Nu au fost chemati in studiourile fastuoase ale televiziunilor cu rating din ce in ce mai mic, si reprezentanti ai romanilor din Harghita si Covasna. Adica cei mai indreptatiti sa vorbeasca si sa vina cu o replica la ceea ce se intampla cu ei in aceste doua judete. Ei resimt pe piele lor, zilnic, ce inseamna autoritate locala maghiara. Si o simt de 18 ani.
Intr-o analiza extrem de pertinenta, legata de autonomia maghiara deja „de facto”, in judetele Harghita si Covasna, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, preluata de Romanian Global News, se explica ce inteleg prin autonomie locala autoritatile locale maghiare, si cum o aplica de 18 ani pe cei 100.000 de romani care au mai ramas in judetele Harghita si Covasna si impotriva statului roman.

Analiza
„Exista o vorba care tine de intelepciunea populara conform careia, daca doresti sa cunosti cu adevarat caracterul si calitatile unui om, trebuie sa-l urmaresti cum se comporta atunci cand este sef (conducator), la orice nivel. Extrapoland, putem afirma ca, atunci cand dorim sa cunoastem fizionomia reala a unei formatiuni politice, in exercitarea prerogativelor sale publice, este necesara monitorizarea discursului si comportamentului conducerii acesteia, incepand cu programul politic si terminand cu modul de rezolvare a unor aspecte punctuale, in aparenta marunte, dar care au o semnificatie precis conturata si transmit un mesaj, mai greu, sau mai usor de descifrat.
Am facut aceasta introducere, pentru a putea intelege de ce resping categoric reprezentantii romanilor din judetele Covasna, Harghita si Mures, demersurile formatiunilor politice si civice maghiare, care urmaresc institutionalizarea autonomiei pe criterii etnice, in aceasta parte de tara si, totodata, a raspunde la intrebarea: De ce nu accepta romanii traitori in aceste judete, cu populatie maghiara numeric majoritara, institutionalizarea autonomiei pe criterii etnice, atat de dorita de liderii maghiari, deopotriva cei “moderati” si cei “radicali”? Am mentionat institutionalizarea, deoarece din punctul nostru de vedere aceasta autonomie exista de facto, urmand ca din perspectiva liderilor maghiari, ea sa fie obtinuta si de jure.
Intelegerea acestei probleme si raspunsul la intrebarea formulata, le putem afla daca, prezentam pozitia formatiunilor politice si civice maghiare, fata de romanii din judetele Covasna si Harghita, in anii tranzitiei postdecembriste.
Dupa decembrie 1989, ca parte a societatii romanesti, reprezentantii concetatenilor maghiari, si-au exprimat public frustrarile acumulate in timpul regimului comunist si au invatat “din mers” – de regula mult mai repede si mai bine decat romanii – modalitatile democratice de rezolvare a dezideratelor identitare, obtinand din partea populatiei majoritare aprobarea cadrului legislativ si institutional necesar prezervarii si afirmarii identitatii etnice, culturale si confesionale.
Normal ar fi fost, ca in toti acesti ani, toate succesele obtinute de etnicii maghiari din Romania, in general, si de catre cei din judetele Covasna, Harghita si Mures, in special, sa se rasfranga pozitiv si asupra atitudinii liderilor si a formatorilor de opinie din mass-media maghiara, fata de romanii din judetele mentionate, unde acestia formeaza o minoritate regionala. Dar, asa dupa cum este cunoscut – din numeroasele semnale trase de catre reprezentantii societatii civile romanesti din zona –, si fara institutionalizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a asa-zisului “Tinut secuiesc”, relatiile interetnice din aceasta parte de tara, au fost si mai sunt inca caracterizate de o lipsa cronica de intelegere si chiar de intoleranta, din partea liderilor maghiari – aflati perpetuu la carma “autoguvernarilor” locale – fata de populatia de nationalitate romana si fata de romanitate, in general.
Sa ne reamintim cateva dintre principalele discriminari ale cetatenilor de nationalitate romana din judetele Covasna si Harghita, cauzate de nerespectarea prevederilor legale in vigoare, de catre liderii maghiari aflati perpetuu la conducerea celor doua judete, in ultimii 18 ani.
In domeniul culturii: transformarea unilaterala a muzeelor judetene si locale, din muzee comunitare, in muzee etnice secuiesti, cu toate consecintele negative ce au decurs din acest act asupra specialistilor romani, a cercetarii istoriei romanilor din zona si cu neglijarea totala a patrimoniului romanesc; desfiintarea ansamblurilor folclorice profesioniste si transformarea lor in “ansambluri secuiesti”, fara a manifesta spijinul cuvenit cultivarii folclorului romanesc; lipsa de vointa si interes pentru asigurarea functionarii Ansamblului folcloric profesionist “Ciobanasul” care, in final a condus la desfiintarea acestei formatii romanesti; prevederea in Programul organizatiei UDMR din judetul Covasna, din perioada 2000-2004, a transformarii Teatrului “Andrei Muresan” din Sf. Gheorghe, in “teatru de gazduire”, ceea ce insemna practic desfiintarea institutiei; intreprinderea unor demersuri de catre unii fruntasi UDMR (Marko Bela, Kelemen Hunor s.a) pentru desfiintarea Muzeului National al Carpatilor Rasariteni; obtinerea, dupa indelungate si nenumarate demersuri, a cladirii in care functioneaza muzeul mentionat si a transferului in patrimoniului muzeului a cladirii in care a functionat prima scoala confesionala ortodoxa din Sf. Gheorghe; discrepanta dintre finantarea proiectelor initiate de catre ONG-uri, institutiile si cultele maghiare si cele romanesti; neincluderea unor spectacole in limba romana in cadrul unor manifestari finantate din fonduri publice precum: “Zilele localitatilor” – Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe (cu foarte mare greutate), sau Zilele judetului Harghita; lipsa specialistilor romani si a manifestarilor culturale romanesti la majoritatea casele municipale si orasenesti de cultura s.a.
In domeniul cultelor: boicotarea infiintarii Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei; reticenta manifestata de conducerea unitatilor administratiei publice locale, fata de actiunea de retrocedare a proprietatilor ce au apartinut parohiilor ortodoxe si care au fost expropiate de regimul comunist; lipsa totala de sprijin a parohiilor ortodoxe din partea administratiei publice locale subordonate UDMR (tot ceea ce s-a realizat in acest domeniul, a fost finantat de la bugetul central, prin intermediul Episcopiei); prezentarea Bisericii ortodoxe din cele doua judete, in mass-media de limba maghiara, ca o institutie ce urmareste “cucerirea pamantului secuiesc, prin intermediul bisericilor avand cupola in forma de ceapa”, fara a se pune in evidenta faptul ca Episcopia Ortodoxa a Covasnei si Harghitei, pastorita cu intelepciune de catre P.S. Ioan Selejan, a fost in toti acesti ani, si este in continuare un factor de promovare a intelegerii si bunei convietuiri interetnice si interconfesioanle.
In domeniul invatamantului: nerespectarea prevederilor legale privind asigurarea ocuparii posturilor de director adjunct in scolile mixte, de catre profesori romani; obtinerea, dupa numeroase interventii la ministerul de resort, a unor clase cu predarea in limba romana; acordarea preferentiala a fondurilor pentru functionarea scolilor cu predare in limba maghiara si neglijarea celor cu predare in limba romana (indeosebi a Grupului Scolar “Constantin Brancusi”); discriminarea elevilor romani in unele scoli mixte (cazul Grupului Scolar Economic – Administrativ din Sf. Gheorghe) respingerea, intr-o prima faza, si acceptarea dupa numeroase demersuri si dupa interventia Ministerului Educatiei si Invatamantului a denumirilor “Nicolae Colan” si “Constantin Brancusi” acordate la doua scoli din municipiul Sf. Gheorghe.
In domeniul administratiei publice locale: neacceptarea nici unui roman in conducerea Consiliilor judetene Covasna si Harghita, sau in cea a altor municipii, orase si comune cu populatie etnic mixta; raportarea negativa la prezenta si activitatea in teritoriu, a unor institutii fundamentale ale statului roman, cum sunt: armata, politia, jandarmeria, serviciul de informatii s.a.; conditionarea ocuparii functiilor in institutiile publice, din cele doua judete, de cunoasterea limbii maghiare, in alte posturi decat cele prevazute in Legea administratiei publice (sa amintim doar cateva cazuri recente din Sf. Gheorghe, Arcus, Chichis s.a.); acest fapt a condus ca, in institutii precum Consiliul judetean Covasna, Primariile Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Baraolt si in majoritatea comunelor cu populatie etnic mixta, sa nu existe functionari de nationalitate romana; editarea revistei Primariei Sf. Gheorghe, doar in limba maghiara; continuarea acestei practici si dupa sanctionarea primita din partea Consiliului pentru Combaterea Discriminarii; folosirea banilor publici doar in interesul populatiei maghiare – cazul intalnirii maghiarilor de pretutindeni de la Moacsa: Folosirea acestei intalniri pentru promovarea unor deziderate iredentiste, separatiste, antiromanesti; neacceptarea includerii in stema judetului Covasna si a altor localitati din cele doua judete, a nici unui element care sa simbolizeze istoria si cultura populatiei romanesti, care reprezinta un sfert din populatia judetului; neglijarea simbolurilor romanesti (majoritatea primarilor UDMR nu poarta esarfa tricolora la evenimentele prevazute de lege – vezi cazul primarului din Sf. Gheorghe, la Ziua Nationala 2007), lipsa acestora in spatiile publice (sala de sedinte a municipiului Sf. Gheorghe); aprobarea denumirilor strazilor si institutiilor publice, cu eludarea sau neglijarea personalitatilor romanesti, de rezonanta nationala sau locala (Sf. Gheorghe si Miercurea-Ciuc, sunt singurele municipii resedinta de judet din Romania care nu au o strada cu numele lui Stefan cel Mare; Consiliul local Sf. Gheorghe a respins propunerile ca dou strazi din municipiu sa poarte numele juristului Grigore Paltineanu si a protopopului Aurel Nistor – lideri marcanti ai romanilor din judet, in perioada interbelica, acordand, in schimb, unei strazi numele preotului Iosif Popovici aservit elitei maghiare locale, din perioada respectiva); respingerea, de catre Consiliul local Sf. Gheorghe, a unor propuneri ale reprezentantilor societatii civile romanesti, si ale consilierilor romani, de acordare a distinctiei “Pro Urbe” unor cetateni romani din Sf. Gheorghe (cazul regretatului economist Emil Tanasoiu); nerespectarea prevederilor legale referitoare la folosirea limbii romane in institutiile publice – cazul Regulamentului de functionare al Consiliului local Sf. Gheorghe si a altor reglementari asemanatoare.
In domeniul politic: lipsa de interes si chiar blocarea tuturor initiativelor care vizeaza inlaturarea discriminarii cauzate de inexistenta cadrului legislativ si institutional care sa protejeze pe etnicii romani, numeric minoritari in judetele Covasna si Harghita; nerespectarea obligatiilor stabilite prin protocoalele de colaborare cu unele partide, referitoare la discriminarea pozitiva a romanilor din cele doua judete; acceptarea si incurajarea explicita sau tacita a unor discursuri intolerante, antiromanesti prezente in mass-media de limba maghiara din cele doua judete; raportarea negativa la prezenta in aceste judete, considerate “fiefurile baronilor maghiari locali” si a prietenilor acestora de pretutindeni, a unor oameni politici si demnitari romani s.a.
Pe drept cuvant, se pune intrebarea: Daca asa s-au comportat si se comporta liderii maghiari, fara a dispune de autonomie etnica institutionalizata, care va fi comportamentul lor, dupa o posibila obtinere a acestui deziderat? Intrebarea este pe deplin indreptatita, cunoscand mai ales si antecedentele istorice – in deosebi cele din perioada 1944-1945 si cele din timpul Regiunii Autonome Maghiare –, cat si faptul ca acum este o adevarata intrecere pe tema intolerantei fata de romani, intre UDMR si Partidul Civic Maghiar.
Sunt doar cateva aspecte asupra carora va propun sa reflectam cu totii si, sa actionam in consecinta, fiecare dupa responsabilitatea si puterea sa. Aceasta cu atat mai mult, cu cat, fiecare gest public individual sau colectiv, ramane consemnat in documentele vremii, ca o marturie peste timp, asupra contributiei la instaurarea unui climat de normalitate, in beneficiul tuturor, in spiritul perceptelor crestine si a valorilor europene de acceptare, intelegere si pretuire a alteritatii”

Ramane nelamurita intalnirea lui Tadici cu Bogdan Olteanu, presedintele Camerei Deputatilor, deci al treilea om in stat. De ce nu cu Nicolaie Vacaroiu ? Camerele reunite au adoptat declaratia privind Kosovo, iar seful Senatului si al doilea om in stat este Nicolaie Vacaroiu. Incearca Tadici sa deschida un nou front al dialogului la Bucuresti ? Si daca da, cine i l-a recomandat pe Olteanu ? Nu cumva Moscova ? Vom vedea si vom incerca sa deslusim in timp acest gest.
Am vazut de ce vine Tadici la Bucuresti dar va sti oare Bucurestiul sa si ceara Serbiei ceea ce aceasta, de 200 de ani, nu vrea sa dea ? Adica oprirea agresiunii identitare asupra celor aproape 300.000 de romani din Timoc si acordarea drepturilor elementare pentru ca acestia sa ramana ceea ce sunt, adica romani . Pana acum acestia au fost mintiti chiar de partidul lui Tadici. L-au ajutat in alegerile parlamentare si nici o promisiune facuta inainte de alegeri nu a fost tinuta. Au urmat alegerile prezidentiale din Serbia si romanii din Timoc,  au inteles ca Tadici ar fi mai european decat ceilalti si l-au ajutat sa ajunga presedinte. A inteles Tadici mesajul ? Dar Bucurestiul ?
Romanii din Timoc au fost solidari cu Serbia in problema Kosovo si nu au facut ce a facut UDMR-ul in Romania. Gestul lor a fost acelasi ca cel facut si in razboaiele din Croatia, Bosnia sau Kosovo, unde multi dintre ei au murit pentru statul sarb. Ce au primit in schimb ? Minciuni !
Din pacate la Bucuresti cei care fac « notele » cu diverse punctaje legate de Serbia sunt legati inca, de complicitati ascunse, cu fortele nationaliste din Serbia, adica cu fostii securisti ai lui Milosevici rebrenduiti in oameni de afaceri sau politicieni, sau oameni de presa. Acestia dau tonul, cu notele lor, discursurilor de « prietenie frateasca » cu Serbia. Manipulare ordinara atata timp cat in « notele » respective nu isi face loc si situatia dramatica a romanilor din Timoc.

Ecourile patrihotilor respectivi le-am vazut prin studiourile televiziunilor, insa nici unul nu a pomenit macar in treacat de interesele nationale romanesti calcate in picioarede Serbia in ultimii 200 de ani, in Timoc. L-am vazut pe deputatul Gozdenovici care reprezinta cei aproximativ 30.000 de sarbi din Romania. Ei au scoli, biserici, cultura si mass-media in limba materna. Toate acestea venite printr-un buget generos de la statul roman. El are, la randul lui, un loc de demnitar asigurat in Parlamentul Romaniei. A fost intrebat vrodatata Gozdenovici ce parere are despre cei 300.000 de romani fara drepturi din Timoc ? Nu. Odata pentru ca producatorii acelor emisiuni in general sunt prosti si nu stiu mare lucru despre romanii din Serbia, si in al doilea rand pentru ca raspund de fapt unor comenzi ale « patrihotilor », care nu ar dori sa-si vada afacerile din Serbia, date peste cap.
Stie Basescu toate acestea ? Si, daca le stie, a facut ceva concret, sa schimbe lucururile ? Nu vorbe, ca de vorbe sunt satui romanii de peste tot, inclusiv cei din Timoc. Si nu acolo unde nu poate, adica in DRRP, ci acolo unde poate si unde au ramas strecurati, prin asa zisa reforma, aceeasi patrihoti. Ascunsi, acoperiti, inruditi, dar tot ei. Si continua sa faca rau. Iar raul facut de ei, si omologii lor din Serbia, doare o populatie de aproape 300.000 de romani. Nu stim pana cand. Probabil pana cand nu vor mai suporta durerea.
Iar atunci si Serbia si Romania se vor trezi cu cartofii fierbinti in mana. Asta daca nu vor reusi intre timp sa inteleaga ca patrihotii, si de o parte si de cealalta a Dunarii, nu sunt decat niste simpli hoti travestiti in diplomati, politicieni, oameni de afaceri, oameni de televiziune, analisti, carora le place banul si pentru el sunt gata sa aprinda orice foc, oriunde.
Sa speram ca si Tadici si Basescu vor intelege acest lucru si ca vor reusi sa alunge javrele din batatura sau din institutiile pe care le paraziteaza, si la Belgrad si la Bucuresti. Si mai ales vor intelege, si Tadici dar si Basescu, ca romanilor din Timoc le trebuie scoala, mass-media si biserica in limba romana, nu vorbe goale si minciuni electorale.
Romanian Global News

"Gazprom a fost invitat de catre premierul Moldovei, Vasile Tarlev, sa participe activ la lucrarile de explorare a petrolului si gazelor in aceasta tara. Exista premise favorabile pentru exlorarea propriilor rezerve de petrol si gaze ale Moldovei, iar Gazprom va profita de invitatia de a investi in Moldova si va trimite o delegatie la Chisinau la sfarsitul lunii mai”, a specificat Viktor Zubkov in cadrul unei conferinte de presa, scrie Igor Burciu pe portalul Presa.md, preluat de Romanian Global News. Premierul rus Viktor Zubkov l-a asigurat ieri pe omologul sau basarabean, Vasile Tarlev, ca Rusia sprijina o reglementare a conflictului transnistrean pe calea negocierilor, care trebuie sa porneasca de la ideea respectarii suveranitatii si integritatii teritoriale a Basarabiei. “Pentru elaborarea unui statut special si bine garantat al Transnistriei, noi vom continua sa lucram pentru stabilirea unui dialog direct intre Chisinau si Tiraspol”, a spus Zubkov. Existenta unui pact Voronin-Putin a fost vehiculata de mult timp in presa. Chiar daca se vorbeste de integritate teritoriala, cum a sous ieri si Zubkov, planul prevede federalizarea Basarabia, cu regiunea transnistreana urmand sa aiba un statut special care presupune mentinerea bazelor militare rusesti. Premierul basarabean Vasile Tarlev a declarat la randul sau ca este recunoscator Rusiei pentru pozitia adoptata in problema transnistreana si pentru faptul ca Moscova “sustine accelerarea reglementarii diplomatice pasnice a conflictului din Transnistria, cu respectarea integritatii teritoriale a statului moldovenesc”. Potrivit lui Tarlev, intre Chisinau si Moscova “exista o atmosfera de intelegere reciproca”, in care ramane ”doar o singura problema - cea a reglementarii conflictului transnistrean”. Declaratiile intervin in contextul declararii, la 17 februarie, a independentei Kosovo si al apelului adresat marti, 19 februarie, de catre Tiraspol comunitatii internationale pentru recunoasterea independentei regiunii, proclamate inca din 1990. Subiectul transnistrean urmeaza sa fie discutat vineri la Moscova si de presedintele rus Vladimir Putin si presedintele Vladimir Voronin, in cadrul unei noi intalniri pe care cei doi o vor avea - a doua in acest an - cu ocazia summitului informal al sefilor de stat din Comunitatea Statelor Independente. In ajunul intrevederii dintre cei doi premieri, Rusia si-a anuntat in stilul caracteristic intentia de a majora substantial pretul la gazele naturale livrate Basarabiei. Pana la sfarsitul anului 2008 gazele rusesti livrate de Gazprom ar urma sa se scumpeasca cu peste 37 dolari la o mie de metri cubi. Informatia figura intr-o nota informativa pregatita de catre Ministerul Dezvoltarii Economice a Federatiei Ruse pentru intrevederea dintre premerii rus si cel basarabean, transmite Romanian Global News.

Foto: Vasile Tarlev (stanga), Viktor Zubakov (dreapta)

Autoritatile laburiste, care au semnat aplicatii pentru cetatenie cu o rata de una la fiecare cinci minute, icepand din 1997, isi vor face planurile publice intr-o declaratie in Parlament. Secretarul de stat pentru Interne, Jaqui Smith, va sublinia aceste masuri care vor face parte dintr-un „contract” cu poporul britanic. Este probabil ca aceasta „taxa de intrare” sa fie stabilita la 10% din taxa de viza, ceea ce inseamna inca 20 de lire adaugate la viza obisnuita de 200 de lire pentru cei care vor sa stea in Marea Britanie o perioada mai mare de sase luni, potrivit publicatiei britanice Daily Telegraph. Jaqui Smith va anunta, totodata, ca acei imigranti care se apreciaza ca vor exercita o presiune mai mare asupra sistemului, printre care se numara si batranii, vor trebui sa plateasca o taxa mai mare. Totodata, imigrantii vor fi nevoiti sa desfasoare si activitati civice. Nu s-a specificat cate ore vor fi imigrantii nevoiti sa munceasca sau ce sarcini vor avea, desi se stie ca va fi vorba despre o activitate intr-un grup de voluntariat. Celor care au comis infractiuni prea minore pentru a justifica deportarea catre tara de origine, li se va refuza cererea de cetatenie. Totodata, aplicantii vor trebui sa traiasca in Marea Britanie cel putin patru ani pentru a se califica pentru obtinerea cetateniei. Totodata, ei trebuie sa treaca Testul Life In The UK (Viata in UK).

In ciuda numarului mare de someri, domeniul constructiilor continua sa acapareze cel mai mare numar de imigranti care au un job in Spania, reprezentand peste 25% din total, urmat de domeniul hotelier, informeaza portalul psnaiol Si se puede. Dintre aceste peste 2 milioane de persoane, la finele luni 2007 687.441 de angajati proveneau din tari ale Uniunii Europene, in timp ce 1.316.398 de imigranti proveneau din tari non-comunitare. Ministrul spaniol al Muncii si Problemelor Sociale, Jesus Caldera, s-a aratat increzator ca sistemul va recupera in luna februarie aproximativ100.000 de afiliati, ceea ce, potrivit lui, demonstreaza faptul ca economia „continua sa functioneze destul de bine”, dupa usoara criza pe piata muncii din luna decembrie a lui 2007. Cea mai mare parte a imigrantilor inscrisi la Asigurarile Sociale la 31 ianuarie provine din Maroc (267.631), urmat de Ecuador (253.921), Romania, pe locul al treilea cu 238.314 asigurari, si Columbia, cu 140.749.

Atacul s-a petrecut cand soferul a oprit masina ca sa ia niste colete. In acel moment, 4 barbati inarmati au intrat in autocar si au cerut banii, bijuteriile si actele. Soferul si cativa dintre pasageri au incercat sa opuna rezistenta. Au reusit sa le ia pistoalele si au constatat cu stupoare ca erau de jucarie, informeaza site-ul TVR. Agresorii au reusit sa fuga cu prada. Unul dintre ei ar fi spus ca, de fapt, are o rafuiala cu patronul firmei de transport, din Piatra Neamt. Autocarul cu romani jefuiti a ajuns azi-noapte in tara, prin Vama Nadlac.

Concertul este programat pentru joi, 6 martie, intre orele 19.00 si 21.00 la Institutul Cultural Roman din Londra. Cvartetul Voces, format din Bujor Prelipcean, vioara I; Anton Diaconu, vioara II; Constantin Stanciu, viola si Dan Prelipcean, violoncel, va interpreta lucrari de Ludwig van Beethoven (Cvartetul in si bemol major op 133),George Enescu (Cvartetul in sol major op 22 nr. 2) si Maurice Ravel (Cvartetul in fa major). Infiintat in 1973, Cvartetul Voces este cea printre cele mai importante formatii romanesti de cvartet. Voces s-a impus rapid inclusiv pe plan international si este adesea prezent in mari turnee sau la festivalurile de la Bayreuth, Bratislava, Istanbul, Ierusalim, Salonic, Salzburg, Siena sau Torino. Cvartetul sustine stagiuni permanente la Bucuresti si este o prezenta constanta in cadrul Festivalului George Enescu. Debutul britanic al Cvartetului Voces a avut loc in 1998, la Wigmore Hall, in Londra, alaturi de violoncelistul Martin Lovett (fost component al Cvartetului Amadeus) cu un program care a inclus Cvintetul cu pian in Fa minor de Brahms (aranjat numai pentru coarde de Sebastian Brown, dupa schitele originale ale lui Brahms insusi) si Cvintetul in Do Major de Schubert, program intampinat cu aprecieri de o sala plina. Stagiunea de concerte a Societatii Enescu se desfasoara in perioada octombrie-iunie. Concertele vor avea loc in prima zi de joi a fiecarei luni. Sala de concerte a Institutului va fi gazda unor muzicieni remarcabili care vor interpreta lucrari de George Enescu alaturi de un repertoriu universal. Intrarea este libera. Locurile se pot rezerva sunand la numarul de telefon 0207 752 0134, sau prin e-mail la office@icr-london.co.uk.

O structura temporara genereaza o alta structura tocmai prin inconsistenta temporalitatii. Rezultatul acestui lant cauzal poate fi o a treia actiune, analiza strategiilor reprezentationale, delimitat de interesul spectatorului. Bucharest Biennale - Biennala Internationala de Arta Contemporana Bucuresti - generata de Pavilion, integreaza orasul in proiectul sau curatorial, propunand o traiectoriei itineranta vizitatorului, atat spatiala cat si temporala, care duce la descoperirea geografiilor ascunse.

Romanii - turisti, locuitori sau investitori constructori - sunt nelipsiti de pe insula. In cele patru insule ale Arhipelagului Balear locuiesc peste 7.000 de romani, dintre care 3.000 in fascinanta Ibiza. In 2007, Insulele Baleare au ajuns pe locul patru in Spania ca numar de imigranti care lucreaza pe cont propriu, cu o crestere de 36,5% fata de 2006. Sectoarele preferate sunt constructiile, serviciile hoteliere si vanzarile imobiliare.  Ardeleanul Sorin Milentie Ardelean (36 de ani) a ajuns in Spania in 1995. Romanul s-a lansat in sectorul constructiilor in 1999. In prezent, detine doua companii de constructii, promovare si finantare de locuinte. Are peste 80 de angajati, in majoritate romani. Prima sa lucrare mare a fost Clubul Nautic de pe plaja orasului Castellon. Apoi a ridicat doua scoli in Alicante. In 2006, la invitatia unui prieten spaniol, Sorin a vizitat Ibiza. A doua zi, deja cauta informatii si potentiali colaboratori. „Cand am vazut plaja din Ibiza, mi-am dat seama ca inca exista oportunitati de a construi pe insula. Peisajul fascineaza si turistii sunt tot mai multi." In acelasi an, a incheiat primul contract, renovand un hotel pe malul Mediteranei. Apoi a construit 18 case de vacanta, iar acum ridica o cladire cu 12 apartamente. Cea mai cunoscuta dintre Insulele Baleare, situata la 75 de kilometri de tarmul estic al Spaniei, are o suprafata de 570 de kilometri. Este inconjurata de cele mai limpezi ape ale Marii Mediterane, iar temperatura este constanta, intre 14 si 22 de grade.

Foto: Adevarul.ro