Cu acest fapt sunt de acord atat cei care sprijina activitatea bisercii cat si cei care se arata reticenti. De altfel, analistii politici de la Moscova sustin ca si perspectiva religioasa a lui Putin devine tot mai prietenoasa fata de Biserica Ortodoxa Rusa, titreaza publicatia Moscow Times, preluata de Romanian Global News. In piata Lubyanskaya exista un mic lacas de cult care, se pare, este biserica oficiala a Biroului Securitatii Federale (BSF). La sfintirea lacasului, in 2002, alaturi de Patriarhul Alexei al II-lea, a fost prezent si directorul BSF-ului, Nikolai Patrushev. Acel moment ar fi trebuit sa marcheze incetarea conflictului dintre cei doi « dusmani »: Biserica Ortodoxa Rusa si organismul care a ucis mii de preoti si calugari ortodocsi. Dar momentul a reusit cu greu sa iasa in evidenta tinand cont de contextul incalzirii spectaculoase a relatiilor dintre Biserica si stat pe care l-au adus cei 8 ani de politica dictata de Vladimir Putin, si el este un fost agent KGB si, mai nou, un declarat  crestin ortodox.
De asemenea Putin a promovat in inalte functii ale statului diversi declarati credinciosi, cum ar fi cazul lui Vladimir Yakunin din Sankt Petersburg, un apropiat al presedintelui care a ajuns in fruntea Cailor Ferate Rusesti si care sprijina financiar Biserica cu sume mai mult decat generoase. Avand un trecut strans legat de KGB, astazi Yakunin a devenit un mecena pentru Biserica Ortodoxa Rusa. Yakunin, alaturi de mai multi altii,  fost inclus de catre analisti in asa-numita lista a « ortodocsilor  cekisti » (chekist fiind apelativul folosit in limbaj informal pentru a desemna agentii securitatii sovietice).
Relatiile extrem de prietenoase dintre Biserica si institutiile statului nu au surprins deloc criticii Bisercii Ruse, care sustin ca cea din urma a fost impanzita de agenti secreti in epoca sovietica. Documente de la KGB si din arhivele Partidului Comunist, facute publice dupa 1990, au scos la iveala modul in care numerosi « duhovnici » erau recrutati din randul agentilor secreti, iar Alexei nu este o exceptie, el fiind, inainte de a ajunge patriarh, agentul secret Drozdov. In 1991 Alexei si-a cerut iertare in cotidianul Izvestia spunand totusi ca e fost absolvit de vina.
Dupa ce in 2004 Mitropolitul Kiril (cel care se crede ca il va urma pe Alexei) l-a sripijinit pe Vladimir Putin in discursul sau critic la adresa aparatorilor drepturilor omului de la Moscova, clericii au fost alaturi de presedinte si in momentul in care acesta incerca sa controleze situatia din Ucraina in care revolutia portocalie era vazuta ca un complot al Vestului impotriva guvernului pro-rus de la Kiev. Analistii politici avanseaza chiar ideea ca biserica l-ar fi ajutat pe Putin la cel mai recent proiect politic – numirea lui Medvedev in fruntea Guvernului si pregatirea lui pentru tronul de la Kremlin.
Nu in ultimul rand Biserica Ortodoxa Rusa a colaborat activ cu serviciile secrete de la Moscova in instrumentalizarea atacurilor impotriva Bisericii Ortodoxe Romane si in special a Mitropoliei Basarabiei, ca parte a BOR, transmite Romanian Global News.

Foto: Vladimir Putin (stanga), Patriarhul Alexei al II-lea (dreapta)

Ministerul Muncii a prezentat un plan de masuri, cu termene clare si responsabili pentru fiecare masura in parte, in scopul facilitarii contactului direct dintre oferta de locuri de munca de care dispun angajatorii romani si romanii care muncesc in afara granitelor si doresc sa revina in tara. Prim-ministrul a aratat ca o prima actiune concreta in cadrul acestui set de masuri este organizarea unei Burse a locurilor de munca pentru romani, la Roma, peste 10 zile – in data de 23 februarie. Reprezentantii autoritatilor romane vor merge la Roma impreuna cu angajatori din domeniul constructiilor, pentru ca acestia sa-si prezinte oferta de locuri de munca, ce include peste 1.500 locuri de munca pe durata nedeterminata. Angajatorii ofera pe langa salariu si alte bonusuri precum tichete de masa, cazare. Bursa locurilor de munca pentru romanii din Italia va fi organizata pe trei sectiuni: Un punct de informare in care vor fi prezentate locurile de munca disponibile aflate in baza de date a Agentiilor pentru Ocuparea Fortei de Munca, precum si prezentarea ofertelor EUREST (reteaua europeana de ocupare a fortei de munca). Un punct de informare si consiliere al directiei pentru protectia drepturilor lucratorilor romani in strainatate. Vor fi prezentate riscurile muncii la negru, consiliere cu privire la modalitatile de obtinere a unui loc de munca legal Sectiunea reprezentantilor angajatorilor, in cadrul careia angajatorii sa-si prezinte ofertele, informare asupra locurilor de munca, conditiilor de angajare, salariile si pachetele salariale. O directie importanta pe care se va merge este informarea romanilor din strainatate in ceea ce priveste oportunitatilor oferite de piata muncii din Romania. In acest scop, a mentionat premierul Calin Popescu-Tariceanu, vor fi utilizate presa de limba romana din Italia si Spania, ambasadele si site-ul Ministerului Muncii, al Ministerului de Externe, pe care sa fie postate ofertele de locuri de munca din Romania. „Dorim sa facilitam astfel contactul direct al ofertei de forta de munca a angajatorilor romani cu muncitorii romani care muncesc in afara granitelor si doresc sa revina in Romania”, a declarat Primul-ministru, mentionand ca aceasta campanie se bucura de sustinerea unor companii mari din Spania si Italia care au afaceri deschise in Romania, precum Pirelli, transmite Promt Media reluata de Romanian Global News.

Prezentarea cartii s-a bucurat de  o asistenta numeroasa care a avut privilegiul de a participa la o reuniune literara de inalta tinuta, onorata de autorul poemelor, de traducatoarea Teresa Leitao, de criticul Fernando Couto e Santos si de Antonio Lobo Antunes, unul din cei mai reputati scriitori portughezi contemporani, laureat al Premiului „Ovidius” acordat de Uniunea Scriitorilor din Romania, „un titan al literaturii universale”, dupa cum l-a descris in cuvantul introductiv, d-l Virgil Mihaiu, directorul ICR Lisabona. Ne face o deosebita placere sa remarcam cuvintele pline de caldura adresate de marele scriitor lusitan operei si vietii lui Dinu Flamand, vorbind cu mare emotie despre prietenia care ii leaga de peste trei decenii. Antonio Lobo Antunes a tinut sa mentioneze atasamentul pe care il are fata de Romania si fata de poporul roman, pe care il apreciaza din toata inima, ca fiind purtatorul unui tezaur spiritual de mare calitate si avand intelectuali de cea mai inalta clasa, care, de altfel s-au afirmat pregnant, de-a lungul timpului, pe scena internationala. Scriitorul lusitan si-a exprimat convingerea ca in viitorul apropiat potentialul oamenilor de cultura romani nu va intarzia sa ofere lumii intregi contributii semnificative, devenind o voce importanta in contextul dialogului cultural-stiintific, la nivel global. De altfel, Lobo Antunes, a tinut sa precizeze ca „cei mai mari scriitori francezi sunt romani, cei mai mari sculptori francezi sunt romani, cei mai mari artisti francezi sunt romani”, starnind aplauzele entuziaste ale publicului. Intreaga prezentare a sa a fost un omagiu si un elogiu adus intelectualilor romani, pe multi dintre ei avand ocazia sa ii cunoasca personal in cadrul unor vizite la Bucuresti, pe care i-a descris ca fiind veritabili fidalgo, avand o eleganta si o prestanta morala si spirituala care i-a ajutat sa supravietuiasca in conditiile deosebit de grele ale perioadei comuniste.
Prezenta scriitorului Antonio Lobo Antunes la evenimentul literar din seara precedenta, organizat de ICR Lisabona impreuna cu Editura Quasi din Porto, la care a fost publicata antologia lui Dinu Flamand, alaturi de poet si de traducatoare, a conferit un gir al inaltei aprecieri pe care celebrul om de litere lusitan o are nu numai fata de vechiul sau prieten Dinu Flamand, dar si fata de numerosi oamenii de cultura din tara noastra pe care ii considera de o valoare intelectuala si umana de cea mai buna calitate. Nu putem sa nu remarcam faptul ca interventia acestui mare intelectual portughez a reprezentat un adevarat lobby pentru Romania, intr-un spatiu cultural de mare amploare, contribuind in mod evident la consolidarea unei imagini din ce in ce mai vizibile a prezentei creatiei romanesti in strainatate. Totodata, mentionam si felicitarile pe care le-a primit conducerea ICR Lisabona, din partea altor invitati, cum ar fi d-l Andre Dourado, fost consilier cultural in cabinetul lui Jose Manuel Barroso,  sculptorita Maria Leal da Costa,  d-na Nadine Gourdin, directoare la Colegiul Francez „Charles Lepierre”, Mario Sena Lopes si Jorge Silva de la Editura Guerra e Paz etc., referitoare la numeroasele evenimente organizate de ICR Lisabona care in mai putin de un an de activitate a reusit sa acopere o arie cat mai diversificata de manifestari culturale romanesti, oferind publicului strain oportunitatea de a cunoaste indeaproape o parte din cele mai importante creatii din varii domenii cultural-artistice.

Pe marginea colectiei Stiinta si religie lansata in 2006 la editura Curtea Veche, academicianul Basarab Nicolescu, fizician teoretic, Thierry Magnin, preot si fizician, si Magda Stavinschi, presedinta Asociatiei Romane pentru Dialog intre Stiinta si Teologie, vor discuta potentialitatile unui nou sistem de valori bazat pe dialogul transdisciplinar intre stiinta si religie. Apropierea intre cele doua moduri de cunoastere constituie o preocupare a multor ganditori contemporani, unii dintre ei tradusi in colectia ingrijita de Basarab Nicolescu si Magda Stavinschi, precum Ian G. Barbour, John Polkinghorne, Niels Henrik Gregersen.

Potrivit Planului de Actiuni Rusia - Ucraina, elaborat pana in 2009, subcomisiile de solutionare a conflictelor regionale din comisia comuna ruso-ucraineana isi vor concentra activitatea asupra reglementarii problemei transnistrene, pornind de la pozitiile stabilite de comun acord. Acestea prevad ca problema va fi rezolvata pe baza respectarii suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova, prin definirea si stabilirea, intr-o baza legala, a statutului special al regiunii transnistrene. Nici vorba de retragerea trupelor ruse din raioanele de est ale Basarabiei, ocupate in prezent de paramilitari separatisti pro-rusi si unde mai bine de 40% din populatie este de origine romana, restul fiind in proportii relativ egale rusi si ucrainieni. Nici o referire la faptul ca enclava separatista pro-rusa a devenit placa turnanta a comertului cu arme si unul din principalele puncte de aprovizionare cu armament a terorismului international...Acset lucru nu a fost amintit poate si pentru faptul ca « scurgerea » armamentului transnistrean se face in mare parte prin portul ucrainean Odessa...
Potrivit planului, Rusia si Ucraina urmeaza sa incheie si o conventie privind deschiderea de noi consulate in cele doua tari, dar si sa intensifice activitatea grupului de lucru bilateral interinstitutional pentru reglementarea legislativa a problemelor de proprietate si a exploatarii obiectivelor de transport feroviar pe portiunea Rossosi-Certkovo-Millerovo.
Cartile s-au facut marti, cand Iuscenko a avut o intrevedere cu Putin, dupa ce Gazpromul a amenintat Kievul ca inchide robinetul. Robinetul de gaz nu s-a inchis dar Iuscenko a facut concesii fara precedent in fata lui Putin. Cu un cinism demn de inaintasul sau Stalin, Putin a declarat “emotionat” ca Rusia va indrepta arsenalul nuclear catre Ucraina in cazul aderarii la Alianta Nord-Atlantica. In plus, Iuscenko a promis ca Ucraina va adoptao legislatie care sa interzica instalarea de baze NATO pe teritoriul sau. “Daca partea rusa este ingrijorata de bazele militare, atunci Ucraina nu va avea niciodata asa ceva (...) Suntem dispusi sa stabilim acest lucru la nivel constitutional”, a spus el, in cursul unei intalniri cu membrii comunitatii ucrainene de la Moscova. Constitutia ucraineana interzice deja tarii sa gazduiasca baze militare straine. Cu o singura exceptie. Rusia, care are inchiriata o baza a flotei sale din Marea Neagra in portul ucrainean Sevastopol.

Foto: Viktor Iusenko (stanga), Vladimir Putin (dreapta)

Ce-i face pe acesti romani sa nu-si mai doreasca Romania, se datoreaza in buna parte clasei politice corupte si nesimtite care guverneaza de 18 ani.
„Dupa 12 de ani de Canada, chiar nu se mai pune problema sa ma gandesc la intoarcere. Sigur, in timp, am avut si eu, si sotia, momente de ezitare si de cumpana. Suntem mereu in contact cu ce se intampla in Romania, asa ca v-as spune doar atat: uitati-va la scandalurile de aici si comparati-le cu cele de acolo. Aici avem "scandalul acomodarilor rezonabile", "scandalul comanditelor" etc, acolo avem "scandalul tuica si caltabosul", "scandalul termopanelor". Pana si asta ne arata ca nu incape comparatie intre modul de viata de aici si cel de acolo. Aici, cei care aleg sa traiasca din putin o fac pentru a-si urma un vis, au aceasta sansa datatoare de sens. Sunt, poate, artisti, studenti eterni sau, pur si simplu, liberi sa nu se trezeasca dimineata. Acolo, din putin traiesc cei multi, majoritatea; milioane de oameni muncesc numai pentru a avea ce sa puna pe masa. Nu viseaza, isi ineaca amarul in alcool sau se zgaiesc prin fereastra televizorului la parada continua si opulenta a celor bogati. Poate ca doar cand joaca la loto le mai trec franturi de vis prin minte, dar pentru ca, evident, nu le iese nimic din jucatul la loto decat un cumul de frustrari, devin din ce in ce mai agresivi, se razbuna pe altii, pe semenii lor, la fel de frustrati ca si ei. Romania? Nu, multumesc”.
(Sandu, 48 de ani, Rive-Sud)

„Da, am avut parte de umilinte de cand am venit in Canada, insa daca ramaneam in Romania as fi fost terminat. Acolo umilinta e lege, aici e legata de conditia de nou venit, e trecatoare, nu te duce la disperare. Sunt de trei ani aici si inca nu ma consider integrat. Nu mi-am gasit locul, insa am simtit mereu ca progresez, pe cand acasa vedeam clar cum ma plafonez. Viata e mult mai usoara in Canada, ai totul la indemana, acolo pana si platile curente constituie cateodata adevarate aventuri. Altfel spus, aici esti eliberat de enervarile cotidiene si poti sa te concentrezi asupra a ceea ce vrei sa faci, chiar daca optiunile sunt atat de variate incat nu stii incotro sa apuci. Deja am inceput sa-mi fac prieteni (deocamdata, romani), dar sunt in contact cu multe persoane de etnii diferite si mi se pare ca pana si asta e o experienta buna: m-am imbogatit ca om, am aflat despre viata in alte parti, despre culturi si civilizatii despre care nu stiam mai nimic. Ar trebui sa-mi mearga rau de tot ca sa-mi treaca prin cap sa ma intorc. Da, parintii mei sunt in Romania, dar eu trebuie sa raman aici”.
(Florin, 30 de ani, Montreal)
„Nu la Romania ma gandesc eu, deja ma trage ata in America. Din Romania am evadat in urma cu 7 ani si, inainte sa vin in Canada, am lucrat mult pe croaziere. Abia cand m-am hotarat sa ma "asez" am ales Montrealul, dar sunt aici de doi ani si imi dau seama ca gustul pentru aventura nu m-a parasit. Pe undeva, mi-as dori mai mult sa traiesc intr-o tara din Europa, insa sunt constienta ca am sanse mai bune in State. Simt nevoia sa apartin unei culturi mari, nu ma mai pot multumi cu putin. In Romania nu m-as intoarce nici in ruptul capului sa-mi fac viata, chiar daca uneori am nostalgii aproape viscerale dupa un anumit petec de iarba cu roua sau dupa gasca de nebuni cu care mergeam la Cinemateca. Am acum prieteni peste tot in lume si ma adaptez oriunde foarte usor, cred ca asa imi este dat sa traiesc, sa explorez fara incetare, chiar daca in cultura patriarhala din care provenim acesta ar fi un destin de neconceput pentru o femeie”.(Andreea, 33 de ani, Montreal)
„De cand am pus piciorul in Canada, am inteles ca aici e locul meu. Nu m-am simtit niciodata bine in Romania: nesiguranta veniturilor si a joburilor, prostia si intoleranta sefilor, mizeria si mirosurile pestilentiale, saracia si vaicarelile continue, rudele care-ti umpleau viata fara sa le invite nimeni, toate acestea mi-au ajuns repede la os. De la 20 de ani am inteles ca locul meu era in Occident si, la 27, cand am avut ocazia, am emigrat. Voiam sa nu mai aud de pile, de barfe, de "nu-mi permit sa...", de oameni inapoiati dar "smecheri" etc. N-am avut nicio problema sa ma adaptez aici si nu ma intereseaza deloc ce se intampla acum in Romania. Oricum, de mizerie nu va scapa tara aia prea curand; desi ne-a socat atunci, suntem deja constienti cu totii ca Brucan a fost optimist. Chiar daca acum e membra in Uniunea Europeana, decalajul fata de Occident va fi tot timpul evident. Sunt aici de 8 ani, mi-am luat echivalentele pentru studii, imi schimb joburile cand gasesc ceva mai bun si... sunt liber sa traiesc asa cum vreau. De ce m-as uita inapoi?” (Lucian, 35 de ani, Laval)

Mare i-a fost mirarea lui Alexe Rau cand fizicianul rus, care la 14 februarie, implineste 80 de ani, i-a raspuns in limba romana la intrebari, chiar daca acesta nu s-a nascut in Basarabia, ci in Marea Britanie.

– Stimate domnule academician, sunteti descendent din vita basarabeana. Mai tineti vreo legatura cu bastina stramoseasca?

– „Vreo legatura” e prea putin spus. Precum vedeti, va raspund in limba romana, pe cand dvs. m-ati intrebat ruseste...

– Astazi sunteti pus pe surprize...

– La ce va referiti?

– Am in vedere, mai intai, comunicarea pe care ati prezentat-o in cadrul acestei conferinte internationale, prilejuita de aniversarea a 170-a a Bibliotecii de Stat a Rusiei, facand un adevarat fureur. Si a doua surpriza este ca vorbiti atat de bine limba noastra...

– Iata ca si dvs., cand va referiti la aceasta limba, recurgeti la exprimarea eufemistica. Academicianul Piotrovski, un mare romanist si un foarte bun prieten al familiei noastre, a tot vorbit despre situatia lingvistica din Basarabia, inclusiv despre felul acesta al multor intelectuali, iscat din ratiuni de circumspectie politica, desigur, de a ocoli numele ei cel adevarat. Dar ea este limba romana si n-ai ce-i face. Bovarismul politicienilor de la Chisinau, care poate fi numit cu un cuvant mult mai dur, numai ca nu-mi pot permite sa cobor atat de jos, intretinut, ba nu – generat de o seama de politicieni chiar de aici, de la Moscova, este o mostra de ignoranta agresiva. Eu nu cred ca in conditiile cresterii nivelului de instruire si ale democratizarii opacitatea obscura a acestor grupari sovine nu va fi dezamorsata definitiv. Lucrul acesta, insa, depinde de vorbitorii acestei limbi, in primul rand, de intelectualii de la voi care trebuie sa spuna adevarul. Iar daca „a spune adevarul” vi se pare o expresie cam bombastica, atunci tineti-va de ceea ce se numeste demnitate intelectuala. Eu, fiind departe de locurile de bastina ale strabunicilor mei, tin la aceasta limba tocmai din acest sentiment de demnitate, care include, pentru un intelectual, si datoria de a cunoaste si de a vorbi limba mamei care i-a dat viata si l-a crescut. Daca bunelul si bunica erau basarabeni vorbitori de limba romana, daca tatal meu si mama mea au fost la fel, chiar daca, in virtutea situatiei lor, nu au prea avut conditii sa se si afirme in aceasta limba, cum puteam eu sa fiu altfel? Mai mult chiar, desi m-am nascut si am crescut departe de Basarabia, am mers pe urmele tatei si mi-am luat si eu o sotie basarabeanca, de prin partile Sorocii, asa incat, atunci cand ne retragem in caminul nostru familial, mai vorbim si romaneste. Am si mers impreuna, de cateva ori, cand eram mai tineri, in ospetie la parintii si la rudele sotiei mele.

(...)
– Va multumesc pentru interviu.

– Iar eu va multumesc pentru invitatie si va rog sa transmiteti cititorilor revistei „Magazin bibliologic” urarile mele de fericire si de mai bine. Mai ales cititorilor de prin partile Sorocii, oameni despre care am niste amintiri de nesters.

Foto: jurnal.md

"Exista la ora actuala o serioasa lipsa de forta de munca in Romania, in conditiile in care anul trecut au fost create mai mult de 170.000 de noi locuri de munca", a declarat premierul Tariceanu. Angajatorii ofera pe langa salariu si alte bonusuri precum tichete de masa, cazare. Prima actiune de acest fel este organizarea unei Burse a locurilor de munca pentru romani, la Roma, peste 9 zile - in data de 23 februarie. Reprezentantii autoritatilor romane vor merge la Roma impreuna cu angajatori din domeniul constructiilor, pentru ca acestia sa-si prezinte oferta de locuri de munca, ce include peste 1.500 locuri de munca pe durata nedeterminata. O directie importanta pe care se va merge este informarea romanilor din strainatate in ceea ce priveste oportunitatilor oferite de piata muncii din Romania, a precizat Tariceanu.
 "Dorim sa facilitam astfel contactul direct al ofertei de forta de munca a angajatorilor romani cu muncitorii romani care muncesc in afara granitelor si doresc sa revina in Romania", a declarat premierul, mentionand ca aceasta campanie se bucura de sustinerea unor companii mari din Spania si Italia care au afaceri deschise in Romania, precum Pirelli.

Romanii nu se inghesuie sa isi schimbe cetatenia in primul rand pentru ca cea mai mare parte dintre ei nu sunt convinsi ca vor sa isi petreaca restul vietii in Spania, si in al doilea rand pentru ca ar trebui sa renunte la cetatenia romana. Conform datelor din Registrul Civil Central din Spania, citate de Actualitatea Romaneasca, in primul trimestru din 2007, 32.650 de imigranti au obtinut cetatenia spaniola, urmand sa fie solutionate alte 150.000 de cereri. Cei mai multi au fost cubanezi si peruani, iar romanii cu acte de rezidenta care au dorit si cetatenia spaniola reprezinta sub 1%. Spania si Romania nu au incheiat inca un acord astfel ca cetatenii celor doua state sa beneficieze de dubla cetatenie. Inainte de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, romanii ajunsi pe teritoriul spaniol se fereau sa renunte la cetatenia romana deoarece nu mai aveau dreptul sa cumpere terenuri in Romania. Nici acum nu mai sunt atrasi sa isi schimbe cetatenia deoarece singurele drepturi pe care le castiga in plus sunt cele politice. Interesati sunt doar cei care vor sa se stabileasca definitiv in Spania si vor sa le ofere toate drepturile cetatenesti copiilor lor. Laura Dumitru este de 9 ani in Spania si a reusit sa obtina cetatenia spaniola. “M-am casatorit in anul 2000, iar dupa un an de casnicie am putut solicita cetatenia spaniola. Am facut-o mai mult pentru fetita mea, ca sa aiba ambii parinti spanioli, sa nu am probleme cu actele pe viitor”, explica Laura pentru “Adevarul”. Cine este interesat sa devina cetatean spaniol si a locuit deja 10 ani pe teritoriul Spaniei trebuie sa se prezinte la Registrul Civil cu urmatoarele acte: certificatul de nastere, cazierele din Romania si Spania, certificatul de luare in evidenta in registrul primariei, certificatul de rezidenta, copii dupa numarul de identificare a imigrantului si dupa pasaport, un document care sa ateste sursele de venit din Spania.

Iuliana Vilsan, artist vizual, a absolvit Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti (1995) si Universitatea Nationala de Arte Bucuresti, sectia pictura (2000). A realizat decoruri, costume, pictura si instalatii pentru mai multe spectacole din tara si din strainatate. Palmaresul sau include premii la festivaluri internationale, precum si o nominalizare la Gala premiilor Uniter 2006 pentru cea mai buna scenografie (spectacolul Livada de visini, Teatrul National Targu Mures). Este fondatoare a galeriei De Interese (2001). Lucrarile ei se afla in colectii private din Danemarca, Germania, Franta, Italia, Suedia si Romania. Bogdan Pelmus, artist vizual, este absolvent al Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti, sectia pictura (1999). A fost distins cu Premiile I la Concursul National de pictura pentru tineri artisti – Fundatia « Arte e Arta », Bucuresti (2005) si la Concursul tinerilor artisti, Galeria Dominus, Bucuresti (1998). Membru fondator al grupului Hibrid, impreuna cu Theo Pelmus, Stefan Tiron si Andrei Ciubotaru (2003) si al grupului Sursa, impreuna cu Maria-Magdalena Pelmus si Florina Nita (2001). Este prezent in colectii particulare din Romania, Suedia, Italia, Bulgaria, Macedonia si Danemarca. Din comisia de jurizare au facut parte Teodor Moraru, Marcel Bunea si Gheorghe Vida. Bursele „Constantin Brancusi”, initiate de ICR in 2005, isi propun sa le ofere plasticienilor romani ocazia de a lucra intr-un mediu artistic international. Programul se adreseaza profesionistilor cu performante recunoscute in domeniu, indiferent de varsta. Bursierii sunt gazduiti, timp de trei luni, la atelierul contractat de statul roman la Cité Internationale des Arts din Paris si dispun de o suma pentru cheltuielile de intretinere, materiale si transport. Pana acum, burse „Constantin Brancusi” au mai fost acordate artistelor Suzana Fantanariu, Ana Banica, Anca Anghel Coller si Stela Lie.
Amintim ca tot la Cité Internationale des Arts din Paris vor mai fi prezenti in acest an compozitorul Nicolae Brindus si violoncelista Laura Buruiana, beneficiari ai burselor „George Enescu” acordate de ICR (www.icr.ro/burse_enescu).

Accademia di Romania intentioneaza in acest fel sa celebreze memoria unuia dintre cele mai reprezentative personaje ale sale, Dinu Adamesteanu, membru al Scolii in 1935-1942, evocandu-i personalitatea si activitatea complexa ca arheolog, director de santier si profesor, implicarea sa in valorificarea si tutela patrimoniului arheologic, transmite Romanian Global News. Intalnirea are in vedere sa puncteze si cele mai recente rezultate ale sale, in diverse sectoare disciplinare pentru care Adamesteanu si-a manifestat interesul constant: cercetarea arheologica a lumii grecesti din Dobrogea, Sicilia si Magna Grecia, raporturile dintre coloniile grecesti si lumea indigena, aerofotografia si topografia arheologica si valorificarea muzeala si tutelarea patrimoniului arheologic.