„Recunoasterea independentei regiunii transnistrene va asigura nu doar apararea drepturilor conationalilor rusi, ci si va consolida securitatea Federatiei Ruse insasi”, se spune in scrisoarea reprezentantilor de la Tiraspol. In opinia Tiraspolului, in cazul in care va fi recunoscuta, Transnistria va reprezenta singura veriga care nu va permite Occidentului sa „inchida lantul” in jurul Rusiei si ca astfel, Moscova va putea intensifica prezenta economica si militara in regiune. In acest sens, autorii scrisorii au amintit ca Ucraina si-a anuntat deja intentia de a adera la NATO, Romania este deja membru al Aliantei, iar statutul de neutralitate al Republicii Moldova „are un caracter instabil”. De asemenea, autoritatile de la Tiraspol sunt de parere ca, daca in cazul Kosovo, recunoasterea acestei regiuni ar provoca destabilizari in intreaga Europa, in cazul regiunii transnistrene o eventuala recunoastere ar contribui dimpotriva la solutionarea unui conflict, aflat la frontierele Uniunii Europene, lucru care „ar asigura in perspectiva stabilitatea in regiune”. „In acest context, recunoasterea independentei Transnistriei este favorabila atat Uniunii Europene cat si Federatiei Ruse”, se mai arata in scrisoare, citata de AP Flux. 

Adrian Iorgulescu a fost prezent, duminica seara, la inaugurarea Salii Studio, redeschisa oficial la trei ani de la incendiul care a devastat-o. "In luna februarie sau martie, cel tarziu, vom face concursul pentru vioara Guarnieri, care se gaseste la Muzeul George Enescu si, cu aceasta ocazie, sa scoatem la lumina toate instrumentele care au stat multi ani in seifuri sau ascunse in diferite alte locuri. Se considera ca instrumentul are o valoare de 2 milioane de euro", a spus Iorgulescu. El a precizat ca instrumentul pe care a cantat compozitorul George Enescu va fi mai intai asigurat, fiind in prezent demarate procedurile in acest sens, urmand sa fie organizat un concurs public pentru atribuirea viorii. Conditiile de concurs vor fi stabilite de catre conducucerea Muzeului "George Enescu", a mai spus Iorgulescu. Ministrul a precizat ca mai sunt si alte viori valoroase in Romania, doua la Muzeul Enescu si una la Uniunea Compozitorilor din Romania. Dintre acestea, una este o vioara Amati, "de mare valoare".

 Rep: Au existat anumite acuzatii la adresa consulului roman, domnul George Predescu, cu privire la implicarea in organizarea si strangere de fonduri pentru campania dumneavoastra. Ce puteti sa ne spuneti despre acest lucru?
C.L.: Sunt patru lucruri care doresc sa le mentionez: 1. George Predescu este un om extraordinar. 2. Este un reprezentant al poporului prin functia pe care o indeplineste cu demnitate. N-am sa uit niciodata cat voi trai si ma va tine memoria, ziua cand a venit in Springfield, sa vorbeasca in senatul statului Illinois, in numele poporului roman. Cand George Predescu a inceput sa spuna, chiar de la inceputul discursului, ca sunt 1800 de fii si fiice ale Romaniei inrolati in razboiul contra terorismului, umar la umar cu fii si fiice din armata americana, in sala s-a facut o liniste profunda. Din acel moment toata lumea a inceput sa-l asculte cu atentie realizand ca suntem manati de acelasi spirit si curaj de a sta pentru ceea ce este drept. Prin acel discurs a facut o treaba extraordinara, reusind sa construiasca punti de legatura intre Romania si America. 3. George Predescu este un om foarte inteligent si am o admiratie extraordinara pentru el. Orice sfat pe care mi-l da este unul personal, ca si intre prieteni, la nivel individual, la initiativa si cererea mea, si nu ca venind la propunerea lui sau a guvernului roman. 4. Sunt foarte recunoscator, oamenilor de afaceri romano-americani, care au venit la acea strangere de fonduri, organizata de Virgil Tiran si Florin Campeanu. Am fost incantat sa le cunosc familiile, si o mare parte din timpul acelei intalniri, a fost aceea a unor oameni care impartasesc aceleasi origini. Cred ca cei care au facut anumite remarci sau afirmatii legate de aceasta strangere de fonduri, au incercat doar sa creeze o problema acolo unde de fapt ea nu exista. Doresc sa mentionez de asemenea faptul ca George Predescu, chiar daca a fost prezent, nu a facut nici un fel de contributie financiara. El a participat doar in calitate de invitat si prieten al meu, si sper ca nu a fost un lucru nepotrivit. Sunt incantat de prietenia lui si de exemplul pozitiv pe care il ofera. in ceea ce ma priveste, in mintea mea, imi este foarte clar si limpede ca George nu actioneaza ca un reprezentant al guvernului roman atunci cand il invit la un astfel de eveniment. Faptul ca este consul cred ca nu-l descalifica in a fi prezent, ca si prieten, la o astfel de intalnire.
Rep: O sa candidati anul viitor pentru functia de congressman, si banuiesc ca veti incerca sa primiti si voturile din comunitatea romaneasca. Ce mesaj doriti sa le transmiteti romanilor, pentru ca acestia sa va voteze?
C.L.: Scopurile nostre comune ca americani, cu origini romanesti, sunt pacea si prosperitatea. Acestea se pot realiza prin crearea de punti de legatura intre oamenii din Romania si cei din statul Illinois, prin schimburi culturale si comerciale. Acum cativa ani am fost invitat de catre camera de Comert a Romaniei sa tin o conferinta pe teme de energie si mi-am zis ca nu pot sa pierd o astfel de ocazie. Caldura si generozitatea cu care am fost primit m-au facut sa revin in Romania. impreuna cu o parte din familie si un prieten, am considerat ca este o investitie foarte buna ca din banii proprii sa facem un tur al Romaniei, si a locului de unde mi s-a spus ca provin strabunicii mei. Cand am ajuns in satul Istrau, din Satul Mare, de unde proveneau strabunicii mei, am ramas profund impresionat de caldura cu care am fost primiti. Oamenii de acolo ne-au dus la mormantul strabunicilor mei, au tinut o slujba de pomenire si rugaciune in cinstea lor, cu colac si lumanare alba la mijloc, lucru care m-a marcat profund. M-au lasat apoi sa imi pun semnatura in Biblia din biserica satului, iar apoi am fost invitati la o masa festiva unde s-a servit supa de gaina, carnati si sarmale, care de altfel sunt favoritele mele. Ospitalitatea cu care m-au primit, cat si respectul pentru tara din care bunicii mei provin, m-a determinat sa creez punti de legatura intre cele doua popoare. Un alt lucru important este solutionarea problemelor legate de vizele pentru romanii care doresc sa calatoreasca in USA. Eu cred ca atata timp cat tarile care sunt aliate Statelor Unite, isi risca fii sau fiicele, si isi dau viata in razboiul impotriva terorismului, in zone de lupta precum Irak sau Afganistan, acestea ar trebui sa aibe cel putin aceleasi drepturi la acordarea vizelor, ca si tarile care nu participa in razboi, dar care primesc aceste vize. Eu cred ca aliatii Statelor Unite ar trebui sa poata circula mult mai usor pe continentul american.
Rep.: Cand ati intrat in contact direct cu oamenii si comunitatea romaneasca de aici din America?
C.L.: Cred ca de cand m-am nascut. Cand bunicii mei m-au luau si m-au tinut in brate, eram tinut de oameni care s-au nascut in Romania, deci chiar de la nastere. Primele amintiri care mi-au ramas in minte de cand eram mic, sunt din perioada Pastelui si Craciunului, cand parintii ne imbracau frumos si mergeam pe la casele rudelor. Este o pierdere foarte mare pentru mine ca nu vorbesc romaneste, dar inca imi amintesc de colinzile de Craciun pe care de mic tata mi le spunea. imi amintesc de liturgiile la care eram dus, la biserica Sf. Mihail, din Aurora, care are o vechime de peste 100 de ani. in perioada adolescentei si dupa am fost preocupat mai mult cu formarea unei cariere profesionale, si m-am indepartat de lucrurile care de fapt sunt mult mai importante in viata. George Predescu este cel care m-a facut sa redescopar insa aceste valori romanesti. El a fost cel care a auzit ca exista cineva care are radacini 100% romanesti, si a investit timp sa vina in Springfield sa ma intalneasca, astfel ne-am cunoscut, mi-a placut imediat felul lui de a fi si am deveniti amici.
Rep.: Care a fost motivul pentru care ati decis sa candidati la functia de congressman?
C.L.: Sunt in functia de senator de peste 15 ani, iar cand congressmanul Danny Hastert si-a anuntat pensionarea acum cateva saptamani, am considerat ca este timpul sa candidez pentru aceasta functie, deoarece consider ca daca nu o fac eu o va face altcineva si vor lua ei decizii in locul meu. Daca doresc ca unele lucruri sa se schimbe, stiu ca trebuie sa ma implic personal in schimbarea lor. Totdeauna prioritatile mele au fost credinta, familia si roadele libertatii. Daca cineva este interesat sa se implice in aceasta campanie sau sa afle mai multe despre ce dorim sa facem impreuna, pot sa intre pe pagina noastra de net: http://www.lauzen2008.com/.
Rep : Razboiul din Irak este o problema foarte actuala si controversata, care este punctul dumneavoastra de vedere in ceea ce priveste acest razboi?
C.L. : In momentul de fata la fel ca si majoritatea americanilor, nu am un raspuns clar si sigur la aceasta problema. Exista insa cateva lucruri de care insa sunt sigur: Acesti oameni care iau decizii pentru noi si familiile noastre trebuiesc sa li se acorde tot sprijinul necesar in a obtine succesul. Fiul nostru cel mare, nu de mult a absolvit cu merite deosebite Duke University si cu o zi inainte de absolvire a fost inrolat ca si locotenent in Marina Americana.
Rep : Asadar puteti sa vorbiti din perspectiva unui tata care are un fiu, care este inrolat sa isi serveasca tara!?
C.L. : Da. Atat eu cat si sotia suntem ingrijorati de viata lui, la fel de mult ca si celelalte 160 mii de familii, ale celorlalti soldati inrolati, dar totodata suntem foarte mandri de fiul noastru ca a luat aceasta decizie. Suntem in razboi cu niste barbari. Faptul ca acesti oameni isi pun copii sa isi infasoare o bomba in jurul lor si apoi sa-i trimita sa ucida alti oameni nevinovati, si sa o faca in numele religiei, este un adevarat barbarism. Daca unii americani nu doresc sa dea pieptul cu aceasta amenintare si prefera sa schimbe canalul la televizor crezand ca problema o sa dispara, se inseala. In ceea ce priveste o posibila negociere cu acesti oameni care iti spun direct ca vor sa te ucida, nu prea ai ce sa negociezi cu ei.
  Rep : Ce le raspundeti celor care spun ca America n-ar fi trebuit sa se implice de la inceput in acest razboi?
C.L. : In ceea ce priveste Afganistanul cred ca putem fi de acord asupra motivului pentru care i-am atacat. In privinta Irakului si a lui Saddam Hussein, acesta a demonstrat prin actiunile si deciziile pe care le lua el insusi, ca era o personificare a unei “arme de distrugere in masa“. Cred ca am castigat conflictul militar in momentul in care a fost dat jos de la putere, judecat si condamnat. In ceea ce priveste mentinerea in continuare a trupelor noastre acolo pentru reconstructia Irakului, am niste sentimente mixte, deoarece consider ca putem sa ne folosim acesti tineri sa construim America. Stiu ca nu vom fi acolo la nesfarsit, armata americana nu este una imperialista cu intentia de a cuceri teritorii si de a sta acolo. Sustin deciziile generalului Petraeus de a aduce acasa 30 mii de soldati, stiu cat de complex este acest proces. Un alt lucru de care va trebui sa avem grija este ca atunci cand acesti soldati se intorc acasa, sa avem grija de ei. Fie ca sunt raniti fizic sau doar psihic, va trebui sa le oferim cea mai buna ingrijire posibila. Nu sunt expert in strategii militare insa stiu ca atunci cand acesti soldati revin acasa le datoram respectul si ingrijirea cuvenita.
 Rep : Va multumesc pentru timpul acordat si cele precizate, lucruri care speram ca vor fi de folos comunitatii romanesti de aici din Illinois, care au sansa sa voteze un viitor congresman cu origini 100% romanesti.
  C.L. : Cu cat aflu mai multe lucruri despre originile mele ca si roman, cu atat ele devin mai pretioase pentru mine. Astept ca si in continuare sa lucrez impreuna cu comunitatea romaneasca din Illinois.
  
A consemnat Marian Petruta, Gandacul de Colorado

Un loc format din stanci de culoare rosie unde indienii se adunau anual pentru a-si celebra zeul. Pe „Pamantul sacru al pacii” se putea intra doar dupa ce „armele au fost ingropate”. Calumetele (carora azi le spunem, simplu, pipe) erau folosite de obicei in sfatul batranilor din triburi. Indienii stiau cel mai bine ca doar dupa o profunda meditatie se pot lua decizii importante, trecand pipa din mana-n mana. La sfarsitul secolului al XIX-lea, una dintre acele Pipe ale pacii, ratacite in Europa, a ajuns in Maramures in colectia unui bogatas erudit, Horacsek Laslo, transmite Estrada Maramureseana in editia sa electronica.
 
Pipe-record
 
La inceputul secolului al XX-lea, mai exact in anul 1913, Horacsek a donat orasului Baia Mare o colectie inedita, formata din aproximativ 350 de pipe. Muzeograful Janeta Ciocan de la Muzeul Judetean de Etnografie si Arta Populara isi aminteste ca, sase decenii mai tarziu, in anii ’70, intr-o lada de la subsolul muzeului a fost redescoperita o importanta parte din acea colectie despre care nimeni nu mai stia nimic, respectiv 260 de pipe. “Prezentate in premiera intr-o expozitie cu piese curioase ale Muzeului de Etnografie, colectia a impresionat prin marea diversitate de materiale din care sunt confectionate pipele, dar si prin arta pe care o reprezinta”, a declarat Janeta Ciocan.
Pipa Pacii, reprezentata de un indian sculptat in piatra rosie de pe „Pamantul sacru al pacii”, sta la loc de cinste printre celelalte pipe, ca si cum ar sti ca este cea mai importanta si valoroasa din intreaga colectie, in ciuda faptului ca masoara doar 10 centimetri. La polul opus al dimensiunilor se afla o „pipa-creanga de copac”, sculptata si aplatizata ca o barda, ce are o inaltime de peste un metru. Janeta Ciocan considera ca printre cele mai neobisnuite materiale din care s-au confectionat vreodata pipe se numara sticla, ceramica si portelanul decorat cu sidef sau chihlimbar, fapt ce denota ca aceste obiecte aveau si rol decorativ. Confectionate din os, fildes sau spuma de mare, pipele au atins pragul adevaratei arte. Pipa din spuma de mare, apreciata de fumatori pentru aroma deosebita pe care o da tutunului, este prezenta si ea in colectia muzeului. Cu dimensiuni destul de mari, aceasta se deosebeste printr-un decor ce infatiseaza o scena de lupta. Cele mai comune pipe ale colectiei, confectionate artizanal chiar de catre mesteri populari din trestie, cocean de porumb sau lemn, surprind caricatural atat obiceiul fumatului, cat si caractere umane.
 
Colectia exotica
 
In jurul tutunului s-au croit o multime de legende, acesta fiind considerat un dar pentru minte, asa cum cartofii si porumbul au fost pentru stomac, sau un blestem care arata muritorilor ca darurile zeilor nu sunt lipsite de pret. Oricare i-ar fi fost originea, tutunul era extrem de utilizat de catre amerindieni la vremea la care Columb sosea in Lumea Noua. Indienii considerau tutunul o iarba sacra si vedeau fumatul ca pe o practica cu incarcaturi spirituale. Ei isi modelau baza pipelor in forma animalelor sacre si a altor totemuri. In secolul al XVI-lea, doi capitani de vas au convins trei amerindieni sa-i insoteasca la Londra. Acestia isi facusera rezerve serioase de tutun pentru perioada calatoriei, iar unii dintre marinari le-au incercat, le-a placut si au realizat ca le este foarte greu sa renunte la el. Impresionanta colectie din cadrul Muzeului de Etnografie Maramures are in componenta sa pipe din Anglia, Italia, Cehoslovacia, Cehia, Ungaria, Turcia si chiar din Africa sau America. Este remarcabila atentia cu care colectionarul a urmarit atat achizitionarea de pipe din centre europene recunoscute pentru fabricarea tutunului si a tigarilor, cat si a unor piese confectionate de mesteri artizani din alte parti exotice ale lumii.

Foto: Estrada Romaneasca

Persoane neidentificate au scris cu spary-uri mesajele: "Hoti romani" si "Romanilor plecati!", arata site-ul Marsala.it. Mesajele scrise in culoarea rosie arata punctul in care a ajuns toleranta italienilor in legatura cu infractiunile comise de imigrantii romani din Peninsula, atitudine care a culminat odata cu campania antiromaneasca declansata de uciderea Giovannei Reggiani, in luna octombrie.

Foto: protv.ro

In acest context, apropierea de Rusia reprezinta o sansa reala si poate chiar unica pentru guvernarea comunista de a-si satisface necesitatile politice, precum si cele electotrale atat de importante vizavi de alegerile parlamentare.
Republica Moldova si UE
Vizita recenta a Presedintelui RM, V. Voronin, la Bruxelles, nu s-a soldat cu promisiuni si propuneri palpabile pentru Moldova referitor la aprofundarea integrarii sale europeane. Comisia Europeana a dat de inteles conducerii moldovenesti ca Planul de Actiuni RM-UE nu este inca finalizat si urmeaza sa fie realizat pe deplin in timpul ce urmeaza. Incercarea lui Voronin de a solicita inceperea negocierii semnarii unui acord mai aprofundat intre UE si RM a esuat. Prin aceasta, UE demonstreaza ca PCRM-ul, in calitate de partid de guvernamant, nu mai este vazut in calitate de partener politic viabil pe viitor. De asemenea, Bruxellul nu doreste sa alimenteze discursurile pre-electorale si electorale locale cu noi imputuri legate de perspectivele europene a RM . Aceasta ar putea sa se datoreze disgratiei mascate a UE fata de guvernarea comunista, lipsei de favoriti evidenti in randul partidelor de opozitie din Moldova si/sau de asteptarea momentului potrivit. Cu toate acestea, Bruxellul este interesat de mentinerea Chisinaului in zona sa de influenta, in defavoarea Moscovei. In acest sens, europenii au promis acordarea sprijinului necesar in vederea reglementarii conflictului transnistrean. Ultima actiune in acest sens a fost vizita reprezentatului UE in RM in Transnistria (24 ianuarie) si discutarea posibilitatilor de realuarea a dialogului dintre Chisinau si Tiraspol, precum si a necesitatii de normalizare a relatiilor dintre aceste parti. Cu toate acestea, initiativele UE sunt lipsite de efecte puternice, deoarece regimul de la Tiraspol serveste in mod prioritar intereselor Rusiei in aceasta regiune, iar RM are o autoritate stearsa asupra raioanelor sale de Est.
Atmosfera electorala din RM
Alegerile parlamentare din 2009 sunt extrem de importante pentru PCRM, care doreste sa se mentina la putere in continuare sau cel putin sa-si asigure o prezenta confortabila in noul Parlament. Pentru aceasta, conducerea comunista deja a initiat masuri orientate impotriva partidelor de opozitie: interzicerea blocurilor electorale, instituirea pragului electoral de 5%, excluderea din randul candidatilor electorali a persoanelor care poseda cetatenia straina. Totusi, aceste actiunui nu sunt suficiente pentru a-si asigura victoria la scrutinul din 2009. In calitate de initiative adaugatoare, guvernarea comunista incearca sa utilizeze potentialul politicii externe a RM. Prin urmare, Partidul Comunistilor din Republica Moldova incearca sa exploateze pe larg dialogul cu UE si in general tematica europeana, care in ciuda eforturilor diplomatiei moldovenesti nu a capatat deocamdata contururi calitativ noi. Totodata, V. Voronin  a decis sa foloseasca reablitarea si ascensiunea relatiilor bilaterale cu Rusia, incercand astfel sa obtina sustinerea din partea Moscovei la alegerile parlamentare programate pentru 2009. PCRM-ul intuieste sa obtina rolul de candidat preferat in ochii  Rusiei, utilizand toate instrumentele disponibile (religia, raporturile economice, concesiuni pe marginea problemei transnistrene). Aceasta tactica va permite comunistilor sa-si consolideze elctoratul pro-rus, atasat de Biserica Ortodoxa Rusa, reprezentat de minoritatea rusa si vorbitorii de limba rusa, care in ultimul timp s-a dezamagit in prestatia politica a PCRM-ului.
Conjunctura regionala si internationala
In afara de situatia neclara pe marginea integrarii europene a RM si frustrarea electoratului rus al PCRM-ului, acesta se confrunta cu probleme serioase legate de situatia socio-economica din tara. De asemenea, guvernarea comunista este alertata de amenintare pe care o comporta eventuala indepedenta a provinciei Kosovo, precum si problemele legate de alimentarea cu hidrocarburi si energie electrica a RM. Toate acestea ar putea sa declanseze crize socio-economice adanci ce ar distanta electoratul moldovenesc de PCRM. 
Riscul mare pentru guvernarea comunista este legat de eventuala declarare a independentei Kosovo, planificata pentru primavara curent, care va fi recunoscuta de majoritatea statelor europene si SUA. Aceasta ar putea sa declanseze un val de independente declarate de republicile separatiste de pe spatiul ex-sovietic, inclusiv ”Republica Moldoveneasca Nistreana”. Iminenta acestui fapt sperie guvernarea comunista, care nu poseda instumente reale pentru a asigura integritatea teritoriala a tarii, deoarece va demonstra electoratului impotenta comunistilor de a mentine unitatea teritoriala a RM. In acest sens, Voronin este tentat sa apeleze la ajutorul Rusiei. Prin urmare, comunistii spera sa obtina careva garantii de la Rusia, in timp ce ultima obtine posibilitate de a distanta Moldova de Occident.
In afara de aceasta, comunistii nu pot argumenta necesitatea scumpirii gazelor rusesti, de aceea incearca sa convinga Rusia sa incetineasca cresterea preturilor pentru Moldova. Probabil, guvernarea comunista intuieste sa amane acest lucru pana dupa perioada post-electorala, pentru a nu perturba in plus electoratul moldovenesc in ajunul alegerilor parlamentare.
In aceleasi timp, Ucraina intentioneaza sa transporte curentul electric pentru regiunea Odessa ocolind Republica Moldova. Acest lucru este preconizat pentru acest an si va duce la scumpirea inevitabila a energiei electrice importate de Moldova din Ucraina. Prin urmare, in afara de gaze scumpe, Moldova va trebui sa plateasca mai mult si pentru energie electrica. In vederea, reducerii consecintelor acestor scumpiri PCRM-ul a decis sa se aventureze in ceea ce se numeste reglementarea conflictului transnistrean. Aceasta ar permite Moldovei sa foloseasca propria energie electrica produsa la moment pe malul stang al Nistrului (la hidrocentrala din Transnistria), precum si ar reduce din handicapul economic actual al RM prin preluarea controlului asupra economiei nistrene. Dar pentru a realiza aceste planuri guvernarea comunista are nevoie de suportul Rusiei, ceea ce ar duce la posibila reintregire a tarii dar si la satisfacerea electoratului moldovenesc in ajunul alegerilor.
Moldova si Rusia
 Guvernarea comunista in vederea obtinerii unor dividente electorale a hotarat sa puna accentul pe energizarea relatiilor cu Rusia. In acest sens, liderul PCRM-ului s-a remarcat prin deteriorarea relatiilor cu Romania si apararea intereselor Bisericii Ortodoxe Ruse pe teritoriul moldovenesc in detrimentul Bisericii Romane. De fapt, aceste doua initiative sunt vazute in ochii Moscovei drept dovezi transante a fidelitatii RM fata de Rusia. Atat problema relatiilor cu Romania, cat si cea cu Biserica Romana, irita Kremlinul care nu doreste sa-si piarda influenta sa politica, geopolitica si religioasa in acesta zona. Primirea premiului din partea celui mai inalt reprezentant al Bisericii Ruse, pentru activitatea deosebita intru consolidarea unitatii popoarelor ortoxe, subliniaza inca o data increderea investita de Kremlin in personalitatea lui Voronin si indirect in PCRM. De asemenea, Rusia a promis recent (21-22 ianuarie) presedintelui RM implicarea Rusiei in procesul de solutionare a conflictului transnistrean. In schimb, partea rusa doreste sa obtina din partea RM:
* consfintirea prin Constitutie RM si printr-un document international semnat de UE si SUA statutului de neutralitate permanenta;
* mentinerea fortelor militare ruse pe teritoriul RM;
* recunoasterea rezultatelor privatizarii efectuate in Transnitria si inviolabilitatea proprietatii private transnistrene.
Cu toate acestea, scopul principal pe care il urmareste Rusia este federalizarea RM dupa planul Kozak, respins in 2003 de guvernarea comunista. Kremlinul este constient de faptul ca politica externa a RM este destul de volatila si incorenta, osciland intre Vest si Est. In acest sens, Moscova doreste sa creeze o Moldova federativa care sa nu fie in stare sa iasa de sub influenta ruseasca si sa reprezinta un avanpost sigur impotriva extinderii NATO. Totodata, Voronin si PCRM-ul sunt nevoiti sa accepte acest lucru, deoarece au nevoie de sprijinul Rusiei la alegerile parlamentare. De fapt, solutionarea conflictului transnistrean si suportul Rusiei ar putea sa asigure victoria comunistilor la alegerile din 2009. Prin urmare, comunistii nu sunt dispusi sa piarda aceste oportunitati, chiar daca RM risca sa devina in totalitate depedendenta de Rusia si sa se discrediteze in ochii UE. 
In concluzie…
Prin ultimele actiuni a presedintelui RM, V. Voronin, Moldova s-a apropiat destul de mult de Rusia. Aceasta reprezinta atat dezavantaje, cat si avantaje pentru conducerea actuala a RM. Cu toate acestea, comunistii interesati de castigarea alegerilor parlamentare demonstreaza ca sunt in stare sa faca orice, inclusiv sa renunte la promisiunile facute UE in favoarea Rusiei. Insa, aceasta tendinta ar putea sa aiba un caracter “sezonier”, fiind legata de scrutinul electoral. In pofida acestui comportament nebulos al comunistilor, Rusia doreste sa traga toate foloasele posibile din situatia creata pentru a-si apara interesele sale in zona, inclusiv prin initierea procesului de reglementare a conflictului transnistrean. In rezultat, comunistii vor primi sansa sa castige alegerile, iar Rusia sa-si amplifice potentialul sau geo/politic in dauna UE si NATO.

Denis Cenusa (foto), comentator politic, pentru portalul de stiri Unimedia

Formatiunea unificata ar trebui sa includa in programul sau integrarea Basarabiei in UE si NATO; iesirea din CSI; condamnarea Partidului Comunistilor ca partid criminal; cererea despagubirilor de la Federatia Rusa pentru ocuparea Basarabiei timp de 50 de ani; recunoasterea regiunii transnitrene ca parte a Basarabiei ocupata de Federatia Rusa. Dabija s-a pronuntat si pentru unitate in cadrul societatii civile din considerentul ca daca PCRM va mai castiga un mandat, aceasta va fi o catastrofa „pentru independenta democratia si destinul european al R. Moldova”. In alta ordine de idei, presedintele Uniunii Jurnalistilor, Valeriu Saharneanu a declarat ca nici la inceputul acestui an spatiul public de dezbateri de la Chisinau nu s-a modificat cu nimic spre bine. Compania „Teleradio-Moldova” (TRM) ramane inchistata, iar cei care o critica sunt deja chemati in judecati. Pe de alta parte, spatiul pentru propaganda comunista se extinde, astfel ca acum cateva zile Consiliul Coordonator al Audiovizualului a mai acordat trei canale noi pentru postul de televiziune proguvernamental NIT. In acelasi timp, nu s-a facut nimic pentru ca TVR1 sa-i fie reatribuita reteaua Nr. II de stat. Membrul Consiliului de Observatori al TRM Veaceslav Ionita care s-a declarat atacat in judecata de administratia Companiei pentru elaborarea unui studiu critic, a afirmat ca spera prin proces sa reuseasca obtinerea a ceea ce trebuie sa fie TRM – o institutie independenta, cu angajati care sa primeasca salarii decente, cu un audit corespunzator. Totodata, el a declarat ca in prezent in CO sunt doar doua voturi care doresc schimbarea impotriva la sase. Ceea ce se intampla la TRM, este si din cauza a doi membri ai CO, asa-numiti democrati, a declarat el. Spatiului Public de dezbateri in aer liber in forma de intruniri cetatenesti a fost initiat de Uniunea Jurnalistilor in semn de protest fata de politica guvernarii comuniste a Chisinaului care a impus un monopol asupra mediilor de informare publice si private, in contradictoriu cu prevederile constitutionale si ale legislatiei internationale.

Foto: info-prim.md

Potrivit locotenent-colonelului Vitalie State, seful Sectiei planificare si cooperare internationala, in cadrul vizitei a fost evaluata cooperarea moldo-britanica in domeniul militar si trasarea unor directii de cooperare pentru anul 2008. Vitalie Vrabie a remarcat participarea militarilor Armatei Nationale la cursuri de perfectionare, organizate si desfasurate atat in institutiile din Marea Britanie, cat si in Academia militara din Cehia. De asemenea, ministrul Apararii a mentionat ca a fost extins spectrul cooperarii prin initierea unui proiect de studiere a limbii engleza in armata. Astfel, sub auspiciile Consiliului Britanic din Kiev, in cadrul Centrului de pregatire pentru operatiuni de mentinere a pacii al Armatei Nationale a fost inaugurat un centru de pregatire lingvistica pentru viitorii militari pacificatori. La randul sau, ambasadorul John Beyer a confirmat disponibilitatea acordarii asistentei in desfasurarea Analizei Strategice a Apararii pe perioada anului 2008, manifestand, in acest context, un interes deosebit fata de viitoarea vizita a expertilor britanici in domeniul reformei, preconizate pentru sfarsitul lunii martie 2008.

{mosimage}Duminica a inceput la Venetia celebrul Carnaval, cunoscut in toata lumea, la fel ca si cel de la Rio de Janeiro. Anul acesta carnavalul din laguna este dedicat celor cinci simturi si are un titlu semnificativ: “Sensation” (Senzatie). Motto-ul manifestarii este: "Romania... in tutti i sensi, tutti i sensi in festa!"- “Romania, in toate sensurile, toate simturile in sarbatoare”.

Organizatia obsteasca „Juristii pentru drepturile omului” a asigurat traducerea deciziilor CEDO pe cauze basarabene pronuntate pana la 31 decembrie 2005, informeaza Presa.md citata de Romanian Global News. Potrivit organizatiei, citate de agentia Info-prim, primele trei volume, care sunt deja disponibile, includ hotararile si deciziile pronuntate in perioada intre 12 septembrie 1997 si 31 decembrie 2005. Cel de-al patrulea volum al lucrarii va aparea la sfarsitul lunii februarie 2008 si va include hotararile si deciziile pronuntate in anul 2006. Hotararile si deciziile sunt sistematizate in functie de data pronuntarii lor de Curtea de la Strasbourg. Publicatia a aparut in o mie de exemplare. Acestea vor fi distribuite gratuit judecatorilor, procurorilor, avocatilor, principalelor biblioteci, autoritati publice si organizatiilor non-guvernamentale care se ocupa de apararea si promovarea drepturilor omului.

Matei (20 ani) canta la bas, iar Vlad este “lead guitar”. Potrivit Meridianul Romanesc, preluat de Romanian Global News, pe data de 22 ianuarie a aparut primul lor CD “full lenght” (al doilea dupa un EP aparut anul trecut in iunie), pentru care exista deja cronici foarte bune. Incepand din noiembrie anul trecut, unul dintre hit-urile lor e cantat la radio in intreaga America (“Run this City”), iar actualmente sunt intr-un turneu care include si cateva concerte pe Coasta de Vest la inceptul lui februarie. Website-ul lor e myspace.com/jetlaggemini, unde puteti asculta cateva dintre melodiile de pe noul CD si de pe EP. Luni 21 ianuarie orele 21:00 (ET) au avut un jam-session in direct (www.jamnow.com/jetlaggemini). La pagina 50 din editia din februarie a revistei de specialitate AP (Alternative Press) care se afla actualmente pe standuri (Borders, Barnes & Noble etc.) se gaseste un articol dedicat formatiei care, printre altele, mentioneaza ca cei doi frati sunt nascuti in Romania.

Vernisajul a avut loc vineri, 25 ianuarie, data care a coincis cu prima zi a participarii Romaniei in calitate de invitat de onoare la Carnavalul de la Venetia. La vernisaj au fost prezente importante personalitati ale mediului politic, cultural si academic, printre care patriarhul, prefectul si primarul Venetiei, curatorul expozitiei, Jean-Jacques Aillagon, fost ministru francez al culturii, actualmente presedintele Muzeului de la Versailles, Monique Veaute, noul director al Palatului Grassi, una din cele mai importante institutii artistice din Venetia. Expozitia “Roma si barbarii” reprezinta o selectie internationala a celor mai reprezentative descoperiri din Antichitatea tarzie si din epoca migratiilor, urmarind transformarea Imperiului Roman si nasterea “noii lumi”: Europa. Mare parte din piesele prezentate de Muzeul National de Istorie pot fi admirate la Bucuresti, in expozitia “Tezaur istoric”. Descoperite in Dobrogea (Schytia Minor), pe atunci provincie a Imperiului Roman, piesele de la Harsova sunt ilustrative pentru cultura materiala a elitei Imperiului din prima jumatate a secolului al IV-lea.

In continuare, moderatorul intalnirii, Dumitru Puiu Popescu, a prezentat celor prezenti programul primei intalniri a cenaclului din 2008. Profesorul Silvestru Moraru a elogiat personalitatea lui Iuliu Maniu, nascut in ianuarie, moment urmatde un moment poetic Mihai Eminescu. In cadrul prezentarii celor nascuti in luna ianuarie, un moment special a fost acordat lui Nicapetre care a implinit 72 de ani. Tot in cadrul acestei editii, pictorii Vasile Saviciu si Gabriel Pascu si-au prezentat, intr-un frumos dialog, tablourile expuse, iar eleva Mara Elena Nagy a interpretat un minunat concert de Beethoven la pian, ea primind, de altfel, premiul tineretii si al perseverentei. A urmat prezentarea ultimelor carti aparute: Maia Cristea Vieru a prezentat volumul de poezii “ Vocile Niagarei “, primind premiul Observatorul pentru sensibiliate si pasiune; Dorin Uratescu , prof. dr. la York University din Toronto, si-a prezenta noua carte“ Sincronie si Diacronie”, primind premiul valorii profesionale; Adrian Erbiceanu din Montreal, a prezebtat volumul de esseuri “De la Ana la Caiafa“, pentru care a primit premiul pentru meditatie. Seara a continuat cu o alta bucata muzicala, “Dans taranesc“, de Constantin Dimitrescu, interpretat de Caty Tudor si Antonia de Wolf. Doua generatii de emigranti : Stamate Iliescu, emigrat in 1947 si Cezar Popescu emigrat recent. Sezatoarea Observatorul a inclus si un minunat dialog, in care moderatorul i- a provocat pe cei doi sa redea numerosului auditoriu intamplari traite si experiente inedite. Totodata, a fost promovat noul CD al grupului “Valuri de matase“ din Quebec. Cei doi interpreti (canadianca de origine irlandeza Terry Ellen Christophersen si canadianul de origine roman Mircea Trifan) au primit premiul pentru calitate si multiculturalism musical. Moderatorul a prezentat apoi cartile primite pe adresa Observatorului: “Cerasela“ de Ion R.Popa, “Evoclen or The Tortuous Paths” de Eugene Giurgiu, “In apararea lui Mircea Eliade“ de Francisc Ion Dworschak si au fost prezentati cei noi veniti la intalnirile Observatorului. In timpul intalnirii au fost proiectate imagini din Canada si Romania, evenimente si personalitati. Discutiile au continuat la o agapa colegiala.

Potrivit Las Vegas Romanian Journal, spectacolul face parte dintr-un turneu in Statele Unite promovat si organizat de DMB Music Records din Bucuresti, si are programate reprezentatii la New York, Chicago, Atlanta, Miami, in Texas, California, Arizona si in Canada. La initiativa si invitatia adresata starurilor spectacolului de catre concetatenii nostri, Catalin Nistor si Simona Dumitru, comunitatea romaneasca din Las Vegas se va bucura si ea de o reprezentatie speciala, menita sa marcheze, in stil propriu romanesc, Sarbatoarea Martisorului. Spectacolul va avea loc pe 5 martie, la ora 19.30, la sala de spectacole adiacenta Restaurantului Bugsy’s, aflat la adresa: 6145 W Sahara Avenue, la intersectia strazilor Sahara si Jones.

Programul serii va cuprinde: Wolfgang Amadeus Mozart - Cvartet cu pian in mi bemol major KV 493, George Enescu - Aubade pentru vioara, viola si violoncel, Johannes Brahms - Cvintet cu pian in fa minor, op.34. Ensemble Raro - format din Alexander Sitkovetsky (vioara), Corinne Chapelle (vioara), Razvan Popovici (viola), Bernhard Naoki Hedenborg (violoncel) si Diana Ketler (pian) - a fost infiintat in 2004. Ansamblul urmareste sa ofere momente muzicale de mare calitate si sa combine traditia europeana bogata, intimista si sincera a muzicii de camera cu o abordare inovatoare. Repertoriul Ensemble Raro include si muzica de camera contemporana, iar printre partenerii muzicali se numara Daishin Kashimoto, Konstantin Lifshitz, Adrian Brendel, Claudio Bohorquez, Baiba Skride, Priya Mitchell, Remus Azoitei, Carolin Widmann, Marlis Petersen si alti muzicieni de mare calibru. Anul trecut, Ensemble Raro a concertat in Romania si in Japonia. In programul viitor figureaza concerte in Franta, Elvetia, Germania, Letonia, Anglia, Japonia si Romania. Stagiunea de concerte a Societatii Enescu se desfasoara in perioada octombrie-iunie. Concertele vor avea loc in prima zi de joi a fiecarei luni. Sala de concerte a Institutului va fi in aceasta perioada gazda unor muzicieni remarcabili care vor interpreta lucrari de George Enescu alaturi de un repertoriu universal. Societatea Enescu este un proiect al Institutului Cultural Roman sub patronajul regal al ASR Pincipesa Margareta a Romaniei.

Potrivit publicatiei Pagini Romanesti, preluata de Romanian Global News, la acest proiect, Quebecul se gandeste sa adauge si o linie de tren care sa lege centrul Montrealului de aeroportul Trudeau. Guvernul federal s-a alaturat si el proiectului. Studiile anterioare datau din 1995. In acel an, costurile proiectului au fost evaluate la 18 miliarde de dolari, ceea ce ar insemna astazi aproximativ 23 miliarde. O cursa Via Rail pe aceasta destinatie dureaza astazi cel putin 4 ore si jumatate cu o viteza maxima de 160 de km/h. Noua linie ar putea reduce durata cursei la trei ore, datorita vitezei de 240 km/h. O reducere pe care unii specialisti o considera insuficienta pentru a justifica o investitie de 23 de miliarde de dolari. Dar daca se adauga reducerile de emisii de gaz si descongestionarea autostrazilor, proiectul devine interesant. Cat priveste linia de tren dinspre Centre-Ville spre aeroport, toata lumea este de acord cu existenta ei. Nu exista inca o estimare a costurilor pentru acest proiect.

Presa austriaca relateaza ca motorul autocarului a inceput sa scoata fum, moment in care soferul roman a tras pe dreapta. Atunci cand politia si pompierii au sosit la fata locului, autocarul si rulota atasata erau deja in flacari. Toti pasagerii au reusit sa iasa la timp din autocar, fara ca cineva sa fie ranit. Romanii si-au continuat drumul, dupa doua ore, cu un alt autocar. Potrivit consulului roman la Viena, Dan Marian Parvulescu, firma de transport a dat asigurari ca va ii despagubi pe pasageri.