman, emigratia romana a adresat un protest Adunarii Nationale Franceze, si din initiativa lui C.A. Rosetti, la Paris, la inceputul lunii iunie 1849, s-a constituit Comitetul Democratic Roman.Razboiul Crimeii, declansat in cursul anului 1853, a fost un rezultat al contradictiilor dintre puteri si a avut importante consecinte pe plan european; infrangerea Rusiei a creat un nou echilibru pe continent, si a ingaduit ca problema romaneasca sa fie tratata ca o problema europeana. Prin tratatul de pace incheiat la Paris la 18 / 30 martie 1856, Principatele Romane erau situate sub garantia colectiva a Puterilor semnatare ale actului international. Se solicita intrunirea la Bucuresti a unei comisii alcatuite din reprezentantii statelor semnatare, avand obligatia de a cerceta starea interna a tarii si a face propuneri cu privire la reorganizare. Turcia trebuia sa se ingrijeasca de convocarea, in cele doua Principate, a unor Divanuri Ad-Hoc, care sa dea expresie dorintei romanilor. Inca de la inceputul lucrarilor Congresului, reprezentantii marilor Puteri erau informati in legatura cu dorinta de unire a romanilor, si in timpul dezbaterilor a iesit in evidenta pozitia diferita a Puterilor fata de Unire. Franta sustinea infaptuirea Unirii sub un principe strain; pentru Unire s-au pronuntat Rusia, Prusia si Sardinia; Anglia nu s-a pronuntat, problema ramanand deschisa. Impotriva Unirii au fost de la inceput, Turcia si Austria, pentru ca fiecare avea sub stapanire teritorii romanesti. Dupa anul 1853, pasoptistii moldoveni si munteni s-au reintors masiv in tara; conducatorii miscarii unioniste s-au organizat in cate o formatiune politica denumita "Partida nationala"; s-au format Comitete ale Unirii, care au facut o larga popularizare programului politic national: autonomia si neutralitatea Principatelor, unirea, print strain, guvern reprezentativ, o singura Adunare. Lucrarile Adunarii Ad-Hoc s-au deschis in septembrie 1857, si pentru prima oara au fost prezenti si deputati tarani, si tot pentru prima oara toate fortele sociale si politice erau chemate sa se pronunte intr-o chestiune cruciala pentru viitorul Romaniei. In zilele de 7-8 / 19-29 octombrie, Adunarile Ad-Hoc ale Moldovei si Tarii Romanesti au votat rezolutii asemanatoare, exprimand, unanim, vointa lor de unire: unirea Principatelor intr-un singur stat; autonomia si neutralitatea noului stat astfel format; print strain dintr-o familie domnitoare europeana, inviolabilitatea noului stat, guvern reprezentativ si constitutional, garantia colectiva a celor 7 puteri.Cererile Adunarilor Ad-Hoc, cuprinse intr-un raport al Consiliilor puterilor europene, au fost inaintate reprezentantilor puterilor garante la Conferinta de la Paris din 10/22 mai - 7/19 august 1858. A fost adoptata o Conventie care cuprindea statutul international si principiile de organizare a Principatelor; se oferea romanilor o unire incompleta. Statul astfel rezultat urma sa se numeasca Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei, dar cu exceptia a doua institutii cu adevarat unice - Comisia Centrala si Inalta Curte de Casatie si Justitie - ambele cu resedinta la Focsani, in cele doua tari ar fi trebuit sa fie doi domni, adunari si guverne separate. Trebuie precizat ca prin Conventie, nici nu se incuraja, nici nu se descuraja "Partida Nationala" din cele doua tari in aspiratia ei spre unire, intrucat nicaieri nu se stipula ca domnii alesi in cele doua tari trebuie sa fie persoane separate. Conventia de la Paris cuprindea o serie de principii importante, precum abolirea privilegiilor si a monopolurilor, statornicea raporturile dintre proprietari si tarani pe baze noi, moderne; legea electorala prevedea un cens ridicat, restrictie incompatibila cu progresul. Era nevoie ca unirea sa fie infaptuita printr-un energic act national, care sa puna diplomatia europeana in fata unui fapt implinit. De aceea, pe buna dreptate V. Boerescu, in "Nationalul" din 14/26 august 1858 arata: "Europa ne-a ajutat ... ramane a ne ajuta noi insine. Noi multumim Europei ca ne-a aratat ca Unirea poate fi posibila". In Adunarea Electiva a Moldovei, dupa mai multe dispute, a fost propus si ales in unanimitate domn la 5/ 17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza, "om nou la legi noi" - dupa cum aprecia Mihail Kogalniceanu. Adunarea Electiva a Tarii Romanesti era insa dominata de conservatori, de aceea victoria cauzei nationale era posibila numai prin interventia hotarata a maselor. Peste 30.000 de oameni s-au aflat in preajma cladirii Adunarii in acele zile istorice; intr-o sedinta secreta deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea tot a lui Alexandru Ioan Cuza, propunere acceptata in unanimitate. Alegerea aceluiasi domn in ambele Principate a reprezentat o insemnata victorie a poporului roman in lupta pentru formarea unui stat national unitar.Puterile europene, intrunite la Conferinta de la Paris, la 26 august / 6 septembrie 1859, si sub presiunea evenimentelor internationale - izbucnirea razboilui Frantei si a Sardiniei impotriva Austriei era iminent - au fost nevoite sa accepte faptul implinit de romani; Cuza a fost recunoscut ca domn al Principatelor, recunoastere limitata, insa, numai la durata vietii acestuia. Actul de la 24 ianuarie 1859, a inaugurat politica faptului implinit si a determinat, pe plan international, o reactie contradictorie: acceptata de catre Franta, Rusia, Sardinia si Prusia, primita cu rezerva prudenta de guvernul englez, dubla alegere a lui Cuza a fost combatuta de Turcia si Austria. Situatia creata in cele doua Principate a fost obiectul Conferintelor de la Paris 26 martie / 7 aprilie - 25 august / 6 septembrie, unde, in final, a fost recunoscuta dubla alegere de toate puterile europene. Un rol important in realizarea acestui obiectiv, in lipsa unor reprezentante diplomatice, l-au avut misiunile speciale, trimise in capitalele europene pentru a explica faptele si a purta tratative cu Puterile semnatare ale Tratatului de la Paris. Recunoasterea internationala a dublei alegeri si a Unirii depline deschidea perspectiva infaptuirii Romaniei moderne. Un sprijin deosebit de important in punerea in practica a marilor reforme, l-a avut domnitorul din partea cabinetului condus de catre Mihail Kogalniceanu (12/24 octombrie 1863 - 26 ianuarie / 7 februarie 1865).
 
Hora Unirii la Iasi si ChisinauPDF Print E-mail
Iasi-Chisinau, Romania/Romanian Global News
Accesari :393
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu-Tariceanu vor participa astazi, la Iasi, la manifestarile dedicate Unirii Principatelor Romane. Este pentru prima data de la alegerile din 2004, cand atat presedintele, cat si premierul vor fi amandoi la Iasi. La sarbatoarea din capitala Moldovei sunt asteptati si presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, liderul PSD, Mircea Geoana, precum si Preafericitul Daniel. Manifestarile vor incepe la ora 11.00 cu o parada militara, un scurt ceremonial religios si depunerea de coroane la statuia lui Alexandru Ioan Cuza. Ziua va fi incheiata cu traditionala Hora a Unirii. De asemenea, Muzeul Unirii isi va redeschide portile dupa 10 ani, cat au durat lucrarile de restaurare. Seful statului se va deplasa apoi la Focsani pentru a sarbatori 149 de ani de la Unirea Principatelor. Un grup de initiativa  va organiza o actiune culturala fulger “HORA UNIRII”,  si la Chisinau. Evenimentul se  va desfasura  la ora 14:00 in Piata Unirii. Actiunea este autorizata de primarie. Atiunea are loc cu ocazia zilei unirii principatelor romane la 24 ianuarie 1859, transmite Presa md, preluata de Romanian Global News. Initial actiunea nu a fost autorizata de primaria mun. Chisinau. Organizatorii au aflat de la responsabilii municipali ca mitingul a fost interzis din doua motive: ca in acelasi loc si la aceeasi data Primaria intentioneaza sa desfasoare actiuni similare si ca declaratia prealabila a fost depusa prea tirziu, legea despre intruniri cerind minim 15 zile pentru asta. ,,Dar nicaieri in mediile publice si private nu s-a auzit despre vreun eveniment organizat in acel loc si la acea data de primarie, si chiar daca ar fi fost asa, municipalitatea avea obligatia sa cheme pe ambii organizatori si sa incerce sa-i puna de acord ca toata lumea sa-si poata exercita dreptul constitutional la intrunire si exprimare libera. Daca nu i-a chemat, Primaria Chisinau a incalcat aceeasi lege despre intruniri’’, se mentioneaza  intr-o declaratie a grupul de initiativa « Hora Unirii ».
 
In slujba imparatului rusPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :422
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Confruntarea dintre Rusia si Occident este iminenta. Relatiile dintre Est si Vest se inrautatesc tot mai mult. Retorica partilor a devenit agresiva una fata de alta, iar Washingtonul si Moscova se privesc prin prisma razboiului rece. Kremlinul a trecut de la un imperiu expansionist comunist la unul pe care expertii il definesc drept o mare putere prin traditie. Decesul Imperiului sovietic a clonat un alt imperiu, cu un ADN bazat pe un nationalism traditionalist si pravoslvnicism. Noul monstru recladit este regenerator de gaze si petrol, el utilizand pargiile energetice in scopuri politice, ceea ce a facut ca guvernele din Occident sa reactioneze negativ. Statele din spatul post-sovietic sunt cele mai mult amenintate cu ridicarea pretului la gaze, in cazul in care devin mai independente. Statele din GUAM au fost cel mai mult supuse unor razboaie energetice. Moscova subsidiriaza doar statele docile, injghebandu-le in credite enorme si politici economice de supunere oarba.Deocamdata, jocul Rusiei in spatiul post-sovietic este unul de experimentare a unor formule care au luat nastere in vestul european. Spatiul Economic Unic, Eurazia, Organizatia de aparare colectiva sun doar cateva tipuri de formule pe constructia carora insista Kremlinul. Vecinatatea apropiata mai este un concept care nu s-a stins si se mai mentine in politica externa a Rusiei.  Kremlinul a inteles in final ca Statele Unite este cea mai puternica tara din lume, care nu trebuie provocata, ci apropiata. In acest context, succesorul lui Putin, vicepremierul Dmitrii Medvedev,  isi are un discurs preelectoral pro-occidental. Intr-adevar, Rusia are o fobie fata de eventuala politica de extindere a Aliantei Nord Atlantice in spatiul sau, considerat a fi ”vital”. Deasemenea, Rusia livreaza armament unor state ostile valorilor democratice si SUA. Ma refer la Iran, Siria, Venezuela.  Datorita atitudinii sale agresive Rusia fata de multe state din lume, in mod special de SUA si tarile UE, ea ar putea fi scoasa din o serie de proiecte majore internationale. Ea deja este vazuta ostil si a ratat anumite ecuatii politice pe scena internationala.   Este interesant ca Rusia s-a identificat, geopolitic vorbind, ca tara eurasiatica. Ea s-a postat la polul opus fata de mesajul promovat de Washington si Bruxelles si a fost in dezacord cu Occidentul in majoritatea cazurilor de disputa economica si politica care au avut loc pe arena internationala. Kosovo exprima un exemplu concludent.  Rusia lui Vladimir Putin s-a identificat cu euroasismul si pravoslavnicismul. Acestea fiind curentele de factura geopolitica si geospirituala ca expresie a expansionismului actual rusesc. Kremlinul a reusit in acele tari unde au existat partii ortodoxe cu radacini slave: Serbia si recent Bulgaria( tara cu statut NATO si UE, despre care presa rusa, metaforic, a scris ca a fost recucerita) . Kremlinul a optat de mult pentru o centura a statelor pan-ortodoxe, ca antidot la politica statelor din Est de-a imbratisa valorile democratice. Kremlinul a revenit la Testamentul Tarului Petru I, in formula contemporana.   Cocktailul pravoslavnic  si dusul rece Un ateu la Patriarhia Rusa... Partidul Comunist s-a cladit pe conceptul ateismului stiintific si a declansat un razboi vadit la adresa religiei ortodoxe. Sunt unul din cei care cred  ca Vladimir Voronin s-a reintors de la Moscova nemultumit de rezultate... La Moscova presedintele Voronin a fost tratat cu rumoare, singura apreciere a venit pe fundalul campaniei agresive declansata de acesta la adresa Bisericii Ortodoxe Romane si enoriasilor romani. Cine a fost atent la emisiunile de la posturile de televiziune nu au avut cum sa nu remarce faptul ca Voronin este luat peste picior de rusi.   Da, este primul comunist care s-a postat ca inversunat dogmatic, ca sa nu zicem schizmatic, aderent al pravoslavnicismului. Iar Putin ranjind in fata camerelor de vederi a spus telespectatorilor ca Voronin a depus o proprie contributie in edificarea pravoslavicismului. Adica Putin a zis ca Voronin nu a fost rugat sa se implice in disputa dintre biserici si canoane. Pe semne, Vladimir Vornin stie toate canoanele ortodoxe ca si dogmele leninist-comuniste.  Premiul de consolare oferit de Patriarhul Alexii II ni la prezentat pe Voronin sobru citindu-si discursul, iar pe seful Bisericii Ruse zambind si glumind mustos pe seama acestuia. Unele voci sustin ca Patriarhul rus Alexii al II-lea facea poante pe seama sefului de stat moldovean. Cica, rusii nu au mai intalnit un lider comunist care sa-l vada pe Iisus Hristos aderent al doctrinei lui Marx si Lenin. Acestia regretau ca rusii comunisti nu au gasit o sursa de inspiratie in comuniatatea comunistilor din R. Moldova. Va inchipuiti, ar fi spus un inalt prelat rus, daca Ghenadii Ziuganov ar deveni un inversunat razboinic pravoslvnic ce usor l-am scoate pe Lenin din Maosoleum si poate n-ar mai exista nici ateisti...  Voronin la Moscova a fost cultivat spiritual. Citeam un comunicat al presedintiei de la Chisinau in care se afirma ca patriarhul Rusiei a calificat actiunile Sfantului Sinod al BOR referitoare la Mitropolia Basarabiei drept "anticanonice", "imixtiuni pe teritoriul unei biserici ortodoxe autocefale"si mi-am zis ca la presedintia Moldovei s-a instaurat patriarhul rus. In comunicat, Aleksii a sublinia ca apreciaza sprijinul pe care presedintele il acorda bisericii ortodoxe din Moldova, o parte autonoma a Patriarhiei Moscovei. Mi-am zis, gata, precis, il canonizeaza biserica rusa pe presedintele moldovean, nu-l face sfant. Pana acum n-am avut sfinti de origine comunista. Dar la rusi sunt buni toti sfintii doar sa fie pravoslavnici. Și nu conteaza ca regimul comunist de la Chisinau, dirijat de Voronin, a declansat o campanie dura impotriva preotilor romani, dupa ce Sinodul BOR a decis reactivarea a trei eparhii de pe teritoriul Basarabiei. Dar daca mai trebuie un sfan Vladimir, de ce n-ar fi Voronin acela? Chiar cu riscul ca este lider comunist.Pe de alta parte, ma intreb, daca presedintele Voronin tot a fost pe la Kremlin, o fi trecut el si pe la mormantul de veci a lui Vladimir Ilici Lenin, ca doar maosoleul se afla in preajma?! Putea sa-i duca marelui conducator macar o floare...Nu vreau sa cred ca Voronin este un camelion si un pervers spiritual. Bine, bine- in politica, in discursul politic a demonstrat starea camelionca. Dar aceea este politica si nu iluminare spirituala si duhovniceasca.      Manevre in jurul dosarului transnistrean  Presedintele Voronin a produs niste initiative zise prezidentiale si tot fuge cu ele pe la palate estice si vestice, le tot prezinta unora si altora, are curajul sa vegheze asupra lor, chiar daca acestea ar fi o utopie. Initiativele lui Voronin vor sa schimbe abordarea Kosovei in raporturile R. Moldova-Transnistria, in cazul in care sar apropia de Nistru- lupa comunitatii internationale. Washington, Bruxelles, Moscova- orasele spre care seful statului moldovean isi indreapta atentia. Daca Vestul la lasat sa-si faca de cap, in vizita efectuata la Moscova, presedintele Vladimir Voronin i-a solicitat sprijin omologului si tizului rus de la Kremlin, Vladimir Putin in solutionarea conflictului transnistrean. Ca de aprofundarea relatiilor de colaborare cu Rusia nu s-a mai pus problema. Dar s-a inteles ca initiativele lui Voronin sunt privite cu o oarecare rezerva. Totodata, liderii de opinie din stanga Nistrului spun ca daca si se va crea vreodata un stat comun, acesta ar trebui sa aiba un presedinte de la Tiraspol.  In jocul facut cu Moscova, Voronin arata ca un ostatec care a capitulat in fata acelui imperiu, care la consacrat. De la razboaie religioase, identitare, economice- Voronin a mizat in ultimul parcurs pe cartea rusa.  Acuta criza identitara in care se afla R. Moldova, prin prisma instaurarii de sus in jos a unei identitati artificiale: moldoveneasca, distincta de identitatea naturala romaneasca, a facut ca enclava de peste Nistru sa propuna un fel de identitate proprie. Falsurile nasc la randu-i falsuri. Asta, exact ca la biroul relatii interetnice a Moldovei- se solicita sa spui ca vorbesti moldoveneste, dar functionarii se intretin in rusa.  Recenta vizita a lui Voronin la Putin a confirmat ca liderul comunist de la Chisinau isi cultiva o politica strategica apropiata de Rusia. Nu stiu daca Voronin va mai trada pana la expirarea mandatului prezidential Rusia sau va contrasemna un eventual Memorandum Kozak, dar initiativele lui prezidentiale n-au fost receptate la nivelul propus de catre metropola ruseasca.   Voronin se afla in niste chingi. Se pare ca Moscova i-a propus intr-adevar un nou plan de federalizare a R. Moldova, ceea ce nu convine conducerii politice de la Chisinau.  Caracterul nesolutionat al conflictului transnistrean, dispute psiho-etnosomatice intre Chisinau si Tiraspol, imposibilitatea administrarii teritoriului din estul statului, lipsa controlul asupra segmentului transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene arata R. Moldova trebuie sa-si modifice atitudinea fata chestiunea renuntarii acesteia. O renuntare conditionata... Lipsa de comuncare intre cele doua maluri si optiunile politice diametral opuse a populatiei impune la o reevaluare a dosarului transnistrean. Dar cel mai bine ar fi: inchiderea acestuia pana in 2009. Evident, R. Moldova este amenintata de sistemele monopoliste ruse in domeniul energetic, iar acestea pot provoca disfunctii in sectorul energetic.  Securitatea nationala a Republicii Moldova nu mai trebuie sa fie conceputa separat de securitatea europeana si euroatlantica. Procesul de integrare europeana si obtinerea calitatii de membru al Uniunii Europene, trebuie sa existe complementar cu cel al Aliantei Nord Atlantice, lucru care ar influenta pozitiv si va consolida securitatea Republicii Moldova. Va exista o umbrela de securitate.   Deocamdata, Vladimir Voronin ramane o unealta a Moscovei care, inca, mai negociaza cu Putin stationarea R. Moldova pe orbita Kremlinului, acceptand o singura religie si ajustarea initiativelor sale prezidentiale la Memorandumul Kozak. Din pacate, Voronin este un alt ostatec al politicii rusesti.   In loc de concluzii  In aceasta perioada, in Rusia se produce un transfer al puterii politice iar acest lucru pune in dificultate noile comunicari si abordari in relatiile cu statele din comunitatea internationale. In mod special, relatiile si impulsurile care se produc cu principalii actori geopolitici de pe scena internationala.   Degraba, in R. Moldova va avea loc o schimbare politica, iar discursul asumat politic de comunisti a fost denaturat totalmente. Liderii comunisti aflati la putere au avut un comportament ridicol, au cazut in discursul unor extreme geopolitice, au profanat atitudinea fata de religie si de democratie.  Agresivitatea ca arma politica au discreditat reputatia de forta politica constructiva si au inselat sperantele propriilor cetateni. Comanda politica pe linie de partid transferata pe institutiile statului au relevat clar ca vechile lagare de concentrare au fost schimbate cu puscariile.   Razboiul identitar si identificarea romanilor moldoveni ca dusmani a sistemului politic. Sterilizarea, deja pe cale mentala, a populatiei. Inocularea unor false teorii etno-lingvistice si conceptii este practicata de comunistii de azi.  Poate vom sarbatori degraba victoria adevarului asupra minciunii, dar, astazi, pentru unii ca mine, este ziua Unirii Principatelor Romanesti, cand la Iesi s-a votat Unirea Moldovei cu Țara Romaneasca.   Astazi este Ziua lui Alexandru Ioan Cuza.   Nu stiu daca comunistii moldoveni au auzit de A.I. Cuza si de Actul Unirii de la 1859. Comunistii moldoveni, in schimb stiu sa-si imite conducatorii si sa instaureze in societate agresivitatea si teroarea. Acestea au fost invatate de la Lenin, Stalin si Imperiul sovietic. Acestea au fost insusite de la fondatorii partidului bolsevic, ai partidului comunist.  Dar ce nu a inteles elita politica comunista din R. Moldova este ca: un stat ca sa fie puternic, nu este neaparat sa fie agresiv. Ma intreb, oare, ce a invatat Vladimir Voronin in calitate de sef de stat?    Mandatul lui Voronin se aseamana foarte mult cu povestea regelului gol…Octavian Sergentu, Presa md
 
Garzile de corp ale micului Stalin de la Chisinau criticate de ong-urile mass-mediaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :377
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Organizatiile neguvernamentale din domeniul mass-media din Basarabia isi exprima protestul in legatura cu modul in care agentii de paza ai presedintelui Vladimir Voronin (foto) a tratat un grup de jurnalisti veniti, in seara zilei de 18 ianuarie, la Palatul National, pentru a reflecta un eveniment public, transmite  AP FLUX, preluata de Romanian Global News. Comportamentul dictatorial al lui Vladimir Voronin, numit si micul Stalin de la Chisinau, s-a transmis se pare si celor care il pazesc. Potrivit unei declaratii de presa, facuta publica, garda de corp a presedintelui a incalcat prevederile Legii presei. Agentii de paza si-au depasit atributiile, interzicand accesului jurnalistilor de la mai multe institutii media in incinta Palatului National, in pofida existentei unui acord prealabil dintre jurnalisti si organizatori privind reflectarea evenimentului. Mai mult, o echipa de la un post de televiziune a fost silita sa stearga cadrele filmate in afara Palatului National, care contineau imagini cu presedintele Vladimir Voronin.Un incident similar s-a produs si la finele lunii trecute, pe data de 28 decembrie 2007, cand un reporter al unui portalul informational a fost agresat de catre agentii din paza ai presedintelui, in timp ce-l filma pe presedintele Vladimir Voronin, care participa la ceremonia de inaugurare a „Pomului Tarii”, in centrul capitalei.Conform Legii presei, este interzisa „imixtiunea in activitatea de pregatire si de difuzare a informatiei” (art.1) de catre presa, iar jurnalistul are dreptul, „in scopul exercitarii atributiilor profesionale”, „a) sa obtina si sa difuzeze informatii; ...c) sa faca imprimari audiovizuale, sa filmeze si sa fotografieze; .... sa asiste la mitinguri, demonstratii si la alte manifestatii publice;”, iar „Confiscarea notitelor jurnalistului este interzisa. Mijloacele lui tehnice pot fi ridicate numai in cazul in care servesc drept proba intr-o cauza penala.” (art.20).Organizatiile neguvernamentale din domeniul mass-media constata ca, in pofida obligatiilor si angajamentelor asumate anterior de catre autoritati de a respecta libertatea presei, aceste nu reactioneaza la asemenea incidente de incalcare a drepturilor jurnalistilor si de ingradire a accesului publicului la informatie.Cele sase ONG-uri semnatare ale declaratiei cer pedepsirea vinovatilor in toate cazurile de agresiune asupra jurnalistilor, de violare a dreptului de obtinere si difuzare a informatiei, care risca sa devina o practica obisnuita, zilnica in Republica Moldova.Amintim ca, in cadrul unei sedinte a Retelei de jurnalisti „Reporter European”, desfasurata pe data de 11 ianuarie, seful Sectiei politice si economice a Delegatiei comisiei europene in Moldova, Paolo Berizzi, a mentionat ca in Republica Moldova continua sa fie inregistrate cazuri de intimidare si arestare a ziaristilor, iar acest fapt nu face bine imaginii statului.
 
Un nou si inedit grup media se lanseaza la ChisinauPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :372
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Un nou grup media a fost lansat la Chisinau. New Media Group isi propune sa devina liderul presei pe internet, iar primul pas in aceasta directie este lansarea Agentiei de publicitate online AdCenter. In 2008, NMG anunta ca va prelua produse media deja existente pe piata mass-media din Republica Moldova si va lansa noi platforme web 2.0. transmite Deca Press, preluata de Romanian Global News. Potrivit lui Tudor Darie, director general al companiei, New Media Group isi propune sa devina cea mai competitiva companie din Republica Moldova in domeniul new-media. In acest sens, NMG va lansa si dezvolta produse new-media, care tind sa fie lideri pe segmentul lor de piata.„Piata mass-media din Republica Moldova este in proces de formare. Paralel, creste rapid numarul utilizatorilor Internet. Astfel, ne-am propus sa cream un grup media, care sa activeze exclusiv pe internet. In perioada urmatoare, NMG pregateste mai multe surprize. Inteligenta, inovatia si performanta produselor NMG vor dinamiza piata mass-media din Republica Moldova”, a declarat Tudor Darie, director general NMG.„New Media Group a fost creat la initiativa a patru persoane cu experienta in sectorul asociativ, business, marketing si publicitate. Acestia sunt si proprietarii NMG: Tudor Darie (30%), Vasile Galusca (30%), Dumitru Ciorici (30%) si Sergiu Galusca (10%). Uniti intr-o echipa bazata pe valori si principii, reprezentam o forta incontestabila”, a declarat Dumitru Ciorici, director executiv NMG.
 
Ce fac in Spania imigrantii romani cu diplomaPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :458
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Ajung in Spania cu o diploma universitara in mana. Sunt bine pregatiti si cu experienta in domeniul lor profesional. Ceea ce ar trebui sa faca ei in Spania este sa isi echivaleze studiile, pentru a putea astfel sa isi practice profesia. Cu toate acestea, echivalarea se poate dovedi, in multe dintre cazuri, dificila si destul de scumpa. Aceasta este si povestea multora dintre imigrantii romani licentiati, care ajung in Spania, in cautarea unei vieti mai bune, sperand ca aici vor fi mai apreciati pentru meseria lor, decat in Romania. Potrivit portalului spaniol “Si se puede”, demersul pentru echivalarea studiilor, desi se dovedeste adesea un parcurs lung, dificil si care implica destule resurse financiare, nu este unul imposibil. Cu toate acestea, depinde foarte mult de tipul de studii ale imigrantului, precum si de universitatea spaniola care face echivalarea. De exemplu, la Universitatea din Valencia, in ultimii sase ani si-au echivalat diplomele numai 2 persoane din peste 20 de aspiranti. Una dintre persoanele care au reusit avea cinci ani de pregatire si s-a prezentat de doua ori pana sa obtina echivalarea. Obstacolele care apar, in plus, sunt cele legate de timp si de bani. Desi sunt in Spania pentru a incerca sa supravietuiasca si sa isi ajute familiile de acasa, multi dintre imigranti trebuie sa gaseasca timp pentru a studia, dar si bani pentru a suporta cheltuielile de omologare (aproxiamtiv 1000 de euro). Cu toate acestea, exista si domenii in care echivalarea este mai usoara. Unul dintre acestea este Medicina, gratie lipsei de personal medical (medici) din domeniul sanitar. In Barcelona, de exemplu, colectivul de medici straini reprezinta 11%, in Alicante ajunge pana la 9%, iar in Baleare pana la 14%. Exista insa si probleme de care acestia se plang, iar printre ele este si orarul dificil, sau incompetenta. “In general noi, medicii imigranti, avem de lucru, dar avem mereu un orar prost, zile proaste. Nu exista nici un bun control asupra capacitatilor fiecaruia, exista multa incompetenta in medicina, pentru ca nu cer nimic. Daca ar cere, ar ramane fara medici”, spune Ovidiu, medic roman. Aliona, psiholog si profesor, este romanca. Nu a putut sa isi echivaleze diploma de psiholog. Pentru a-si face meseria ar trebui sa mearga din nou la cursuri la facultatea de Psihologie. “Planul de studii pe care eu l-am urmat este total diferit de cel de aici. Se pune mult accent pe teoriile oamenilor de stiinta rusi” explica ea. Cealalta diploma a sa, cea de profesor, a fost omologata partial. Inainte, trebuie sa treaca anumite examene intr-o universitate spaniola. Gabriela Raspopa, farmacista, este romanca si are 11 ani de cand traieste in Spania. Licentiata in Farmacie in Romania, de un an a pus pe picioare propria sa afacere: o farmacie. A durat un an pana si-a echivalat diploma, nu i-au fost cerute nici studii suplimentare, nici vreun examen. Inainte sa isi inceapa propria afacere, a avut si alte job-uri. Ea sfatuieste pe toata lumea sa isi urmeze visele. “Trebuie sa iti propui si sa muncesti mult. Nu trebuie sa te lasi batut”.
 
Cum cauta un roman casa in CanadaPDF Print E-mail
Vancouver, Canada/Romanian Global News
Accesari :399
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Comunitatea romana virtuala din Vancouver a realizat, pentru a veni in sprijinul romanilor din Canada, un ghid al noului venit in aceasta tara. Ghidul cuprinde informatii adunate din mai multe surse, in dorinta de a acoperi principalele orase din Canada in care sosesc emigranti romani. Printre informatiile cuprinse in acest ghid se numara si informatii legate de cautarea unei case pentru un nou venit. Primul sfat pentru romanii care ajung in Canada este acela de a sta cateva saptamani, in cazul in care nu au alta varianta, la un motel. Desi costurile sunt mai mari, vor avea astfel timp sa caute cea mai buna solutie legata de viitoarea locuinta. Tipuri de apartamenteDe obicei apartamentul are o camera mare care tine loc de livingroom si dining, si are si o bucatarie atasata. Bucataria este mica, de tip open, utilata complet. In Canada  sunt foarte rare (daca nu inexistente) apartamentele care au bucataria separata. De foarte multe ori intrarea in apartament se face direct in living/dining, fara holul cu care sunt obisnuiti romanii. La acesta camera mare se mai adauga dormitoarele (1, 2 sau 3) si baia. Denumirile tipurilor de apartamenteBachelor/Studio - garsoniera (o camera - living, dining, bucatarie + baie)1 bedroom - un bachelor la care se adauga un dormitory2 (3)Bedrooms - un bachelor la care se adauga 2 sau 3dormitoare Alegerea zonei In alegerea zonei in care va locui un nou venit trebuie sa tina seama de siguranta, dar si de usurinta deplasarii in tot orasul prin accesul rapid la mijloacele de transport. Recomandarea ghidului este sa se caute o zona mai apropiata de centrul orasului. Totodata, trebuie sa se tina seama de magazinele alimentare (pozitionarea casei fata de un supermarket, preferabil unul mai ieftin), precum si de pozitionarea fata de scoli sau gradinite, in cazurile in care exista copii sau planuri in acest sens. Alegerea cladiriiExista doua tipuri principale de blocuri de locuinte:Lowrise (in jur de 4 etaje si numar mai mic de apartamente pe etaj). Avantajele acestui tip de cladire sunt ca este mai liniste, mai curat si mai intim, iar dezavantaje sunt faptul ca uneori acest tip de cladiri nu are lift, si ca parcarea este afara de obicei. Highrise (si pana la 20 etaje si multe apartamente pe nivel).  Avantajele sale sunt liftul si parcarea subterana. Dezavantajele sunt numarul mare de locatari, galagia si aglomeratia in special la lift, mirosul de mancare pe holuri.   Alegerea apartamentuluiIn alegerea apartamentului propriu-zis criteriile sunt foarte subiective. Cateva lucruri sunt diferite de Romania si trebuie cunoscute inainte de a alege un apartament. Exista cladiri la care peretii despartitori intre apartamente sunt din ceea ce in Canada se numeste drywall. Acesti pereti sunt foarte prost izolati fonic si veti avea surpriza sa auziti vecinul cand se duce noaptea la baie, sau cand se trezeste dimineata la 6 sa plece la serviciu. De aceea este recomandabil ca peretii (macar cei ai dormitoarului) sa fie din beton sau caramida.Totodata, trebuie cautat un apartament cu fereastra cat mai aproape de bucatarie pentru a putea elimina mai usor mirosul de mancare. Trebuie evitata expunerea pe vest sud-vest a apartamentului, mai ales daca acesta este la ultimul etaj si nu are aer conditionat. Si geamurile trebuie verificate (inchiderea si tipul), tinand cont ca la temperature de -40 de grade, geamurile duble sunt o necesitate. Preturi chirieToronto este cunoscut ca un oras scump pentru chirii. Din experienta personala a realizatorilor ghidului, un pret bun pentru un 1 bedroom este undeva intre 700 si 800 CAD. Un 1bedroom mai ieftin de 700$ se poate gasi doar in zone mai rau famate sau basement la casa. Pretul include toate utilitatile (apa, caldura, electricitate).Edmonton. Un 1 bedroom se poate gasi si cu 450 - 500 CAD in zonele mai indepartate, iar in zona universitatii sau central pretul ajunge la 600-700. In Edmonton de cele mai multe ori curentul electric este platit separat si consta in jur de 40CAD pe luna.
 
Incepe Congresul Cadrelor Romanesti din EuropaPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :361
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Sala Gustave Eiffel, situata la primul etaj al Turnului Eiffel va gazdui vineri, 25 ianuarie, intre orele 12.45 si 20.00, Salonul de recrutare de cadre si studenti romani in Europa, organizat de “Club de Bucarest Celidea”. Din anul 2004, acest congres al cadrelor romanesti din Franta, considerat cea mai mare intalnire a cadrelor si studentilor romani din strainatate, a oferit oportunitatea unor intalniri directe cu lideri ai investitorilor francezi in Romania. Congresul din 2008, ajuns deja la a 5-a editie, ofera in plus sansa unor interviuri directe de recrutare dar si ocazia de a primi consiliere in ceea ce priveste deschiderea unei afaceri in Romania sau obtinerea unei finantari europeana pentru proiecte care ajuta la dezvoltarea durabila a Romaniei ca membru activ al Uniunii Europene. Invitatii de onoare ai evenimentului vor fi Jean-Francois Bernardin, presedintele AFCCI organizator al Congresului din partea franceza, Ambasadorul Romaniei in Franta, Teodor Baconschi, André Santini, secretar de stat in cadrul Ministerului Bugetului, conturilor publice si al functiei publice, Jean–Marie Blanc, director regional Nord si Est al APEC si Petre Roman, fost prim ministru al Romaniei, profesor la Universitatea Politehnica Bucuresti.
 
Dupa valul antiromanesc, Italia simte lipsa mainii de lucru straine PDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :357
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}“Pentru a raspunde necesitatii tot mai mari in ceea ce priveste mana de lucru, companiile italiene au nevoie de muncitori imigranti, drept pentru care este nevoie de dezvoltarea, odata pentru totdeauna, a unei mai bune politici de integrare, fara ideologii preselective”. Aceasta este declaratia presedintelui CNA, Ivan Malavasi, in timpul unui congres dedicat imigratiei si companiilor, informeaza Stranieri in Italia citat de Romanian Global News. Proiectul de lege Amato-Ferrero privitor la imigratie, a adaugat presedintele CNA, ar trebui sa tina cont de cateva sugestii exprese din partea companiilor, cum ar fi reinstaurarea institutiei “sponsorului”. In plus, companiile italiene ar trebui sa poata conta “pe o intrare programata a muncitorilor cu caracter stabil, si nu doar a celor sezonieri”. Ivan Malavasi a observat ca “s-ar putea pune la punct un mecanism de intrare in Italia pentru cautarea unui loc de munca, in cazuri sponsorizate de institutii publice sau private”. Printre interventiile din cadrul congresului, a fost si cea a vice-ministrului de Interne, Carmelita Ammendola, potrivit careia “posibilitatea de a avea intrari legale in Italia a fost destul de mult limitata”. Ea a sugerat ca ar fi oportuna “facilitarea intrarii legale a muncitorilor straini”, adaugand ca ar fi, astfel, redusa considerabil posibilitatea de actiune a organizatiilor infractionale care sunt specializate pe traficul de persoane.
 
Adrian Vierita si-a prezentat scrisorile de acreditare Presedintelui BushPDF Print E-mail
Washington, SUA/Romanian Global News
Accesari :372
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Noul ambasador al Romaniei la Washington, Adrian Vierita (foto), a prezentat scrisorile de acreditare Presedintelui Bush, in timpul unei ceremonii care a avut loc la Casa Alba marti, 22 ianuarie. Intr-o scrisoare adresata presedintelui american, ambasadorul Romaniei a aratat: “Am deosebitul privilegiu de a putea contribui la prietenia in continua crestere dintre Statele Unite si Romania si la consolidarea  Parteneriatului Strategic dintre tarile noastre. Pe perioada mandatului meu, imi voi concentra eforturile spre promovarea unor relatii politice si de securitate mai puternice, spre imbunatatirea schimburilor economice bilaterale si, nu in ultimul rand, spre intarirea legaturilor cu romanii care traiesc in Statele Unite.” El a subliniat, de asemenea, ca Romania este si va ramane un sustinator ferm al viziunii Presedintelui Bush de promovare  a libertatii si valorilor democratice de la Marea Baltica la Marea Neagra. Ambasadorul Vierita a subliniat cooperarea bilaterala exceptionala in sensul promovarii democratiei, a dezvoltarii economice, precum si in ceea ce priveste aspecte de interes in plan global si regional: securitate energetica, neproliferare, lupta impotriva terorismului si a crimei organizate. In contextul pregatirilor pentru summit-ul NATO, pe care Romania il gazduieste in aprilie 2008, ambasadorul roman a aratat ca acesta este “cel mai important eveniment organizat vreodata la Bucuresti; suntem convinsi ca va reprezenta un moment semnificativ si pentru viitorul Aliantei.”  El a mentionat, totodata, interesul cu care este asteptata la Bucuresti vizita Presedintelui Bush si a Primei Doamne, cu prilejul Summit-ului NATO.Anterior preluarii mandatului in capitala SUA, Adrian Vierita a fost secretar de stat pentru afaceri europene in cadrul  Ministerului Afacerilor Externe, incepand din iulie 2006, si ambasador al Romaniei in Republica Federala Germania, in perioada 2002 – 2006. Adrian Vierita a fost numit Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Romaniei in Statele Unite de catre Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, in data de 5 decembrie 2007.

 

foto: Adrian Vierita alaturi de George Bush

 
Tot mai multi copii romani aleg cursurile de limba romana din SpaniaPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :311
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Elevii romani din Spania s-au inscris in numar mult mai mare la orele de limba, cultura si civilizatia romaneasca, decat in Italia, transmite Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului. In Spania, 1.000 de elevi invata limba si obiceiurile romanesti, 750 dintre acestia fiind inscrisi la cursuri in regiunile Castilla la Mancha si Comunitatea Madrid, comparativ cu Italia, unde doar 200 de copii au fost atrasi la aceste cursuri. Cursurile sunt predate in Spania de 21 de profesori, care sunt exclusiv rezidenti pe teritoriul iberic. “In Spania, se solicita din ce in ce mai multe grupe pentru aceste cursuri. Pana in prezent, comunitatea romaneasca nu a fost unita, dar, in ultimul timp, ea a adus foarte multi copii la aceste cursuri. Comunitatile trebuie sa trimita copii romani sa studieze in limba romana. In Spania, asociatiile reprezentand comunitatile romanesti au lucrat foarte bine in acest sens”, a spus ministrul roman al Educatiei, Cristian Adomnitei. Numai in Barcelona sunt 80 de copii inscrisi la aceste cursuri iar inscrierea se face oricand, pe timpul anului. Anul viitor vor exista si manuale in limba romana pentru elevi.Specialistii romani si cei spanioli vor crea o comisie care va urmari proiectul de predare a limbii, culturii si civilizatiei romanesti. In Spania, proiectul pilot se desfasoara in trei regiuni - Castilla la Mancha, Comunidad de Madrid si Catalunya. In Spania, 20.235 de elevi romani invata in regiunile Catalunya si Guadalajara, Cuenca, Toledo, Albacete, Ciudad Real si Madrid, insa numarul total al elevilor romani care studiaza in Spania depaseste 40.000.
 
Comunitatea romana din Norvegia are un nou preotPDF Print E-mail
Oslo, Norvegia/Romanian Global News
Accesari :417
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Inceputul lui 2008 a adus comunitatii romanesti din Norvegia, numirea unui nou preot, in persoana parintelui Marius Teican. Parintele Teican a fost hirotonit la 6 ianuarie, la Nürnberg, in cadrul unei ceremonii religioase oficiate de Inalt Preasfintitul Serafim (foto), Mitropolitul Germaniei si al Europei de Nord. Noul preot, care va locui permanent la Oslo, a tinut duminica, 20 ianuarie, prima slujba pentru comunitatea romana impreuna cu parintele Culai Enache din Suedia. De asemenea, parintele Teican a efectuat o vizita la Ambasada Romaniei la Oslo, unde s-a intalnit cu ambasadorul Romaniei in Norvegia, Cristian Istrate. In cadrul discutiei au fost abordate proiecte de interes pentru comunitatea romanilor din Norvegia, indeosebi construirea unei biserici de lemn in stil maramuresean. Totodata, parintele Teican preda religia in cadrul “Scolii de sambata”, organizata la Ambasada pentru copiii din comunitate.
 
Nou consulat pentru basarabenii din Bologna PDF Print E-mail
Bologna, Italia/Romanian Global New
Accesari :398
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Cetatenii basarabeni care traiesc in Nordul Italiei nu mai trebuie sa se deplaseze pana la Roma pentru problemele birocratice gestionate de Ambasada. Incepand din data de 8 ianuarie, la Bologna este activ un nou consulat general, care va fi inaugurat oficial la finele acestei luni. Prenotarile pentru cei care au nevoie de serviciile consulatului se fac telefonic, la numarul 051.538166. Programul pentru prenotari este de luni pana vineri, intre orele 14.00 si 16.00. Noul consulat se afla in Via Antonio Canova 30/32 – 40138 Bologna; tel: (0039) 051.538166; fax: (0039) 051.6022413. Consulatul din Bologna are competenta in ceea ce ii priveste pe cetatenii basarabeni care locuiesc in Emilia Romagna, Friuli Venezia Giulia, Liguria, Piemonte, Toscana, Trentino Alto Adige, Valle d'Aosta si Veneto. Desi locuiesc aproape de noua institutie, locuitorii din Lombardia sunt obligati, totusi, sa se adreseze consulatului general din Roma, de pe langa Ambasada basarabeana. Motivul ar fi acela ca in momentul in care a fost inaintata catre guvernul italian cererea ce viza deschiderea noului consulat basarabean la Bologna, era inca activ consulatul onorific din Milano (astazi inchis, insa). Cu toate acestea, este asteptata o autorizatie pentru includerea zonei Lombardia in competentele noului consulat din Bologna.
 
Seara romaneasca la ChicagoPDF Print E-mail
Chicago, SUA/Romanian Global News
Accesari :380
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Romanii din Chicago sunt invitati sambata, 9 februarie, de la ora 19.00, la o seara romaneasca de varietati muzicale cu petrecere si dans. La buna dispozitie a oaspetilor isi vor da concursul indragiti solisti din tara, printre care Maria Dragomiroiu, Mirabela Dauer, Raoul Borlea, Stelian Petcu si formatia Autentic. Acest eveniment cultural de prestigiu, organizat de Illinois Romanian Community in colaborare cu DMB Music Record Bucuresti si Biserica Sf.Maria va avea loc la sala culturala a bisericii, la adresa: 4225 N Central Ave., Chicago, IL 60634. Costul biletelor este de 30 de dolari, pentru adulti si 15 dolari, pentru copii intre 7 si 12 ani. Pentru detalii si rezervari sunt disponibile numerele de telefon 773-418-0544 (Tavi Cojan), sau 773-509-0010, Chicago World Travel.
 
Romanii de pretutindeni pot vedea emisiunea produsa de ICRNYPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :362
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Incepand de vineri, 25 ianuarie, Televiziunea Romana va transmite timp de sase saptamani seria pilot a emisiunilor produse de Institutul Cultural Roman din New York in 2007, emisiuni dedicate catorva personalitati culturale romano-americane. Concepute ca o serie de dialoguri, emisiunile traseaza povestea personala si drumul profesional ale invitatilor sai si ale moderatorului - profesorul si autorul Calin Andrei Mihailescu, poeta Nina Cassian, artistul vizual Sasha Meret, actorul si profesorul Niky Wolcz, traducatorul Julian Semilian si jurnalistul Traian Ungureanu - dar ii provoaca, de asemenea, ca isi spuna parerea in legatura cu cateva subiecte importante atat pentru romani, cat si pentru americani. Transmise initial in Romania de TVR1 (in fiecare vineri la 5:15 pm si in reluare sambata dimineata la 1:45 am, ora Romaniei) emisiunile vor ajunge si la publicul roman de peste hotare prin TVR International, ca si pe internet in timp real la www.tvr.ro.
 
Numarul esticilor din Belgia s-a triplat PDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :351
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Numarul europenilor din est care au venit sa se stabileasca si sa munceasca in Belgia s-a triplat din 2001 pana in 2006, dupa cifrele facute publice de Serviciul public federal de Economie. Potrivit Actualitatea Romaneasca, majoritatea sunt polonezii, ei fiind in 2006 in numar de peste 18.000 fata de 2001 cand erau doar vreo 6.000. Si numarul romanilor a crescut de la 2.391 la 7.535, iar al bulgarilor de la 1.044 la 3.279. Cresterea emigrantilor din vest pe teritoriul Belgiei este datorata migratiei economice. Cetatenii din Uniunea Europeana au dreptul sa se stabileasca in Belgia cu conditia sa-si gaseasca un loc de munca, sau sa dispuna de un venit ori sa studieze. Europenii din Est, romanii fiind si ei inclusi in aceasta categorie, mai trebuie sa indeplineasca o conditie in plus. Romanii trebuie sa-si gaseasca un loc de munca intr-un domeniu unde nu se inghesuie lucratorii autohtoni si sa detina un permis de munca. Piata muncii din Belgia isi va deschide portile in mod treptat muncitorilor romani, conform acordurilor belgo-romane incheiate dupa intrarea Romaniei in UE.
 
Noi cartele magnetice pentru Societatea de Transport MontrealPDF Print E-mail
Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :340
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}STM va introduce in primavara acestui an o noua cartela pentru calatoria cu metroul sau cu autobuzul. Noua cartela va fi echipata cu un cip, nu cu o banda magnetica, si va fi fara contact. Aceasta inseamna ca cei care calatoresc cu mijloacele de transport in comun nu vor mai fi nevoiti sa o treaca printr-o fanta, ci doar sa o arate unui senzor la intrarea in metrou sau autobus. Potrivit publicatiei Pagini Romanesti, statiile de metrou au inceput deja sa fie dotate cu noua tehnologie care sa permita utilizarea noii cartele, iar autobuzele, odata cu schimbarea sistemului de plata, o pot deja citi. Pretul unei calatorii nu va creste prin introducerea noului sistem de acces. Plata cash va fi posibila in continuare.
 
Nathalie Joly aduce piesele Mariei Tanase la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :292
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}“Paris-Bukarest” este numele spectacolului in care interpreta franceza Nathalie Joly va aduce in fata publicului francez repertoriul celebrei cantarete romance Maria Tanase, “Edith Piaf a Romaniei”. Nathalie Joly va canta alaturi de acordeonistul Thierry Roques in cadrul unei serii de spectacole organizate de compania Marche la Route, iar spectacolele vor avea loc joi, 24, vineri, 25, sambata, 26, joi, 31 ianuarie si vineri, 1 si sambata, 2 februarie, de la ora 19.00, la Passage vers les etoiles. Spectacolul, semnat de Nathalie Joly si pus in scena de Maurice Durozier, va cuprinde si compozitii originale ale lui Maurice Durozier. “Paris-Bukarest” este un omagiu vibrant adus celei mai mari interprete romance, dar si Bucurestiului cosmopolit si elegant din perioada interbelica, cel numit “Parisul estului”.
 
Tudor Andrei in recital la RichmondPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :398
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Tanarul violinist roman Tudor Andrei (foto) va concerta in luna februarie, la Londra, in cadrul unui recital special de vioara, violoncel si pian. Evenimentul va avea loc sambata, 16 februarie, de la ora 19.30, la Biserica St. John The Divine, din Richmond. Alaturi de roman, pe scena se vor mai afla violoncelistul Hetty Snell si pianistul Ioannis Giannopoulos. In programul serii se vor afla: W A Mozart: Violin Sonata in B flat, Dmitry Shostakovich: Cello Sonata op.40 (1st mvt), Franz Liszt: Ballade no.2 in B minor for piano, Ernest Chausson: Piano Trio in G minor. Biletele costa 10 lire si 5, cu reducere si sunt disponibile la intrare. Castigator al Premiului I la Concursul International desfasurat la Academia de Muzica Niccolo Paganini din Genoa, violonistul roman Tudor Andrei si-a castigat foarte repede o reputatie internationala ca un nou tanar talent venit din Romania. El a castigat doua editii ale Olimpiadei Romaniei la Vioara, ca si multe alte premii nationale. El a concertat in multe Sali importante din Romania, iar de la sosirea sa in Marea Britanie, in septembrie 2005, a cantat la Duke’s Hall, Royal Academy of Music, St James’s Church, St John’s Smith Square, William Goodenough Trust, St John the Divine-Richmond. In decembrie 2006 si-a facut debutul la St. Martin’s in the Fields, moment dupa care au urmat invitatii de a canta la White Hall si Foreign Press Club. Tudor Andrei se afla, in prezent, in anul doi la Academia Regala de Muzica, unde studiaza vioara sub indrumarea profesorului Remus Azoitei. Studiile sale la Londra sunt sprijinite de Fundatia Ratiu.
 
Documentar Alexandru Solomon la GoteborgPDF Print E-mail
Goteborg, Suedia/Romanian Global News
Accesari :360
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Documentarul “Razboi pe calea undelor” al regizorului roman Alexandru Solomon (foto) va fi proiectat in cadrul Festivalului International de Film ce are loc la Göteborg in perioada 25 ianuarie – 4 februarie. Cu un program de aproximativ 450 de filme din 70 de tari, festivalul este cel mai important eveniment de gen din tarile nordice, iubit de public si de neratat pentru cei din industria filmului.  Lung metrajul despre sectia romana a postului de Radio Europa Libera, despre propaganda si terorism va rula la sectiunea Documentare a Festivalului. Filmul reconstituie o neasemuita poveste de dragoste si ura, tesuta in jurul a ceva ce nu se poate vedea, atinge sau cantari: undele radio. Regizorul Alexandru Solomon va fi prezent la Göteborg ca invitat al Festivalului si cu sprijinul Institutului Cultural Roman de la Stockholm si va raspunde intrebarilor publicului. Filmul sau va fi proiectat vineri, 1 februarie (ora 17.30) la Haga 1, sambata, 2 februarie (ora 15.00) la Haga 2 si duminica, 3 februarie (ora 10.00), Haga 2. ”Razboi pe calea undelor” a mai participat la festivalurile Astra Film Sibiu, DOK Leipzig si IDFA Amsterdam.
 
“Pe drumuri nestiute – itinerar poetic” – lansare la VenetiaPDF Print E-mail
Venetia, Italia/Romanian Global News
Accesari :322
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Ateneo Veneto, Aula Magna, din Venetia, va gazdui vineri, 25 ianuarie, lansarea volumului de poezii “Pe drumuri nestiute – Itinerar Poetic/Per Strade Sconosciute – Itinerario Poetico” (Editura IDC Press, Cluj-Napoca, Romania) de Gino Pastega. Evenimentul ce va avea loc cu incepere de la ora 17.30, va ocaziona participarea presedintelui Ateneo Veneto, Antonio Alberto Semi, lui Stefan Damian, profesor la Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, lui Giuseppe Goisis, profesor la Universitatea Ca’ Foscari din Venetia, Monicai Joita, Director al Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica din Venetia. In cadrul evenimentului va recita actrita Maria Pia Colonello.
 
Anamaria Marinca, selectata in programul “Shooting Stars”PDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :336
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Actrita Anamaria Marinca (foto) a fost selectata in programul “Shooting Stars” al festivalului de la Berlin din februarie 2008, de un juriu format din personalitati din industria de film. Tanara actrita a fost aleasa dintre 22 de actori, potrivit site-ului oficial al organizatorului, European Film Promotion. Marinca, aleasa pentru rolul principal din “4 luni, 3 saptamani si 2 zile”, film premiat cu Palme d'Or la Cannes, este unul dintre cei noua tineri ce vor participa in acest an la proiectul Shooting Stars, actori din Danemarca, Franta, Germania, Ungaria, Italia, Marea Britanie, Elvetia si Olanda. Potrivit Actualitatea Romaneasca, la fel ca si anul trecut, cand Romania a fost reprezentata in proiectul “Shooting Stars” de actrita Maria Popistasu, participantii vor fi prezenti la o ceremonie pe scena festivalului de la Berlin, vor avea intalniri cu directori de casting, agenti, actori ce au participat in ceilalti ani la acest proiect, dar si conferinte de presa si sedinte foto. In plus fata de 2007, la Berlin, vor fi prezentate filmele tuturor participantilor in programul “Shooting Stars”, fie in sectiunile festivalului, fie in piata de film, dar si in festivaluri din intreaga lume. Programul “Shooting Stars”, la care Romania a participat pentru prima data anul trecut, promoveaza tineri actori din Europa, iar printre participantii din trecut se numara Daniel Craig, Rachel Weisz, Heike Makatsch sau Daniel Bruhl.
 
“4 luni, 3 saptamani si 2 zile” va fi lansat in SUAPDF Print E-mail
Washington, SUA/Romanian Global News
Accesari :335
Thursday, 24 January 2008
{mosimage}Castigator a Palme d’Or si alte numeroase premii internationale, precum Marele Premiu FIPRESCI pentru cel mai bun film al anului, premiul Asociatiei Criticilor de Film din Chicago (CFCA), Marele Premiul al Academiei Europene de Film si Premiul Criticilor de Film din Los Angeles, filmul lui Cristian Mungiu, “4 luni, 3 saptamani si 2 zile”, va rula incepand cu luna ianuarie si in cinematografele din Statele Unite. Vineri, 25 ianuarie, filmul va fi lansat in New York la cinematografele IFC Center si Lincoln Plaza, urmand ca in lunile februarie si martie sa fie difuzat la cinematografe de pe intreg teritoriul SUA. La Washington, filmul va rula incepand din 1 februarie la  E Street Cinema (555 11th Street NW, Washington, DC 20004)Acestea sunt cateva dintre datele si locatiile de difuzare: 1 februarie - Los Angeles, CA, Royal si San Francisco, Embarcadero; 2 februarie - Seattle, Harvard Exit; 8 februarie, Chicago, IL, Music Box; 22 februarie - Cleveland, OH, Cedar Lee si 7 martie - North Miami, FL, Intercoastal.
 

Arhiva 2008

<<
Ianuarie 2008
>>
D
L
M
M
J
V
S
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31