Standul de anul acesta a incercat sa abordeze dintr-o alta perspectiva prezentarea tarii noastre. Cum in anii precedenti au fost expuse traditiile populare si frumusetile Romaniei prin costume populare, brosuri turistice, afise sau prezentari video, anul acesta organizatorii au exploatat un bine cunoscut simbol romanesc, tema fiind „Romania – Land of Dracula”. Astfel, organizatorii au imbracat pentru o zi costume de vampiri si au incercat sa explice vizitatorilor cine a fost de fapt personajul care l-a inspirat pe Briam Stoker. Trei afise de dimensiuni mari cu Vlad Tepes au atras atentia vizitatorilor festivalului, care ajunsi la standul PRNZ au fost imbiati sa guste si deja cunoscutii mititei romanesti (trasi in tepe si acoperiti cu mustar sau ketchup). O brosura in limba engleza, special editata de revista PRNZ pentru acest eveniment, a informat de asemenea vizitatorii despre cine a fost de fapt Printul Vlad si de ce el este privit ca unul dintre cele mai importante simboluri ale Romaniei.

Cristi Dumitrache, Pagini Romanesti

Este cunoscut faptul ca, legislatia si practica europeana promoveaza ideea de convietuire, in sensul de valoare sociala constand in acceptarea alteritatii, buna intelegere a diferitelor grupuri etnice in cadrul aceleasi comunitati teritoriale si deschiderea spre comunicare sau cooperare. Exista un punct de vedere recunoscut de catre majoritatea liderilor politici si civici, cat si de literatura de specialitate din tara si strainatate, conform caruia in prezent se poate vorbi de existenta la nivel national a “modelului romanesc de relatii interetnice”, model intercultural bazat pe valorile bunei intelegeri si ale cooperarii, considerat etalon european pentru acordarea drepturilor minoritatilor. De aceea, in locul demersurilor pentru institutionalizarea unei autonomii pe criterii etnice – autonomie care exista de facto in judetele cu populatie maghiara numeric majoritara, liderii politici si civici ar trebui sa actioneze pentru ca acest model sa fie promovat si in aceste judete, depasindu-se situatia actuala al existentei unui “paralelism etnic”, sau in care raportul majoritatea-minoritate capata accente conflictuale, existand situatii de discriminare a romanilor si chiar de etnocratie.
In conceperea strategiilor de dezvoltare identitara a judetelor Covasna, Harghita si Mures, trebuie avut in vedere faptul ca populatia de nationalitate romana la recensamantul populatiei din 2002 era de 407.035 persoane (Covasna – 51.790, Harghita – 45.870, Mures – 309.375) reprezentand 36,04 % din populatia totala a celor trei judete, iar populatia de etnie rroma, la aceeasi data, era de 50.234 locuitori (Covasna – 5.973, Harghita – 3.835, Mures – 40.426) reprezentand 4,44 % din populatia celor trei judete. Rezulta ca in judetele Covasna, Harghita si Mures 40 % din totalul populatiei este de nationalitate romana si de etnie rroma, deci nemaghiara. Populatia de etnie maghiara din cele trei judete, in anul 2002, a fost de 668.471 persoane (Covasna – 164.158, Harghita – 276.038, Mures – 228.275), reprezentand 59,18 % totalul populatiei celor trei judete si 46,69 % din numarul total al maghiarilor din Romania (1.431.807). Din cifrele prezentate rezulta cu claritate ca nimeni dintre liderii maghiari nu pot solicita autonomie teritoriala pe criterii etnice facand abstractie de optiunile romanilor, rromilor si a cetatenilor de alte etnii care reprezinta peste 40% din totalul populatiei celor trei judete.
Orice forma de autonomie pe criterii etnice care va conduce inevitabil, la discriminarea si marginalizarea romanilor din judetele Covasna, Harghita si Mures, se va repercuta negativ asupra cetatenilor romani de etnie maghiara traitori in celelalte judete ale tarii. Romanii nu vor putea asista pasiv cum, in mijlocul tarii lor, se formeaza o enclava etnica, in care patrimoniul cultural romanesc, istoria si limba romana, simbolurile romanesti, nu sunt respectate, iar romanilor le sunt incalcate drepturile fundamentale. Sa ne amintim doar, de “tratamentul” de care au avut parte unii soferi care conduceau masini cu numere de Covasna sau Harghita, pe drumurile publice din diferitele zone ale tarii, dupa tragicele evenimente de la Tg. Mures, din primavara anului 1990. Exista cercuri si personalitati de orientare nationala, care de mai multe ori ne-au comunicat, sa transmitem public atentionarea, ca nimeni sa “nu intinda prea mult coarda”, sa nu puna la incercare rabdarea romanilor, deoarece “mamaliga romaneasca”, s-ar putea sa explodeze. Atentionarea este valabila si pentru cei care practica un discurs virulent antiromanesc, prezent in coloanele publicatiei “Europai Ido” si in alte articole ale unor publicisti maghiari din Romania.
In fond nu se poate accepta un model de convietuire interetnica, cu doua unitati de masura, model conform caruia cetatenii maghiari din zona Covasna-Harghita-Mures, pot beneficia de toate drepturile si libertatile unui cetatean roman, in orice localitate din Romania (isi pot stabili resedinta sau domiciliu, pot studia, pot desfasura profesiuni liberare si afaceri, respectandu-li-se identitatea, cultura, limba, confesiunea), pot participa la conducerea tarii, iar cetatenii romani – traitori in aceste judete, sau cei din intreg spatiu romanesc, sa aiba parte – in arealul est transilvan – doar de intoleranta, masuri discriminatorii la incadrarea in munca, sau in derularea unor investitii si afaceri, precum si de comportamente refractare la prezenta limbii si culturii romanesti in spatiul public.
Intr-o Europa, in care libertatea de miscare a persoanelor este o realitate cotidiana si un mare castig pentru toti cetatenii continentului, in asa zisul “Tinut secuiesc”, romanii sunt priviti cu suspiciune si rezerva, imputandu-li-se vina ca urmaresc “schimbarea structurii etnice” si “romanizarea pamantului secuiesc”. Inca de la asezarea lor, in sec. XIII, la poalele Carpatilor de curbura, secuii si maghiari au trait si traiesc inconjurati, din toate partile de romani, cu care au avut relatii bune, atat la nivelul liderilor, cat si la cel al oamenilor de rand. Zeci si sute de generatii de secui si maghiari din Arcul intracarpatic, si-au gasit rosturi profesionale, implinindu-si destinul in Moldova si Muntenia, iar apoi in Regatul Romaniei, bucurandu-se de ospitalitate, intelegere, sprijin si de o perceptie foarte buna din partea romanilor. La randul lor, datorita faptului ca trecatorile din Carpati, au insemnat intotdeauna “drumuri cu doua sensuri de circulatie”, multi romani stabiliti in aceasta parte de tara, de-a lungul timpului, si-au adus contributia la prosperitatea comunitatilor locale si a binelui-public.
Sustinerea obtinerii unei autonomii pe criterii etnice a asa-zisului Tinut secuiesc, va afecta pe termen mediu si lung, relatiile dintre romani si maghiari, avand numeroase consecinte negative, ce se pot amplifica si multiplica cu repeziciune, dupa “principiul dominoului”. Sa reamintim faptul ca functionarea unitatilor administratiei locale si a principalelor institutii publice, este asigurata de o importanta sustinere financiara de la bugetul central al statului. Intreg sistemul economic, de transport, comert, turism si prestari de servicii este legat “ombilical” de complexul economic national. De la sistemul energetic, la reteaua de cai ferate, drumuri nationale, la cea de alimentare cu gaz metan, la sistemul bancar, la cel de invatamant, de sanatate si asigurari sociale. De sute de ani, economia locala este complementara cu cea a unor localitati de peste Carpati. Este sugestiva, in acest sens, gluma cu vinul “din cartofi”, obtinut prin schimbul dintre varza din zona si strugurii de peste munti. Este la fel de cunoscut faptul ca, functionarea intregului sistemul turistic si balnear local, sector care depinde aproape in exclusivitate de prezenta turistilor romani.
Intensificarea demersurile separatiste si autonomiste ale liderilor maghiari, nu pot ramane fara urmari negative asupra altor importante sectoare ale vietii publice romanesti, dintre care amintim: prezenta si activitatea celor cateva sute – unii spun chiar mii – de functionari si inalti functionari publici de etnie maghiara, stabiliti in Bucuresti, in urma participarii UDMR-ului la guvernarea tarii; crearea unor situatii de disconfort pentru numerosii studenti de etnie maghiara care studiaza in facultatile din principalele centre universitare ale tarii; functionarea normala a extensiilor universitare din Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu, Brasov s.a, existente in prezent la Sf. Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Tg. Secuiesc, Covasna si Gheorghieni; punerea intr-o situatie delicata a cetatenilor de etnie maghiara, care locuiesc in intreg spatiul romanesc, in relatiile cu vecinii si colegii lor de munca. La acestea se adauga, reactivarea in mentalul colectiv romanesc a epurarilor etnice si celorlalte momente de teroare si maxima intoleranta din timpul administratiei si autonomiei maghiare, din perioada 1940-1944 si din timpul defunctei Regiuni Autonome Maghiare.
Membrii familiilor etnic-mixte sunt, la randul lor, direct afectati de consecintele separatismului pe criterii etnice. La recensamantul din 1992, in judetul Covasna existau 2.724 familii etnic mixte (reprezentand 5% din totalul familiilor existente in judet), iar in judetul Harghita 2.960 de asemenea familii reprezentand 3,5% din total. Daca la acestea adaugam familiile etnic mixte existente in judetul Mures si pe cele intemeiate in ultimii 15 ani in judetele Covasna, Harghita si Mures, observam ca numarul familiilor etnic mixte care traiesc in cele trei judete depasesc cu mult 10.000, ceea ce inseamna intre 25.000-30.000 de persoane. Studiile de specialitate au pus in evidenta faptul ca familiile etnic mixte tinere detin un potential remarcabil si resurse pozitive in a depasi prejudecatile si starile tensionale interetnice si ca ele pot contribui la dezvoltarea unor relatii pozitive intre membrii nationalitatilor din care fac parte.
O categorie insemnata de cetateni care, in mod obiectiv, nu pot accepta separatismul etnic o reprezinta persoanele cu dubla ascendenta identitara rezultate din casatoriile mixte. Datele recensamantului populatiei din 2002, pun in evidenta faptul ca in judetul Covasna 2.391 cetateni de nationalitate romana au declarat ca apartin confesiunii romano-catolice si 337 celei reformate, in timp ce 1.075 de locuitori de etnie maghiara, au declarat ca sunt ortodocsi si 143 greco-catolici. La acelasi recensamant, in judetul Harghita, 2.852 cetateni de nationalitate romana au declarat ca sunt de religie romano-catolica si 158 apartin de confesiunea reformata, in timp ce 982 maghiari sunt de religie ortodoxa si 179 sunt greco-catolici. Rezulta ca, la recensamantul din 2002, aproape 6.000 de cetateni din judetele Covasna si Harghita, sunt persoana cu duzbla ascendenta identitara, fie de nationalitate romana si care apartin „bisericilor istorice maghiare” (romano-catolica, refortamta, evanghelica si unitariana), fie de etnie maghiara si care apartin bisericilor traditionale romanesti (ortodoxa si greco-catolica).
 Din perspectiva geopolitica, constituirea unei enclave in zona Covasna-Harghita-Mures, nu va fi benefica pentru maghiari si niciodata acceptata de romani. Realitatile istorice si cele prezente, din acest areal, ne arta ca maghiari de aici nu se pot afirma impotriva romanilor, ci numai impreuna cu ei. Este in interesul tuturor locuitorilor din aceasta parte de tara ca, atat liderii politici, cat si societatea civila si mass-media sa actioneze pentru transformarea zonei dintr-una apreciata ca avand un “deficit de stabilitate”, intr-o regiune cu o capacitate de absorbtie geopolitica in care caracterul multietnic si pluriconfesioanl sa asigure atenuarea asperitatilor de orice fel.
Stoparea tendintelor de enclavizare si de institutionalizarea autonomiei pe criterii etnice poate asigura o valorificare superioara a resurselor si potentialului uman si material din zona. S-ar putea astfel corobora avantajele ce decurg din pozitia geografica, economia complementara si traditia excelentelor relatii istorice, culturale, confesionale, economice si umane, atat cu provinciile istorice Moldova si Tara Romaneasca, cat si cu cele din Transilvania si Ungaria.
Sunt doar cateva argumente care trebuiesc avute in vedere de clasa politica romaneasca, reprezentantii societatii civile si ai mass-media, cat si de toti cei care si-au intensificat demersurile pentru institutionalizarea autonomiei pe criterii etnice a asa-zisului “Tinut secuiesc” grabindu-se sa faca asemanari cu situatia din Kosovo, asemanari care, dupa cum s-a vazut, sunt lipsite de orice temei, se arata in analiza Centrului European de studii Covasna- Harghita, realizata sub coordonarea dr. Ioan Lacatus si preluata de Romanian Global News.

In textul rezolutiei se arata in mod clar ca Serbia trebuie « sa ia masurile necesare pentru a le oferi valahilor/romanilor din estul Serbiei (pe vaile Timocului, Moravei si Dunarii) accesul la invatamant, la presa si la administratie publica in limba lor materna si sa le permita acestora sa tina servicii religioase in aceasta limba », precum si « sa ia masuri pozitive in favoarea persoanelor apartinand minoritatilor, inclusiv minoritatea valaha/romana, si sa urmareasca eradicarea oricarei discriminari impotriva membrilor lor ». O alta masura ce se regaseste in recomandare se refera la mass-media si cere ca « sa identifice si sa aplice solutii tehnice care sa le permita persoanelor din estul Serbiei sa receptioneze emisiunile in limba romana difuzate in Voievodina ». In ceea ce priveste nerecunoasterea Bisericii Ortodoxe Romane din Serbia ca si abuzurile la care ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Sarbe le fac, vezi cazul bisericii romanesti din Malainita- in rezolutie se arata ca  « Constienta de criticile carora le-a fost spusa Legea din anul 2006 privind Bisericile si organizatiile reglioase din Republica Serbia si in special de chestiunea (ne)recunoasterii prin aceasta lege a Bisericii ortodoxe romane, Adunarea isi exprima uimirea privind influenta covarsitoare a Bisericii ortodoxe sarbe in cazul recunoasterii altor Bisericii si/sau comunitati religioase.  Adunarea invita autoritatile sarbe se dea importanta acestei chestiuni si sa suprime referintele la canoanele unei Biserici in raport cu alte Biserici sau comunitati religioase » 
Un merit major in declansarea monitorizarii si aparitiei acestui proiect de rezolutie l-a avut europarlamentarul basarabean Vlad Cubreacov, ca si liderii romanilor din Timoc impreuna cu cateva organizatii neguvernamentale care au transmis informari raportorului APCE privind situatia reala a minoritatii romanesti din Timoc in special si din Serbia in general.
Romanian Global News reda mai jos continutul celor doua documente.

Proiect de rezolutie
1. Adunarea parlamentara ia nota ca societatile europene de astazi sunt in esenta lor multiculturale si multietnice. 
2. Adunarea apara cu tarie diversitatea culturala, a carei importanta este subliniata in multiple instrumente ale Consiliului Europei si in mod particular in Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale (STCE nr. 157) si in Carta europeana a limbilor regionale sau minoritare (STCE nr. 148).
3. Diversitatea nu trebuie perceputa ca o amenintare, ci ca o sursa de imbogatire. Ea trebuie respectata si aparata ca o componenta de baza a oricarei societati democratice. Or, respectarea principiilor in materie de drepturi ale omului, preeminenta dreptului si democratia constituie cea mai buna garantie a respectarii diversitatii.
4. Serbia, ca si orice regiune din Balcani, este una din tarile cele mai multiculturale ale Europei. Ea trebuie sa raspunda provocarilor inerente oricarei societati multiculturale, veghind la promovarea unei viziuni asupra societatii bazate pe respectarea diversitatii, combatand totodata orice forma de intoleranta si de discriminare.  
5. Aceasta regiune, inclusiv Serbia, ramane marcata de tensiuni interetnice, mostenire a politicii antiminoritare din epoca Milosevici. Astazi se mai inregistreaza in Serbia incidente cu caracter etnic variabile ca nivel si intensitate.  
6. Adunarea subliniaza ca dialogul intercultural si respectarea diversitatii culturilor constituie garantii ale pacii si ale stabilitati pe termen lung in regiune. 
7. In timp ce situatia actuala din Voievodina, provincie caracterizata printr-un amestec etnic dintre cele mai pronuntate in Serbia, pare a fi satisfacatoare si ca incidentele cu caracter etnic sunt putin numeroase si slabe ca intensitate, trebuie constatat ca in anul 2004 – perioada marcata de incidente interetnice numeroase si alarmante – autoritatile au reactionat cu multa intarziere.
8. Adunarea indeamna cu insistenta autoritatile sarbe sa reactioneze intotdeauna cu multa promptitudine si hotarare impotriva oricarei violente interetnice.
9. Adunarea se felicita constatand adoptarea unui numar de initiative laudabile, intre care si "pachetul" legislativ din anul 2002,  in favoarea drepturilor minoritatilor nationale si incurajeaza autoritatile sa-si continuie eforturile in acest sens.  
10. Aceste eforturi vor trebui inlocuite de catre autoritatile de stat, institutiile religioase precum si mass-media printr-o politica a comunicarii, in vederea promovarii spriritului de toleranta, a dialogului intercultural si a combaterii discriminarii. 
11. Adunarea se felicita sa constate ca un proiect de lege privind combaterea discriminarii a fost pregatit si prezentat spre comentare Comsiei de la Venetia. In situatia in care in Serbia discriminarea membrilor minoritatilor este in continuare curenta, este deosebit de important ca o asemenea lege sa fie adoptata si pusa rapid in aplicare.  
12. Adunarea considera ca mediatorul  poate si trebuie sa joace un rol important in acest sens. Ea se felicita asadar in legatura cu indelung asteptata desemnare, la 29 iunie 2007, a unui mediator al Republicii Serbia.
13. Intre altele, autoritatile trebuie sa intreprinda totul pentru a spori increderea minoritatilor fata de reprezentantii autoritatilor si pentru a combate prejudecatile fata de minoritati, prejudecati care pot sa persiste in sanul fortelor de ordine si a puterii judecatoresti. Adunarea se felicita in legatura cu existenta unui program privind cresterea reprezentarii membrilor minoritatilor in randul fortelor de ordine si a puterii judecatoresti, si  in special pivind punerea in aplicare a unei forte de politie multietnice in sudul Serbiei. Ea incurajeaza autoritatile sa extinda aceasta initiativa in alte regiuni si mai cu seama in Voievodina. 
14. Adunarea este totusi ingrijorata sa constate mari lacune in ceea ce priveste punerea in aplicare a drepturilor minoritatilor. Autoritatilor nationale, regionale si locale le revine raspunderea unei depline si complete puneri in aplicare a prevederilor legale pertinente.
15. Anumite prevederi legale sunt defectuoase de mai multi ani, ceea ce impiedica o exploatare cat mai buna posibil, in beneficiul membrilor minoritatilor, a potentialului oferit de cadrul legislativ dezvoltat in anul 2002.
16. Adunarea considera ca aceste lacune ale legislatiei pun la indoiala credibilitatea  si vointa politica a autoritatilor in materie de drepturi ale minoritatilor si nu sunt prielnice consolidarii increderii membrilor minoritatilor nationale in autoritati. 
17. Mai mult, Adunarea este ingrijorata sa constate divergentele de la o regiune la alta in ceea ce priveste punerea in aplicare si accesul efectiv al membrilor minoritatilor la drepturile lor. Adunarea constata in special ca membrii minoritatilor nationale din nord-estul Serbiei sunt intr-o situatie categoric mai putin favorabila decat cei din Voievodina. 
18. Cat despre chestiunea identitatii minoritatilor, si in special avand in vedere dezbaterile din jurul minoritatilor romana si valaha, Adunarea aminteste principiul enuntat in articolul 3 al Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale si reafirma ca orice incercare privind impunerea unei identitati unei persoane, sau unui grup de persoane, este inadmisibila.
19. Adunarea incurajeaza asadar membrii minoritatii valahe/romane din estul Serbiei sa-si uneasca eforturile si sa depaseasa neintelegerile lor interne in interesul lor insisi si pentru pastrarea specificului care constituie identitatea lor. Autoritatile sarbe sunt raspunzatoare in acest caz sa nu impiedice, ci dimpotriva sa sustina initiativele in acest sens.
20. Constienta de criticile carora le-a fost spusa Legea din anul 2006 privind Bisericile si organizatiile reglioase din Republica Serbia si in special de chestiunea (ne)recunoasterii prin aceasta lege a Bisericii ortodoxe romane, Adunarea isi exprima uimirea privind influenta covarsitoare a Bisericii ortodoxe sarbe in cazul recunoasterii altor Bisericii si/sau comunitati religioase.  Adunarea invita autoritatile sarbe se dea importanta acestei chestiuni si sa suprime referintele la canoanele unei Biserici in raport cu alte Biserici sau comunitati religioase. 
21. In sfarsit, constienta de faptul ca cooperarea dintre statul de resedinta si statul inrudit, prin intermediul acordurilor bilaterale, prezinta un interes real in scopul garantarii stabilitatii in Europa, Adunarea cheama autoritatile sarbe sa-si intensifice relatiile de buna vecinatate cu statele inrudite (Romania, Ungaria si «fosta republica iugoslava a Macedoniei») aplicand integral acordurile bilaterale semnate de acestea. 
22. Prin urmare, Adunarea invita autoritatile competente ale Republicii Serbia : 
22.1. sa acorde o atentie sporita plangerilor privind violenta interetnica si sa reactioneze cu promptitudine, hotarare si eficienta la acestea, mai cu seama prin anchete ale politiei si printr-o urmarire penala eficienta;  
22.2. sa prevada reinstituirea postului de ministru pentru Drepturile Omului si Minoritati;
22.3.sa vegheze asupra punerii efective in aplicare a legislatiei in materie de drepturi ale minoritatilor si in special a legilor adoptate in anul 2002;
22.4. sa aloce pe cat de repede posibil fonduri pentru promovarea sociala, economica, culturala si pentru dezvoltarea generala a minoritatilor nationale prevazuta de articolul 20 din legea-cadru din anul 2002 privind protectia drepturilor si libertatilor minoritatilor nationale; 
22.5.  sa adopte neintarziat o lege privind combaterea discriminarii, tinand cont de remarcile formulate de Comisia de la Venetia; 
22.6.       sa adopte in regim prioritar textele legislative privind finantarea si alegerea consiliilor nationale pentru minoritatile nationale, tinand cont de comentariile expertilor Consiliului Europei pe marginea proiectului de lege privind alegerile; 
22.7. sa defineasca cat mai precis competentele si obligatiile Consiliilor nationale pentru minoritatile nationale, dotandu-le cu fondurile necesare realizarii misiunilor lor;  
22.8. sa introduca un mecanism de control de catre Consiliile nationale pentru minoritati a actelor executivului in materie de drepturi ale minoritatilor; 
22.9. sa convoace reuniuni mai largi si cu o mai mare regularitate ale Consiliului national pentru minoritati nationale; 
22.10. sa prevada desemnarea unui mediator adjunct insarcinat cu problemele ce tin de drepturile minoritatilor; 
22.11. sa doteze provinciile autonome cu garantii financiare adecvate; 
22.12. sa ia masuri pozitive in favoarea persoanelor apartinand minoritatilor, inclusiv minoritatea valaha/romana, si sa urmareasca eradicarea oricarei discriminari impotriva membrilor lor; 
22.13. sa-si intensifice eforturile pentru dezvoltarea initiativelor privind promovarea spiritului de toleranta si a dialogului intercultural;  
22.14. sa accelereze initiativele privind pregatirea unor cadre didactice calificate sa predea limbile minoritare si sa predea in aceste limbi; 
22.15.sa continue sa dezvolte scolile bilingve si scolile in limba materna;  
22.16. sa suprime diferentele regionale existente in ceea ce priveste garantarea efectiva a drepturilor omului (in special privind folosirea limbilor minoritare in administratie, invatamantul in limbile minoritare, libertatea religiei etc.) punand integral in aplicare, si pe intreg teritoriul, legislatia in vigoare in acest domeniu; 
22.17. sa ia masurile necesare pentru a le oferi valahilor/romanilor din estul Serbiei (pe vaile Timocului, Moravei si Dunarii) accesul la invatamant, la presa si la administratie publica in limba lor materna si sa le permita acestora sa tina servicii religioase in aceasta limba; 
22.18. sa identifice si sa aplice solutii tehnice care sa le permita persoanelor din estul Serbiei sa receptioneze emisiunile in limba romana difuzate in Voievodina; 
22.19. sa prevada exceptiile de la procedurile de privatizare in domeniul presei in favoarea presei in limbile minoritare in scopul de a asigura viabilitatea acesteia;
23. Adunarea cheama de asemenea Serbia si statele inrudite vizate sa convoace cat mai repede posibil Comisiile interguvernamentale mixte prevazute de acordurile bilaterale privind cooperarea in domeniul protectiei minoritatilor nationale incheiate de acestea. 
24 .Adunarea invita Comisia sa pentru respectarea obligatiilor si angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei (Comisia de monitorizare) sa ia in consideratie indeaproape propunerile cuprinse in aceasta rezolutie in cadrul dialogului sau cu autoritatile sarbe. 
B.       Proiect de recomandare 
1. Adunarea parlamentara, referindu-se la Rezolutia sa… (2008) privind situatia minoritatilor nationale din Voievodina si a minoritatii etnice romane din Serbia, invita Comitetul de Ministri sa tina cont, in cadrul monitorizarii cu regularitate de catre acesta, de recomandarile pe care li le adreseaza autoritatilor sarbe in respectiva rezolutie si sa tina cont de acestea in cadrul urmatorului sau ciclu de monitorizare in virtutea Conventiei-cadru pentru protectia minoritatlor nationale.  
2. Adunarea le recomanda de asemenea Comitetului de Ministri si autoritatilor sarbe sa prevada lansarea unor noi programe de asistenta cu tinta fixa in vederea sprijinirii elaborarii unor planuri de actiune concrete privind promovarea spiritului de toleranta si a dialogului intercultural si in special privind sporirea increderii minoritatilor in institutiile de stat si pentru combaterea prejudecatilor fata de minoritatilor care pot sa mai persiste in sanul fortelor de ordine si a puterii judecatoresti.   

Chestiune valabila si pentru NATO. Nu poti actiona intr-un stat independent cand nu toti membrii tai il recunosc ca atare. „Totul sau nimic” este acum logica euroatlantica, altminteri interventia se blocheaza. Si al doilea: solutia pentru Kosovo nu este importanta atat pentru prezent, cat pentru viitor. Respectiv pentru consecintele separatiste pe care le poate genera in regiune (sarbii de la nordul raului Ibar, Bosnia-Hertegovina, Macedonia, albanezii din Presovo, diverse minoritati din Estul Europei) sau aiurea (R. Moldova, Georgia, Abhazia, Ucraina etc.). Europa nu vrea precedente si spune de fiecare data ca nu vor fi. Problema este daca poate sa le impiedice. Mingea evolutiilor din regiune este insa, pe termen scurt, in terenul sarbilor. Stabilitatea acestei parti a Europei si a Serbiei, ea insasi, depinde de reactia pe care sarbii o vor adopta fata de gestul albanezilor din Kosovo. Nu atat politicienii de la Belgrad sau de aiurea, ci modul in care vor reactiona sarbii in strada sau in afara ei. Deocamdata, reactia aceasta este greu de cuantificat. Recentul vot pentru alegerile prezidentiale nu a fost relevant din aceasta perspectiva, in ciuda unor analize, deseori pripite, dihotomice si simplificatoare. Nu e clar astazi, de exemplu, daca votul sarbilor pentru candidatul ultranationalist Tomislav Nikolici – contracandidatul presedintelui ales Boris Tadici - a fost un vot social impotriva guvernarii democrate ineficiente sau un vot pentru declaratiile acestuia privind Kosovo. Sau care este proportia intre cele doua. Situatia este relativ similara in R. Moldova. Nici aici nu este clara proportia votului social (dezamagire insa persistenta fata de democrati) si a votului politic (declaratii anti-Bucuresti, de pilda) care intra in contul Partidului Comunistilor. Sondajele sugereaza mai degraba importanta votului social, de aici necorelatia electorala dintre declaratii politice si votul propriu-zis.
 Complexitatea peisajul politic din Serbia este ilustrat mai degraba de Referendumul pentru noua Constitutie din 28 octombrie 2006, cand sarbii nu s-au ingramadit la vot. Reamintim ca miza votului pentru Constitutie era de fapt preambulul acestui document si care descria Kosovo ca „o parte constituenta a teritoriului Serbiei”. Rata de participare a fost de 54.91%, iar cei care au spus da noii Constitutii au fost 53.04%. Nu este mult, nici neaparat convingator. Constitutia fusese adoptata in mare graba de Parlament la 30 septembrie, fara un vot propriu-zis, ci prin ovatii. Comisia electorala republicana a decis atunci sa includa pe listele pentru Referendum numai sarbii din Kosovo (6.533.000 votanti din Serbia, plus 186.000 din Kosovo). Juridic vorbind, decizia era discutabila. Dar, dupa cum bine au sesizat comentatorii la acel moment, includerea kosovarilor ar fi dus la anularea referendumului, pentru ca nu s-ar mai fi atins procentul de 50 la suta cota de participare pentru validarea lui in eventuala boicotare a lui de catre kosovari. De aici situatia, nitel bizara: un referendum pentru o Constitutie care clameaza ca regiunea Kosovo este pamant sarbesc, dar ignora, practic, populatia care traieste acolo si nu o considera „electorat”.
Referendumul a fost insa interesant din alt punct de vedere. Slaba participare a sarbilor poate sugera existenta in societatea sarba a ceea ce sociologi numesc „spirala tacerii”, adica fenomenul in care o opinie se instituie in societate dar nu poate fi exprimata public din cauza unui blam social sau politic. Mai pe sleau spus: nu exprimi public ceea ce simti pentru ca stii ca vei fi sanctionat intr-un fel sau altul, dar asta nu inseamna ca nu gandesti in respectivul mod. Si pentru ca nimeni nu o spune public, dar ideea este in mintile multora, se instituie fenomenul denumit „spirala tacerii”. Care ne sugereaza, in esenta, ca nu de fiecare data ceea ce se spune sau nu se spune public intr-o societate are acoperire in perceptia sau optiunile electoratului. S-ar putea ca in Serbia acest fenomen al „spiralei tacerii” sa existe in cazul Kosovo, respectiv o populatie exasperata de atatea conflicte si care vrea si ea linistea si prosperitatea vecinilor, chiar in ciuda unor cedari considerate public drept inadmisibile.
Daca e asa sau nu urmeaza sa vedem. De aici dilemele noului presedinte Boris Tadici. Impingand la absurd tabloul, „optiunile” carierei sale politice depind radical, cum spuneam, de atitudinea sarbilor. Pe de-o parte, fie „razbunarea” lor pentru pierderea regiunii considerata sacrosanta – iar in acest scenariu imaginea premierului sarb asasinat in 2003 Zoran Djindjic, fostul sef de partid al lui Tadici, nu poate fi uitata lesne. Pe de alta parte, pastrand proportiile, Boris Tadici poate deveni un Charles de Gaulle al Serbiei, adica un presedinte care a cedat teritorii – la fel precum premierul israelian Menachem Begin in cazul desertului Sinai –, dar a ramas in istorie ca unul dintre cei mai mari presedinti ai Frantei din toate timpurile.
Odata cu declaratia de independenta a Kosovo, zarurile au fost aruncate. Soarta sarbilor de aici incolo este, mai mult decat oricand, in mainile lor.

Dan Dungaciu, Flux

Etnicii bulgari din Basarabia reprezinta 1,9 la suta din populatia tarii sau circa 70.000 de persoane.  Premierul Bulgariei, Serghei Stanisev, aflat în vizita la Chisinau, a declarat ca  "Procesul de eliberare a pasapoartelor bulgare este bine organizat de statul bulgar. Dar cred ca aceste pasapoarte nu pot fi eliberate pur si simplu la kilogram sau la cererea si dorinta oricui", a declarat Stanisev citat de Mediafax , preluta de Romanian Global News. "Este important ca solicitantii care sunt atasati tarii noastre si sunt într-adevar etnici bulgari sa nu întampine obstacole birocratice", a mai adaugat seful Guvernului de la Sofia.
In timp ce tot felul de politicieni din Romania nu mai prididesc dand din gura in gol despre ce aproape sunt ei de Basarabia si de basarabeni dar ca UE nu-i lasa sa-si arate marea lor dragoste, statul bulgar luand in serios statutul de membru cu drepturi depline al UE, isi vede de propriile interese, dand zeci de mii de cetatenii in Macedonia, Serbia sau in Basarabia, transmite Romanian Global News.

In plus, romanii sunt sicanati la obtinerea rezidentei, de catre primarii. Totodata, Partidul Identitatea Romaneasca” din Italia a trimis marti, 8 februarie, o scrisoare catre Oficiul National Antidiscriminari Rasiale din Roma, in care denunta discriminarea privind dreptul la vot si la regularizare a romanilor din Italia, Iata mai jos, textul scrisorii, semnata de av. Giancarlo Germani, presedintele PIR, transmite Romanian Global News. „Redactam prezenta pentru a aduce in atentia Oficului mentionat, trei situatii foarte grave de discriminare puse in act de autoritatile locale in dauna comunitatii romanesti:
1. Asa cum s-a evidentiat deja pe timpul alegerilor comunale din aprilie 2007, aplicarea Decretului legislativ 12/4/96 nr.197 care prevede dreptul la vot activ si pasiv al cetatenilor comunitari a fost in mod larg nerespectat. Discretionalitatea autoritatilor comunale privind modurile si formele in care este permisa inscrierea cetatenilor comunitari pe listele electorale suplimentare a produs si produce abuzuri si necazuri comunitatii romanesti care are dificultati enorme la prezentarea candidatilor si la exercitarea dreptului de vot. Teoretic, cetatenii romani au drept de vot la alegerile comunale si europene, dar in practica acest drept este anulat tocmai de autoritatea care ar trebui sa-l asigure. 2. Dreptul la regularizare a cetatenilor romani este si acesta anulat de autoritatile comunale care ar trebui sa-l permita, daca nu chiar sa-l faciliteze. In schimb unele birouri comunale din Roma – printre altele Municipiul 18 - solicita chiar si traducerea cuvantului Bucuresti (Bucarest) care trebuie apoi legalizat si la prefectura, refuzand inscrierea in evidenta populatiei a cetatenilor romani din chestiuni mai mult sau mai putin arbitrare, de tot resul care se arata discriminatorii. 3. Garantul Telecomunicatiilor este obligat, conform legii, sa informeze cetatenii comunitari despre modalitatile prin care isi pot exercita dreptul lor la vot activ si pasiv, care este un drept constitutiional si comunitar. Aceasta omisiune reprezinta si provoaca o evidenta discriminare rasiala intre unii cetateni care sunt informati despre drepturile lor si altii care nu sunt, din cauza omisiunii de care se face vinovata Autoritatea Statului care ar trebui sa opereze in cadrul legislatiei italiene si comunitare. Fiindca situatiile denuntate sunt de o gravitate enorma, pentru ca evidentiaza o atitudine discriminatoare pusa in act in privinta unei intregi comunitati, cea romana, si nu de terti, ci tocmai de autoritati publice, cerem activarea Dvs. prompta in toate privintele. Ne rezervam dreptul de a aduce in atentia autoritatilor europene competente aceasta situatie care este probabil rodul campaniei de dezinformare operata in ultimele luni de mass media italiana in privinta comunitatii italoromane”.

Comunitatea catalana este urmata de Madrid, cu 41.624 (comunitatea unde se afla cei mai multi imigranti), Valencia, cu 31.348 si Andalucia, cu 28.164. Comunitatile care au inregistrat cel mai mic numar de someri din randul imigrantilor au fost Cantabria, Extremadura si La Rioja, cu 1.803, 1.833, respectiv 2.340 de someri imigranti fiecare.
Din umarul total de imigranti someri, 174.573 provin din tari extracomunitare, si numai 66.134 din tari membre ale Uniunii Europene. In functie de sex, proportia de straini contabilizati de INEM este intrucatva defavorabila barbatilor. Astfel, din cei 240.707 imigranti someri existenti in ianuarie, un numar total de 137.001 erau barbati si 103.706 femei. Unul din patru straini care primesc ajutorul de somaj provine din Maroc, 12% din Ecuador, 7.7% din Coumbia si 7.4% din Romania. Dupa acestea se afla Italia, Argentina si Peru, cu 5.423, 4.878 si respectiv 4.100 de primitori de ajutor de somaj, transmite Romanian Global News.

Potrivit Rompres, reluat de Roamanian global News, serviciul acopera intreaga Europa, oferind cetatenilor informatii si sfaturi personalizate privind drepturile care le revin pe piata interna. De la caz la caz, cetatenii sunt indrumati sau „orientati” catre autoritatea sau organismul la nivel local, national sau european/ care poate rezolva problemele specifice intalnite. In unele cazuri, cetatenii vor fi indrumati catre reteaua SOLVIT, care poate cauta o solutie. O echipa de experti juridici care lucreaza in toate cele 22 de limbi oficiale ale UE va raspunde intrebarilor adresate in termen de o saptamana. „Serviciul de orientare pentru cetateni” va poate ajuta atunci cand va aflati intr-o alta tara din UE si aveti nevoie de consiliere, de exemplu, in legatura cu procedurile de intrare si dreptul de sedere, obtinerea pensiei, prestatiile de asistenta medicala sau sociala, inmatricularea masinii sau permisul de conducere si altele. Experti juridici furnizeaza raspunsuri personalizate, obiective si rapide, respectand totodata limba in care cetateanul se adreseaza Serviciului. Raspunsurile sunt transmise telefonic sau prin e-mail, in limba aleasa de catre cetatean, respectiv una dintre limbile oficiale ale UE.

In acest sens, Ministerul Educatiei din Romania si Ministerul Educatiei Comunitatii Franceze din Belgia a semnat recent un acord - Carta LCO (Langue et Culture d’Origine - Limba si Cultura de Origine), care respecta prevederile directivei europene privind studiul limbii de origine, ce dateaza din 1977. Autoritatile competente din Comunitatea Franceza din Belgia au incheiat deja asemenea acorduri cu cinci tari, din care trei comunitare: Portugalia, Italia si Grecia, si doua din afara spatiului UE: Turcia si Maroc. Initiativa introducerii de cursuri optionale de limba, cultura si civilizatie romanesti in scolile belgiene apartine Casei de Cultura Belgiano-Romane Arthis, potrivit Forumului Romanilor din Belgia, citat de Romanian Global News. Aceasta a pregatit in 2007, cu ajutorul voluntarilor de la Arthis, o statistica provizorie cu copiii romani din mai multe scoli din Bruxelles si a stabilit contactele cu cele doua ministere si cu Institutul Limbii Romane, partener in acest program educational. Proiectul a primit si sustinerea primariei din Bruxelles si a Consiliului bruxellezilor de origine straina. In functie de numarul cererilor inregistrate de directori dupa mediatizarea programului, in scoli va fi organizat un concurs de selectie a profesorilor. Acesta este preconizat pentru sfarsitul acestui an scolar.

Numarul 11 al publicatiei contine subiecte precum "Viata pe treadmill"- Viata cu copii in Canada este plina de surprize dar si de rutina. Cat este de adevarat faptul ca: "am venit aici pentru copii"?, un material semnat de Nicoleta Talle in pagina 3; "72" - Trei zile cruciale pentru supravieturiea in caz de calamitate naturala. Guvernul federal ne recomanda: "Este esential ca fiecare canadian sa reziste in casa sau in subsolul casei, pana la interventia echipelor de salvare, fara ajutor din afara, minimum 3 zile”, cu detalii in pag. 5 a ziarului."Are sau n-are gust rosia canadiana?"- Colocviile Diasporei canadiene a secolului XXI: o perpetua dezbatere atat in lumea reala cat si in virtual, pe marginea tomatelor nord-americane - pagina 14; „La Famiglia"- Suporterii nationalei la Europenele de fotbal din 2008 vor manca din traista si vor dormi prin parcuri, in timp ce biletele la meciuri se dau pe relatii: "Familia asta este structurata ca in Sicilia. Cu trabucul in mana si cu mana pe tragaci stau Nasu' de la Federatie si Mitica de la Liga", un material semnat de Vlad Ionescu in pagina 15. Incepand cu numarul 11, ziarul „Acasa” adauga in circuitul de difuzare 12 noi puncte de distributie in Quebec si pe coasta de Vest, transmite Romanian Global News.

Prezentarea va fi facuta de catre Prof. Joao Bigotte Chorao, in prezenta lui Ion Ceausescu, fiul autorului, Corneliu Popa, traducatorul in portugheza a cartii si a lui Virgil Mihaiu, director al ICRL. Evenimentul va avea loc miercuri, 19 februarie, de la ora 18.30, la Livreria Livraria Almedina, Atrium Saldanha, 2.º piso, loja 71, Praça Duque de Saldanha, 1, Lisabona. Volumul “Nasterea si configurarea Europei” este finantat de Institutul Cultural Roman in cadrul Programului de finantare a editorilor straini pentru traducerea autorilor romani TPS (Translation and Publication Support Programme). Cei interesati il gasesc in librarii, pentru suma de 22 de euro. Gheorghe Ceausescu, (1940-2006), este un intelectual roman, cu o puternica pregatire umanista, specializat in Studii Clasice. A tradus autori antici, precum Suetonius, Tacit si Cicero, si a publicat studii despre literatura si istoria clasica. A fost profesor la Universitatea din Bucuresti si a colaborat la diverse publicatii periodice de cultura romana. Dupa 1989 a fost deputat in Parlament, implicandu-se in restaurarea democratiei si in lupta pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.