Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni

Romania normala: Casatoria intre homosexuali, exclusa din Codul Familiei de catre Senatul Romaniei

Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :310
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Comisia Juridica a Senatului Romaniei a amendat marti Codul familiei in care s-a specificat clar ca familia se bazeaza pe casatoria dintre un barbat si o femeie, si nu pe uniunea intre soti, asa cum era pana acum in textul de lege. Initiativa apartine senatorilor PRM, printre semnatari numarandu-se si liderul Corneliu Vadim Tudor, si a fost acceptata in unanimitate de catre membrii Comisiei Juridice. Modificarea a fost facuta la primul articol al Codului Familiei si, in opinia initiatorilor, nu lasa loc de interpretare: casatoria nu poate fi oficiata intre persoane de acelasi sex. Initiatorii amendamentului au tinut sa se specifice clar “ca familia are la baza uniunea oficiala dintre un barbat si o femeie pentru a nu se incalca Biblia”. Modificarea facuta la Codul Familiei urmeaza sa fie adoptata in plenul Senatului si apoi sa mearga la Camera Deputatilor spre dezbatere.

GRU vrea sa-si mareasca agentura de la Bucuresti

Moscova, Rusia/Romanian Global News
Accesari :495
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Serviciul de informatii al armatei ruse vrea sa-si mareasca numarul de cadre din tari precum Romania, Polonia, Ungaria, Germania, Cehia, China si Lituania . Metoda gasita este una care sa le poata asigura si acoperirea diplomatica necesara actiunilor lor specifice. Prin vocea generalul Aleksander Kirilin, seful Centrului Memorial din cadrul Fortelor Armate Ruse, Rusia a anuntat ca intentioneaza sa deschida in 2008 misiuni militare in sapte state in care exista cimitire militare rusesti - majoritatea lor fiind foste state ocupate de Armata Rosie dupa al II-lea Razboi Mondial, informeaza Mediafax, preluata de Romanian Global News. Sefii Armatei l-au convins si pe presedintele Vladimir Putin care a emis un decret la 1 octombrie 2007. Pentru cele noi sapte misiuni Rusia, a cerut tarilor vizate permisiunea de a-si deschide noi misiunile militare pe teritoriul lor. China, Germania si Polonia, au raspuns ca "exista dificultati in a folosi spatiul ambasadelor pentru aceste misiuni. Probleme sunt si in Romania unde se pare nu exista inca spatiu pentru dechidera misiunii a declarat Kirilin. GRU este suspectat de a avea una dintre cele mai extinse si influente agenturi de spionaj din Romania, agentura care a fost puternic implicata in evenimentele din decembrie 1989. Conform specialistilor din domeniu, in prezent, agentura GRU utilizeaza a patra generatie de agenti cu varsta cuprinsa intre 30 si 45 de ani, acestia fiind si cei mai bine plasati pentru a infiltra diverse institutii de stat sau private din Romania.

Peste trei mii de adolescenti vranceni nu au buletin din cauza parintilor plecati la munca

Bucuresti, Romania/ Romanain Global News
Accesari :256
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Adolescentii vranceni care au implinit deja varsta de 14 ani nu se grabesc sa isi faca buletine. Potrivit lucratorilor din cadrul Serviciului de Evidenta Informatizata a Persoanelor (SEIP) Vrancea, in evidente se afla 3.153 de tineri care, desi au implinit 14 ani, nu au solicitat deocamdata cartea de identitate, titreaza, in editia sa electronica, Gradianul citat de Romanian Global News. SEIP spune ca, cei mai multi dintre copii, nu au venit sa-si faca buletin intrucat parintii se afla la munca in afara tarii, iar potrivit noilor reglementari in domeniu, actul nu se poate elibera fara semnatura unuia dintre parinti. Alti copii sunt plecati din tara si locuiesc in strainatate alaturi de familie. Exista insa si o categorie care, spun lucratorii SEIP, nu se prezinta din indolenta. Potrivit legislatiei actuale, parintele este cel ce trebuie sa semneze pentru eliberarea cartii de identitate, in vreme ce o parte dintre copii nu se afla pe teritoriul Romaniei la implinirea varstei de 14 ani. Pentru ceilalti copii, care fie din dezinteres fie din necunostinta, nu solicita actul de identitate, noi facem campanii de informare. Mergem prin scoli, stam de vorba cu elevii, ii informam asupra importantei detinerii acestui act“, a declarat comisarul sef Nicolae Cojocaru, seful SEIP Vrancea. Pentru a putea intra in posesia cartii de identitate, un tanar trebuie sa completeze si semneze o cerere impreuna cu unul dintre parinti sau reprezentant legal.

Institutului Cultural Roman de la Stockholm remarcat de cel mai important cotidian suedez

Stockholm, Suedia/ Romanain Global News
Accesari :245
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Prestigiosul cotidian suedez Dagens Nyheter consemneaza in editia sa din 4 februarie activitatea institutelor culturale straine prezente la Stockholm, in special a Institutului Cultural Roman. In articolul intitulat “Institutele europene investesc la Stockholm”, jurnalistul Magnus Västerbro discuta cu Dan Shafran, Directorul ICR Stockholm, si Berthold Franke, Directorul Institutului Goethe, despre strategia institutelor straine de a se remarca pe piata culturala suedeza si de a atrage publicul autohton. Sunt mentionate favorabil colaborarile cu parteneri suedezi de prestigiu si oferta culturala larga a acestor institute. “Nu ne putem izola, ci trebuie sa prezentam cultura romana intr-un context international. Intentia noastra este sa devenim o platforma pentru dialog intercultural”, declara Dan Shafran. “Directia noastra a fost clara de la bun inceput - vrem sa patrundem in retelele suedeze, investind in proiecte de calitate. Doua exemple in acest sens din programul acestei primaveri sunt intalnirea dintre poeta romanca Nina Cassian si poeta suedeza Kristina Lugn si dezbaterea pe tema mortii in literatura, la care vor participa scriitorii suedezi Kjell Espmark si Carl Henning Wijkmark si care va include o lectura din versurile poetului roman Marin Sorescu. Ne adresam in primul rand unui public suedez, prin urmare trebuie sa oferim un program atractiv pentru acest public. Si pana in clipa de fata se pare ca am reusit. Printre cei prezenti la evenimentele noastre se regasesc personalitati ale lumii culturale suedeze, scriitori, jurnalisti si oameni din lumea artei.” In incheierea articolului, autorul sau remarca diferenta de mentalitate dintre alte state europene, cum ar fi Romania, care a deschis 16 institute culturale in strainatate, si statul suedez, care, din motive de economie, are o singura reprezentanta culturala, la Paris. Intrebat cum comenteaza directia urmata de Suedia, Dan Shafran raspunde ca aceasta “este binecunoscuta. Noi credem insa ca e important sa fii la fata locului. Asa afli mai bine ce se intampla de fapt in viata culturala a tarii respective si care sunt temele care preocupa publicul, astfel incat sa identifici cu usurinta persoanele si institutiile potrivite cu care sa colaborezi.”

Inlocuitorul pentru Raliul Dakar, organizat in Romania si Ungaria

Paris, Franta/ Romanain Global News
Accesari :249
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Inlocuitorul Raliului Dakar, denumit Central Europe Rally, va avea loc in Ungaria si Romania incepand cu 20 aprilie, scrie Automarket. Organizatorii Raliului Dakar, Amauri Sports Organisation (ASO), au anuntat oficial ca Raliul Europei Centrale, inlocuitorul competitiei africane la care s-a renuntat in acest an din motive de securitate, va avea loc in Ungaria si Romania la sfarsitul lunii aprilie, transmite Promt Media reluata de Romanian Global News. Startul va fi dat in 20 aprilie in Budapesta, competitorii urmand sa parcurga 2.972 de kilometri in total, jumatate din distanta fiind reprezentata de probe speciale. Durata totala va fi de doar sapte zile, urmand ca Raliul sa treaca prin zona de nord-vest si centru a Romaniei (Baia Mare si Sovata) inainte sa se termine langa Lacul Balaton din Ungaria. ASO a anuntat ca marile echipe prezente anual in Dakar, cum sunt Mitsubishi, Volkswagen, BMW si KTM, sunt interesate de o competitie "pansament" in vederea recuperarii Raliului Dakar.

Romani in geopolitica fostei Iugoslavii

Belgrad, Serbia/ Romanian Global News
Accesari :504
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}O zicatoare de acum cativa ani spunea ca doar cu sarbii si cu Marea Neagra nu ne-am certat, dintre vecinii nostri. Nu stiu ce parere are Marea Neagra despre treaba aceasta dar cred ca sarbii ar reusi sa vina cu cateva amendamente, in ceea ce-i priveste. Pentru ca avem o seama de lucruri in care nu ne intelegem si pentru ca am ajuns in pozitia de a contribui la soarta pe care si-o cladesc, ca europeni. Asistam candva la o lectie de drept roman din care mi s-a asezat in memorie un amanunt interesant: ca daca marea arunca la mal un lucru si tu il gasesti, e al tau. Ma gandesc la asta, uneori, atunci cand aduc in fata celorlalti problema romanilor care traiesc pe Valea Timocului din Serbia. Prietenii nostri sarbi se poarta, uneori, ca si cum marea le-ar fi adus in cale un crustaceu ciudat, care poate fi cel mult inghitit. Dar cei 350.000 de romani din Serbia de Rasarit nu duc asa de simplu la o digestie usoara, cu limba lor pe care n-au vrut sa o uite de 180 de ani si cu bisericile carora le-au dus, tacut, dorul. Si a venit timpul negocierilor, in care eurocremul sarbesc pastreaza doar amintirea timpului in care era moneda forte. Iar geopolitica fostei Iugoslavii, asa cum spuneam in titlu, tine, azi, si de romani! Ziua alegerilor din Serbia Il astept pe domnul Marinescu, europarlamentar si vicepresedinte al Grupului PPE - DE (al Partidului Popular European si al Democratilor Europeni, din Parlamentul Europei) pe undeva pe langa Dunare. E ziua alegerilor in Serbia, vecinii nostri trebuie sa „aleaga intre doua rele”, cum spunea candva un roman traitor in Serbia, satul de ceea ce considera a fi atat nationalismul presedintelui Tadici cat si cel al contracandidalului sau, Nicolici. Iar noi le vom face o vizita romanilor timoceni, pentru a fi cu ei intr-o zi in care, iar, suflul istoriei bate peste ei fara sa-i intrebe de sanatate. Dar una dintre creatiile omului este si centrala eoliana, asa ca este cel mai bun timp sa vedem ce facem ca sa transformam schimbarile din Belgrad in „vant din pupa” pentru noi si pentru ai nostri. Granicerii sarbi nu par alarmati de pasapoartele diplomatice romanesti care apar in ziua alegerilor finale pentru presedintie in pragul tarii lor. Sunt amabili si ne previn ca-n drumul din dreapta, spre Sarajevo, au fost caderi de pietre deci e mai bine s-o luam spre stanga, spre Cladova si Negotin. Ceea ce si voiam sa facem, pentru ca Sarajevo e doar destinatia finala a micii delegatii romanesti, pusa pe fapte mari. Alergam prin localitati linistite, care rumega ziua de duminica de parc-ar fi prima duminica de dupa Creatie si n-ai putea altceva mai bun de facut decat sa te odihnesti. Dar, daca ma iau dupa naturalistul meu favorit, creatia nu e niciodata gata si, pana la urma, asta facem si noi, calatorii diminetii linistite: cautam de solutii spre mai binele celor de-o seama cu noi. Dar treaba asta cu solutiile, cu geopolitica si cu traiectoriile ciudate pe harta Iugoslaviei o stim doar noi, pentru ca domnisoara cu GPS-ul incearca din rasputeri sa ne convinga ca n-am pornit-o pe drumul bun. Tot ce stie e sa ne scoata la Sarajevo, zor nevoie mare, si, daca e necesar, pentru asta ne-ar impinge si la o baie in Dunare, daca ar fi sa ne luam dupa disperarea cu care vrea sa ne scoata de pe drumul pe care-am apucat. „Inainte” si „dupa” Tadici Dar suntem o mana de incapatanati si ajungem la Negotin ca sa ne intalnim cu leaderii comunitatii romanesti din Valea Timocului. Sunt cu noi la masa Dusan Parvulovici, directorul Federatiei Romanilor din Serbia si Draghisa Iancovici, presedinte al comitetului local al Partidului Democrat al Romanilor din Serbia. Vorbim despre schimbarile pe care le poate aduce ziua respectiva, despre procente, despre sansele lui Tadici si despre cum va arata totul „dupa”. Pana la acest „dupa” nu mai sunt decat cateva ore dar sentimentul celor care conduc organizatiile romanilor din serbia Rasariteana este ca au contribuit si ei pentru inclinarea balantei in favoarea alegerii lui Tadici. Ma simt ca-ntr-o ambasada. In biroul in care ne-am intalnit am vorbit intotdeauna romaneste, am lasat si am reintalnit oameni care isi doresc lucruri elementare legate de apartenenta lor la neamul romanesc si, judecand in microcosmos, sunt oameni care mi-au devenit prieteni. Asa ca ma bucur sa fiu de fata la discutia prin care un europarlamentar roman cu o pozitie influenta la Bruxelles, acolo unde se „croitoresc” tiparele Europei de maine, se informeaza despre cum sta situatia cu romanii nostri, hic et nunc (aici si acum), si nu o face prin marinimia unui telefon platit de Uniunea Europeana. Altfel curg lucrurile atunci cand ii vezi pe oamenii acestia, frumosi in romana lor veche si mult prea abstracti pentru multi alti factori de decizie din tara, printre care se numara, uneori, si Ministerul Afacerilor Externe sau Biserica Ortodoxa Romana. Prioritatile romanilor din Serbia de Rasarit Se discuta despre organizatiile neguvernamentale care au legatura cu drepturile romanilor timoceni, despre aplicarea efectiva a deciziei sarbilor de a recunoaste aceasta minoritate, despre felul in care trebuie sa se ajunga la infiintarea primelor scoli de limba romana si despre drumul pe mai departe al bisericii ortodoxe romanesti in Timoc. Un loc in discutie il primesc si aspiratiile politice ale romanilor din Serbia Rasariteana precum si necesitatea imperioasa de a se ajunge la o presa coerenta, de limba romana, in zona. Europarlamentarul Marinescu arata ca este si mai convins de necesitatea de a isi deschide un birou parlamentar in Negotin. De asemenea, se analizeaza si oportunitatea deschiderii, in viitor, a unui consulat romanesc in acest oras in care mai toti stiu romana, chiar daca pentru unii este inca „de rusine” si „periculos” a folosi limba pe care au invatat-o de la cei batrani. Cum inalti oficiali sarbi au deschis deja discutii cu europarlamentarul Marinescu legate de primele tatonari pe care conducerea de la Belgrad le face in legatura cu aderarea la structurile europene, situatia de a avea un om informat la masa negocierilor nu poate fi decat binevenita. Dar un „x” in ecuatia din parabola urcarii limbii romanesti in drepturile pe care trebuie sa le aiba oriunde acolo unde traiesc romani se aseaza in seara aceasta, odata cu aflarea rezultatelor din lupta pentru presedintia sarba. Alegerea majoritatii sarbilor, fie spre stelele Europei, fie spre tricoul de marinar al pieptului rusesc, va influenta si posibilitatea de a readuce la masa de negocieri problema drepturilor care ii vizeaza pe romanii timoceni. Plecam asa cum se pleaca dintr-o mica familie si, pe drumul spre Sarajevo (spre bucuria GPS-istei noastre), cautam din ochi, apoi si vorbim despre asta, sectiile de votare ale sarbilor. Nu ne sare in ochi nimic care sa aduca macar de departe cu zilele noastre de votare – si, chiar si fara sa culcam clar in cuvinte acest lucru, ne simtim ingrijorati de presupusa apatie a sarbilor fata de candidatii la presedintie… „Ura! A iesit Tadici!” Seara, noaptea, dimineata ne asteapta cu vesti. Bune – zic eu. „A iesit Tadici!”. La hotelul meu din Sarajevo prind, la CNN, stirea. Ma ridic brusc de pe scaun sa dau televizorul mai tare dar sunt in sala de mese si chelnerii nu inteleg de ce s-ar bucura o romanca pentru rezultatele alegerilor din Serbia. Le spun un „It is too complicate” international si fug sa despicam noutatile si sa impartim primele impresii. Tot acum este si timpul pentru primele declaratii. Trecem la partea oficiala a discutiilor si notez replica domnului Marinescu: „Cred ca pentru aspiratiile europene ale Sarbiei este un lucru bun ca a fost ales Tadici. Este o confirmare, chiar si la aceasta diferenta (n.n.: procentajul cu care a fost ales Tadici), ca poporul sarb vrea sa mearga inspre Europa si sa iasa din izolarea in care este acum. Sa speram ca, avand din nou sprijinul sarbilor, Tadici va reusi sa gestioneze evenimentul prin care va trece Serbia (rezolvarea problemei Kosovo). Subiectul minoritatilor nationale este unul extrem de sensibil pentru Uniunea Europeana. Daca vrea sa isi pregateasca inceperea negocierilor pentru intrarea in UE, Serbia trebuie sa trateze toate minoritatile in conformitate cu regulile UE. Drept urmare, minoritatea romanilor, ca de altfel toate celelalte minoritati, va avea de castigat din acest drum al Serbiei, la nivel spiritual, mai ales ca, drept urmare a intelegerii cu Partidul Democrat, romanii au votat pentru Tadici.” Am nevoie si de replica lui Dusan Parvulovici, ca director al Federatiei Romanilor din Serbia. Il prin la telefon si pun pe hartie: „Cum am vazut eu rezultatul, in regiunea unde locuiesc romanii din Serbia de est au fost castigate multe voturi si putem zice ca romanii l-au votat pe Tadici. Aceleasi rezultate le-am avut si la alegerile din 2007. Cred ca ramanem pe drumul Europei si minoritatea romaneasca poate sa-si regaseasca drepturile sale. Mi-a fost frica gandindu-ma ca poate sa piarda Tadici, pentru ca a fost o campanie si radicalii au ales chiar si romani ai nostri care au zis ca voteaza pe Tadici. Am avut o discutie cu colegii lui Tadici, cu ministrul Dusan Petrovici, dar nu a fost o intelegere despre alegerile acestea ci despre alegerile locale pe care le vom avea in mai. Cu Tadici am vorbit inainte de primul tur, 40 de minute, si am vorbit despre legaturile pe care le putem avea – o sa vedem ce s-a ales din alegerea asta. Adica daca a simtit ca romanii i-au ajutat la alegerea asta in care a iesit presedinte. Cu alegerea lui ne dorim ce putem sa avem prin legea sarbeasca, adica aplicarea practica a legii care exista acum. Si trebuie sa incepem cu media si cu biserica – acestea sunt lucrurile cele mai importante” Tot cu aceasta ocazie, Dusan Parvulovici si-a exprimat multumirea in legatura cu vizita de duminica a europarlamentarului Marinescu in Timoc, si credinta ca politicianul roman va gasi calea de a realiza ce si-a propus in ceea ce ii priveste pe romanii din Serbia Rasariteana. El a adaugat: „Comunitatea romanilor ar fi multumita de existenta unui consulat, aici – s-ar aprinde un bec si pentru noi, si n-ar mai trebui sa mergem 150 de kilometri pentru o viza pentru Romania.” Negocierile la nivel inalt nu sunt intotdeuna „lapte si miere” Respiram si mergem mai departe. Suntem in Sarajevo si ziua romanului care a ajuns acolo unde designul spiritual al fostei Iugoslavii isi randuieste forma trebuie sa continue cu intalnirea interparlamentara dintre Delegatia pentru relatiile cu tarile din Europa de sud-est a Parlamentului European si reprezentantii Parlamentului Bosniei si Hertegovinei. Marian-Jean Marinescu este singurul roman care face parte din aceasta comisie si, pe coridoarele parlamentului bosniac, vorba noastra banateneasco-olteneasca sporeste un turn Babel strecurat din panzele lui Bruegel in capitala de la poalele Muntelui Igman. Este prima data cand asist la o intalnire interparlamentara de genul acesta. Ma vad furata de claritatea si de lipsa de menajamente cu care doamna Doris Pack discuta cu ministrii si secretarii de stat care reprezinta Bosnia la aceasta intalnire. Se vorbeste despre progresele efective care sunt asteptate de la Bosnia si de piedicile aparute din cauza inexistentei unor institutii trainice ale statului – cum se scuza ministrul bosniac. Brusc, am o senzatie acuta ca n-ar fi trebuit sa fiu de fata la aceste discutii – desi, desigur, prezenta mea a fost acceptata de toate partile, la propunerea delegatiei Uniunii Europene. Cu toata lipsa de confort, constientizez si reversul medaliei: ma bucur ca Romania are un reprezentant la aceste negocieri si, iata, si asa putem contribui la schimbarea spre mai bine a conglomeratului care a fost, pana nu demult, Iugoslavia. Urmeaza declaratii in cadrul unei reuniuni mai largi, are acces si presa bosniaca, unul dintre cei mai importanti vorbitori este Miroslav Lajcak, diplomat slovac care ocupa functia de Inalt reprezentant international pentru Bosnia si Hertegovina. Aici este laboratorul in care se decid pasii pe care ii are Bosnia de facut pentru a lasa cat mai repede an spate traumele pe care le mai poarta dupa razboiul din deceniul trecut. Dar oficialii Uniunii Europene isi gasesc timp si pentru scurte declaratii in legatura cu alegerile din tara vecina, Serbia. Atat Miroslav Lajcak cat si Doris Pack saluta victoria lui Tadici si considera acest lucru ca avand efect pozitiv pentru dezvoltarea ulterioara a regiunii. Este firesc ca rezultatele din Serbia sa-i fi interesat si pe cei doi oficiali pentru ca „itele” zonei in care ne aflam duc si spre vecinii din Serbia si, ca doi politicieni rodati cum sunt, Lajcak si Pack iau in calcul mai multi vectori care au legatura cu istoria actuala a minoritatilor ce compun Bosnia si Hertegovina. Politicieni Orice zi are si un sfarsit si, printre moscheele si micile magazine de lemn al Bazarului din Sarajevo, ne croim drum spre cina, intr-un cochet restaurant al orasului. Am in fata mea, la masa, pe cativa dintre membrii delegatiei de la Parlamentul European. O doamna tocmai povesteste despre cum fuge ea de la Bruxelles la Liubliana pentru a cumpara ciuperci cand tanarul politician din dreapta ei constata ca avem scoici in farfurii. Este cel care spunea, mai inainte, ca cei din delegatia lui au prea putin timp la dispozitie pentru a ajunge sa cunoasca locurile unde ii duce politica Parlamentului European. Se mira ca cina include scoici pentru ca… „nu avem mare pe-aproape”. Ii spun ca din experienta mea din razboiul din Bosnia, ne aflam intr-un loc unde tot timpul ai putut cumpara orice, cu conditia de a avea bani – chiar si in timpul asediului. Cei de la masa mea se intorc spre mine si imi cer sa reconfirm ca am lucrat in Sarajevo in timpul razboiului. De la parada oarecum deranjanta a contrastelor ma salveaza Doris Pack, care imi povesteste despre „Bosnia ei”, asa cum a avut-o fiecare dintre cei care au fost aici, in perioada asediului. Ne amintim despre drumurile cu masina blindata, despre vestele anti-glont si caschete. Acum inteleg mai mult motivele charismaticei doamne din fruntea delegatiei Parlamentului European de a ajuta la asezarea lucrurilor in Bosnia: daca ai baut apa de Sarajevo, in timpul razboiului, ai lasat pentru totdeauna o parte din tine aici. Dar asta nu este de impartit cu ceilalti – ne privim, complice, am fost in situatia sa murim pentru oamenii astia, am vorbit lumii despre ei, le-am mancat cainii, le-am carat targile cu raniti, am impartit cu ei frigul si disperarea - poate si tinerii grabiti sa cumpere ciuperci din alte capitale vor avea, candva, razboaiele lor spre intelegere. Poate nu.Ma gandesc la drumul din Negotin pana in Sarajevo, la toate cele discutate cu europarlamentarul Marinescu despre istoria locurilor, despre posibile strategii de viitor si despre variabile diverse care pot influenta atat destinele romanilor nostri din Serbia cat si drumul tarii asteia ciudate care este Bosnia (da, da, si Hertegovina, dar este mai scurt asa) si pe care constat ca si interlocutorul meu „a citit-o” si o place. Poate e oboseala dar simt si o unda de patetism: ma bucur, complice cu politicianul de alaturi, ca, in discutiile oazei mobile din masina cu numar de Romania nu am aflat pretul verzei… de Bruxelles. Ramona Balutescu, Timoc Press

Vladimir Voronin: Traian Basescu este obsedat de ideea unirii Basarabiei cu Romania

Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :356
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Presedintele de la Chisinau, Vladimir Voronin, considera ca rezolvarea problemei transnistrene nu este posibila din cauza „national-sovinistilor romani”. In cadrul unui interviu acordat publicatiei chisinauiene de limba rusa „Kisiniovski Obozrevateli”, Voronin a infierat din nou „unionismul romanesc” care, in opinia sa, tinde sa distruga statalitatea Basarabiei. „Pentru presedintele Romaniei, Traian Basescu (foto), ideea unirii Moldovei cu Romania a devenit o obsesie, scrie Igor Burciu in Presa md, preluata de Romanian Global News. Atat timp cat Romania nu va inceta actiunile de distrugere a Republicii Moldova si nu va fi semnat acordul bilateral, nu va exista o relatie normala intre tarile noastre”, a precizat liderul de la Chisinau. In interviul citat, seful statului basarabean a declarat, de asemenea, ca Basarabia, la sugestia Rusiei, nu va renunta niciodata la statutul de neutralitate si nu va intra in NATO. „Rusia are nevoie de garantii suplimentare ca Moldova nu va renunta la statutul de neutralitate, iar Moldova este gata sa o asigure ca nu va intra niciodata in Alianta Nord-Atlantica. In genere, Moldova nu poate colabora cu NATO”, a specificat Voronin.

A fost profanat monumentul bolsevicului Lenin din Chisinau

Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :309
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Monumentul liderului bolsevic Vladimir Ulianov (Lenin), plasat pe teritoriul Zonei antreprenoriatului liber „Expo-Business-Chisinau” a fost profanat in acest week-end. Potrivit Deca-press, persoane necunoscute au scris expresii indecente pe verso-ul monumentului, acestea fiind sterse de reprezentantii politiei. Monumentul lui Lenin este loc de pelerinaj pentru liderii, membrii si simpatizantii Partidului Comunistilor, aflat la guvernare in de la Chisinau. De cel putin doua ori pe an – in ziua nasterii liderului bolsevic si in ziua Revolutiei socialiste din Octombrie 1917– conducerea comunista a Basarabiei depune flori la acest monument, transmite Presa.md reluata de Romanian Global News. Foto: Presa.md

Ambasada SUA de la Chisinau nu tolereaza ilegalitatile din sistemul Work and Travel

Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :346
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Sectia Consulara a Ambasadei Statelor Unite ale Americii (SUA) din Chisinau a anuntat, saptamana trecuta, ca noua companii care presteaza servicii Work&Travel nu vor mai putea obtine aplicari pentru viza. Misiunea diplomatica si-a argumentat decizia prin faptul ca respectivele companii au incalcat drepturile participantilor si au afectat in mod grav programul Work&Travel, informeaza Flux citat de Romanian Global News. Astfel, participantii inscrisi la companiile Acord NGO, ASET, Association for Youth Collaboration (ACT), Center for Transparency and Democracy (CTD), Echitatea, Pro-Spiritus (YMCA), SEUC, Studitierra, World Travel, nu vor fi primiti pentru interviul de viza la Ambasada SUA. Studentii vor trebui sa-si ceara banii inapoi Ulterior, consulul misiunii diplomatice SUA in Moldova, David Franz, a declarat, in cadrul unei conferinte de presa, ca respectivele companii vor trebui sa returneze participantilor intreaga suma depusa in cadrul programului. Potrivit consulului Ambasadei SUA in Moldova, David Franz, studentii care au depus dosare pentru Work&Travel prin intermediul companiilor respective vor trebui sa-si ceara banii inapoi. David Franz a precizat ca decizia de a nu mai acorda vize pentru respectivele companii a venit dupa ce au fost depistate mai multe incalcari, cele mai frecvente dintre acestea fiind nerespectarea prevederilor regimului de vize si faptul ca participantii nu au beneficiat de salariul promis, de cazare, transport si au fost obligati sa munceasca unde nu au vrut. De asemenea, consulul a declarat ca autoritatile moldovenesti ar trebui sa verifice activitatea companiilor care presteaza astfel de servicii. In 2007, peste 50 de companii care presteaza servicii de Work&Travel au solicitat vize pentru SUA si peste 5.000 de studenti au plecat in Statele Unite. Companiile incluse in „lista neagra” dezmint declaratiile oficialilor Consulatului american Companiile care au fost incluse in lista Consulatului american dezmint declaratiile difuzate in presa si pe pagina web a Ambasadei SUA, precum ca ar fi comis unele ilegalitati. Desi pe site-ul Consulatului american au fost publicate adresele tuturor companiilor incluse in lista mentionata mai sus, acestea isi continua totusi activitatea. Reprezentantii „C.T.D. – SUPORT” SRL au declarat ca este vorba despre o confuzie si ca informatia aparuta pe site este gresita. Potrivit administratorului „C.T.D. – SUPORT” SRL, Mihai Tanase, Consulatul american a difuzat o adresa gresita, iar firma pe care o administreaza nu are nicio legatura cu compania indicata in „lista neagra”, si anume Center for Transparency and Democracy (CTD). „Sper ca in urmatoarele zile vor aparea noi informatii, care vor face lumina in acest caz si totul se va aseza la locul sau”, a declarat Mihai Tanase. La randul sau, Ana Nechita, studenta a Universitatii Pedagogice de Stat „Ion Creanga”, a spus ca reprezentantii companiei ASET, firma cu care a incheiat un contract pentru a merge in SUA si care, de asemenea, a fost inclusa in „lista neagra” a Consulatului american, sustin ca alta companie cu acelasi nume figureaza pe site-ul consulatului si ca ei activeaza legal. „Cand am mers la companie sa mi se restituie cei 100 de dolari, pe care i-am depus cand am incheiat contractul, cei din administratie au declarat ca nu au nicio legatura cu firma inclusa in „lista neagra” si ca mai exista un ASET care presteaza asemenea servicii”, a afirmat Nechita. Companiile private nu ar trebui sa presteze servicii Work and Travel La randul sau, ministrul Educatiei si Tineretului, Victor Tvircun, considera ca firmele private nu ar trebui sa presteze servicii Work&Travel, deoarece este pusa in joc viata si securitatea cetatenilor.Tvircun a mentionat ca reprezentantii ministerului si cei ai misiunii diplomatice americane vor examina problema respectiva pe parcursul lunii februarie, pentru a identifica solutii care le-ar putea oferi studentilor participanti posibilitatea sa calatoreasca, sa lucreze, dar si, totodata, sa le fie asigurata securitatea vietii. De asemenea, ministrul considera ca nu exista nicio legatura intre calitatea studiilor in Basarabia si faptul ca peste 20 la suta dintre cei care au plecat in SUA prin intermediul programului Work&Travel nu s-au intors acasa. Potrivit lui Victor Tvircun, o buna parte dintre tinerii care isi fac studiile peste hotare prefera sa se intoarca si sa demareze afaceri in Basarabia.

Presedintele lui Staples Canada este roman!

Alberta, Canada/Romanian Global News
Accesari :314
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Omul care decide tot ce misca in randurile corporatiei Staples Canada este un roman dupa cum titreaza revista romaneasca din Alberta, « Aici Romania », preluata de Romanian Global News. Chiar daca acum in actele oficiale este scris Steve Matyas, presedintele puternicului concern s-a nascut in Bucuresti si a parasit Romania la varsta de sapte ani, impreuna cu parintii. “Bineinteles, ca multi altii, si parintii mei vroiau sa scape de sub regimul comunist. Tata a primit o viza de student in Belgia, iar eu cu mama am plecat in Italia. Ne-am reintilnit in Italia, iar de acolo am venit pe ocean, dupa cateva aventuri, cu un vas. Cand am ajuns aici, ne-am stabilit in Windsor, Ontario. Cat am fost tanar, nu mi s-a parut nimic deosebit , dar acum ma ciupesc cand ma gandesc cum am ajuns aici”, povesteste Steve. “Tata este inginer, iar mama contabila. Amandoi au avut probleme cu gasitul serviciului aici, dar incet-incet ne-am asezat cum trebuie. Apoi ne-am deschis un restaurant, unde ambii parinti lucrau pana tarziu, in noapte. Din acest motiv, ei mi-au fost modele in viata, pentru ca intotdeauna au stiut cum sa faca totul sa iasa bine. De asemenea, pentru ei a fost importanta si educatia, astfel ca, dupa ce am terminat liceul, m-am inscris la Universitatea din Toronto”, mai spune Matyas. Interesant insa, la Universitate el nu a absolvit programul de business, ci are… “degree in genetics”.

Alegeri la Roma – Comunitatea romaneasca chemata sa voteze solidar

Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :343
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Zilele acestea se vorbeste tot mai insistent despre posibilitatea ca romanii din Roma sa voteze pentru viitorul Primar si pentru reinoirea Consiliului Comunal si a Consiliilor municipale. Potrivit ultimelor statistici, la Roma sunt aproximativ 70.000 de cetateni romani in situatie legala si care au, asadar, dreptul la vot si la a fi votati. Partidul Realitatea din Italia va incerca sa asigure candidatura unui cetatean roman pentru alegerile Comunale si va cauta sa prezinte candidati si la alegerile municipale, unde prezenta comunitatii romanesti este relevanta, se arata intr-un comunicat al PIR, semnatde presedintele partidului, Giancarlo Germani. Aceste candidaturi vor fi functionale pentru proiectul politic al PIR, iar candidatii vor fi expresia unei incercari de a reprezenta politic comunitatea italo-romana in cadrul institutiilor locale. „Trebuie sa tinem cont si de faptul ca prezenta unui consilier comunal si a unor consilieri municipali romani la Roma vor putea ajuta comunitatea italo-romana fie in apararea propriilor drepturi civile, de la munca la sanse egale, fie in implicarea pozitiva a comunitatii in viata Comunei unde traieste si lucreaza”. „Pentru a face ca acest proiect sa functioneze este necesara inscrierea pe listele electorale, altfel doar a avea un drept abstract nu ii va face pe romani sa isi poata exercita dreptul la vot. Am vazut deja cum la alegerile din mai s-a verificat o realitate potrivit careia o parte din cetatenii romani credeau ca nu este interesul lor sa participe la vot, iar pe de alta parte discriminarea din anumite comune a condus la impiedicarea inscrierii si a candidaturii acelor romani, desi putini, care au dorit sa se simta cetateni comunitari 100%. Din 560.000 de cetateni romani in situatie legala, in luna mai a anului trecut au votat mai putin de 100. Acest dezinteres a facut pe toata lumea sa inteleaga ca romanii nu aveau si nu vroiau sa aiba nicio sarcina politica, motiv pentru care toate politicile italiene si mass-media, s-au amuzat pe seama comunitatii romanesti. Rezultatele le-am vazut in aceste luni. Speram ca lectia sa ne fi fost de invatatura. Numai demonstrand coeziune, solidaritate si detinand o sarcina politica minima, se poate spera la respect si protectie in societatea italiana. Nu e drept, dar asa este, si cred ca acum in general s-a inteles. La Roma comunitatea are ocazia sa demonstreze ca si-a invatat lectia, sa se coaguleze si sa aduca laolalta propriul aport politic si electoral - care va fi relevant si probabil decisiv pentru alegerea primarului – catre un unic proiect politic. Si institutiile romanesti au lansat in aceste luni semnale precise catre o unire politica a comunitatii, acesta fiind drumul obligatoriu pentru a conta cu adevarat si pentru a fi respectati. Pana acum am asistat la o lipsa de coordonare, si sa fim sinceri, si de vointa in unirea fortelor asociatiilor, organizatiilor si indivizilor in cauza de cautare a binelui si de obtinere a unui interes comun. Pana acum, fiecare a mers pe drumul sau, fie facand lucruri pozitive, fie facand risipa de energie, mai degraba decat a cauta o strategie comuna. Aceasta linie a fost verificata si la nivel politic la alegerile din mai, cand multi si-au urmat interesele personale candidand intr-un partid sau in altul, facand concurenta altor candidati romani, ajungand sa nu obtina nimic. Sa speram ca lectia a fost invatata, nu cred, dar sper”. PIR lanseaza astfel un apel catre toti cei interesati sa participe la alegerile de la Roma. „Mai avem inca timp sa pregatim o lista care sa ii cuprinda pe toti cei care vor sa se implice in binele comun: acela de a demonstra ca romanii stiu sa fie uniti pentru a-si apara propriile drepturi, propria demnitate. Aceasta va fi si ocazia pentru a lansa un semnal puternic catre toata diaspora romana sa se organizeze si sa duca propriile lupte democratice in tara, mai ales cele comunitare, unde dreptul la vot poate fi o arma formidabila, fara sa se planga sau sa astepte ajutoare straine care nu pot sosi si care nu vor sosi niciodata. Implicarea comuna va putea reda forta si curajul unei comunitati care se simte abandonata de toti.

ASTRA solidara cu Forumul Civic al Romanilor din judetele Harghita, Covasna si Mures

Sibiu, Romania Canada/Romanian Global News
Accesari :291
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Comitetul Central al Asociatiunii pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman – ASTRA, intrunit la Sibiu, in sedinta plenara, a luat act, cu ingrijorare, de tot mai insistentele atitudini si actiuni autonomiste ale autoritatilor clasei politice si ale organizatiilor non-guvernamentale maghiare din judetele Harghita, Covasna si Mures culminand cu inaintarea, la Uniunea Europeana, a rezultatelor referendumului pentru autonomia teritoriala pe criterii etnice, a Tinutului Secuiesc. Asociatia isi exprima intregul sprijin si sustine demersul Forumului Civic al Romanilor din judetele mentionate recomandand, cu insistenta, clasei politice romanesti studierea temeinica si desprinderea concluziilor care se impun din lucrarea Dr. Ioan Lacatusu si a avocatului Ioan Solomon Un fals „Referendum” pentru impunerea unei autonomii anacronice deja existente”.

Romanii trebuie sa obtina intai certificatul comunitar in Spania

Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :336
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Ministerul spaniol de Interne a modificat iarasi procedurile administrative in ceea ce priveste obtinerea certificatului comunitar pentru romani si pentru bulgari, fara sa rezolve insa, problemele create de aglomeratia care persista la comisariatele politiei inca de la 1 ianuarie 2007. Potrivit unei decizii emise recent de ministerul de interne si comunicata de catre Institutul National de Statistica (INE), primariile nu mai pot elibera „empadronamiento” decat cetatenilor straini cu rezidenta legala, informeaza publicatia spaniola Roman in Lume. In cazul romanilor si bulgarilor, acest document se va elibera doar celor care prezinta si certificatul comunitar. Acesta din urma se obtine acum doar prin prezentarea pasaportului si prin plata taxelor aferente. „Prin aceasta metoda, guvernul vrea sa elimine din evidenta populatiei datele imigrantilor fara acte. Cred ca nu solutioneaza absolut nimic aceasta masura, ba dimpotriva, lipseste administratia de orice date referitoare la numarul strainilor din Spania. De asemenea, la fiecare 2 ani cand se face actualizarea evidentelor, strainii fara rezidenta vor fi eliminati din <padron>”, ne-a declarat presedintele Uniunii Hispano – Romane „Dacia”, av. Jesus Benito de la Torre. Pentru romani si bulgari, aceasta modificare va crea mai multe probleme pentru ca obtinerea certificatului comunitar, se stie, trebuie sa astepti cateva luni bune. Noul birou abilitat de Delegatia Guvernului din Madrid, in strada Manuel Luna, 29, elibereaza si certificatul comunitar, proceseaza si solicitari de rezidenta cu drept de munca si primeste si solicitarile de reinnoire a rezidentei. Chiar daca biroul a fost deschis recent, programarile se dau deja pentru luna mai. Aceasta situatie care, initial, i-a afectat doar pe romanii aflati in Spania fara acte, la 1 ianuarie 2007, le va provoca necazuri si celor care au rezidenta cu sau fara drept de munca si care in urmatoarele luni trebuie sa o reinnoiasca. Din cauza aglomeratiei, multi romani cu rezidenta vor fi nevoiti sa petreaca cateva luni in „ilegalitate”. Programarile si alte informatii legate de solicitarea certificatului comunitar se pot face la tel: 902 56 57 01 (Ministerul de Interne) si 902 11 11 44 (Delegación de gobierno).

Copiii din Oropesa del Mar au cerut ore de limba romana

Oropesa del Mar, Spania/Romanian Global News
Accesari :269
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Asociatia Romana din Oropesa del Mar a marcat data de la 24 ianuarie 1849 cu sprijinul copiiilor romani de la Institutul „Violant de Casalduch”, sarbatorind ziua Unirii, in Spania. „La festivitatea organizata de noi a participat profesorul de limba romana Maria Dimulescu si au fost prezenti 50 de copii romani. Surpriza a venit din partea copiilor. Daca de ziua Unirii s-a strigat: Noi vrem sa ne unim cu tara! - acesti copii au strigat in cor: Noi vrem clase de romana!. Cu siguranta ca acest mesaj va fi receptionat de catre domnul ministru Adomnitei si de catre cei in drept. La celebrarea zilei s-a explicat semnificatia zilei de 24 ianuarie, cea a tricolorului romanesc si au fost amintiti infaptuitorii Unirii”, a precizat Viorel Bidae, presedintele Asociatiei Romanesti din Oropesa del Mar, citat de Roman in Lume. Rabdarea copiilor a fost rasplatita cu cozonaci traditionali romanesti, covrigi si sucuri. „Dorinta copiilor a fost aceea de a trece mult mai des pe la scoala si sa prezentam mult mai des sarbatorile si traditiile romanesti”, a mai adaugat Viorel Bidae.

Arhitecti romani la lucru in Londra

Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :326
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Artisti si arhitecti romani se vor afla in perioada 11-14 februarie la Londra, pentru a lucra la un proiect comun pentru London Festival of Architecture 2008. Festivalul de architectura din Londra este un eveniment major care se desfasoara intre 20 iunie si 20 iulie, cuprinzand cinci centre principale de activitate. In fiecare centru vor avea loc evenimente publice, expozitii, instalatii, dezbateri. Peste 20 de ambasade si institute culturale straine din Londra vor participa la Festival cu proiecte proprii, in colaborare cu British Council. Institutul Cultural Roman i-a invitat pe curatorul Mihnea Mircan si arhitectii TUB (Transcentral Urban Bucharest) sa propuna un proiect pentru Festival. Proiectul va investiga diverse practici de revitalizare urbana si sociala a Bucurestiului, precum si posibilitatea unei noi monumentalitati adecvate lumii post-ideologice contemporane. Curatorul Mihnea Mircan, architectii Teodor Frolu si Bruno Andresoiu, artistii Alexandra Croitoru, Ciprian Muresan, Vlad Nanca, Mona Vatamanu & Florin Tudor, si promotorul cultural Doru Mitrana vin la Londra pentru a lucra la proiect. Programul include intalniri si discutii cu echipa Festivalului si cu profesionisti locali din arta si arhitectura.

Cea mai mare biblioteca romaneasca din Andalucia va fi in municipiu

El Ejido, Spania/Romanian Global News
Accesari :257
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Asociatia Romanii Andaluzi a solicitat Consiliului andaluz o subventie care depaseste suma de 1 milion de euro, pentru a construi un centru care sa gazduiasca un birou pentru serviciile de baza de care au nevoie imigrantii, sub forma unui birou pentru imigratie. Pentru acesta se va cauta personal specializat. “Vom angaja avocati pentru a gestiona un serviciu juridic, totodata vom dispune de traducatori care sa faciliteze demersurile, si vom avea si consilieri sociali si laborali”, a declarat Jesus Alcaraz, purtatorul de cuvant al asociatiei, citat de Roman in Lume. In plus, in acest centru va functiona si cea mai mare biblioteca de carti romanesti din Andalucia, cu un numar total de 8000 de volume, donate de Guvernul Romaniei, si care se afla deocamdata la sediul Asociatiei Romanilor Andaluzi. Biblioteca, „foarte ampla” potrivit purtatorului de cuvant al asociatiei, consta in carti de toate genurile, care merg de la invatant primar pana la cel secundar. Biblioteca va contine si carti de constructii si tamplarie, cu scopul de a putea fi folosite si in viitoarele scoli-atelier. Obiectivul final al acestei biblioteci este acela de a impulsiona si imbunatati educatia copiilor romani care traiesc in municipiu. Pe langa a fi sprijin pentru studiu, un alt obiectiv care se urmareste cu aceasta biblioteca este ca cei mici sa nu piarda contactul cu limba si cu cultura romana. Totodata, se intentioneaza si organizarea de cursuri de limba romana pentru copii, dar si pentru angajatorii spanioli care solicita acest tip de activitati pentru imbunatatirea relatiilor comerciale cu Romania. S espera ca aceasta biblioteca sa fie pregatita pentru a functiona intre una si doua luni. In El Ejido, romanii sunt cea de-a doua nationalitate ca prezenta in municipiu, dupa populatia de origine marocana.

Memorie comuna pentru italieni si romani

Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :371
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Sambata, 2 februarie, la Cimitirul Maggiore di Lodi, Asociatia Dacia si Liga Romanilor din Italia l-au comemorat pe generalul Emerico Boer de Nagy Berivoi, nascut la Maros Vasarhely (actualul oras Targu Mures), in Romania. Alaturi de el, au fost remomorati si alti soldati transilvaneni, care sunt inmormantati la capela Pandini din Cimitirul di Lodi. Ceremonia a fost precedata de o introducere istorica facuta de dr. Marco Baratto, in numele Asociatiei Dacia, care a amintit ca cimitirul din Lodi reintra in „pelerinajul laic”, ca loc de memorie comuna pentru romani si italieni, o actiune initiata la Genova si care va continua in lunile urmatoare. Ing. Emilia Stoica, in numele Ligii Romanilor din Italia a reamintit importanta unei actiuni comune desfasurate in favoarea comunitatii romanesti si a integrarii romanilor in contextul social si cultural italian. La ceremonie au participat si dr. Tiberiu Dinu, Consulul General al Romaniei la Milano, care a tinut sa reaminteasca legaturile istorice dintre cele doua popoare infratite; Romulus Popescu, presedintele Asociatiei Romani in Italia din Milano, dr. GianLuigi Parpapani, din partea Rotary Club Adda Lodigiano, care a contribuit la cercetarea povestii generalului Berivoi; consilierul pentru Sanse Egale al Comunei Lodi, pro. Giuliana Cominetti; ing, Stelian Ionescu, secretarul Asociatiei Dacia si Adina Cristescu, din partea Asociatiei Romani in Italia, din Milano. La finalul ceremoniei, ing. Stoica si consulul Dinu au depus un omagiu floral la mormantul gen. Berivoi, ale carui culori amintesc de drapelul national romanesc.

Tinerii ortodocsi din America si Canada, in dialog cu ASCOR Moldova

Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News
Accesari :332
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Romanian Global News a preluat de la colegii de la Flux.md interviul cu Ioana Pop, presedinte al Asociatiei Tinerilor Ortodocsi din America si Canada - Pentru inceput, am onoarea de a transmite salutari tinerilor ortodocsi din America si Canada, cu care sper sa reusim a mentine bataia inimii romanului ortodox in acelasi ritm, indiferent cat de departe am fi unul fata de celalalt. Am vrea sa ne povestesti, te rog, despre voi si despre asociatia pe care o reprezinti. - Romanian Orthodox Youth in America (Organizatia de Tineret a Romanilor Ortodocsi din America si Canada) este o organizatie afiliata Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane in cele doua Americi, pastorita de Inalt Prea Sfintitul Nicolae Condrea, care este arhiepiscopul nostru. Sub binecuvantarea lui se desfasoara toate activitatile noastre, activitati care sunt coordonate de un preot duhovnic in persoana Pr. Nicolae Clempus. Arhiepiscopia noastra se afla sub jurisdictia canonica a Patriarhiei Romane. - Cum este sa fii ortodox in tara in care acest cult reprezinta o minoritate? - Misiunea Bisericii Ortodoxe Romane in America se deosebeste mult de cea dusa de Biserica din tara-mama. Mai ales in Canada, unde multiculturalismul este partea componenta a societatii canadiene, fiecare religie este respectata si apreciata de cei din jur. Autoritatile din Canada pledeaza pentru o Biserica cu un statut de organizare si functionare similar unei institutii comerciale. Pe langa indatoririle administrative si financiare, a fi ortodox intr-o tara atat de diversificata multicultural nu este usor, deoarece cei din jur nu impartasesc aceleasi idealuri spirituale. Societatea nord-americana se bazeaza mai mult pe lucruri materiale, acordand mai putina importanta vietii spirituale. Multe lucruri in societate tind a fi absorbite in circuitul comercial. Chiar si Craciunul, si Sfintele Pasti constituie un prilej pentru intreprinderi de a-si ingrasa veniturile. Pericolul de a cadea in ispita este mare, insa datoria noastra de crestini-ortodocsi este ca sa ne apropiem cat mai mult de aspectul spiritual al vietii noastre. Preotii se straduiesc sa le aduca la cunostinta crestinilor ca viata materiala trece, scopul fiecarui crestin fiind mantuirea, si impreuna cu neamul sau sa stea drepti la Judecata de Apoi. Mai ales ca tineri este extrem de important sa intelegem valoarea sufletului nostru de la o varsta cat mai frageda pentru a constientiza necesitatea valorificarii timpului putin oferit in calea mantuirii, savarsind fapte bune si pastrand inimile curate de ispita pacatului. - Ce activitati desfasurati pentru a face Ortodoxia auzita tuturor? - Pentru a aduce cat mai multi tineri pe calea mantuirii, este esential ca tinerii ortodocsi din toate colturile lumii sa formeze un cerc de prietenie; prietenie bazata pe dragoste de Dumnezeu si neam. A fi tanar crestin ortodox in aceasta lume materialista si plina de ispite, desigur, nu este usor. Daca tinerii de astazi se unesc si formeaza un nucleu pentru a se sprijini unii pe altii si sa traiasca in spiritul promovat de invatatura Sfintilor Parinti, a sfaturilor crestine, calea spre mantuire va deveni mai usoara. Iar daca tinerii de astazi vor fi luminati la minte si cu frica de Dumnezeu, ei vor deveni viitorul societatii de maine in care crima si drogul nu vor domni, ci pacea si dragostea lui Dumnezeu. Ca tineri romani-ortodocsi, incercam, in primul rand, sa atragem pe alti tineri ca noi, si prin fapta sa inmultim credinta. Participarea la Sfanta Liturghie este cel mai important lucru pentru consolidarea noastra. Pentru a-i atrage la Biserica, incercam sa facem si alte activitati sociale, care sa creeze o legatura de prietenie intre toti, ca ulterior sa simta nevoia de a se regasi in sanul Bisericii. Pentru a face Ortodoxia auzita tuturor, ne straduim sa publicam articole cu tematica crestina in ziarele locale, sa dam interviuri la televiziunea romana din America si Canada si sa participam la festivalurile romanesti unde, pe langa magazinele romanesti, care reprezinta bucataria romaneasca, Biserica reprezinta credinta si cultura romaneasca. - Mentineti legatura cu romanii ortodocsi din diaspora? - In vara lui 2007, ROYA a organizat multe activitati, intrunind tineri ortodocsi romani din nordul Americii pentru a se cunoaste si a incepe un dialog. Una din intalniri a avut loc la Troy Michigan –U.S. - unde tinerii Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane din America si Canada s-au intalnit si au petrecut un week-end impreuna cu un sobor de preoti, cu deosebita onoare de a-l avea alaturi pe Arhiepiscopul Nicolae Condrea si Episcopul Ioan Casian. A doua intalnire ROYA a avut loc la Toronto – Canada - unde tinerii din America au venit pentru a se revedea cu prietenii pe care i-au facut la intalnirea din Troy. Pe langa hrana sufleteasca - Sfanta Liturghie, Sfantul Maslu si Vecernia - tinerii au avut parte si de o cina, unde si-au impartasit impresiile traite. Picnicul organizat dupa Sf. Liturghie si meciurile de fotbal au fost un mare succes. De asemenea, si celelalte activitati desfasurate, precum si vizitarea altor Biserici Ortodoxe romanesti. In timpul iernii, tinerii nu au uitat sa mearga si la colindat de Sfintele sarbatori de Craciun, pentru a demonstra ca, desi departe de Tara, nu si-au uitat traditiile stramosesti. Aceste intalniri au creat prietenii adevarate bazate pe credinta si dragoste in Dumnezeu. - Ce intentii de viitor aveti? - Pentru viitor, avem nadejdea ca Dumnezeu sa ne ajute in a mari cercul nostru de prietenie si de a aduce cat mai multi tineri pe calea Ortodoxiei si speram ca activitatile noastre sa constituie un exercitiu permanent a misiunii noastre aici, aducand Ortodoxia in inima fiecaruia. - Cum vedeti colaborarea cu tinerii ortodocsi din Basarabia? - Colaborarea tinerilor romani din America cu cei din Basarabia dorim sa se bazeze in primul rand pe inceperea unui dialog permanent, prin care sa ne impartasim din experienta de pana acum si pentru a largii cercul tinerilor crestin-ortodocsi. Dialogul are la baza doua realitati care ne unesc indiscutabil: suntem romani, dar mai ales suntem toti crestini ortodocsi. In afara dialogului putem colabora la nivel cultural, prin prezenta in presa scrisa, schimb de carti si de publicatii si, nu in ultimul rand, colaborare prin schimburi de experiente directe, care se pot organiza in viitor. - Ce le-ati dori tinerilor ortodocsi din Basarabia, dar si romanilor de pretutindeni? - Tinerii Romani Ortodocsi din America si Canada le doresc prietenilor lor din Basarabia multa credinta si putere pentru a continua activitatile lor cele bune spre folos si spre mantuire. Va multumim pentru ca ne-ati ajutat sa largim grupul nostru de prietenie si asteptam sa colaboram si de acum inainte. Fie ca Bunul Dumnezeu sa calauzeasca si sa pazeasca in toti pasii vietii romanii de pretutindeni. Amin. - Va multumim mult! Cezar SALAHOR, vice-presedintele ASCOR Basarabia, Flux Foto: Flux.md

O noua adunare a Grupurilor Business-urilor Romanesti din Triunghiul de Aur

Kitchener, Canada/Romanian Global News
Accesari :214
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Sub egida Asociatiei Romanilor din Triunghiul de Aur, sala mica de la Transilvania Club din Kitchener va gazdui miercuri, 13 februarie, o noua adunare a Grupului Business-urilor Romanesti din Triunghiul de Aur al Canadei. Adunarea, care va avea loc cu incepere de la ora 19.00, va avea ca tema „Incometax for small businesses” (Taxa pe venit pentru afacerile mici) si va avea ca invitat un contabil cu 20 de ani de experiena in domeniu, care va destainui din secretele meseriei sale. Vor urma apoi dezbateri si discutii libere pe aceasta tema, in care interlocutorul va incerca sa raspunda la intrebarile ce se vor pune. ARTA invita la reuniunea oamenilor de afaceri romani din zona Kitchener-Waterloo-Cambridge-Guelph, pe toti romanii care au un business activ sau pe cei care au un plan de business si vor sa-l aduca la viata.

Cotinua seria „Stress Skills for Life” pentru romancele din Toronto

Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :238
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Centrul „Romanian Settlement Worker” din Toronto a initiat un grup de sprijin social, adresat femeilor care sunt rezidenti permanenti in Canada. Grupul se intalneste in fiecare saptamana, miercuri, de la ora 17:30 la sediul centrului, din 1420 Burnhamthorpe Road East, Mississauga. Fiecare intalnire incepe cu impartasirea de experiente placute sau mai putin placute, schimburi de informatii utile si continua cu o tema de discutie. Tema propisa de centru pentru saptamana viitoare, la intalnirea de miercuri, 23 ianuarie, este “Stress Skills for life” si il va vea un invitat de la Region of Peel Health Department. In mijlocul grupului femeile nou venite au sansa sa gaseasca prietene, sa schimbe impresii intr-o atmosfera relaxata, prietenoasa si confidentiala.

Burse de studii in strainatate pentru romani

Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :365
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, prin Centrul National pentru Burse de Studii (CNBSS) in Strainatate, a anuntat lansarea ofertei de burse pentru anul universitar 2008 - 2009. Oferta contine burse pentru stagii de studii universitare si postuniversitare in strainatate, burse de studii sau cercetare acordate in baza documentelor de colaborare bilaterala sau oferite in mod unilateral de alte state. Bursele din prima categorie sunt atribuite pentru stagii de studii universitare, postuniversitare, stagii de cercetare/specializare postuniversitara si postdoctorala in strainatate cu durata de 2-10 luni, in limita a 600 de luni de bursa intr-un an universitar acordate fractionat candidatilor eligibili, in functie de solicitarile acestora. Participarea la concursul national are ca scop obtinerea unei finantari din partea statului roman pentru efectuarea stagiului de studii sau de cercetare in strainatate la universitatile la care au fost acceptati in urma demersurilor personale. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, prin CNBSS, asigura cheltuielile de transport international pana la locul de stagiu si retur, o singura data in perioada stagiului, precum si cheltuielile de intretinere a bursierului in strainatate, prin bursa cu un cuantum lunar de pana la 1000 de dolari USD, in functie de cheltuielile estimate de institutia primitoare si de cuantumul pe tari aprobat prin ordin de ministru. Calendarul desfasurarii concursului national are urmatoarea configuratie: 21 martie 2008 - termenul limita pentru depunerea dosarului de candidatura, 24 martie - 18 aprilie: verificarea administrativa a dosarelor, 21 aprilie - 30 mai: evaluarea candidaturilor, 02 - 13 iunie: selectia candidaturilor si afisarea rezultatelor, 16 - 18 iunie: depunerea contestatiilor, 19 iunie - 2 iulie: solutionarea contestatiilor si afisarea rezultatelor finale. Bursele din a doua categorie sunt atribuite pentru stagii de studii universitare, postuniversitare, stagii de cercetare/specializare postuniversitara si postdoctorala sau studii complete universitare, de masterat sau doctorat, in strainatate, conformofertelor valabile pentru anul universitar 2008 - 2009. Candidatii depun un dosar de candidatura la Centrul National pentru Burse de Studii in Strainatate, urmand sa fie acceptati sau nu de partea externa, ulterior castigarii concursului national. MECT, prin CNBSS, asigura transportul international din Bucuresti pana la locul de stagiu si retur, o singura data pe an universitar, si burse in valuta in functie de cuantumul pe tari aprobat prin ordin al ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, suplimentare fata de bursele finantate de guvernul tarii primitoare. Tara primitoare poate acoperi cheltuielile de scolarizare, de intretinere in strainatate, asistenta medicala in caz de urgenta si transport intern. Tarile cu care Romania are incheiate acorduri de colaborare bilaterala, in domeniul burselor de studii sau cercetare sunt urmatoarele: Azerbaidjan, Armenia, Belgia (pentru partea valona), Grecia (oferta City College si a Universitatii Sheffield), Italia, Luxemburg, Nigeria, Norvegia, Polonia, Pakistan si Siria). Cei interesati pot obtine informatii despre continutul dosarului de candidatura sau oferta completa de burse accesand site-ul CNBSS, roburse.ro.

Testul britanic de cetatenie: prea greu pentru majoritatea britanicilor

Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :263
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Potrivit cercetarilor recente, citate de portalul csmonitor.com, numai 1 din 7 cetateni britanici ar reusi sa treaca examenul de cetatenie. O varianta online a testului a relevat ca britanici stiu mai putine despre propria lor tara decat polonezii, finlandezii, suedezii sau germanii. Din peste 11.000 de britanici care au simulat testarea, numai 1.585 au reusit sa obtina procentul necesar de 75%, pentru a trece. Faptul ca britanicii insile au reusit in numar prea mic sa treaca testul de cetatenie (simulat) a dat nastere criticilor, potrivit carora stacheta este situata prea sus. Datele Guvernului arata ca aproximativ 1 din 3 persoane au picat testul de cetatenie de la introducerea sa, in noiembrie 2005. „Asta demonstreaza ca testul nu este simplu”, spune Henry Dillon, editorul unui ghid de studiu care ajuta imigrantii sa se pregateasca pentru asa numitul „Test Viata in UK”. „Este ceva pentru care trebuie sa studiezi la fel cum trebuie sa o faci pentru testul de condus”. „Trebuie sa fie un test adevarat” spune un purtator de cuvant al Guvernului. „Suntem de acord cu ideea ca daca oamenii nu iau testul nu obtin cetatenie. Ideea este ca oamenii sa demonstreze ca inteleg societatea britanica si cultura sa, si asta este ceea ce le va permite sa se integreze”. Un studiu demografic realizat anul trecut previzioneaza ca populatia de 60 de milioane a Marii Britanii va creste cu 4.4 milioane in urmatorii zece ani, si ca aproape jumatate din aceasta crestere va fi alimentata de imigratie. Pentru a face fata acestei provocari, guvernul va pune la punct in saptamanile urmatoare un nou sistem de evaluare a celor nou-sositi, care imprumuta ideologia sistemului australian cu „puncte”, pe care imigrantii le primesc, si care ii va accepta in UK numai pe cei cu punctaj mare. Punctele reflecta aptitudinile, varsta, experienta, potentialul de castig si necesitatile de pe piata de munca. „Nu este vorba despre reducerea numarului, ci despre a ne asigura ca avem numai oamenii de care avem nevoie, oamenii care sa acopere lipsurile de pe piata muncii sau oamenii care vor aduce bani tarii” a spus un oficial de la Home Office, sub protectia anonimatului.

Expozitie de pictura la ICR Lisabona

Lisabona, Portugalia/Romanian Global News
Accesari :255
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}ICR Lisabona a invitat in luna februarie doi artisti plastici, cu stiluri diferite, sa-si prezinte expozitia organizata in comun. Amy Alves (Filipine - pictura pe matase) si Aires Prata (Portugalia - pictura pe panza) vor expune la Lisabona, in perioada 7 februarie-6 martie, in cadrul expozitiei Olhares Cruzados, cu ocazia comemorarii Anului European al Dialogului Intercultural. Amy Manalo Alves s-a nascut in Manila, Insulele Filipine, este casatorita cu un portughez si s-a stabilit in Portugalia din 1996. A trait multi ani in Golful Persic unde a lucrat ca asistenta de bord, reusind sa cunoasca in acest fel aproape intreg globul. Desi ii place sa deseneze de mica, abia recent s-a aventurat in domeniul picturii pe matase. A urmat cursul de perfectionare in acest domeniu la Fundatia Culturala din Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite si de atunci a continuat pe acest drum fara sa se opreasca. Revenita in Portugalia a inceput sa deseneze peisaje portugheze si africane, printre altele. Lucrarile sale au fost expuse in grupuri sociale, baruri, restaurante si hoteluri. Pentru a-si perfectiona cunostintele tehnice a inceput un curs de pictura la Societatea Nationala de Arte Frumoase din Lisabona. Aires Benevides Prata s-a nascut in Sao Vicente da Beira, districtul Castelo Branco, Portugalia, pe data de 14 aprilie 1946. La varsta de 10 ani a intrat la Scoala de Industrie si Comert din Castelo Branco unde, sub orientarea Inginerului Russinho, a avut sansa de a fi initiat in arta picturii in goase. Dupa terminarea cursului a plecat la Lisabona unde si-a inceput cariera profesionala in domeniul desenului industrial. Incurajat de familie isi urmeaza pasiunea pentru arta, mai intai sub orientarea lui Joao Faria Blanc la CGD ((Banca portugheza Caixa Geral de Depósitos), apoi a Mariei Helena Lima la CVP (Crucea Rosie Portugheza) din Parede. In prezent urmeaza cursul de pictura al Societatii Nationale de Arte Frumoase—Portugalia. In 2005 expune pentru prima oara inclus in expozitia colectiva a CGD.

Week-end-uri de film romanesc la Montreal

Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :264
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Asociatia ROCADE, in parteneriat cu Centrul National al Cinematografiei si Cinema du Parc, organizeaza, la Montreal, „Les Week-ends du Film Roumain” (Weekendurile Filmului Romanesc), un eveniment dedicat filmelor semnate de regizori clasici ai cinematografiei romanesti. Potrivit portalului Faptu’ Divers, incepand cu data de 2 februarie, cate un week-end pe luna va fi dedicat dedicat regizorilor romani, cinefilii canadieni avand ocazia sa vada filme de Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Nicolae Margineanu si Stere Gulea. In primul week-end, pe 2 si 3 februarie, va fi proiectat filmul „Balanta”/”Le Chene” (1992), regizat de Lucian Pintilie, pe 8 si 9 martie, va rula „Stefan Luchian”/”Stephane Luchian” (1981), semnat de Nicolae Margineanu, iar pe 5 si 6 aprilie va fi difuzata pelicula „Morometii”/”La Famille de Moromete” (1987), in regia lui Stere Gulea. In ultimul week-end, pe 10 si 11 mai, va avea loc proiectia filmului „Padurea spanzuratilor”/”La Foret des pendus” (1964),de Liviu Ciulei. Proiectul are drept scop conservarea si favorizarea schimburilor culturale intre Romania si provincia Quebec, precum si valorificarea potentialului si specificului cinematografiei romanesti in spatiul multicultural din Montreal. Un alt obiectiv al evenimentului este acela de a face cunoscuta, si mai mult, comunitatea romanilor care traiesc la Montreal, prin valorile sale, cu filmele noului val de regizori, precum Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Cristian Nemescu, Cristi Puiu si Catalin Mitulescu.

Povesti si povestiri romanesti la Chieri

Chieri, Italia/Romanian Global News
Accesari :246
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Luni, 4 februarie, la Biblioteca oraseneasca din Chieri, Tullia Chiarioni a prezentat cateva povesti si povestiri romanesti cuprinse in volumul sau „Cand o face plopul mere”, publicat de catre Editura Carrocci (2007). Potrivit site-ului primariei din Torino, intalnirea a facut parte dintr-o serie mai ampla de manifestari organizate de catre Primaria din Chieri, in colaborare cu realitati institutionale, cu scopul de a stimula o mai buna cunoastere a romanilor prezenti in oras, de a contribui la descoperirea valorilor culturale ale acestora.

Mediatori interculturali la Anagrafe din Via Leoncavallo

Torino, Italia/Romanian Global News
Accesari :237
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}In fiecare luni si joi de la orele 8.30-14.30 la ghiseul Biroului de Evidenta a Populatiei (Anagrafe) din Via Leoncavallo n. 17 este prezenta o mediatoare romanca. Rolul acesteia este de a furniza informatii privind inscrierea in Registrele de evidenta a populatiei, obtinerea atestatului de sedere, precum si orice alte proceduri care ii privesc pe cetatenii romani, informeaza pagina de web a Primariei din Torino.

Ambasadorul roman la Oslo in vizita la Jacobsen Electro

Oslo, Norvegia/Romanian Global News
Accesari :235
Tuesday, 05 February 2008
{mosimage}Ambasadorul Romaniei in Regatul Norvegiei, Cristian Istrate, a efectuat joi, 31 ianuarie, o vizita la sediul companiei Jacobsen Electro, specializata in constructia de statii si retele electrice. Diplomatul roman a fost insotit de Valentin Maracinescu, consilierul economic al Ambasadei In Romania, Jacobsen Electro a realizat statia de inalta tensiune de la Rosiori (Baia Mare). Oaspetii romani au avut o intrevedere cu Johan Svendsen, presedintele companiei si cu alte persoane din conducere. Au fost explorate, cu aceasta ocazie, perspectivele dezvoltarii de catre Jacobsen Electro de noi proiecte in Romania, indeosebi in conditiile aderarii tarii noastre la Spatiul Economic European.

Menu Principal

Arhiva 2008

Arhiva 2008

Arhive