Incepand cu numarul current publicatia romana in Canada, “Pagini Romanesti”, doreste sa supuna dezbaterii publice teme dintre cele mai variate, de la nostalgia intoarcerii definitive in tara, la problemele integrarii pe piata muncii sau in societatea de adoptie, ori la cele privind educatia, sanatatea, cultura si, de ce nu, politica din Canada si Québec. “Nu ar fi interesant sa vedem in ce masura ii preocupa pe romanii din Montréal politica provinciala ori cea federala sau in ce masura compatriotii nostri merg la vot si ce asteapta ei de la politicienii canadieni? Cititorii care doresc sa impartaseasca din opiniile si din experientele lor cu ceilalti membri ai comunitatii romane din Québec, prin intermediul Paginilor Romanesti, sunt invitati sa scrie la redactie sau prin e-mail, la: prommontreal@yahoo.com. Cele mai interesante opinii vor fi publicate in aceasta pagina. De asemenea, din dorinta de a raspunde nevoilor si preferintelor dumneavoastra, asteptam sugestii de teme si de abordari” se arata intr-un mesaj al publicatiei Pagini Romanesti.
Romania este acolo unde ma simt bine
Cand am plecat din tara aveam 30 de ani impliniti. De atunci au trecut deja 8 ani. In primii trei ani, am vrut sa ma intorc definitiv in Romania de nenumarate ori, iar o data chiar m-am intors. Mi-am luat doua luni de vacanta si m-am intors in orasul meu natal, undeva in inima Ardealului. Am lucrat chiar la un patron timp de cateva saptamani, la un fost coleg de scoala care isi deschisese o afacere in Romania intr-un domeniu in care eram specializat, prelucrarea lemnului sau, mai simplu spus, fabricarea de mobilier. Ce nu a mers? Aproape totul. Mai intai ca salariul primit nu-mi ajungea nici macar sa-mi platesc chiria pentru un apartament (300 de dolari la preturile de atunci), intretinerea la bloc, alimentele. De masina, nici nu putea fi vorba. Daca as fi fost casatorit, din doua salarii am fi putut sa ne asiguram strictul necesar. Dar nu aceasta a fost problema majora pe care am intampinat-o, ci mentalitatea oamenilor. In cei trei ani de Canada eu ma schimbasem mult, dar cei pe care ii lasasem in tara, nu. Am ajuns repede sa fiu considerat un ratat numai la ideea ca as putea sa ma intorc in tara. Iar pentru a nu fi un ratat in Romania, mi-am luat gandul de la tara mea, cu regret, desigur, dar si cu convingerea ca Romania poate fi oriunde te simti bine si te simti implinit. De putina vreme mi-am cumparat o casa la Montréal, ma duc la biserica cel putin odata pe luna si-mi fac cumparaturile aproape saptamanal la magazinele romanesti. Despre ce se intampla in Romania, aflu din ziarele romanesti, de aici si din tara. Si trebuie sa marturisesc ca ma bucur ca mi-am gasit Romania aici, in gradina casei mele, unde ma intalnesc la un barbecue si la o bere cu prietenii, romani desigur. (Bogdan L. – Montréal)
M-as intoarce acasa si maine
Daca ar fi dupa mine, m-as intoarce acasa si maine. Am sase ani de Canada si n-am reusit sa ma regasesc. Spun ca m-as intoarce, dar marea problema o constituie o locuinta. Cand am plecat, mi-am vandut apartamentul din Bucuresti cu vreo 15 mii de dolari, iar acum acelasi apartament m-ar costa cu mult peste o suta de mii. Salariul pe care l-as putea castiga acolo nu ar depasi 600 de dolari. Este evident ca nu as putea trai decent. Insa cel mai mult ma sperie nesiguranta politica si coruptia la nivel inalt. Am un baietel de 5 ani si ma tem ca, intorcandu-ma acum in Romania, ii voi compromite viitorul, facand din el un imigrant ca si mine. (Diana M. - Rive Sud)
Oamenii slabi nu-si gasesc locul pe nicaieri
Sincer, nu ii inteleg pe cei care, dupa mai multi ani de Canada, se smiorcaie ca le este dor de Romania si ca vor sa se intoarca “acasa”. La urma urmei, acasa este acolo unde stai, unde iti ai familia, prietenii, unde ai locul de munca. Daca nu te simti acasa acolo unde esti, inseamna ca nu ai nimic din toate astea si poate ar trebui sa incepi prin a-ti schimba viata, si nu locul. Pana sa ajung in Canada, am schimbat trei tari, pe trei continente diferite, si nicaieri nu am fost primit mai bine decat in Canada. Daca vreti sa va simtiti ca un imigrant in propria voastra tara, atunci mergeti inapoi in Romania, veti vedea ca scena a fost umpluta de oameni cu care nu mai aveti nimic in comun. (Andrei A. - Canada, tara mea)

Consulatul va deservi populatia romaneasca care locuieste in Comunitatea Valenciana (Castellon, Valencia si Alicante), avand un program de sase ore, intre orele 9.00 si 15.00, de luni pana vineri.Pana in prezent, romanii care traiau in aceasta zona erau in grija Consulatului din Barcelona, si erau nevoiti sa parcurga o distanta intre 400 si 600 de km, cand aveau de rezolvat probleme consulare. Totodata, consulatul roman din Barcelona va deschide in data de 4 februarie noi spatii, isi va prelungi orarul si isi va spori numarul de angajati, pentru a-si imbunatati astfel atentia acordata celor 105.000 romani inregistrati oficial in comunitatile din Cataluna si Aragon.

“Noi credem ca comunitatea italo-romana si diaspora romana, mai ales cea comunitara, sunt o resursa mare pentru Italia, pentru Romania si Comunitatea Europeana. Cu toate acestea, convingerea noastra ramane deocamdata a noastra si a unui numar mic de personae, pentru ca comunitatea nu este constienta de enormul sa potential.
PIR vrea sa provoace constiinta si vrea sa ajute comunitatea sa-si exprime potentialul real, ajutand-o sa se dezvolte prin intermediul inserarii sociale si politice in societatea italiana. Dreptul la vot la alegerile comunale si europene este o mare oportunitate pentru a conferi o mai mare demnitate unei comunitati care si-a dorit de atata timp o reala integrare in societatea italiana. A munci, a trimite bani in Romania si atat poate fi suficient pentru cei care vor sa stea in Italia putine luni. Dar cine vrea sa traiasca aici ani, cu familia, trebuie sa faca un efort in plus, trebuie sa participe la un minim de viata sociala, trebuie sa fie solidar cu restul societatii. Nu poate trai ca un autonom, izolat de tot si de toti. Rezultatul acestei vieti aproape inumane se vede in activitatea laborala, unde cetatenii romani sunt extrem de frustati, ca si in viata sociala si politica. Sunt convins ca daca in aprilie comunitatea ar fi adus zeci de mii de persoane la votul administrativ ar fi fost evitate toate acele probleme care sunt apoi judecate dupa cazul dnei Regiani, cu politici lugubre care oun comunitatea romana fata in fata cu insulte si calomnii, tocmai pentru ca este lipsita de putere. Pentru a pretinde demnitate si respect de la ceilalti, este nevoie sa avem respect de sine si o mare implicare sociala, civica si politica este necesara pentru a putea afirma radacinile culturale si latine ale unui popor care in Europa nu invidiaza pe nimeni, ba chiar ar putea sa ii invete multe pe altii, printre care si italieni. PIR incearca sa aduca comunitatea in cadrul comunelor. Noi vrem sa fim un instrument de inserare sociala si politica pentru comunitate in interiorul comunelor unde oamenii traiesc si lucreaza. Incercam sa obtinem raporturi cu comunitatea romana din fiecare comuna unde este posibil, si gratie atator persoane care sunt apropiate Partidului, pentru ca romanii sa se integreze, material, in comune. A avea un delegat roman in Comuna inseamna un raport mai simplu si mai natural cu administratia si inseamna sa incepem sa invatam si sa participam la anumite mecanisme la care nu este usor accesul. Obiectivul nostru principal este evolutia comunitatii, sa o facem sa fie puternica si respectata, si pentru ca este cea mai numeroasa comunitate prezenta in Italia si e absurd sa fie cel mai putin luata in considerare si cea mai maltratata. Cand vom fi atins acest obiectiv va fi posibil sa ne gandim la altul, dar deocamdata aceasta este “steaua noastra polara” pe care intentionam sa o urmam linistiti, dar tenace.

Este necesar sa fi studiat, inainte de admiterea la universitate, in total 10 ani. Dar este de responsabilitatea si la alegerea universitatilor valorificarea diplomelor pentru inscriere. Cererea de inscriere se prezinta direct la facultatea aleasa, la care se adauga intreaga documentatie necesara (disponibila pe site-ul Ministerului italian al Afacerilor Externe – www.esteri.it). Legea actuala in materie de imigratie, legea Bossi-Fini, consfinteste egalitatea intre studentii italieni si cei straini in ceea ce priveste accesul la universitate si dreptul la studiu, dar reguamentul sau stabileste limite precise: de la programarea anuala a vizelor de intrare si a permiselor de sedere pentru studii, la incertitudinea reinnoirii anuale a acestor permise, pana la necesitatile economice pentru intrarea in Italia, si mecanismul dificil de recunoastere a diplomelor de studiu obtinute in strainatate, si la probleme legate de asistenta sanitara si accesul strainilor la dreptul la studiu.
Lungul drum birocratic: Iata pentru ce trebuie sa fie pregatit un student roman, rezident in Romania, care intentioneaza sa studieze in Italia. In primul rand, el trebuie sa se adreseze ambasadei italiene de la Bucuresti pentru eliberarea vizei pentru studiu. Numarul de vize este stabilit pe baza disponibilitatii de locuri in aule. Pana la data de 31 decembrie a fiecarui an, universitatile comunica numarul de locuri rezervate cetatenilor straini Ministerului Afacerilor Externe, unde se poate adresa cetateanul strain interesat sa se inscrie la universitatea italiana. Cererea de pre-inscriere la universitatea aleasa se poate face la consulatul italian din tara de origine. Pentru obtinerea vizei de studiu un roman va trebui sa prezinte o cerere in acest sens, fotografia tip pasaport, documentul de calatorie valid, sa faca dovada mijloacelor de sustinere in Italia, declaratie potrivit careia sa reiasa ca dispune de un camin in Italia, suma necesara pentru repatriere sau dovada existentei unui bilet de avion pentru intoarcerea in tara, acoperirea asigurarii pentru sanatate (tratament si spitalizare).
Aspectul financiar: Accesul la Universitate este garantat numai celor care demonstreaza ca au posibilitatea sa se intretina in Italia pe toata perioada sederii, dar si mijloace pentru revenirea in tara de origine. Pentru ca viza este valabila numai un an, studentii interesati trebuie sa aiba la dispozitie 4500 de euro (cate 350 de euro pentru fiecare luna de sedere). Pentru cei care nu dispun de aceste posibilitati financiare, exista posibilitatea primirii garantiei economice din partea unor organizatii italiene, care au prevazut in statut oferirea de burse de studiu. Odata intrat in Italia, studentul are obligatia sa solicite, in primele opt zile de la intrare, permisul de sedere temporar, care il va insoti in prima faza de inmatriculare la facultatea aleasa. Pentru inmatriculare, studentul va trebui, in primul rand, sa treaca examenul de limba italiana care are loc la fiecare facultate italiana in primele zile din luna septembrie. Dupa testul de italiana si desarvarsirea tuturor formalitatilor pentru inmatriculare, studentul strain va putea obtine un permis de sedere cu durata anuala. Acesta se poare reinnoi pe toata durata cursului de studiu. Totodata, permisul de sedere pentru studii permite studentilor sa lucreze pentru un numar anual de 1054 de ore, si poate fi preschimbat, potrivit cotelor prevazute de decretul privind fluxurile imigrationale.

In cadrul convorbirii, ambasadorul a abordat chestiuni de interes pentru comunitatea romana, precum propunerea elaborarii unui documentar pe tema bisericilor de lemn din Romania si Norvegia sau difuzarea de materiale privind integrarea romanilor in societatea norvegiana. Au fost, de asemenea, explorate posibilitati de cooperare intre televiziunile din cele doua tari si perspectiva cresterii numarului filmelor artistice romanesti difuzate de canalele NRK.

Romanul a fost publicat la editura Christian Feuillette in noiembrie 2007. Lansarea a avut loc la Biserica Buna Vestire (8060 Christoph Colomb), iar carte a fost prezentata de Adrian Erbiceanu si Daniel Manolescu. Miruna Tarcau, in varsta de 17 ani, este eleva la Colegiul Stanislas din Montreal. A inceput sa scrie la 11 ani. Prima sa carte a fost L’Ïle du Diable (2007)

Cei interesati pot citi in numarul 10, recent aparut pe piata, despre “O generatie de forta” (copiii romanilor din Canada sunt conectati la societate la fel de bine cum sunt conectati si la gadgeturile electronice), “Profil de business romanesc” (Oamenii de afaceri romani, asa cum povestesc ei despre ei - in paginile 3-4-5). Ziarul propune un material despre Valentin Naumescu – “Noul Consul General al Romaniei la Toronto vine in curand la post” (Prezentare cu biografie si fotografie, spre stiinta tuturor - pagina 13). Din numarul current: "Tata"- Cumpara scule pe care nu le foloseste niciodata. Incepe proiecte grandioase care esueaza din lipsa de timp (...). Cum aratam noi in ochii copiilor nostril?; “Epidemia numita Subprime      Mortgage- Un banal produs financiar scapat de sub control face bancile de la sud sa scoata casele americanilor la mezat. Pas cu pas, cum s-a ajuns aici?”.

Basescu este un mai vechi sustinator al lui Tadici, iar surse oficiale ale Romanian Global News sustin ca Basescu nu va transmite numai mesajul Romaniei ci si pe cel american. Miza este eliminarea posibilitatii ca la conducerea Serbiei sa ajunga Tomislav Nikolici, care a declarat ca se opune integrarii europene a Serbiei, iar Partidul Radical, din care face parte, a cerut mai demult intrarea Serbiei in Uniunea Rusia-Belarus.
In aceeasi logica, Partia Democrata a Rumanilor din Serbia, formatiune politica a romanilor din Timoc, a anuntat intr-o conferinta de presa sustinuta la Belgrad, la sediul Partidului Democrat, alaturi de alte minoritati din Serbia, ca membrii sai il vor sustine pe Tadici in al doilea tur al alegerilor prezidentiale din 3 februarie.

Foto: Traian Basescu, Boris Tadici, (Antena 3)

PRESEDINTELUI REPUBLICII SERBIA
Dl. BORIS TADIC

Stimate domnule presedine,

In ziua de 23 ianuarie 2008 am fost invitat prin telefon ca a doua zi, 24 ianuarie, sa merg in satul Gornjane, comuna Bor, sa fac o slujba de inmormantare pentru decedata Smiljana Roskic (pe care am vizitat-o de mai multe ori cat a fost in viata si am spovedit-o). Cu ocazia convorbirii telefonice, primul lucru la care le-am atras atentia a fost ca nu vom intra cu decedata in biserica din sat pentru ca nu permite asta Biserica Ortodoxa Sarba, proprietarul formal al biserici din sat.  Ei au fost de acord cu aceasta pentru ca nu a fost primul caz, sa fac slujba de parastas in satul Gornjane.
Rudele ei au venit cu masina dupa mine la Negotin de unde am plecat spre Gornjana.
Cand am ajuns acolo, localnici mi s-au plans ca preotii din Bor nu au permis nici sa bata clopotele. Le-am explicat ca situatia este asa cum e, si ca voi bate eu clopotul la Malainita pentru raposata Smiljana, mai cunoscuta Ljana (Liana), si ca nu va fi nici o problema.
Slujba am oficiat-o in casa lor si dupa aceea am plecat spre cimitir.
Dupa inmormantarea Ljanei, omul care m-a adus a plecat cu mine sa ma duca inapoi la Negotin.
Dupa ce am ajuns la Negotin, m-a sunat nepotul raposatei si mi-a spus ca a fost oprit in centrul satului, in drum de la cimitir spre casa, de doi politisti care au fost insotiti de doi preoti ai Biserici Sarbe. Politisti i-au cerut informatii despre inmormantare si numele si prenumele preotului care a oficiat slujba, creand astfel atmosfera in care oamenii s-au simtit precum ca ar fi ca au gresit cu ceva .
Aceasta impertinenta incalcare a Constitutiei Serbiei, care garanteaza dreptul la religie tuturor cetatenilor, indiferent de confesiune si nationalitate (este cunoscut faptul ca satul Gornjane este un sat romanesc), este inadmisibila.
Prin acest act dezonorant s-a incercat intimidarea localnicilor, pentru ca oricine se poate gandi ca in caz ca data viitoare cheama preotul Biserici Ortodoxe Romane, ii va veni politia acasa si ii va face probleme (cand se face slujba de parastas de un preot al Biserici Sarbe, politia nu merge prin sat sa intrebe de el).
Din cauza acestui act sunt toti revoltati, iar noi suntem rugati sa reactionam ceea ce si facem prin aceasta scrisoare.

Noua ne este clar ca Bisericii Sarbe nu-i place ca oamenii ne invita la ceremonie dar ne intrebam de ce a intervenit politia, oare e infractiune sa faci slujba de parastas in  limba materna?
Va rugam pe Dvs. si celalalte institutii ale statului sa opreasca intimidarea cetatenilor sai, indiferent de nationalitatea lor si sa le permita folosirea drepturilor garantate prin Constitutie si nu incalcarea lor de catre functionarii sai.
Solicitam ca Secretariatul Ministerului de Interne Bor (Politia din Bor), sa ni se adreseze noua, precum si localnicilor satului Gornjane explicandu-le ca au dreptul la libera exprimare a confesiunii religioase. Deasemenea solicitam ca cei doi politisti sa-si ceara public scuze de la familia raposatei  pentru deranj si intimidare.
Despre acest eveniment vom informa deasemenea si institutiile internationale, precum si pe domnul Jurgen Hermann, parlamentar european insarcinat cu problema drepturilor romanilor din Serbia de est.

In asteptarea unui raspuns Va dorim toate cele bune.

Candidatul la functia de presedinte al Federatiei Ruse si principalul favorit la aceasta functie, Dmitrii Medvedev, a declarat, in cadrul forumului „Rolul societatii civile in dezvoltarea Rusiei Secolului XXI”, ca, in prezent, intre Moscova si administratiile secesioniste din regiunea transnistreana, Abhazia si Osetia exista relatii pozitive si ca spera ca, indiferent cine va veni in fruntea administratiei de la Kremlin, aceste relatii nu vor avea de suferit. „Cel mai contraproductiv ar fi ca aceste relatii sa fie dinamitate si sa se treaca la atacuri reciproce, or, acest lucru il intelege toata lumea”, a declarat Medvedev. La randul sau, reprezentantul special pe probleme interparlamentare al asa-zisului soviet suprem de la Tiraspol, Grigorii Maracuta, a declarat, intr-un interviu acordat agentiei ruse de stiri Regnum, ca Federatia Rusa este obligata sa se implice in solutionarea problemelor legate de regiunile nerecunoscute din fosta URSS. „Rusia este mostenitorul de drept al Uniunii Sovietice, iar aceste conflicte au aparut din cauza destramarii acesteia si in urma unor politici incorecte duse de noile state aparute. Pana cand nu vor fi stabilite toate criteriile, care stau la baza stabilirii unui format de pace pe teritoriul fostei URSS, aceasta obligatie in revine Rusiei” a afirmat oficialul regiunii separatiste. Maracuta a mai precizat ca declaratiile autoritatilor de la Chisinau si Tbilisi, precum ca Federatia Rusa se amesteca in treburile interne ale Chisinaului si Georgiei sunt neintemeiate, intrucat Moscova este obligata sa intervina, pana in momentul in care vor fi definitivate relatiile dintre aceste state cu regiunile separatiste, regiunea transnitreana, Osetia de Sud si Abhazia. Precizam ca, desi oficial Rusia nu a recunoscut independenta regiunilor separatiste din Basarabia si Georgia, aceasta tara a acordat neconditionat sprijin liderilor nerecunoscuti ai acestor regiuni, atunci cand autoritatile constitutionale de la Chisinau si Tbilisi s-au pronuntat in favoarea integritatii teritoriale a acestor state, respectiv Basarabia si Georgia. De asemenea,  in timp ce declarau ca respecta independenta tarilor din fostul spatiu sovietic, autoritatile de la Moscova au intreprins, cu diverse ocazii, actiuni care veneau in contradictie cu legislatia constitutionala a acestor state si cu normele diplomatice. Un caz recent de violare a dreptului constitutional al Basarabiei a avut loc recent, cand, in cadrul alegerilor parlamentare din Federatia Rusa de la finele anului trecut, autoritatile de la Kremlin au decis sa deschida sectii de votare in regiunea de est a Basarabiei, in ciuda faptului ca autoritatile legale de la Chisinau au condamnat acest lucru. De asemenea, amintim ca desi autoritatile de la Chisinau au afirmat ca trupele militare ruse din regiunea transnistreana sunt o armata de ocupatie si au cerut Moscovei sa respecte decizia din cadrul summitului OSCE de la Istambul din 1999, privind retragerea neconditionate a acestei armate, Federatia Rusa a refuzat sa se conformeze deciziei, ignorand atat pozitia Chisinaului cat si cea a comunitatii internationale.

Misiunea diplomatica americana a declarat ca nu va mai accepta aplicari pentru viza de la 9 companii, care presteaza acest gen de servicii. Astfel, participantii inscrisi la aceste companii nu vor fi primiti pentru interviul de viza la Ambasada SUA. Aceasta actiune este indreptata catre organizatiile care au incalcat drepturile participantilor si au afectat in mod grav programul Work&Travel. Nu este exlus ca in scurt timp lista sa fie completata si cu alte organizatii care incalca conditiile programelor Work&travel. Dintre companiile ale caror cereri de aplicare pentru viza nu vor fi acceptate se numara: Acord NGO, ASET, Association for Youth Collaboration (ACT), Center for Transparency and Democracy (CTD), Echitatea, Pro-Spiritus (YMCA), SEUC, Studitierra, World Travel

Igor Burciu , Presa.md

Totodata, in 2008 va fi lansat un program de stat pentru valorificarea mostenirii stiintifice si culturale a lui Dimitrie si Antioh Cantemir. Guvernul va institui granturi in vederea proiectelor de promovare a imaginii Basarabiei peste hotare si a dialogului intercultural. Academia de Stiinte a Moldovei va edita volumul 5 „Academica” cu genericul „Dinastia Cantemir” si va elabora o pagina web despre viata si activitatea lui Dimitrie si Antioh Cantemir. Institutul de Filologie al A.S.M. va elabora bibliografia Cantemirestilor si va crea o biblioteca virtuala dedicata dinastiei. SA „Moldova Film” urmeaza sa produca un CD si un film documentar despre domnitor. De asemenea, vor fi emise timbre comemorative si puse in circulatie monede jubiliare „Antioh Cantemir” si „Dimitrie Cantemir”, transimte Flux.md reluat de Romanian Global News. Reamintim ca anul 2008 a fost declarat drept An al dinastiei Cantemirestilor in legatura cu aniversarea a 355-a de la nasterea lui Dimitrie Cantemir si 300 de ani de la nasterea lui Antioh Cantemir.

Iata cateva pareri despre actuala situatie politica din Italia:
Mihaela Ganovici, 28 de ani, studenta: „E clar, e vorba de o criza, dar situatia asta a inceput de ceva ani, acum s-a ajuns aici. Este foarte probabil ca aceasta instabilitate sa influenteze decizia mea de a ramane sau nu in Italia dupa licenta."
 Constantin Paun, 30 ani, muncitor : Nu ma intereseaza Prodi, am contract pe perioada nedeterminata, ce mi se poate intampla?"
 Andi Radiu, 37 ani, consultant financiar in Ancona :„Ma asteptam sa cada. E clar ca instabilitatea politica a guvernului tarii in care locuiesti nu poate decat sa influenteze negativ situatia. Un guvern care nu poate naviga in ape calme nu poate definitiva legile destinate imigrantilor."
Giovanni Lambro, 52 ani, macelar: Nu exista un lucru care sa ma intereseze mai putin decat politica.Toti sunt o apa si un pamant, niste hoti. Pleaca Prodi, vine altul, tot aia e. De-aia nici nu merg la vot."
Giuseppina De Angeli, „inca tanara" pensionara: „Cum de va interesati voi, romanii, despre Prodi? Am vazut ieri la televizor, dar cine le duce grija? O sa ne afecteze pe toti ca a cazut, dar era tot aia si daca ramanea acolo. Nu se schimba nimic, preturile tot mari sunt."
Enrico Costanzini, 50 ani, economist : „Imaginea Italiei in lume are mult de suferit. Gunoaie la Napoli, guvern instabil, injurii si scuipaturi in parlament. Ne rad toti pe la spate, suntem de rasul Europei. Cred ca pana si la voi, in Romania, e mai bine acum!" (Dana Vitelaru, Cornel Toma, Milano).