Din pacate in declaratia propusa de Ucraina nu se precizeaza nimic de plecarea trupelor ruse de pe teritoriul celui de-al doilea stat romanesc. Sa fie aceasta o capcana a diplomatiei ruse aruncata pe piata de ucrainieni, ca si moneda de schimb in trocul economic Moscova-Kiev ? Si de fapt ce garantii doreste Ucraina ? Acelea ca o parte a consecintelor Pactului Ribbentropp- Molotov vor fi batute in cuie de Rusia si SUA ? Mai clar ca cei 3 milioane de romani de peste Prut vor ramane mereu despartiti de cei 21 de milioane de dincoace de Prut ?
Planul ucrainean, profund antiromanesc, vine sa continue seria inceputa de Insula Serpilor si continuata de Canalul Bastroe.
Oleksandr Ceali, seful cancelariei prezidentiale, a declarat ca problema cooperarii pentru rezolvarea crizei transnistrene este inclusa in Planul de Actiune 2008 pe care presedintii ucrainean si cel rus l-au semnat recent la Moscova.

Foto: Viktor Iuscenko (stanga), Vladimir Putin (dreapta)

Pachetul ‘Pasiunii’ oferit iubitorilor de mare include un minisejur special dedicat indragostitilor la Hotel Europa din Eforie Nord. Acest pachet include o noapte cazare intr-o camera dubla, o sampanie si un platou cu prajituri in camera, o cina romantica la lumina lumanarilor in Restaurantul Blue Dolphin si un mic dejun servit in camera, toate pe langa ziua de rasfat la ANA Aslan Health SPA (hidromasaj sau baie cu struguri 20 min., masaj uscat de relaxare 30 min., acces la piscina interioara, sauna si Jacuzzi). Pachetul este valabil intre  11.02.2008– 18.02.2008. Pentru mai multe detalii vizitati pagina anahotels.ro

Ecuatia privind situatia minoritatii romane din Ucraina nu este una pozitiva, a declarat Ion Popescu, intr-o discutie purtata miercuri cu jurnalisti romani prezenti la Kiev. "Suntem intre trecut si viitor, este o situatie foarte grea. Romania este deja in UE, Ucraina are inca mult de strabatut pana acolo. Contam ca Romania sa fie un avocat pentru UE, sa o aduca mai aproape de Europa, nu vorbim de blocurile militare. In acelasi timp, ar trebui sa fie un avocat si pentru romanii din Ucraina asa cum Ungaria este un avocat pentru ungurii din Romania, din Slovacia si din alte tari. Daca acest lucru se va intampla, atunci viitorul nostru este optimist", a declarat Ion Popescu, membru al comisiei pentru probleme ecologice si presedinte al delegatiei permamente a Ucrainei la Consiliul Europei. "In Constitutia Ucrainei sunt multe lucruri spuse bine", considera Ioan Popescu. "Mai ales ca am fost unul dintre autorii acestei Constitutii si am insistat ca in Ucraina sunt numai ucraineni ca populatie bastinasa, dar se recunoaste si existenta altor popoare ca fiind populatie autohtona. In art. 19 este prevazut ca exista programe de dezvoltare national-culturala, iar administratiile de stat sunt obligate sa le finanteze in zonele unde minoritarii locuiesc compact si traditional. Nu intotdeauna sunt bani la nivelul bugetului si depinde de cei care sunt la guvernare, iar pentru 2008 nu au fost prevazuti bani pentru astfel de programe", a declarat deputatul. In regiunea Cernauti s-a propus, de exemplu, finantarea programelor din bugete regionale. Insa acolo, fiind majoritari portocaliii, doar 26 de deputati au votat pentru acest lucru, subliniaza deputatul de origine romana, care face parte din grupul parlamentar al Partidului Regiunilor, formatiunea politica a fostului premier prorus Viktor Ianukovici. Un alt lucru bun din Constitutie este invatamantul, dreptul la studii superioare. Totusi, nici pana in ziua de astazi nu s-a deschis la Cernati universitatea multiculturala, promisa din 1999 de fostii presedinti ucrainean, Leonid Kucima, moldovean, Petru Lucinschi, si roman, Ion Iliescu. Nu s-au gasit nici bani, nici cadre si nici dorinta diplomatica pentru a face acest lucru, explica Popescu. "Avem probleme cu scolile romanesti", adauga Popescu. "De exemplu, la Cernauti s-a luat decizia ca cel putin patru obiecte, intre care istoria si geografia, sa se predea in limba stat ucraineana in scolile romanesti. Inainte, predarea se facea in limba materna, iar limba de stat era studiata profund pentru a ca elevii sa se poata descurca. Riscam ca scolile romanesti sa se transforme in scoli ucrainene, iar unele chiar pot disparea", avertizeaza deputatul. Cea mai spinoasa problema insa este problema sociala, pentru ca in satele unde locuiesc romani nu a fost dezvoltata infrastructura, nu au fost introduse gaze, nu au fost dezvoltate intreprinderi puternice. De aceea, romanii pleaca din Ucraina sa isi caute de lucru in alte tari. In acest fel, din populatia apta de munca circa 50% a plecat, subliniaza Ioan Popescu. Apropiatii lui Timosenko sunt interesati de Bistroe, portocaliul de la Kiev nu seamana cu cel de la Bucuresti.
In opinia unicului deputat roman din Rada Suprema a Ucrainei, daca va functiona bine Canalul Bistroe, atunci vor fi mai multe locuri de munca pentru populatia din zona, care are probleme economice. Totul depinde de puterea locala de acolo, repeta deputatul, membru al comisiei pentru probleme ecologice din Rada Suprema a Ucrainei. De Canalul Bistroe sunt legate insa interese economice, explica Ion Popescu. "Daca ne uitam cine are interes la zona Dunarea, ajungem la un oarecare deputat Krug, care e seful grupului de prietenie Ucraina-Romania. Domnul Krug are mare interes si influenta la Dunare. El este reprezentantul partidului lui Timisenko. Nu vorbim de el ca deputat, ci de structrurile care il sustin", precizeaza deputatul din partidul rival, al lui Ianukovici. "Unde va fi domnul Krug, unde vor fi oameni care ii sunt alaturi, acestia vor decide ce se va intampla cu Bistroe in continuare si daca se vor da bani in continuare pentru dezvoltarea acestuia", spune Popescu.
Culoarea portocalie din Romania si cea din Ucraina nu e aceeasi. "Portocaliul din Romania inca mi se pare ca miroase a liberalism, iar cel din Ucraina este cu totul altceva, au aderat majoritatea fortelor nationaliste. E ca si cum in Romania culoare portocalie i-ar apartine lui Vadim Tudor", explica deputatul din Partidul Regiunilor. In opinia lui, problemele cu Bistroe si cu Insula Serpilor pot fi rezolvate si in alt fel: impreuna, Romania si Ucraina sa elaboreze niste proiecte comune, care sa ia in considerare si probleme de ecologie, si problema economica si sa fie in beneficiul ambelor state, dar in primul rand, al populatiei din zona. Apoi, exista solutia de a transforma aceste zone in euroregiuni, in zone de comert liber, si atunci ar veni si capital strain si ar fi aplicate standarde internationale. "Poate se va dezvolta si tursimul rural", se gandeste deputatul.  Singurul deputat roman din Parlamentul Ucrainei a declarat ca se opune aderarii la NATO, pentru ca acest demers ar diviza Ucraina si ar supune unor pericole inutile populatia, care isi doreste doar aderarea la UE. "As vota NU  la un referendum pentru NATO, pentru ca am imparti populatia in doua. Ucraina ca stat ar fi in situatia balcanizarii, in varianta Iugoslaviei. Fiecare zona etnica si confesionala se va transforma intr-o mini-Transnistrie, or, cu mentalitatea si saracia de astazi, totul se traduce in trafic de droguri, armament si zona de instabilitate", a detaliat deputatul roman Ioan Popescu.
"Ucraina a doptat in 1991 o declaratie ca este tara neutra, iar pentru a adera la un bloc militar este nevoie de referendum si acest referendum va esua, daca ar fi facut astazi. Daca Ucraina adera la NATO, atunci tara se va dezbina pentru ca este divizata teritorial: partea occidentala este pro-NATO, iar partea din sud este impotriva", a explicat Popescu. El a aratat ca NATO este o "problema foarte dificila", intrucat 70% din populatia Ucrainei este impotriva aderarii. "In acelasi timp, in aceeasi proportie sau chiar mai mare, ucrainenii sunt pentru aderarea la UE.  In Uniunea Sovietica blocul NATO arata ca un bloc advers. In al doilea rand, armata Uniunii Sovietice participa la misiuni internationale, precum cea din Afganistan, unde oamenii au fost inapoi in sicrie. In fiecare sat exista morminte ale celor care nu s-au intors si au fost adusi morti din Afganistan. Acum, fortele NATO se afla in Afganistan. Ucraina a participat si la o misiune in Irak si de acolo au fost aduse 18 sicrie. Se poate considera foarte putin, dar pentru o familie este foarte mult", a mai spus Popescu, subliniind ca ucrainenii nu vor sa "isi trimita copii la moarte" si ca nu isi doresc "un razboi in componenta NATO". Ioan Popescu a evidentiat si problema de ordin militar-economic in ceea ce priveste aderarea la NATO, amintind si de amenintarile venite dinspre Rusia. "In Ucraina exista inca un complex militar-industrial: avioanele si tancurile. Aderand la NATO trebuie schimbat echipamentul si armamentul. Daca industria militara ucraineana se trezeste in fata cuvantului conversie, va sti ca inseamna somaj. Exista problema ca rachetele rusesti nu vor mai fi indreptate numai spre Bruxelles, Praga, Sofia sau Bucuresti, ci si catre Ucraina", a spus Ioan Popescu. Intrebat daca, in opinia sa, venirea lui Putin la summitul NATO de la Bucuresti vizeaza sa intensifice presiunea Moscovei asupra Ucrainei, in sensul renuntarii la aderarea la NATO, Ivan Popescu a infirmat aceasta ipoteza. "Putin vine la Bucuresti sa discute la Bucuresti acelasi lucru pe care l-a discutat cu Bulgaria. Sa-si rezolve problema diversificarii surselor de gaze, sa vanda mai mult gaz in Europa, sa aiba mai multe cai de acces in Europa", a punctat deputatul de origine romana. 

Potrivit NewsIn, citata de Romanian Global News, ministrul de externe de la Chisinau, Andrei Stratan, a spus ca a vorbit joi cu seful diplomatiei romane despre "tot ce s-a acumulat in ultimii ani". Romania nu are alta alternativa decat sa ajute Basarabia, considera Stratan. El a subliniat ca pentru aceasta ca este necesara semnarea Tratatului politic de baza si mai ales a acordului privind frontiera de stat, dar a dat asigurari ca "exista disponibilitate si dorinta deschisa de a continua dialogul" pentru definitivarea negocierilor celor doua documente politice.
"Am discutat astazi despre relatiile bilaterale si tot ce s-a acumulat in ultimii ani. Dorinta este de a avea o continuitate a bunelor relatii pe care le-am avut cu Romania. Problemele de pe ordinea de zi trebuie sa fie mai detaliat discutate si solutionate. Este disponibilitate si dorinta deschisa de  a continua dialogul in ceea ce priveste definitivarea negocierilor celor doua documente politice - Tratatul politic de baza si Tratatul de partneneriat si cooperare, ma refer la acordul privind frontiera de stat", a declarat Stratan dupa intalnirea bilaterala avuta cu ministrul Adrian Cioroianu.
Stratan a mai afirmat ca "definitivarea documentelor trebuie facuta la nivelul expertilor", chiar daca practic s-a finalizat procedura de negocieri."Urmeaza doar finalizarea, semnarea si punerea in aplicare a acestor documente, care sunt deosebit de importante, atat pentru Republica Moldova, cat si pentru Romania. Dupa aceea vor urma si alte eforturi, care sunt astazi in discutie la nivel ministerial si la nivel de cooperare sectoriala. Mai avem de muncit. Totul depinde de dorinta noastra, pentru ca intelegere este", a completat acesta.
Si Adrian Cioroianu a declarat ca "grosul celor doua documente este deja lucrat" si ca vor mai exista numai "unele ajustari din partea ambelor parti".

Tratatul de baza si acordul de frontiera sunt doua documente aflate in centrul disputelor dintre Bucuresti si Chisinau. La sfarsitul anului trecut, Chisinaul a expulzat doi diplomati romani, dupa ce autoritatile statului vecin au fost profund deranjate de unele declaratii ale ambasadorului roman in capitala basarabeana, Filip Teodorescu, referitoare la motivele care impiedica semnarea Tratatului de baza.
Romania este prima interesata sa aiba un tratat de baza si un tratat de frontiera cu Chisinaul, dar nu poate accepta insistenta partii basarabene de a introduce prevederi si referiri inacceptabile pentru un stat modern european, afirmase ambasadorul. El a explicat ca partea moldoveana solicita introducerea in acest acord a unei referiri la Tratatul de la Paris din 1947, document care spune, cu referire la frontiera dintre Romania si Uniunea Sovietica: "Granita dintre Romania si URSS este granita care a fost convenita intre Romania si URSS in 1940".
"Pentru toata lumea este insa clar ca in 1940 si pana in 1947 Romania nu a incheiat niciun fel de acord cu URSS in legatura cu o asemenea granita. Deci, e un fals istoric si, daca atunci a fost acceptat, este pentru ca Romania era un stat invins si ocupat si fara posibilitatea de a-si apara interesele sale suverane", a argumentat ambasadorul Teodorescu. "Este evident ca in anul 2007 acceptarea aceluiasi fals istoric care s-a facut in 1947 ar fi cu totul de neconceput", a adaugat reprezentantul diplomatic al Romaniei la Chisinau.
Unii observatori au apreciat ca aceste declaratii au fost "stangace". Ministrul roman de externe a precizat ulterior ca Romania respecta toate tratatele si acordurile la care este parte, inclusiv Tratatul de la Paris din 1947. 
Aflat in decembrie la Chisinau, la inaugurarea noului sediu al Consulatului Romaniei, Cioroianu a fost rugat sa comenteze o declaratie a presedintelui moldovean Vladimir Voronin, care spusese ca semnarea Tratatului de baza si a Tratatului de frontiera cu Basarabia este cheia pentru restabilirea bunelor relatii. Seful diplomatiei a afirmat ca este foarte optimist in ceea ce priveste cele doua tratate.
Au fost pana acum cinci intalniri ale expertilor pe marginea Tratatului de baza si sapte intalniri ale expertilor pe Tratatul de frontiera, a explicat Cioroianu. Dar acest optimism, a precizat ministrul, se bazeaza pe munca expertilor, care trebuie lasati sa se intalneasca si sa nu fie incurajata obstructionarea expertilor prin declaratii politice.
Acordul de Cooperare dintre Bucuresti si Chisinau, numit cu titlul generic Tratat de baza, a fost parafat de ministrii de externe ai celor doua state in anul 2000, iar in primavara anului 2003 ministrul de externe de atunci al Romaniei a anuntat ca Bucurestiul este gata sa semneze Tratatul parafat in anul 2000. Tot atunci s-a convenit ca, la nivel de experti, cele doua parti sa definitiveze aspectele formale minore legate de semnarea acestui acord. Insa la prima intalnire a expertilor, in vara anului 2003, autoritatile moldovene au venit cu un alt document, care punea in evidenta faptul ca oferta Romaniei de a semna acordul parafat in anul 2000 a primit un raspuns negativ. In aceste conditii procesul de dialog a fost reluat si in momentul de fata se discuta despre incheierea unui Acord european de Parteneriat si Cooperare, explicase anul trecut, in decembrie, ambasadorul Filip Teodorescu. In ceea ce priveste Acordul de frontiera, in 2003 Romania a venit cu un set de propuneri privind cooperarea la frontiera, printre care si un Acord privind regimul frontierei. Intrucat nu s-au inregistrat progrese, in 2006 Bucurestiul a retransmis documentul privind regimul de frontiera.

Pozitia lui Adrian Cioroianu in privinta Tratatului de baza cu Chisinaul a fost diferita de cea a precedesorului sau in fruntea diplomatiei, Razvan Mihai Ungureanu."La ce mai foloseste un Tratat de baza la 70 de ani de la incheierea Razboiului Mondial? De ce ne este teama? Ca Romania va da buzna peste Chisinau? Acestea sunt afirmatii fara absolut niciun fel de continut, fara absolut niciun fel de motivatie. Ele provin dintr-o atitudine pe care eu nu o pot explica altfel decat o mentalitate retrograda", declara Ungureanu intr-un interviu. Fostul sef al diplomatiei pleda pentru o viziune moderna, care sa tina cont de atasamentul comun fata de Uniunea Europeana.
Intrebat, joi, daca se asteapta ca Romania sa puna o vorba buna pentru aderarea Basarabiei la UE, ministrul Andrei Stratan a raspuns echivoc: "Noi vom vedea care va fi vorba buna sau nu prea buna din partea Romaniei". Iar apoi a adaugat, ca o explicatie: "Decizia se adopta in unanimitate, prin consensul statelor membre".
La remarca ministrului moldovean, cum ca Romania nu ar avea alta alternativa decat sa ajute Basarabia, Adrian Cioroianu a explicat ca exista si posibilitatea "inteparii si tachinarii prin conferintele de presa", dar ca datoria ministrilor este cultivarea unui dialog deschis, pentru ca "nimeni nu castiga din asa ceva".
"Nu e prima data cand ne intalnim, dar e prima data cand am stat de vorba la aceeasi masa. Si nu e niciun secret, va spun ca am schimbat numere de telefon, acum sper ca le vom si folosi", a declarat ministrul de externe Adrian Cioroianu despre intalnirea sa cu omologul de la Chisinau. Comentariul lui Stratan privind schimbul de numere de telefon a fost scurt: "De aia schimbam numere de telefon, ca sa le folosim".
Adrian Cioroianu participa la reuniunea OCEMN a  ministrilor de externe ai statelor UE si ai statelor din regiunea extinsa a Marii Negrei, la Kiev, unde s-a lansat oficial “Sinergia Marii Negre – o noua initiativa de cooperare regionala”. In cadrul acestei reuniuni a avut o intalnire bilaterala cu omologul sau basarabean, Andrei Stratan.
Cand a fost, in decembrie, la Chisinau, pentru a inaugura noul sediu al Consulatului, Adrian Cioroianu nu a fost intampinat de nici un oficial la aeroport si, mai mult, ministerul condus de Stratan l-a acuzat pe ministrul de la Bucuresti ca nu a solicitat nicio intrevedere cu oficiali de la Chisinau cu prilejul acestei vizite, gest interpretat de autoritatile chisinauene drept "inamical si deloc in corespundere cu spiritul unei cooperari dintre doua state, care cu siguranta nu va contribui la ameliorarea situatiei actuale a relatiilor bilaterale intre Republica Moldova si Romania".
Cioroianu a sustinut insa contrariul, spunand ca si-a anuntat aceasta vizita si ca este deschis oricaror discutii cu autoritatile moldovene.
Cioroianu a reiterat atunci, in decembrie, prin intermediul jurnalistilor, invitatia catre omologul sau Andrei Stratan, spunand ca oricand ii va face placere sa-l intalneasca si sa poata discuta toate aspectele si dosarele bilaterale. "Il rog pe colegul meu Andrei sa ne ajutam unul pe altul sa dam jos acest zid al neincrederii si al suspiciunii ce pare a se ridica pe Prut. Nici cetatenii de aici, din Republica Moldova, nici cei din Romania nu au nevoie de acest zid", a spus ministrul roman de externe.
Inainte de vizita la Chisinau, seful diplomatiei subliniase ca prezenta sa in capitala Basarabiei nu inseamna ca va avea neaparat si o intrevedere cu omologul sau de la Chisinau, Andrei Stratan. "Nu stiu daca ma intalnesc" cu ministrul de externe Stratan, a spus Cioroianu in 11 decembrie, adaugand: "Vreau sa am aceasta intalnire".  Ministrul se intalnise cu Stratan la reuniunea OSCE de la Madrid, care a avut loc la sfarsitul lunii noiembrie. Intrebat de ce nu a stabilit atunci intalnirea cu Stratan, ministrul roman de externe a declarat ca, la dorinta sefului diplomatiei basarabene, a ramas ca cei doi sa mai vorbeasca la telefon.
Inca de la preluarea mandatului de sef al diplomatiei, in aprilie, Cioroianu isi exprima dorinta de a se intalni si a discuta cu omologul sau basarabean. Explicand de ce nu a avut loc aceasta intalnire, ministrul de externe a spus la un moment dat: "Nu poti sa te inviti in casa cuiva". Intrebat de ce nu l-a invitat el pe Stratan in Romania, seful diplomatiei romane a reiterat explicatia pe care o dadea inca de la preluarea mandatului - nu vrea sa dea impresia de frate mai mare care il cheama la ordine pe fratele mai mic.

„Prin prezenta, solicitam sa nu fie aprobata prin hotarare de guvern stema orasului Covasna, declarata si statiune balneara de interes national din urmatoarele, serioase si legale, motive:
- nu simbolizeaza, intr-o forma concentrata, traditiile istorice, realitatile economice si social-culturale, locale, specifice unitatii administrativ-teritoriale oras Covasna
- este o stema vadit revizionista, cu continut monoetnic si coloratura ce face trimitere la culorile drapelului national al Ungariei, si care neaga existenta majoritatii romanesti, numeric inferioare in acest oras
- este o stema discriminatorie fata de majoritatea romaneasca din orasul Covasna, care nu se vede reprezentata in viitorul insemn oficial al orasului », se arata in comunicatul celor doua asociatii citat de Romanian Global News.
« Proiectul de stema a fost adoptat printr-o hotarare ilegala a Consiliului Local Covasna, ce poarta numarul 97/2005. Ilegalitatea hotararii susamintite este data de urmatoarele:
- nu a fost supusa niciodata dezbaterii in sedintele Consiliului Local, anterioare celei in care s-a luat hotararea
- nu a fost niciodata afisata si adusa la cunostinta publica, deci nu s-a dat dreptul locuitorilor orasului sa-si exprime punctul de vedere, incalcandu-se astfel dreptul lor legal de a fi consultati, dar si procedura legala prevazuta de H.G. 25/2003
Rezulta foarte clar, din cele expuse, ca stema ce urmeaza sa fie aprobata de Guvernul Romaniei, adoptata prin Hotararea nr. 97/2005 de Consiliul Local cu unanimitatea voturilor consilierilor UDMR, este cu totul alta si nu face parte din cele trei steme afisate spre dezbaterea publica, de unde deriva si incontestabila ilegalitate a hotararii ce o promoveaza. A fost, evident, o inselare a tuturor locuitorilor orasului Covasna, statiune balneara de interes national.
Pentru noi, semnatarii, este stupefiant faptul ca institutia prefectului nu a sesizat vizibila ilegalitate de fond si procedurala si nu a atacat in contencios, ca nelegala, Hotararea 97/2005 a Consiliului Local al orasului Covasna, drept pentru care va solicitam anchetarea acestei situatii si sanctionarea celor vinovati de nerespectarea legilor Romaniei.
In cazul in care solicitarile noastre nu vor primi, prin fapte, un raspuns conform legilor in vigoare, iar proiectul de stema (unul din nenumaratele elemente ale amplei politicii UDMR-iste de marcare a teritoriului cu simbolistica maghiara a tinutului secuizat) se va concretiza intr-o stema aprobata prin Hotarare a Guvernului, ne rezervam dreptul de a sesiza instanta de judecata competenta pentru anularea Hotararii de Guvern, dar si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii pentru crearea, printr-un act al unei autoritati publice, a unei stari de inferioritate pentru populatia romaneasca a orasului Covasna.

Pe acesta cale, tot in contextul amplei politicii UDMR-iste de marcare a teritoriului cu simbolistica maghiara, va sesizam asupra aprobarii de catre Consiliul Judetean Covasna a drapelului national secuiesc ca drapel al judetului. Fata de aceasta provocare neconstitutionala si nelegala va solicitam sa dispuneti Prefectului judetiului Covasna, dl. Gyorgy Ervin, sa intreprinda toate demersurile necesare conform atributiilor sale legale pentru anularea hotararii nelegale.
Avand convingerea ca nimic nu e mai presus de legea tarii, aparata cu onoare de institutia careia ne adresam, asteptam cu incredere raspunsul dumneavoastra », se mai arata in comunicatul semnat de Asociatia « Noi Romanii » si Asociatia « Iustinian Teculescu ».

Ramane ceea ce literatura de specialitate numeste ”nationalismul steagurilor nefluturate”, acel ”nationalism de fiecare zi”, neostentativ, banal si cotidian – ”banal nationalism” il numeste un sociolog britanic. Este partea nevizibila sau neostentativ vizibila, a unei asumari consistente si care ar trebui sa fie tocmai motorul si temelia celui dintai. Este acel tip de nationalism – fara conotatii negative – infiltrat tacit in manuale, presa, discursuri publice si care exista, neconstientizat, in mentalul comunitar. Este ceva care te instituie identitar fara ca sa constientizezi foarte limpede acest lucru in circumstante de zi cu zi. Il traiesti firesc, ca pe un dat, fara sa faci caz de el. Manifestarea lui publica este o latenta, dar care se exprima in situatii speciale. Esti ceea ce esti, dar afli asta sau ti se reaminteste asta, daca e cazul, in contexte paradoxale, fericite sau dramatice, violente sau festive, emotionante insa de fiecare data si definitorii pentru tine. Relatia dintre cele doua tipuri de manifestare etnica / nationala trebuie sa fie coerenta si nu neaparat cauzala. Ceea ce trebuie sa functioneze aici ar fi o dependenta mutuala, in sensul in care ”nationalismul banal” alimenteaza si legitimeaza ”nationalismul steagurilor fluturate”, iar acesta il exprima si exemplifica public pe cel dintai. Osmoza buna da o societate puternica si coerenta. In cazul unor fracturi dintre cele doua tipuri, societatea nu poate functiona fericit, caci gripajele sunt regula, nu exceptia, evolutiei ei. Cand cele doua paliere ale exercitiului identitar nu sunt coerente si nu se alimenteaza reciproc si firesc, nu bruscate si ghidonate politic, este semnul unei incoerente mai adanci si care nu poate fi ostoita prin operatii estetice superficiale.
Societatea din R. Moldova si evolutia ei poate fi citita si prin aceasta grila.
Geografia simbolica si identitatea geopolitica
 Majoritatea populatiei R. Moldova se pronunta constant si sistematic pentru integrarea europeana, chiar daca la nivelul cunoasterii efective a procesului lucrurile nu sunt ideale. Cert este insa ca asumarea exista si este incontestabila. Ceea ce trebuie sa urmeze este exprimarea publica concreta si eficace a acestei stari de spirit. si care trebuie pusa in act eficace si castigator.
Cum se face asta, nu tine de imaginatie. Ci de transpiratie. Drumul integrarii europene a fiecarui stat rasaritean - stim asta deja - a urmat pana acum o ruta limpede. Inainte de integrarea propriu-zisa in UE, tari precum Polonia, Cehia, Slovacia, Romania, Bulgaria sau tarile baltice au trecut prin integrarea in NATO. Dar primul pas al demersului euroatlantic a fost plasarea constienta si asumata a fiecarei tari intr-o geografie simbolica europeana – gen ”Europa Centrala”, obsesia unor state de ”a nu fi balcanice”, asumarea identitatii catolice ostentative etc. Fiecare dupa posibilitati istorice si oportunitati geografice sau religioase.
Din aceasta perspectiva, contradictiile R. Moldova sunt endemice si obsesia ei de a fi un ”caz exceptional”, ineficienta. In realitate, singurele mecanisme prin care se poate plasa intr-o geografie simbolica europeana tin de limba, religie, traditii istorice, mentalitati. Adica tot ceea ce o leaga de vecina ei euroatlantica. Din acest punct de vedere, parteneriatul asumat cu Romania nu mai tine de optiuni personale, ci de optiuni strategice. A clama o limba deja europeana, existenta unei Biserici care se subordoneaza unei Patriarhii europene etc. inseamna a iesi din geografia simbolica neeuropeana, sovietica sau rusa, care te duce, mai degraba, in zona ”vecinatatii apropiate” sau intr-o ambigua zona gri decat in ”vecinatatea europeana”.
Recentul discurs al presedintelui Voronin de la Munchen de la Conferinta internationala de Securitate a avut, dincolo de text, o ampla semnificatie care tine de context. A vorbi in limba rusa in mijlocul Europei – caz unic pentru un presedinte de stat aflat in Politica de Vecinatate a UE – inseamna (si) a te plasa automat si liber asumat intr-o geografie simbolica deloc favorabila optiunii euroatlantice. Mesajul trimis de R. Moldova Europei a fost, constient sau nu, ca dincolo de Prut presedintii care vin in UE prefera sa se adreseze in limba rusa, chiar daca respectiva limba nu este limba oficiala a statului pe care il reprezinta.
Discrepanta dintre optiunea majoritatii populatiei si expresia oficiala este stridenta si nu poate trece nesesizata. Dincolo insa de ambiguitatile identitatii geopolitice a R. Moldova, exista masive contradictii ale discursului intern, macinat de inconsecvente, politizat si, in final, incapabil sa se exprime senin intr-un spatiu public inca neconstituit.
Discursul romanesc: latentele lui a fi sau a nu fi
La inceput a fost discursul (pro)romanesc. Anii 90 l-au adus in prim-planul spatiului public, dar 1994 a insemnat, cu intermitente, iesirea lui din zona discursului oficial sau chiar oficios. Chiar daca toti presedintii R. Moldova au recunoscut ca limba celor doua maluri ale Prutului este comuna, acesta a fost maximul pe care au putut sa il conceada.
    In ciuda absentei publice de la mesele oficiale, latentele acestuia sunt insa consistente. Are de partea lui demografia si academia, chiar daca nu politica oficiala. Ca orice latenta insa, pentru a se explicita, are nevoie de cadre de manifestare, circumstante si impulsuri favorabile. Si tot ca orice latenta, iesirea lui imediata la rampa nu e garantata suta la suta. Este ceea ce au inteles autoritatile de la Chisinau cand, explicit sau implicit, incearca sau chiar blocheaza contactele de orice tip dintre cele doua maluri ale Prutului.
De remarcat, pe de alta parte, ca tacerile unui discurs identitar nu reprezinta anularea lui, caci gradul de manifestare publica, mai ales in societati politizate, este contextual si volatil. Amploarea lui reala nu se poate calcula in functie de prezenta lui publica. Vorba unui amic de aici, discursul romanesc este astazi ”discursul celui de-al doilea pahar cu vin”, adica acela care se exprima in discutiile private atunci cand limbile se dezleaga si inhibitiile spatiului public pot fi estompate mai usor.
Peste acest discurs constitutiv al tinerei republici – vezi ”limba romana” din textul Declaratiei de Independenta si dilemele unioniste fondatoare - , s-au suprapus, in timp, alte doua discursuri, oficiale de data asta si care, in realitate, se bat cat in cap.
Paradoxurile si contradictiile sunt in R. Moldova la ele acasa - mai ales din acest punct de vedere.
Discursul moldovenist antiromanesc sau resentimentul doctrinar
Primul este discursul moldovenist. In esenta, acrediteaza similitudinea intre cetatenie si etnie, producand un discurs moldovenist etnicist, cu pretentii de legitimare istorica de… 650 de ani, asumandu-si nonsalant si, nu o data, ridicol, istoria intregii Moldove medievale. Asta cu riscul suprapunerii masive pe discursul identitar romanesc, mult mai bine plasat geografic (teritoriu) si istoric (capitala Moldovei medievale, simbolistica voievodala etc.) pentru a revendica el mostenirea etnosimbolica a unui teritoriu constitutiv al Vechiului Regat si, ulterior, al Romaniei Mari.
Si promotorii discursului moldovenist anti-Romania stiu asta. De aici logica ineluctabila care ii impinge catre patologii discursive de tip ”Moldova Mare”, exprimate ici-colo public, prin miscari civico-politice, ziare cu asumarea clara a acestui vector (plasat in titlu sau nu) sau discursuri juvenil-teribiliste. Dar ei mai stiu si altceva, chiar daca nu ne spun. Anume ca discursul moldovenist etnicist cu legitimarea istorica de 650 de ani ar presupune, ca prima masura logica, renuntarea la… Transnistria, niciodata parte a Moldovei medievale. Altminteri, sintagme precum ”expansionism”, ”ultimul imperiu” etc. ar trebui sa isi schimbe adresantul…
Drama unui asemenea discurs sta, in realitate, nu doar in imposibilitatea implinirii lui – multe discursuri etnopolitice stau sub acest semn -, ci in constiinta limpede a celor care il promoveaza ca indeplinirea lui este imposibila. ”Moldova Mare” nu este nici macar un vis, pentru ca nici macar promotorii lui nu cred, cu adevarat, in el. De aici, constiinta aproape tragica a unora dintre liderii ei ideologici, a celor mai instruiti dintre domniile lor, care vor sa fie si lucizi, si indragostiti in acelasi timp. Si asta nu se poate.
Consecintele? Transformarea acestui discurs mai degraba in unul resentimentar, negativ, indreptat obsesiv impotriva Romaniei, considerata, tacit, ca vinovata pentru ratarile lor private. E o scuza, poate, buna. Dar atat. Si prea putin pentru a garanta eficacitatea unui discurs identitar statal. Pe termen scurt, este zgomotos si iritant, dar pe termen mediu si lung este condamnat la esec si ineficienta. Ca orice casatorie realizata (numai) din interes.
Antimoldovenismul polietnic si multicultural
Paradoxul identitar al R. Moldova astazi este ca, in realitate, nu are nici un discurs oficial. Are doua. Pe cat de oficial este discursul moldovenist – asumat ca atare in discursul public la cel mai inalt nivel - la fel de oficial este si discursul ”polietnic si multicultural”, asumat si el cu aceeasi intensitate si de la aceleasi inalte tribune. Apelul la textele oficiale poate proba asta lejer.
In functie de interese sau context, unul sau altul dintre discursuri este scos din jobenul politic. In relatia cu Romania, discursul etnicist moldovenist primeaza, in relatia cu Moscova sau Tiraspol, discursul polietnicist si multicultural. In relatia cu Europa sau SUA, cand unul, cand celalalt, in functie de interlocutor.
Astazi, in contextul apropierii politice de Tiraspol, accentul trebuie sa cada pe multiculturalism, de aici necesitatea logica de marginalizare a discursului moldovenist. Selectarea la Munchen a limbii ruse ca limba a discursului sefului statului inseamna prevalarea acestei logici si a acestui discurs identitar. Dar promovarea in Parlamentul R. Moldova a unei asa-zise Comunitati a moldovenilor din Romania si primirea lor oficiala la cel mai inalt nivel este expresia clara a asumarii primului discurs identitar.
Dilema este ca, in realitate, cele doua discursuri oficiale sunt incompatibile unul cu celalalt. Unul postuleaza o majoritate etnica evidenta si fondatoare a statului – logica etnicista – alta o comunitate civica multiculturala si polietnica – logica civica.
 Tertium non datum. Dilemele identitare sunt evidente si, practic, insurmontabile. Dar lipsa unui discurs limpede al Chisinaului pe aceasta directie si fluctuatiile contradictorii nu fac decat sa perpetueze senzatia unei constructii fara fundatie. Carenta exprimata plenar de ambiguitatea relatiei dintre cele doua forme de nationalism despre care vorbeam la inceputul materialului.
La toate aceste dileme pe care le-am punctat aici mai trebuie incluse doua. Prima este legata de problematica transnistreana, citita sub aspect identitar, si care face si mai dificila chestiunea discutata aici. A doua problema este conditia ”diasporei moldovenesti”, obiect de preocupare recenta a autoritatilor de la Chisinau, dar a carei conditie identitara nu face decat sa reproduca incongruentele si ambiguitatile de acasa. Caci orice actiune a statului in aceasta directie trebuie sa decida anterior cine sau ce este ”moldoveanul”. Sau cand este el asa ceva.
Dar despre aceste aspecte, in editorialul urmator.

Dan Dungaciu, Flux

Scopul principal urmarit de comunisti este de a prezenta Romania drept un dusman pentru populatia RM. Fara indoiala, Voronin crede ca in fata unui asemenea pericol extern, cetatenii moldoveni ar trebui sa se solidarizeze cu PCRM si sa-l voteze in urmatoarele alegeri parlamentare. Asadar, in scopuri electorale, atacurile nefondate ale autoritatilor comuniste de la Chisinau la adresa Bucurestiului vor fi secundate de doctrina moldovenismului. Dovada numarul sporit de articole batjocoritoare la adresa Romaniei si a persoanelor care se autoidentifica drept romani in RM, aparute in ultimele luni in ziarele “Moldova Suverana” (MS), “Nezavisimaia Moldova” (NM) si “Comunistul”. Moldovenismul, care in anii stalinismului era o metoda de a “converti” populatia romaneasca din Basarabia si Transnistria la ideologia comunista, astazi serveste pentru unii politicieni drept arma electorala.
Tinta moldovenistilor – electoratul mai putin instruit
    Principala tinta a dezinformarii, care este mijlocul de promovare a doctrinei moldoveniste, este, la fel ca si in anii stalinismului, cetateanul cu mai putina carte. Acest lucru se poate observa, analizand mesajul, mai exact limbajul folosit de ideologii moldovenismului, precum si nivelul celor care constituie auditoriul acestora (a se vedea, de exemplu, corespondenta asa-zisilor cititori, sosita la redactiile ziarelor in sustinerea articolelor moldoveniste). Si, pentru ca orice “moldovean” cu ceva carte descopera falsitatea conceptelor moldoveniste si “devine” roman, ideologii moldovenismului nu-i indeamna pe moldoveni sa se cultive, sa citeasca personal letopisetele moldovenesti, ca sa vada ce spun cronicarii cu privire la identitatea noastra, dar opereaza cu fraze si citate rupte din context din operele acestora, la fel cum, altadata, operau cu citate din Marx, Engels si Lenin, in scop propagandistic.
Falsul este principala metoda de dezinformare si de manipulare a opiniei publice din Moldova folosita de moldovenisti. Intr-un articol din “MS”, din 10 ianuarie a.c., ziaristul Viorel Mihail, de exemplu, declara ca noul “Le Petit Larousse” ar recunoaste termenul de „limba moldoveneasca”, ceea ce, s-a dovedit mai tarziu, a fost o minciuna: publicatia franceza nu a facut “nicio aluzie la „moldoveni” sau la asa-numita „limba moldoveneasca” (Vezi: FLUX, Cotidian National, din 17 ianuarie 2008).
Dezinformarea in slujba moldovenismului
Principala idee pe care vor ideologii moldovenismului primitiv de la ziarele controlate de Guvern sa o inoculeze in constiinta electoratului este aceea ca toti cei care se declara romani in Basarabia o fac din interes, in special pentru a obtine granturi din Romania, pentru ca “au simtit mirosul banului”, oferit de “fratele mai mare roman” (MS, 24 ian. 2008). Moldovenistii care se vand ei insisi pentru “arginti comunisti”, refuza sa admita ca exista moldoveni in Basarabia care nu se lasa intimidati de autoritatile comuniste si isi recunosc deschis identitatea romaneasca. Moldovenistii se fac a uita faptul ca populatia Basarabiei a optat pentru revenirea la grafia latina intr-o perioada in care altfel de ”granturi” puteai primi pentru indrazneala de a te opune politicii de deznationalizare sovietice, iar cei care se autoidentifica acum romani au inceput sa-si declare deschis identitatea adevarata inca in anii 1988-1989, adica pana la evenimentele din decembrie 1989, iar pe atunci Bucurestiul nu acorda granturi.
Dar pe apologetii teoriei moldovenismului adevarul nu-i intereseaza, interesul lor este sa dezinformeze. Astfel, se insista pe ideea, la fel de aberanta, ca grija Bucurestiului fata de basarabeni este una falsa, cu caracter pur electoral. Iata, de exemplu, cu ce “argumente” opereaza “MS” pentru a-si dezinforma cititorii in acest sens: “Declaratiile iresponsabile ale lui Traian Basescu, cele privitoare la cetatenie sau regimul de vize, nu contin absolut nimic real si, in plan afectiv, nu vizeaza vreo dragoste sau grija speciala pentru moldoveni, ci au caracter strict electoral, populist si se inscriu in perimetrul luptei oarbe pe care i-a declarat-o lui Tariceanu. Moldovenii, in acest context, nu sunt pentru el nimic altceva decat simple instrumente de manipulare” (MS, 12 sept. 2007). In opinia mercenarilor de la “MS”, Bucurestiul acorda granturi ziarelor de limba romana de la Chisinau nu pentru ca este interesat in sustinerea presei de expresie romaneasca din Basarabia, dar “pentru ca aceste ziare sa faca politici antinationale moldovenesti si prounioniste”, “pentru a submina statalitatea Republicii Moldova” (MS, 8 februarie 08). Absurditatea acuzatiilor nu se opreste insa aici. Moldova Suverana, mai precis pretinsul si autodivulgatul ”fost agent SRI”, Mihai Contiu, afirma ca functionarii “Departamentului pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni”, prin programele de asistenta in Moldova, nu fac altceva decat sa “spele bani”. Evident ca nu se aduc dovezi, pentru ca scopul acestor propagandisti ai moldovenismului nu este aflarea adevarului, ci denigrarea Romaniei, pe de o parte, si demonizarea acelor cetateni ai RM care se considera si au curajul sa se declare romani, pe de alta.
Ideologii moldovenismului de la Chisinau isi dau seama foarte bine ca moldovenismul lor va fi o “marfa” buna pentru “consum” doar atata timp cat la putere vom avea comunisti: fie declarati, PCRM, fie reformati, rebotezati sau chiar deghizati in haine ”democratice” (de felul partidului de trista amintire PDAM). De aici acest paralelism intre promovarea moldovenismului si lustruirea comunistilor, in speranta ca PCRM se va mentine la putere si dupa 2009. Iata cateva expresii prin care presa procomunista spera sa creeze o imagine odioasa opozitiei: “gunoaie aparute in societate ca din senin (Dostoievskiy le numea liudishki: tipi perfizi, oameni de nimic)”, “marlanii timpurilor de tranzitie”, “limbrici”, “ceva moale ce se scurge printre degete”, “vanzatori de tara” etc. Interesant ca opozitia si anticomunistii, in general, sunt considerati dusmani (”dusmanul intern”, celebrul procedeu de suprimare stalinist), unelte ale Occidentului, care, taman ca si in anii stalinismului, ar avea insomnii cauzate, de data asta, nu de amenintarea URSS, ci de existenta statului RM! Opozitia, spun moldovenistii, il critica pe Voronin pentru ca “Apusului iarasi i se pare puta papusa si a pornit mecanismul de „rusificare” a lui Voronin...” (MS, 22 ian. 2008).
”Intelectualitatea – dusmanul statalitatii moldovenesti”
Tot la fel ca si in anii stalinismului, moldovenistii de la Chisinau (paradoxal, moldovenisti exista si la Bucuresti, dar asta e o problema de discutat cu alta ocazie) isi varsa toata ura si veninul impotriva intelectualilor, in primul rand impotriva scriitorilor. Pentru ei “intelectualul moldovean” este “asemenea unui copil handicapat facut de o mama alcoolica cu un tata epileptic si drogat”, “este o maimuta intelectuala pentru ca nu apartine, asta la modul autentic, nici unei culturi, nici cea rusa, dar nici cea romana” etc. (MS, 7 feb. 08). In opinia moldovenistilor, scriitorii, dupa ce timp de 55 de ani “au indobitocit poporul”, “de vreo 20 de ani” incearca “sa intoarca Moldova in urma cu 200 de ani, spiritual si estetic vorbind. Acuza clasa politica aflata la putere, asta in timp ce ei nu fac nimic altceva decat sa-si medievalizeze propriul popor de dragul propriului lor confort” (MS, 18 ianuarie 2008).
Pentru moldovenisti, “proletcultismul” scriitorilor (“aceste specimene umane”) “este cea mai grea piatra de moara atarnata de gatul democratiei si dezvoltarii acestei tari” (MS, 13 sept. 2007).
Atacul declansat la adresa intelectualilor, in particular a scriitorilor, se explica prin faptul ca intelectualitatea, in marea sa majoritate basarabeana, nu se lasa ”sedusa” de ideologii ”de la palat”, respingand teoria moldovenismului. Ura contra intelectualului la moldovenisti nu se datoreaza numai ”traditiei proletcultiste”, pe care acestia o mostenesc odata cu principalele teze antiromanesti. Ea se explica si prin faptul ca intelectualul din Basarabia are un rol extrem de important in toata aceasta poveste: datorita intelectualitatii basarabene, a rezistentei ei la diversele metode de marginalizare, discriminare si intimidare a romanilor, practicate de autoritati, astazi se mai studiaza in scoala limba romana, dar nu asa cum ameninta de ani de zile puterea de la Chisinau, asa-zisa ”limba moldoveneasca”.
Tot de inspiratie stalinista este si ura cu care niste scriitorasi (scriitorasi, pentru ca respectivii ar fi putut produce si opere de valoare, probabil, daca nu si-ar fi pierdut timpul si energia in slujba ideologiei moldoveniste) ca Viorel Mihail, Mihai Contiu, Dinu Mihail, Valeriu Renita si alti moldovenisti se adreseaza catre cei cu care impart o bucata de paine, adica scriitorilor de expresie romaneasca din Basarabia. Uneori ai impresia ca, daca acestor scriitorasi li s-ar pune in mana cate un pistol, asa cum se proceda pe timpul bolsevicilor, nu doar cele “2 procente de romani “descoperiti” de Recensamantul din 2004” (MS, 29 ian. 08) ar fi puse la zid, dar multe alte sute de mii de cetateni ai acestui stat ar avea de suferit. Numai cat face amenintarea lui Viorel Mihail la adresa scriitorilor: “Tineti-va de acest poporas ca copilul de fusta mamei, altfel va fi trist, chiar foarte trist de voi!”
Pretinsa sustinere populara
La fel ca si in perioada sovietica, putinii promotori ai moldovenismului de la Chisinau de astazi incearca sa creeze falsa impresie ca teoria lor moldovenista este sustinuta de popor. “MS” publica scrisori ale cititorilor, in care acestia, “desi nu sunt specialisti in problema”, jongleaza cu conceptele moldoveniste cu aere de savanti. Iata ce scrie unul dintre asemenea “cititori” in “MS”, din 25 ianuarie 2008: “In 1859, domnitorul moldovean Alexandru Ioan Cuza i-a primit pe munteni, la rugamintea acestora, sub suzeranitatea sa ca pe niste fii rataciti prin lume. Scump a platit pentru asta. In primul rand, a fost detronat, apoi, tara fiind redenumita, s-a inceput o demoldovenizare a tinutului. “Primeste porcul in casa, ca el se suie pe masa”. De atunci si limba moldoveneasca a devenit o cenusareasa a limbilor din lume. A fost ingunoiata cu rusisme intre Nistru si Prut si cu frantuzisme, englezisme s.a., intre Prut si Carpati.... “ Si, urmand exemplul prost al luiViorel Mihail, Mihai Contiu, Vsevolod Ciornei ori al bolsevicilor din anii 30 ai secolului trecut, “cititorul” citat ii gratuleaza pe cei care nu accepta teoria moldovenista cu diverse epitete cu aceeasi rezonanta neostalinista: “tradatori”, “vanduti”, “lichele” etc. “Oare nu trebuie sa ne fie mila de aberatiile in gandirea bolnava a politicanilor de la Dambovita si a lichelelor din R. Moldova?!” se intreaba la un moment dat ”cititorul”, in ”dulcele stil” viorelomihaileanocontian.
“Doctrina moldovenismului” – retrograda si obscura
Dat fiind ca “doctrina moldovenismului” este una falsa, insisi apologetii ei o interpreteaza cu... aproximatie. Daca pentru Stepaniuc, Stati Voronin & Co moldovenii au aparut inaintea romanilor, apoi pentru moldovenistul Mihai Contiu moldovenii au aparut in ultimii “aproape doua sute de ani”, dupa ce Basarabia a fost ocupata de Rusia. Acesta, in una din “operele” sale, declara: “Suma calitatilor moldovenilor, care este o extractie pura a influentei slavone exercitata pe parcursul a aproape doua sute de ani, este incompatibila cu mentalitatea romanului care s-a fixat in realitatile unei altfel de constiinta de neam, de apartenenta la o istorie continua” (MS, 1 august 2007).
In anii stalinismului, unii “teoreticieni” ai moldovenismului “primitiv” din RASS Moldoveneasca, “in cautarea unei argumentari stiintifice a deosebirii dintre moldoveni si romani ca natiune, propuneau sa se cerceteze sangele si dimensiunile antropologice la 20 moldoveni si romani “pur sange”, iar un oarecare istoric - Goian - incerca sa demonstreze “puritatea de sange” a moldovenilor, prezentand genealogia acestora drept deosebita de cea a romanilor inca din timpurile de pana la era noastra.
Citind “operele” moldovenistilor actuali, iti dai seama ca ei sunt pur si simplu niste clone comuniste ale “madanilor” si “goianilor” din anii ‘30 ai secolului trecut. Ei nu au inventat nimic nou, din punct de vedere doctrinar si intelectual ramanand la nivelul moldovenistilor din RASS Moldoveneasca. Astazi, moldovenistul Mihai Contiu vorbeste si el de deosebiri “genetice” intre moldoveni si romani, deosebiri determinate de influenta slava: “Mentalitatea moldoveanului este fundamental opusa celei a romanului. Romanul a trait si s-a dezvoltat intr-un concept natural al tarii, intr-o cultura si civilizatie exclusiv specifica natiunii sale. Moldoveanul s-a dezvoltat intr-un concept stiintific al statului, el a fost cetateanul unei mari superputeri - URSS -, iar sub aspect originar etno-lingvistic, desi facea parte dintr-o republica unionala, s-a diluat benevol in cultura si civilizatia rusa, mergand pana la chiar reformularea genetica prin institutia casatoriilor mixte. Genotipul moldoveanului este cu totul opus celui al romanului. Toate acestea au avut un efect pozitiv asupra sanatatii fizice si psihice a populatiei. Acesta-i poate si motivul pentru care moldoveanul, comparativ cu romanul, are mai multa imunitate la agresiunile externe fata de trupul si mintea sa. Are o blandete excesiva, dar poate fi si de o duritate direct proportionala cu bunatatea atunci cand se simte amenintat” (MS, 1 august 2007).
Faptul ca din punct de vedere doctrinar, teoria moldovenista nu a avansat aproape cu nimic, in comparatie cu anii 30 ai secolului trecut, este explicabil, Si asta se intampla nu atat pentru ca cei care s-au angajat la ”edificarea” noii ”identitati moldovenesti” nu sunt nici pe departe “mintile” cele mai lucide ale culturii romanesti din Basarabia (Teza de doctorat a “istoricului” Stepaniuc, care, conform afirmatiilor istoricilor de notorietate, nu respecta niste elementare rigori stiintifice, este o dovada elocventa in acest sens). Nici “fortele” moldoveniste proaspat recrutate de peste Prut sau de peste Nistru nu sunt tocmai de inalta proba. In unul din articolele sale recente, M. Contiu declara ca a primit o educatie “de departe de a fi printre cele mai bune” (“MS”, 18 ianuarie 2008). Dar si chiar fara aceasta destainuire acest lucru este destul de evident. La fel ca si alti moldovenisti de la Chisinau, el jongleaza cu notiunile de “identitate etnica”, “cetatenie”, “natiune”, fara a le intelege sensul. In unul din articolele sale, el se intreaba filozofic: “De ce moldovenii nu sunt romani?” Si, cu toata seriozitatea, raspunde: “In primul rand, pentru ca sunt cetatenii unui stat membru al ONU care se numeste Republica Moldova. Moldovenii nu sunt romani din aceleasi motive pentru care nu pot fi nici nemti, francezi sau britanici, intrucat nu gandesc, traiesc si nu simt romaneste... Moldovenii nu sunt romani pentru ca nu sunt de nationalitate romana, pot, cel mult, sa devina cetateni romani, dar romani autentici - niciodata!“. Or, confuzia dintre etnonim si politonim este una devenita clasica, in cazul moldovenistilor. Cat priveste pretentia ca detine informatia exacta despre ceea ce gandesc si simt unii indivizi, asta tine, mai cu siguranta, de capacitatile paranormale ale autorului, capacitati pe care le poate aprecia numai un expert in domeniu.
Operand cu concepte false si promovand o ideologie falsa, propagandistii moldovenismului de la Chisinau recurg la un limbaj intolerant si agresiv, “la limbaj de mahala bucuresteana”, dupa cum isi califica unul din ei discursul (MS, 30 ian. 2008). In acest context, amintim cititorilor ca in luna ianuarie a.c., postul de radio “Noroc” a fost in atentia Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) pentru “manifestari xenofobe” si pentru “blamarea minoritatii ruse din Moldova”. Si asta doar pentru ca in timpul unui program matinal din 11 ianuarie, cand se discuta despre animalele de companie tinute la bloc, unul dintre radioascultatori a facut o referire la vecinii sai, care au animale si care sunt, in majoritate, rusi (vezi: “Timpul”, 23 ian. 2008). Ziarele care propaga moldovenismul in Moldova, in special “MS”, desi folosesc cele mai triviale si vulgare cuvinte la adresa persoanelor care se autoidentifica romani in Basarabia, nu s-au bucurat insa nici o data de atentia CCA. Acest lucru confirma parerea multor observatori conform careia CCA este un organ la cheremul PCRM, dar si faptul ca defaimarea Romaniei si campania de intimidare a romanilor continua sa fie o politica de stat in RM.

Anton Dogaru, pentru Flux, preluat de Romanian Global News

Potrivit Romanian Portal, citat de Romanian Global News, pentru a accesa petitia online, a vedea lista de semnaturi si/sau semna, linkul este: http://www.petition online.com/ PSLSIPLV/petition.html

Dosarele de inscriere trebuie inaintate in decurs de 30 de zile de la data aparitiei anuntului in Monitorul de invatamant. Concurentul trebuie sa dispuna de diploma de educator roman si sa aiba macar cinci ani de practica in aceasta meserie. Este in avantaj acel concurent care are diploma de pedagog de specialitate. Dosarele vor fi inaintate la adresa: 5700 Jula, piata Petofi, nr. 3, pe numele primaritei dr. Perjesi Klára. Informatii despre concurs puteti afla la nr. de telefon: 66/526-800. Despre concurs se va decide la sedinta din luna iunie a Consiliului local din Jula, informeaza corespondentul Romanian Global News in Ungaria. Directoarea gradinitei romanesti din Jula, Cornelia Taga, va iesi la pensie cu ziua de 31 iulie 2008.

Banatul, Dobrogea si Teleormanul se vor afla „in lupta” de aceasta data, prin solisti de frunte, ca: Liviu Vasilica, Elena Roizen, Achim Nica, Floarea Calota, Aneta Stan si Nicoleta Voica, ce vor reprezenta cu cinste zonele folclorice. Emisiunea „Dor de cantec romanesc” de la radio Dor de Tara are loc, ca in fiecare saptamana, vineri, de la ora 18.00. Ca de fiecare data juriul vor fi ascultatorii. Prin voturile trimise, in direct, la IDul djrdt acestia vor putea vota zona folclorica indragita.

Programul intrunirii va cuprinde cateva semnalari, astfel: Ion Dumitru, scurta prezentare a trilogiei de memorii Doru Novacovici, Din „Romania dupa gratii” spre libertate; Contra tiraniei si Caderea tiraniei, Editura Adam, Bucuresti, 2001, 2002, 2006 si a noului volum de proza al Corneliei Manuceanu, Un drum cu... povesti, aparut in colectia „Carnetele Observator”, München 2008. Virgil Petala va sustine o comunicare despre poezia haiku, urmata de discuti si lectura propriilor creatii haiku ale Tiei Tarchila. Cornel Cazacu si Tia Tarchila, vor impartasi Impresii de calatorie din Japonia, insotite de proiectii.

Muzica va fi asigurata de o formatie de muzica populara romaneasca din Varsand. Biletele de intrare se pot cumpara la Caminul Cultural, transmite corespondentul Romanian Global News in Ungaria.

Potrivit corepondentului Romanian Global News la Budapesta, premiul principal a fost castigat de filmul lui Cornel Mandrutau cu titlul „Delta”, turnat in Delta Dunarii, Romania. Regizorului si scenaristului de origine romana i-a fost inmanat totodata si premiul criticilor straini Gene Moskowitz pentru acest film. Ragály Elemer a fost premiat pentru regizarea filmului „Delta”, cu Fusul de aur. Cornel Mandrutau a aparut pe scena nationala a filmului cu pelicula „Nu mai am nici un dor”, cucerind la prima participare premiul oferit celui mai bun regizor debutant la Festivalul Filmului Maghiar. Filmele sale de scurt metraj au luat premii la Cracovia, la Ludwigsburg, la Imola si la Sankt Petesburg, Bruxelles, Sofia si Angers. In 2002 creatia sa, cu titlul „Zile frumoase”, a castigat trofeul Leopardul de Argint din Locarno. Filmul sau de scurt metraj, intitulat „Micul Apocrif II”, turnat tot in Delta Dunarii, constituie prima prezenta ungureasca din istorie la Cinefondation de la Cannes. Un rasunet a fost si pelicula „Johanna” din anul 2005, care adapteaza figura istorica a Ioanei D’arc intr-un mediu contemporan.