Arhiva 2008 -
decembrie, 2008
-
noiembrie, 2008
-
octombrie, 2008
-
septembrie, 2008
-
august, 2008
-
iulie, 2008
-
iunie, 2008
-
mai, 2008
-
aprilie, 2008
-
martie, 2008
-
februarie, 2008
-
ianuarie, 2008
|
| Copii romani rapiti de statul italian |  |  |  |
| Rimini, Italia/Romanian Global News | | Accesari :505 | | Friday, 22 February 2008 | {mosimage}Tribunalul de minori din Bologna a lasat o familie de romani fara copii. Motivul – micutii sunt suspect de bine educati si de inteligenti, ceea ce denota ca mama lor nu poate fi decat lipsita de afectiune si severa cu ei, titreaza Jurnalul National, preluat de Romanian Global News.
In dupa-amiaza de 30 octombrie a anului trecut, o romanca stabilita in Italia s-a dus sa-si ia copiii de la scoala. A mers mai intai unde invata Richard, baiatul cel mare. "Iesisera toti copii, dar Richard nu mai aparea. Si mi-a sunat telefonul. Erau cei de la serviciile sociale. «Doamna, nu va mai duceti sa luati copiii, ca i-am luat noi. Sa veniti sa va citim decretul»", isi aminteste Claudia, mama lui Richard (11 ani), a Mariei (9 ani) si a lui Melody (7 ani). La inceput nu a inteles ce se intampla. "Stati sa iau mai intai copiii si o sa vin!", le-a spus romanca. "Nu, nu il mai asteptati pe baiat, nu va mai duceti nici la fete. Copiii sunt la noi", i-au raspuns cei de la serviciile sociale. Mama a cazut din picioare.
De patru luni, bunicii de la Oltenita isi asteapta nepotii sa le deschida poarta. De patru luni, ursuletii de plus, acuarelele si caietele n-au mai fost atinse de manute nerabdatoare, in casa romanilor din Rimini. De patru luni, parintii se lupta intre avocati si psihologi, se roaga si la Tribunal, si la Dumnezeu sa-si vada copiii acasa. Ii pot vedea doar la o saptamana cate o ora, in conditii de interogatoriu. Micutii sunt tristi, bolnavi, chinuiti, imbracati in haine murdare si incaltati cu pantofi rupti. Iar in ora in care ii vad, parintii nu au voie nici macar sa planga.
Motivul pentru care au fost luati copiii: lipsa afectiunii materne. Concluzie trasa de o asistenta sociala in varsta de 24 de ani, care are ca pregatire o scoala postliceala de trei ani. Ajutorul l-a dat Tribunalul pentru minori din Italia, o institutie pe care un grup de parlamentari italieni a pus eticheta de "fascista". Familia s-a mutat in 2003 in Italia, la Rimini. Au inchiriat un apartament de trei camere intr-o vila de langa plaja. Aveau ceva bani stransi, iar cu ei tatal a pornit o afacere de transporturi intr-un oras din Sicilia.
Invatata cu serviciile sociale care o ajutasera si indrumasera de multe ori in Franta, unde copiii s-au nascut si au locuit pentru o vreme, cand a ajuns in Italia, Claudia s-a adresat serviciilor sociale italiene. Nu cunostea limba italiana si avea nevoie de informatii pentru a-si inscrie copiii la scoala si la un doctor, pentru a le face un permis de sedere.
In septembrie 2004 a mers la Azienda Unità Sanitaria Locale di Rimini, institutia care reuneste toate formele de servicii sociale si medicale din localitate. A fost preluata de asistenta sociala Ilenia Pierloni, o tanara de 24 de ani, care nu cunostea nici o limba straina, asa ca prin gesturi, in franceza, in romana, in engleza Claudia a reusit sa-i explice cat de cat situatia familiei sale. Asistenta i-a stabilit mai multe intalniri la serviciile sociale, la care romanca s-a prezentat.
In timp, cele doua femei s-au imprietenit, iar romanca i-a marturisit amical Ileniei Pierleoni ca relatiile cu sotul au cam avut de suferit, pentru ca acesta e foarte mult plecat de acasa de cand si-a deschis firma. A fost momentul in care asistenta sociala, o fata mai putin populara din cauza unui defect fizic foarte vizibil, pe fata, a inceput sa faca presiuni asupra romancei, pentru ca aceasta sa-si paraseasca sotul. "Suna la mine la serviciu, suna peste tot, chiar s-a dus la scoala si le tot intreba pe invatatoare daca sunt tratati rau copiii mei", spune Claudia. Invatatoarele copiilor isi amintesc, la randul lor, ca acea "ragazzina" (fetiscana) a venit la scoala si a incercat sa le faca sa spuna ceva de rau despre Claudia, despre sotul ei si despre felul in care sunt tratati copiii. Nu a reusit.
Presiunile din partea Ileniei Pierleoni au continuat sub diverse forme, asa ca in martie 2006 romanca a facut la AUSL o plangere impotriva asistentei. Plangerea insa nu mai este de gasit si se pare ca cei de la AUSL nu s-au obosit sa o inregistreze. La inceputul verii lui 2006, Ilenia Pierleoni a venit acasa la romani cu o oferta de "pace". A anuntat-o pe mama ca serviciile sociale vor plati pentru ca Richard, Maria si Melody sa-si petreaca vara intr-o colonie de vacanta din oras. Claudia a fost multumita de oferta si si-a aranjat programul la serviciu astfel incat sa-i poata lua si aduce pe micuti de la colonia de vacanta.
De altfel, in Italia, romanca a acceptat de la inceput sa lucreze pe un post de vanzatoare intr-un complex comercial (desi are o licenta in filologie la Universitatea din Bucuresti si vorbeste cinci limbi straine, iar acum este in an terminal la a doua facultate), tocmai pentru ca programul de lucru (de patru ore, sase zile pe saptamana) ii permitea sa se ocupe mai mult de copii.
De Ilenia Pierleoni nu a mai auzit pana in martie 2007, cand s-a anuntat intr-o vizita "prieteneasca", desi Claudia abia suferise o operatie si nu se simtea deloc bine. Cand a vazut-o pe asistenta sociala intrand in casa insotita de o alta femeie, romanca i-a spus ca ar fi fost politicos sa o anunte ca mai aduce pe cineva. Asistenta sociala s-a simtit atat de jignita, incat a inceput sa vorbeasca urat si pe un ton ridicat. Atunci Claudia a rugat-o sa iasa din locuinta. Dupa ce a refuzat de cateva ori si a facut un scandal care s-a auzit in tot imobilul, Ilenia Pierleoni a parasit locuinta. Apoi, n-a mai auzit nimic despre serviciile sociale. Pana in ziua in care i-au fost luati copiii. Monica, prietena cu care era la scoala atunci cand au anuntat-o ca i-au luat copiii, a ridicat-o de pe jos si a curatat-o.
Claudia a plecat spre sediul AUSL, cu speranta ca fusese o neintelegere, o greseala de nume. Intr-un birou de la serviciile sociale o asteptau politisti, psihologi, asistenti sociali. I-au comunicat ca i-au fost luati copiii pentru ca nu a colaborat cu serviciile sociale, i-au citit decizia Tribunalului pentru minori care cerea ca micutii sa fie luati de AUSL in grija. I s-a mai spus ca s-au primit telefoane anonime care anuntau ca sunt probleme cu copiii si ca invatatoarele au declarat ca au vazut-o de multe ori urmarind lectiile copiilor cu o bata in mana, din curtea scolii. Aberatii, barfe, presupuneri
De la Ausl, mama s-a intors la scoala copiilor. Invatatoarele au plans si i-au povestit cum au fost ridicati copiii, cu doua patrule de politie, ca si cum ar fi fost vorba despre infractori periculosi. Initial, directoarea scolii a refuzat sa lase "echipa" venita sa-i ridice pe copii. I-a legitimat si le-a explicat ca nu scrie nicaieri in decizia data de Tribunal ca acei copii trebuie ridicati de la scoala. Una dintre invatatoare a luat-o pe Maria si s-a ascuns cu ea. Directoarea scolii a primit insa o confirmare de la Tribunalul pentru minori ca trebuie sa predea copiii, asa ca s-a conformat. Mai greu a fost sa o convinga pe invatatoarea Mariei sa dea fetita. "Fetita mi-a fost incredintata de mama ei dimineata, nu o pot da decat mamei", le-a spus invatatoarea, care a trebuit sa cedeze pana la urma. Cat despre bata de baseball... "Copiii invata la etajul doi. Cum ar fi putut mama sa vada in clasa si sa-i ameninte cu o bata? Nu ne-a spus nimeni, niciodata de vreo bata. Ar fi vazut ceilalti parinti, ar fi vazut vecinii din imobilele de langa scoala", ne-a spus invatatoarea lui Melody.
Abia a doua zi dupa ce au fost luati, Claudia Amut si-a putut vedea copiii, in conditii de interogatoriu, intr-o camera de la AUSL. Intalnirea era inregistrata, iar la ea asistau mai multi asistenti sociali. I s-a spus mamei ca, daca vorbeste in alta limba decat italiana, daca pomeneste ceva despre proces sau le pune intrebari copiilor legat de acuzatiile aduse de AUSL, intalnirea va fi intrerupta. "Copiii plangeau incontinuu si intrebau: «De ce, mama, de ce?». De cate ori incercam sa-i linistesc, spunandu-le ca vor fi in curand acasa, asistentii sociali tipau la mine: «Nu spuneti minciuni la copii»." Familia a angajat unul dintre cei mai buni avocati din Rimini pentru a-si recupera copiii. Decretul prin care ii erau indepartati copiii l-au primit, in scris, acasa, abia la jumatatea lunii noiembrie. Decretul care hotara ridicarea "de urgenta" a copiilor este dat de Tribunalul pentru minori din Bologna la 14 septembrie, in baza cererii facute de AUSL in iunie. "Urgenta" a fost aplicata, prin luarea copiilor, abia dupa o luna si jumatate, timp in care mama nu a fost in nici un fel avertizata. Cand a intrebat la AUSL de ce i s-au luat copiii fara sa fi fost mai intai anuntata oficial sau macar prevenita, i s-a raspuns ca, fiind imigranta, ar fi putut fugi cu copiii din Italia, iar decretul n-ar mai fi putut fi pus in aplicare! Primul decret este dat in baza articolelor 333 si 336 din Codul civil italian, care arata ca minorii pot fi indepartati de parinti daca prezinta semne de lipsa de afectiune. In decizie, procurorii repeta, practic, raportul inaintat de Ilenia Pierleoni. Se spune ca mama este lipsita de afectiune si neadecvata in relatiile cu minorii si ca acestia dau semne vizibile de lipsa de afectiune materna. In decret se mai sustine ca apartamentul in care traieste familia – o locuinta de trei camere, intr-o vila cu vedere la plaja din Rimini – este "neadecvat". In decret se mai spune ca o fosta invatatoare a Mariei ar fi sunat la 114, numarul la care sunt anuntate abuzurile impotriva minorilor, si a spus ca fetita pare sa fie maltratata. La dosar nu exista insa nici o declaratie a invatatoarei respective si nici desfasuratorul de la 114. Piesa de "rezistenta" care a dus la luarea copiilor a fost un raport facut de coordonatorul de la colonia de vara la care mersesera copiii in 2006. Raportul nu este semnat, nici datat, iar numele mamei nu apare decat ca (...).
"In general, doar unul dintre copii purta echipamentul si gustarea pentru toti, intr-un rucsac. Acest lucru provoca haos, pentru ca nu se intelegeau, se acuzau reciproc ca si-au uitat gustarea acasa (...). Cand trebuiau sa intre in mare, copiii pretindeau ca un anumit educator sa-i tina de mana. De cele mai multe ori erau refuzati, iar ei plangeau. (...) La masa, Maria varsa des paharul, arunca uneori cu mancare in ceilalti copii si, daca voia sa stea pe un anumit scaun, ii muta pe toti ceilalti de la masa. (...) Cei trei frati se aruncau pe anumiti educatori, ii imbratisau spunandu-le «te iubesc foarte mult» (...)." Toate acestea au fost considerate de Tribunal ca semne ale lipsei afectiunii materne. Iar faptul subliniat in raport cum ca micutii "gandesc repede, subtil, se exprima intr-un limbaj superior mediei, sunt foarte buni la matematica, stiinte, limbi staine" si folosesc cutitul si furculita cand mananca a fost vazut drept un semn ca mama este foarte severa. Raportul facut de Ilenia Pierleoni, pe care se bazeaza in exclusivitate decizia Tribunalului, nu contine nici o dovada scrisa, nici o declaratie semnata a vreunui martor. Faptele sunt prezentate in termeni ca: "Se pare ca", "am auzit ca...", "este posibil ca...". Decizia Tribunalului mai prevedea ca mama sa-si poata vedea copiii doar o ora o data la doua saptamani. Cei mici au fost trimisi sa locuiasca intr-o casa de tip familial.
Mama a facut, prin avocat, o cerere de anulare a decretului. A fost respinsa, insa a fost chemata pentru audienta la 9 ianuarie. Dupa audienta, Tribunalul pentru minori decide din nou in defavoarea romancei. A renuntat la acuzatia de rele tratamente, anuntate "printr-un telefon anonim", dar a concluzionat ca minorilor le este mai bine la orfelinat. "Unde se afla acum, minorii traiesc experiente de socializare de care s-au aratat mirati, ca si cum le-ar fi vazut pentru prima data, cum ar fi sa petreaca o dupa-amiaza cu prietenii, sa invite pe cineva la pranz, sa practice un sport, sa priveasca un desen animat", se spune in decizie. Toate acestea sunt insa contrazise de fotografii si de marturisirile pe care ni le-au facut prietenii – italieni si romani – ai familiei, vecinii, invatatoarele.
Magistratii nu au vrut insa sa audieze nici un martor propus de avocatul romanilor. S-au multumit doar cu raportele facute de invatatoarele copiilor. Toate aceste rapoarte sunt mai mult decat laudative la adresa copiilor, dar si a parintilor. Copiii sunt descrisi ca veseli, bine imbracati, ingrijiti, foarte buni la invatatura (toti trei sunt primii din clasa lor, desi limba lor materna nu e italiana).
Copiii sunt tinuti intr-o locuinta de tip familial, aflata la 40 de kilometri de Rimini, intr-o zona de munte, desi clima de acolo nu le face bine lui Richard si Mariei, care sunt astmatici. Cei trei i-au povestit mamei ca sunt obligati sa vorbeasca numai in italiana, ca sunt obligati sa mearga la biserica catolica (desi ei sunt ortodocsi). Seara isi pot spune rugaciunile doar in italiana. "Invatatoarea mea e buna, ma lasa sa plang in clasa", i-a marturisit Melody mamei. Maria se trezeste noaptea, plange si isi cauta parintii. Copiii au fost avertizati ca la intalnirile cu mama sa nu planga, pentru ca "mama este bolnava la cap". Mamei i s-a spus, de asemenea, ca in fata copiilor sa nu vorbeasca despre proces, ci sa sustina ca este bolnava. A fost avertizata ca, daca va plange, intalnirile cu copiii vor fi sistate. "Uneori imi mai dau lacrimile, iar ei se sperie si vin si mi le sterg cu manecuta de la bluza lor", spune Claudia Amut. Anul trecut, Richard a suferit o operatie complicata la un testicul, iar Maria a fost programata pentru a i se efectua o biopsie pentru o pata pe care o are pe cap. Desi mama a cerut prin Tribunal ca minorii sa fie dusi la programarile inscrise in carnetele lor de sanatate, cei de la serviciile sociale nu au facut pana acum acest lucru. Casa de tip familial in care se afla copiii este intr-o zona mai putin dezvoltata din Italia. Astfel ca multe familii din zona si-au facut o afacere din a tine aceste case de tip familial, daca e sa ne luam dupa numarul lor. In afara de cei care conduc casa, la copii mai vin educatori cu care fac lectiile, asistenti sociali. Pana la o noua decizie judecatoreasca, acesti copii si mama lor disperata aduc fonduri pentru AUSL si hranesc o multime de angajati ai institutiei – administratorii caselor familiale, educatori speciali pentru copii, asistenti sociali, psihologi si psihiatru pentru mama etc.
Tribunalul pentru minori este una dintre cele mai contestate institutii din Italia. A fost infiintat de Mussolini, in 1934, de unde si eticheta de instrument fascist care i se da foarte des. Intr-un proiect de lege propus in parlamentul italian se cere desfintarea acestui tribunal, care se bazeaza pe opiniile personale ale judecatorilor, pe presupuneri si barfe ale asistentilor sociali, pe date neverificabile, in general.
Parlamentarii italieni care sustin acest proiect de lege vorbesc despre sute de sinucideri (522 de persoane numai intre 1998 si 2000) – mame, tati, bunici, care si-au luat viata dupa ce copiii le-au fost ridicati din ordinul Tribunalului pentru minori.
Parlamentarii italieni dau si mai multe exemple in care copiii au fost indepartati de parinti doar in baza presupunerilor facute de asistente sociale foarte tinere si putin pregatite. Unul dintre ele, petrecut in 1999, a facut valva in presa italiana. Doi copii, frati, au reusit sa scape din orfelinatul in care fusesera dusi si sa se intoarca, legal, la parintii lor, doar pentru ca s-a stabilit ca asistentii sociali in grija carora fusesera dati i-au abuzat sexual.
|
| Romanca emigrata acum 40 de ani, „aruncata” in strada | | | |
| Roma, Italia/ Romanian Global News | | Accesari :323 | | Friday, 22 February 2008 | {mosimage}O femeie romanca, Doina G., in varsta de 80 de ani care s-a stabilit in Italia acum 40 de ani, a fost evacuata din casa in care locuia in cartierul Trionfale, din Roma, transmite portalul Realiateadinitalia, preluat de Romanian Global News.
Batrana sufera de cardiopatie si se intretine singura dintr-o pensie sociala. Totusi, viata pe care o avea in trecut nu prevestea o batranete dificila. Doina a absolvit doua facultati in Romania si a avut o cariera promitatoare. In tara, ea a fost director in comertul extern din tara.
In urma cu 40 de ani, a decis sa vina in Italia pentru a se casatori cu un om de afaceri italian. Ulterior, a fost nevoita sa divorteze pentru a pune capat abuzurilor sotului ei, care o batea. Astfel, a ramas singura, fara sprijin financiar, fara copii si nemaiavand legaturi cu familia. A reintrat in piata afacerilor, demarand un proiect antreprenorial, care insa nu a avut succes. Proprietara locuintei in care statea Doina i-a cerut sa evacueze casa. Dupa multe discutii, batrana nu a avut de ales decat sa plece, insa i-a cerut proprietarei 5.000 de euro pentru ca a avut grija de locuinta de-a lungul anilor. Acesti bani, insa, nu i-a obtinut. Termenul limita pana la care Doina a avut un acoperis deasupra capului a expirat ieri, pe 19 februarie. Autoritatile locale din Roma se ocupa de cazul romancei, insa previziunile lor nu sunt favorabile. Giovanni Barbera, presedintele consiliului primariei municipiul XVIII a declarat: „Vom incerca sa o instalam intr-o locuinta convenita cu Primaria". Insa obtinerea unei locuinte sociale pentru persoanele fara venituri suficiente este foarte dificila. Pe lista, inaintea Doinei, se afla un cuplu de italieni de 40 de ani, care si-a gasit adapost de doi ani, intr-o baraca pe malul Tibrului, in zona Vittoria. Prin urmare, desi este cetatean italian, sunt sanse mici ca batrana romanca sa primeasca un loc intr-o locuinta a primariei. Statul italian aloca 26% din PIB asistentei sociale, insa numai 0,06% din bani sunt destinati locuintelor populare. Pentru a rezolva situatia dificila existenta in materie de locuinte, este nevoie cel putin un milion de apartamente, potrivit estimarilor sindicatelor chiriasilor. Insa, in ultimii ani, in Italia s-au construit circa 1.900 locuinte pe an. Pe langa constructia caselor, exista si necesitatea transformarii unor fosfoste fabrici sau foste cazarme in locuinte, care sa nu fie vandute ulterior la preturile exorbitante ale pietei.
|
| Costel Busuioc culege laurii succesului | | | |
| Madrid, Spania/Romanian Global News | | Accesari :362 | | Friday, 22 February 2008 | {mosimage}Romanul Costel Busuioc, numit “Pavarotti din Banat” castiga gala dupa gala in Spania, la concursul „Fiii lui Babel", transmite Romanian Global News.
Intrebat daca si-ar dori sa reprezinte Romania la Eurovision, Costel a raspuns, fara ezitare: „Sigur ca as vrea, oricare roman ar fi fericit sa poata sa-si reprezinte tara la un asemenea concurs", potrivit cotidianului Adevarul. Costel Busuioc a fost din nou preferatul juriului si al publicului miercuri seara, la cea de-a cincea gala a emisiunii „Hijos de Babel". Romanul a interpretat faimoasa creatie a lui Eduardo di Capua, „O sole mio". Costel a starnit cea mai puternica reactie a publicului, cei prezenti ridicandu-se in picioare si scandand „Pavarotti!". Romanul a fost laudat de cei trei membri ai juriului. Impresarul Justo Molinero a afirmat ca este nerabdator sa promoveze primul concert pe care Costel il va sustine in Barcelona, adaugand: „I-ar fi placut lui Pavarotti sa aiba un fiu ca tine. Doar cei mari pot fi modesti ca tine, iar tu esti si generos pe deasupra". Maria Camara, presedintele Sony BMG Music Entertainment, i-a spus lui Costel in romaneste: „Ai cantat foarte bine. Felicitari". Concurentii primesc la inceputul galei un punctaj, in functie de numarul de descarcari ale melodiei din gala anterioara. Costel a obtinut 10 puncte, piesa lui fiind cel mai des descarcata de public. Al doilea punctaj il ofera juriul, pentru interpretare. Miercuri, Costel a primit cel mai mare punctaj al serii, noua puncte. La finalul galei, cantaretii primesc ultimele puncte, din partea publicului, care si-a exprimat votul prin SMS sau apel telefonic. Costel a primit inca noua puncte, in clasamentul final situandu-se, din nou, pe primul loc, cu 28 de puncte.
„Pregateste «Ave Maria» pentru cea de-a sasea gala. De data aceasta, va fi cu adevarat impresionant, mai ales ca, din cate am inteles, ii vor aduce si un pian pe scena. Cunoaste foarte bine aria si o va repeta si cu profesorii sapta mana asta… Cred ca de data aceasta are sanse pentru primul zece!“, spune Mihaela Radu, cea care-l sustine pe Costel la Madrid.
In runda de saptamana aceasta, Costel Busuioc s-a clasat din nou pe primul loc la „Hijos de Babel“, cu un total de 28 de puncte. „Pavarotti din Banat“ a primit nota 10 pentru descarcari on-line (piesa lui poate fi descarcata de la adresa http://www.babel.rtve.es/descargas/ descargasmp3.php), nota 9 din partea juriului si tot 9 din voturile telespectatorilor. In urma rundei de miercuri seara, a fost exclus un concurent din Maroc, Anouar, in timp ce votul popular a fost castigat de ocupantul locului trei si principalul concurent al lui Costel, Karim.
Costel a primit, mai mult decat oricand, laude din partea juriului. A progresat foarte mult, a spus Justo Molinero, unul dintre cei trei evaluatori, are o voce extraordinara si, a tinut el sa adauge, probabil ca Pavarotti insusi ar fi fost mandru daca tenorul din Banat i-ar fi fost fiu. De altfel, Justo Molinero i-a promis lui Costel sa-i sponsorizeze integral primul concert, care, a precizat el, va avea loc la Barcelona, imediat dupa incheierea concursului. „Tu n-ai sa mai pui niciodata mana pe o lopata. Iti promit!“, a mai spus Justo Molinero. Interesul spaniolilor pentru Costel Busuioc este tot mai mare. Conform cotidianului Evenimentul Zilei, la sfarsitul saptamanii trecute, o echipa de la TVE l-a insotit pe tenorul zidar in locurile care-i sunt acestuia familiare. Si-au inceput ziua la Biserica Romaneasca din Arganda, locul in care Costel isi petrece diminetile de duminica, au trecut prin Piata „Del Sol“ din Coslada, intrand in magazinele in care isi fac romanii cumparaturile, si au comentat impreuna ziarele romanesti care aloca spatii acestei povesti. „Costel se simte mai bine, mai in largul lui. Toate lumea din televiziunea spaniola ii ofera sprijin, pentru ca pur si simplu s-au indragostit de caracterul lui. E o persoana simpla si sincera… toti spun ca este o incantare sa lucrezi cu el“, povesteste Mihaela Radu.
|
| La Paris in aceasta seara „4, 3, 2” asteapta un premiu Cesar | | | |
| Paris, Franta/Romanian Global News | | Accesari :270 | | Friday, 22 February 2008 | {mosimage}Filmul "4 luni, 3 saptamani si 2 zile", al regizorului roman Cristian Mungiu, a fost nominalizat la Premiul Cesar de la Paris pentru Cel mai bun film strain, relateaza cotidianul Romania Libera, preluat de Romanian Global News.
Filmul lui Mungiu va concura la aceasta categorie cu "Auf der anderen Seite" al turcului Fatih Akin, "We Own the Night" al americanului James Gray, "Eastern Promises" al canadianului David Cronenberg si "Das Leben der Anderen" al germanului Florian Henckel von Donnersmarck. Decernarea premiilor Cesar, ce va avea loc, vineri 22 februarie, la Teatrul Chatelet din Paris, va fi prezidata de actorul Jean Rochefort. Cel care va anima seara va fi Antoine de Caunes, urmandu-i lui Valerie Lemercier, prezentatoarea ultimelor doua editii. Decernarea premiilor Cesar avea loc in mod traditional sambata, insa anul acesta a fost mutata, la cererea postului de televiziune Canal+, cel care difuzeaza spectacolul. Premiile Cesar, echivalentul francez al premiilor Oscar, sunt decernate anual, la jumatatea lunii februarie sau inceputul lunii martie, de catre Academia Franceza de Arta si Tehnica Cinematografica, in cadrul unei ceremonii intitulate Noaptea Cesar-urilor. Nominalizarile acestei editii au fost anuntate la 25 ianuarie.
Favoritele acestei editii sunt peliculele "La vie en rose/La Môme", de Olivier Dahan si "Un secret", de Claude Miller, adaptare dupa romanul omonim al lui Philippe Grimbert, fiecare primind cate 11 nominalizari. Cele mai multe nominalizari le-au obtinut peliculele "Persepolis" de Vincent Paronnaud si Marjane Satrapi (6), "La Graine et le mulet" de Abdel Kechiche (5), si "Le Scaphandre et le papillon" de Julian Schnabel (7). Marion Cotillard (premiata cu Globul de Aur si nominalizata la Oscar) a fost nominalizata pentru Cesar-ul celei mai bune actrite, care recompenseaza prestatia din "La Môme". "La Môme" a primit 11 nominalizari, intre care cea pentru Cel mai bun film, Cel mai bun regizor (Olivier Dahan) si Cele mai bune roluri secundare (Pascal Greggory si Sylvie Testud). Alte doua pelicule nominalizate la Oscar, "Le Scaphandre et le Papillon" de Julian Schnabel si "Persepolis" de Marjane Satrapi si Vincent Paronnaud, au primit nominalizari la Cesar-ul pentru film strain. La categoria Cel mai bun actor au fost nominalizati Michel Blanc ("Les Témoins", de Andre Techine), Jean-Pierre Darroussin ("Dialogue avec mon jardinier", de Jean Becker), Vincent Lindon ("Ceux qui restent", de Anne Le Ny) si Jean-Pierre Marielle ("Faut que ça danse", de Noémie Lvovsky). La categoria Cea mai buna actrita in rol principal concureaza, alaturi de Marion Cotillard ("La Vie en Rose"), Cécile De France ("Un secret"), in timp ce Julie Dépardieu ("Un secret") si Ludivine Sagnier ("Un secret") concureaza pentru roluri secundare. Celelalte actrite care aspira la o statueta pentru rol principal sunt Isabelle Carré ("Anna M."), Marina Foïs ("Darling") si Catherine Frot ("Odette Toulemonde").
Academia Franceza de Arta si Tehnica Cinematografica a fost creata in 1975 la initiativa lui Georges Cravenne si numara peste 3 400 de membri. Prima editie a Premiilor Cesar s-a desfasurat, la 3 aprilie 1976, sub presedintia marelui actor Jean Gabin.
|
| Peste 100 de universitati din strainatate isi expun oferta pentru tinerii romani la Bucuresti | | | |
| Bucuresti, Romania/Romanian Global News | | Accesari :268 | | Friday, 22 February 2008 | {mosimage}Tinerii romani pot afla ce programe ofera peste o suta de universitati internationale, dar si cum pot aplica la aceste programe, cum se pregateste un dosar de admitere si ce posibilitati au pentru a obtine burse, in cadrul unui targ international organizat in martie la Bucuresti, transmite Mediafax, reluata de Romanian Global News.
Romanian International University Fair (RIUF) este organizat pe 15 si 16 martie, la Teatrul National Bucuresti, insa evenimentul va avea si doua editii regionale in Timisoara si in Iasi.
Tinerii romani interesati sa urmeze studii universitare si post-universitare in strainatate pot veni la targul deschis in fiecare din cele doua zile intre orele 10:00-18:00. Peste o suta de institutii educationale internationale ofera tinerilor romani acces la programe de studii universitare, masterat si doctorat sau programe de MBA. La targ vor mai fi prezente si institutii de invatamnt ce ofera materiale si servicii de consiliere, centre culturale si de informare care reprezinta sisteme educationale internationale, organizatii ce ofera programe de burse pentru studii universitare si post-universitare sau scoli ce ofera cursuri de limbi straine. La targ vor fi organizate si seminarii, prezentari, sesiuni de informare, conferinte sau dezbateri, la care vor participa tineri romani studenti si absolventi ai unor institutii internationale de prestigiu. Aici tinerii afla cum se aplica la un program international, cum se pregateste un dosar de admitere, cum este viata ca student in Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franta sau Germania. "Ca noutate in 2008, prin EDMUNDO – Serviciul de consiliere pentru studii in strainatate, prezentam tinerilor romani o gama larga de solutii de finantare - programe ce acopera integral sau aproape integral costurile de scolarizare, burse ce acopera pana la 40-60 la suta din costurile de casa si masa, acces pe piata de munca si joburi part-time in tarile respective”, a declarat coordonatorul evenimentului, Alexandru Ghita. Doua astfel de targuri, desi mai mici ca avengura, vor fi organizate la Timisoara pe 19 martie si la Iasi pe 21 martie.Anul trecut la RIUF au fost prezenti 121 de expozanti din 20 de tari, targ vizitat de peste 9.500 de persoane.
|
| Vlad Cubreacov: “Romanii din Timoc – o minoritate europeana amenintata” | | | |
| Chisinau, Basarabia/Romanian Global News | | Accesari :530 | | Friday, 22 February 2008 | {mosimage} -Domnule Cubreacov, am aflat zilele trecute ca numele dumneavoastra este invocat cu admiratie si recunostinta de multi romani din Serbia. Despre ce este de fapt vorba?
- Probabil este vorba despre preocuparea mea mai veche pentru situatia romanilor din tarile Balcanilor si pentru cea a romanilor din Timoc mai cu seama. Acestia au o situatie culturala si identitara precara, iar tratamentele pe care li le aplica autoritatile sarbe sunt discriminatorii si de multe ori agresive. Romanii din Serbia de rasarit sunt o minoritate europeana amenintata. De aceea m-am solidarizat cu ei si in ultimii ani am incercat sa-i ajut la modul concret.
- Ati ridicat problema lor la Consiliul Europei?
- Era primul lucru care imi statea la indemana si care depindea exclusiv de umila mea persoana. Prima data am abordat problematica romanilor timoceni in cadrul dezbaretilor din 5 octombrie 2004 pe marginea Rapotului APCE privind functionarea institutiilor democratice in Serbia si Muntenegru. Am atras atunci atentia Adunarii Parlamentare de la Strasbourg asupra unor aspecte care nu fusesera reflectate in raport. Era vorba de contextul etno-confesional din Serbia. Minoritatile etnice cele mai numeroase din aceasta tara sunt de alta confesiune decat natiunea titulara, ceea ce le asigura o anumita impermeabilitate in fata proceselor asimilationiste. Maghiarii sunt traditional catolici, iar albanezii musulmani, pe cand romanii sunt coreligionari cu sarbii. In loc ca acest fapt sa-i apropie pe sarbi de romani, ii indeparteaza si adesea ii face sa se confrunte. Cauza o constituie presiunile acerbe ale Bisericii ortodoxe sarbe asupra romanilor, pentru ca acestia sa-si renege identitatea si sa se declare sarbi. Romanii din Serbia, chiar daca se apropie de jumatate de milion, sunt cea mai vulnerabila minoritate etnica, in sensul ca sunt expusi cel mai mult procesului de aculturatie si dezradacinare etnica. Regimurile revolute Tito si Milos
evic au recurs la diverse metode de inhibare a energiilor nationale ale romanilor timoceni si de suprimare a identitasii lor etnice si lingvistice.
- Ati intreprins si alti pasi de sensibilizare a forului de la Strasbourg?
- Era logic sa perseverez. Astfel, impreuna cu alti membri ai APCE din tari ca Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Georgia, Lituania, Moldova, Romania si Ungaria, am lansat la 28 aprilie 2005 Declaratia oficiala nr. 364 (Doc. 10533) cu privire la respectarea drepturilor romanilor din Timoc (Serbia de rasarit). In acel document ne exprimam ingrijorarea pentru situatia culturala a romanilor timoceni si regretul ca Serbia aplica duble standarde separandu-i in mod artificali pe cei 40 000 de romani din Voievodina de cei 400 000 de romani din Serbia de rasarit, numiti impropriu de autoritati cu exonimul „valahi”. Totodata, denuntam escaladarea manifestarilor xenofobe impotriva romanilor timoceni, aratand ca aceste manifestari erau incurajate de autoritatile civile si bisericesti si aduceam ca exemplu persecutiile impotriva parohiei Malainita si a preotului Boian Alexandrovici, precum si inscriptionarea unor simboluri ale ultranationalistilor sarbi sau mutiplicarea unor amenintari de felul „Moarte romanilor!”, „Afara din Serbia!” pe sediul organizatiei neguvernamentale romanesti „Ariadnae filum” si pe alte cladiri din orasul Bor. De aceea, lansam, impreuna cu colegii mei, un apel presant catre Guvernul sarb ca acesta sa ia neintarziat masuri in vederea curmarii persecutiilor impotriva romanilor din Serbia de rasarit. Le ceream si celor doi raportori pentru Serbia si Muntenegru, dnii Milos Budin si Jonas Cekuolis, sa urmareasca indeaproape evolutiile din Serbia de rasarit si sa le reflecte in rapoartele lor ulterioare.
- Ati avut o interventie publica si ati lansat o declaratie oficiala in sprijinul minoritatii etnice romane din Serbia, lucruri pe care nu le mai facuse nimeni pana atunci la Strasbourg. Ce a urmat?
- La 6 octombrie 2005 am initiat in cadrul APCE un proiect de Rezolutie (Doc. 10726) privind violarea drepturilor omului in cazul minoritatii nationale romane din Serbia. Initiativa mea a fost sustinuta de alti colegi crestin-democrati, liberali sau socialisti din Franta, Georgia, Italia, Letonia, Lituania, Macedonia, Moldova, Polonia, Romania si Ungaria si inregistrata oficial la 17 octombrie 2005. In acel proiect de rezolutie constatam ca minoritatea nationala romana locuieste in 39 de comune romanesti sau mixte din provincia autonoma Voievodina, precum si in 154 de comune romanesti si 48 de comune mixte dintre raurile Dunarea, Timoc si Morava. Mai constatam si faptul ca din 1833, cand Valea Timocului a fost inglobata pentru prima oara in statul sarb, romanii din regiune nu s-au mai putut bucura de cele mai elementare drepturi etnice in scoli si biserici, din cauza refuzului statului sarb si al Bisericii ortodoxe sarbe de a accepta limba romana in aceste institutii. Aduceam in atentie si faptul ca autoritatile sarbe le aplica romanilor de pe Valea Timocului un tratament diferential de cel aplicat romanilor din Voievodina, ceea ce se observa lesne prin impunerea exonimului sarb „valah” in locul endonimului „roman” in cazul romanilor timoceni. Mai aratam ca erau supusi persecutiilor preotii din protopopiatul ortodox roman de Dacia Ripensis al Episcopiei ortodoxe romane de Dacia Felix, cu sediul administrativ la Varset. Propuneam prin acel proiect ca APCE sa invite autoritatile sarbe sa garanteze respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale etnicilor romani din Serbia de rasarit in conformitate cu prevederile Conventiei Europene, avand in vedere intai de toate drepturile lingvistice, culturale si religioase, inclusiv in scolile publice si biserici, dupa modelul care functioneaza in Voievodina.
- Ce soarta a avut acest proiect de Rezolutie?
- La 25 noiembrie 2005, Biroul APCE a luat hotararea (nr. 3148) de trimitere a proiectului initiat de mine in Comisia juridica si drepturi ale omului, pentru intocmirea unui Raport. Cu ocazia sedintei sale din 26 ianuarie 2006 Comisia l-a desemnat pe dl Jürgen Herrmann (Germania, grupul Partidului Popular European) in calitate de raportor. Dl Herrmann a efectuat doua vizite de documentare in Serbia, la 27 si 28 septembrie 2006 in Voievodina si la 26 si 27 septembrie 2007 in Serbia de rasarit, pe Valea Timocului, cand s-a intalnit cu reprezentantii minoritatii etnice romane. Pana la urma a rezultat un amplu Raport (Doc. 11528), declasificat la 14 februarie 2008. Acesta va fi inclus spre dezbatere pe agenda APCE cel mai probabil in lunile aprilie sau iunie ale anului curent, urmand ca un text de Rezolutie si altul de Recomandare sa fie adoptate. Trebuie sa precizez ca, pana la declasificarea avanproiectului de Raport, majoritatea amendamentelor formulate de mine la proiectul de Rezolutie au fost acceptate de Comisia juridica si drepturi ale omului din cadrul APCE, astfel incat varianta ultima a documentului este sensibil ameliorata. Satisfactia mea este imensa, pentru ca am reusit sa aduc in dezbaterea publica europeana, in premiera absoluta, chestiunea romanilor timoceni. Astfel, o internationalizare a problemei s-a produs. Sunt convins ca acest fapt va comporta pe termen lung efecte practice pozitive in beneficiul acestei comunitati care merita un tratament european, civilizat si generos. Nu putem admite ca in secolul XXI guvernele de la Belgrad sa mentina fata de minoritati practici mai proaste decat cele din timpul Imperiului otoman, care, oricat ar parea de necrezut, a fost incomparabil mai tolerant cu romanii timoceni.
- Ati avut parte de intelegerea si sustinerea colegilor din APCE. Care a fost insa reactia autoritatilor sarbe vizate direct de initiativa dvs.?
- Am fost neplacut surprins sa aflu din surse diplomatice ca in data de 12 octombrie 2005, insarcinatul cu afaceri al ambasadei Serbiei si Muntenegru la Bucuresti, dl Zoran Popovic, a fost primit de ambasadorul Republicii Moldova la Bucuresti, dl Victor Zlacevski, acestia procedand la un prim schimb de pareri pe marginea activitatii mele in cadrul APCE. Dl Zoran Popovic si-a aratat iritarea fata de faptul ca un parlamentar de la Chisinau abordeaza la Strasbourg subiectul minoritatilor etnice din Serbia. Si mai neplacut a fost sa aflu ca si reprezentantii ambasadei Serbiei si Muntenegrului la Kiev s-au deplasat in octombrie 2005 la Chisinau, unde au tratat oficial la sediul Ministerului Afacerilor Externe si al Integrarii Europene aspecte privind persoana si familia mea si au cerut, intr-o maniera securistica, sa li se puna la dispozitie un dosar cat mai complet posibil despre mine si despre partidul din care fac parte. A trebuit sa intervin cu un protest si sa insist ca MAEIE sa renunte la angajamentul sau initial privind furnizarea catre partea sarba a informatiilor despre mine si familia mea. Chiar daca stiam ca la Belgrad unii au ramas inca, imaginar, in epoca Milosevic, nu credeam ca persoane cu asemenea mentalitate ar putea exista, culmea!, in Ministerul Integrarii Europene de la Chisinau.
- Ar fi putut fi invocat pretextul de ingrijorare pentru eventuala degradare a bunelor relatii dintre Serbia si Republica Moldova?
- Nicidecum. O asemenea abordare este falsa, daca nu este perfida. Serbia mai are inca multe de facut pana a se putea compara cu Republica Moldova in materie de drepturi si libertati acordate real minoritatilor etnice. Eu sunt membru in Subcomisia Consiliului Europei pentru Minoritati si preocuparea mea pentru situatia oricarei minoritati etnice din oricare tara membra a organizatiei este fireasca si in afara suspiciunii de interes politic ascuns. Sunt si raman un prieten al Serbiei. Dar si guvernele acestei tari trebuie sa inteleaga ca drepturile omului si libertatile lui fundamentale sunt valori care trebuie asigurate in cazul tuturor cetatenilor, nu doar al celor apartinand natiunii titulare. Xenofobia guvernantilor sarbi nu este buna la nimic. Ea se intoarce si se va intoarce intotdeauna impotriva lor insisi. Faptul ca am internationalizat problema romanilor timoceni este un lucru bun pentru acesti cetateni ai Serbiei, dar si pentru Serbia ca stat, care are sansa reala sa se europenizeze profund sub aspectul legislatiei si practicilor, in beneficiul tuturor cetatenilor sai fara nici o deosebire.
- Domnule Cubreacov, va multumim.
Dumitru Misin de la Flux
|
| Dilemele discursului identitar in R. Moldova (II) | | | |
| Chisinau, Basarabia/Romanian Global News | | Accesari :432 | | Friday, 22 February 2008 | {mosimage}Una dintre sursele ”neasezarii” R Moldova pe un traseu limpede de dezvoltare de la declararea independentei incoace este ambiguitatea problematicii identitare. Nu a identitatii ca atare, ci a discursurilor identitare care au populat spatiul public din 1990 incoace.
Identitatea asumata a populatiei este infinit mai senina si neconflictuala decat intensitatea cu care elitele politice se lupta pentru impunerea unora sau altora dintre discursurile identitare. Sondajele de opinie, atatea cate sunt, ne indica de fiecare data ca populatia are, in marea ei majoritate, o abordare identitara de tip complementar – ”si-si” – atat in ceea ce priveste glotonimul, cat si etnonimul, pe cat guvernarea insista pe una de tip disjunct: ”sau-sau”.
La aceasta incongruenta public / elite guvernante se adauga confuzia proiectata peste atitudinea populatiei din R. Moldova atunci cand se amesteca aspectele identitare cu cele social-economice in evaluarea optiunilor de vot. Se echivaleaza abuziv discursul politic oficial vituperant la adresa Romaniei cu optiunea semnificativa a electoratului (desi in scadere) pentru presedintele in exercitiu. De aici fenomenul de ”voronizare a imaginii electoratului” din R. Moldova, prezent in unele capitale europene, inclusiv la Bucuresti. Chestiunea este insa mai nuantata. Memoria anilor negrii ai guvernarii ”democratilor” este inca vie, la fel si asteptarea exasperata a pensiilor si a salariilor din respectiva perioada. Si toate acestea conteaza inca mai mult in intentiile de vot decat un discurs identitar fulminant si anti Bucuresti al presedentiei. Si asta se petrece mai ales in afara Chisinaului.
Peste acestea vin ambiguitatile generate de perpetuarea in spatiul public al celor trei discursuri identitare despre care am mai avut prilejul sa vorbim: discursul romanesc – cel in numele caruia, paradoxal, R. Moldova si-a recapat independenta, dar care a trecut in opozitie dupa 1994, covarsit de agenda social-economica, si a ramas acolo. Pana in prezent nu s-a votat niciodata identitar aici, sau nu predominant asa. Agenda socio-economica a prevalat de fiecare data, de aici aparitia pe scena politica, indiferent de maniera de vot, a unor presedinti de extractie sovietica (chiar daca din straturi de putere diferite), cel mult reticenti la discursul romanesc. Al doilea este discursul moldovenist, masiv instrumentalizat astazi si bine sustinut la nivel oficial, care se lupta insa cu un alt discurs, tot atat de oficial, dar diametral opus: discursul polietnicist si multicultural. Despre aceste discursuri am vorbit deja.
Ceea ce ramane pentru a completa tabloul este adaugarea a inca doua tuse: provocarea transnistreana din punct de vedere identitar si dilemele pe care un stat ambiguu din punct de vedere al propriei definiri le are in relatia cu cetatenii care s-au stabilit in afara frontierelor sale.
Provocarea identitara transnitreana
Transnistria nu este doar o provocare geopolitica sau militara pentru Chisinau din pricina trupelor straine si a munitiilor depozitate acolo. Este si una identitara. Mai cu seama in conditiile in care discursul de acest tip de la Chisinau nu este, nici el, foarte limpezit.
In primul rand, apar distinctii la nivelul glotonimului. Daca pentru malul drept al Nistrului ”limba de stat” este acreditata oficial sau oficios prin sintagma ”limba moldoveneasca”, malul stang o considera franc „limba romana”, caci, pentru transnistreni, limba moldoveneasca are inca acceptiunea sovietica care presupune, tacit, utilizarea alfabetului chirilic. Limba care se utilizeaza la Chisinau, in pofida denumirii, este, pentru Tiraspol, limba romana, adica are, practic, statut de limba straina in Transnistria. Din aceasta aparenta dilema s-ar iesi prin invocarea completa a denumirii limbii de stat a R. Moldova. Conform articolului 13 din Constitutie, ”limba de stat a R. Moldova este limba moldoveneasca, functionand pe baza grafiei latine” (cea mai lunga denumire oficiala a unei limbi de stat!). Dar, in acest caz, utilizarea sintagmei ”limba moldoveneasca” (si atat) in discursul public de la Chisinau este cel putin ambigua, caci camufleaza o nesincronizare prezenta in relatia dintre malurile Nistrului.
Dincolo de aceste aspecte relativ minore in acest tablou, ramane dilema asumarii identitare a regiunii separatiste de catre discursul oficial de la Chisinau. Daca la Chisinau acesta ar fi cel moldovenist-etnicist-istoricist, asumarea identitara a regiunii devine dificila din doua motive. Primul, discutat deja, este ca regiunea nu a facut parte niciodata din Moldova voievodala. Al doilea este ca abia o treime din populatia de acolo poate fi trecuta, eventual, la rubrica ”etnica” – ”moldoveni”. Restul de doua treimi este populatie slava, rusa si ucraineana, putin dispusa sa-si schimbe profilul etnic si, mai ales, unul dintre atributele esentiale ale etnicitatii, care este limba.
In cazul oficializarii la Chisinau a discursului polietnic si multicultural, asimilarea identitara a Transnistriei este mai usor de realizat. Dar asta s-ar face cu pretul iesirii din scena a discursului moldovenist de fomula iredentista (Moldova Mare). Iar pretul pentru abandonarea lui va fi oficializarea partiala sau totala a limbii ruse la nivelul statului si, ca o consecinta, amplificarea influentei ”minoritatii imperiale” ruse si a limbii acesteia la nivelul intregului teritoriu „reintregit”. Practic, o reintoarcere identitara a Imperiului, de data asta prin „ramasitele” (minoritatile) acestuia.
Discursul polietnic si multicultural, garnisit numai pe ideea asumarii subiective a identitatii mai ascunde o capcana relativ la Transnistria, respectiv aparitia si perpetuarea acolo a unui discurs identitar regionalist de tipul ”noi suntem transnistreni!”. Astazi, el este vehiculat la nivel ”oficial” la Tiraspol, dar consistenta lui publica pare subtire. Totusi, ramane ca o alternativa identitara in regiune si potentialul sau nu trebuie neglijat in eventualitatea unor confruntari politice electorale.
Dilemele identitare interne proiectate in exterior
Dilemele discursului identitar din R. Moldova se vad cel mai bine contempland modul in care statul se manifesta sau s-ar putea manifesta fata de cetateni lui care traiesc in afara tarii. Caci, prima sarcina a statului cand se ocupa cu aceasta categorie este definirea ei. Cine intra in atributiile statului din acest punct de vedere. Si cum?
Exista doua aspecte ale acestei problematici. Cea dintai este de ordin tehnic si vizeaza intreaga populatie din R. Moldova aflata in afara frontierelor. Din aceasta perspectiva, „tinta” statului este cetateanul R. Moldova (detinatorii de pasapoarte), iar instrumentele statului sunt ambasadele, consulatele, acordurile bilaterale cu tarile de destinatie ale cetatenilor moldoveni (reunoasterea reciproca a diplomelor, reglementarea sau legalizarea statutului emigrantilor si protectia drepturilor sociale, deschiderea de consulate in functie de distributia demografica a migrantilor, protejarea drepturilor fundamentale si asistenta juridica, selectarea justa si competenta a personalului ambasadelor si consulatelor in functiile de problemele care apar in fiecare tara de destinatie in parte, eventuale mecanisme de votare prin corespondenta etc.). Dar, dincolo de aceste aspecte tehnice, deja stiute si standardizate la nivelul fiecarui stat, apar problemele specifice, de natura cultural-identitara. Instrumentele statului sunt acum: posturi de televiziune consacrate special celor temporar sau permanent, ziarele, biserica, organizatiile culturale etc. Si aici lucrurile se complica, mai ales in cazul unui stat cu discursuri identitare ambigue. Caci din acest punct de vedere, cine este ”tinta” guvernului – respectiv cum se defineste migrantul din punct de vedere identitar, dincolo de pasaportul eliberat de autoritati - devine o chestiune esentiala. Iar ”adresantul” politicilor guvernamentale cultural-identitare se defineste in functie de discursul oficial care prevaleaza la Chisinau.
Daca, de pilda, discursul asumat ar fi cel moldovenist, toata armatura institutionala (programe TV, publicatii, finatarea unor manifestari culturale, sustinerea prin biserica) trebuie orientata in acord cu acest deziderat ”etnic”: limba, istorie, repere etno-identitare. In acest caz, consecintele ar fi urmatoarele.
Prima: ramanerea pe dinafara a cetatenilor din R. Moldova de alte extractii etnice, vorbitori de limba rusa in general. Pentru ei nu ar exista politici de sustinere etno-identitara, caci cele generate de discursul moldovenist-etnicist-istoricist nu ii ating.
Si a doua consecinta: suprapunerea ”diasporei” din R. Moldova cu cea romaneasca. Caci reperele etno-identitare sunt, practic, identice, inclusiv limba, iar biserica spre care statul R. Moldova ar trebui sa isi orienteze cetatenii in acest caz ar fi cea… romaneasca, adica Mitropolia Basarabiei si Biserica Ortodoxa Romana, caci un asemenea discurs nu ar putea, riguros vorbind, sa orienteze cetateanul R. Moldova spre o biserica de cu totul si cu totul alta identitate etno-lingvistica, respectiv cea rusa de care tine si Mitropolia Moldovei (cazul cetatenilor moldoveni din Italia este emblematic din acest punct de vedere). Acest fapt al suprapunerilor identitare dintre cele doua „diaspore” este confirmat si de un recent Raport pe problematica discutata aici care reda declaratia unui cetatean moldovean aflat in Italia: ”Sunt un roman care s-a nascut si a crescut in Moldova. Vorbesc limba romana. Nu pot spune ca vorbesc limba «moldoveneasca»… Cred ca multi moldoveni nu isi cunosc cu adevarat istoria.. Unde cred astfel de persoane ca a trait Stefan cel Mare si unde se afla mormantul lui? El a trait si este inhumat in Romania, totusi, inca mai este considerat regele Moldovei. Cred ca unirea cu Romania este inevitabila si este un pas pozitiv. La momentul actual, viata in Moldova este dificila, de aceea, sunt de parere ca unirea cu o tara mare si puternica este inevitabil” (”Raport”, Asdi, OIM, mai 2007). (Raportul mai vorbeste si despre faptul ca „moldovenii deseori se prezinta ca fiind romani, deoarece foarte putini italieni stiu unde se afla Moldova”. Dupa instrumentalizarea abila si deloc dezinteresata a „cazului Mailat” in Italia, dublata de incorecta echivalare a termenilor ”roman” – ”rrom”, este foarte posibil ca aceasta tendinta de identificare sa scada sau sa se opreasca pe termen scurt. Insa evolutia ei este conjuncturala si nu are legatura directa cu problematica pe care o discutam aici.)
In cazul unui discurs polietnic si multicultural asumat la Chisinau, institutiile statului trebuie sa lucreze in exterior cu aceeasi platforma polietnica. Respectiv, sa aiba drept „tinta” toata gama etnica de cetateni aflati in afara frontierelor R. Moldova si sa isi calibreze programele in consecinta. „A fi moldovean” in aceste conditii nu mai are incarcatura etno-simbolica pe care o postuleza moldovenistii. Sau, mai bine spus, le are pe toate. Si asa vor trebui sa arate si programele TV dedicate celor „din afara”, si presa, si finantarea evenimentelor culturale importante sau colaborarea statului cu cetatenii sai prin intermediul bisericilor din tara de destinatie.
In realitate, o asemenea sarcina este dincolo de posibilitatile unui stat, mai ales a R. Moldova, care risca, in cazul „validarii” discursului polietnic si multicultural la Chisinau, sa esueze intr-o incoerenta endemica, cel putin la nivelul relatiei cu cetatenii ei din afara frontierelor.
Concluzie de etapa
Concluzie de etapa, caci dezbaterea nu s-a incheiat inca. Dimpotriva. Caci nu poti sa nu sesizezi abundenta pe piata mediatica din R. Moldova a unor publicatii cu un vadit discurs identitar moldovenist de tip ”Tara Moldovei, Suverane si Mari”, chiar daca editate sau fondate de institutii cu denumiri cel putin neinspirat alese - umorul e involuntar, desigur, dar nu poate fi reprimat: SRL ”Moldova Mare” sau SRL ”Tara Moldovei”. Senzatia este ca aceasta miza se doreste a deveni una cruciala in alegerile din 2009 – in pofida agendei cetateanului, neatras, cum am vazut, de asemenea excese si dihotomii.
Dincolo de aceste digresiuni, problematica identitara si asumarea clara a unui discurs pe aceasta tema este cruciala pentru functionarea coerenta a institutiilor statului. Indiferent care ar fi el. Functionarea coerenta atat la nivel intern – similitudine intre ”nationalismul steagurilor fluturate” si ”nationalismul steagurilor nefluturate” despre care vorbeam in editorialul anterior – cat si la nivel extern. Cei care afirma ca problema nu exista sau poate fi pusa intre paranteze sunt in eroare. A te defini in prealabil inseamna a proiecta un dispozitiv institutional capabil, ulterior, sa iti apere interesele si reperele esentiale. In cazul unei definiri ambigue si niciodata asumate pana la capat, institutiile vor prelua aceeasi ambiguitate endemica si ineficienta a discursului care ar fi trebuit sa le instituie eficace.
Dan Dungaciu, Flux
|
| Continua prigonirea preotilor Mitropoliei Basarabiei | | | |
| Chisinau, Basarabia/Romanian Global News | | Accesari :370 | | Friday, 22 February 2008 | {mosimage}In Basarabia, autoritatile comuniste continua presiunile asupra preotilor care slujesc in cadrul Mitropoliei Basarabiei. Ion Tivlea, un preot roman, din cadrul acestei Mitropolii si care slujeste in satul Cuza-Voda ( raionul Cahul), a primit o citatie prin care este somat sa paraseasca Basarabia in termen de 20 de zile, din cauza unor nereguli privind viza, transmite Basa-press citata de Romanian Global News.
Este cea de-a doua citatie pe care o primeste preotul in acest sens, el fiind informat si la sfarstiul lui decembrie ca trebuie sa paraseasca teritoriul Basarabiei. "Desi initial mi-a fost acordat un termen de zece zile pentru a parasi teritoriul Republicii Moldova, pentru ca am copii ce invata la scoala din localitate, termenul a fost prelungit cu inca zece zile", a spus preotul.
Acesta a precizat ca in prima citatie era somat sa plateasca o amenda de 600 de lei si sa paraseasca teritoriul Basarabiei din cauza unor nereguli privind permisul de sedere. Dupa ce a achitat amenda, preotul a facut demersuri la Biroul Migratie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, solicitand sa-i fie eliberate de urgenta actele de sedere in aceasta tara.
Potrivit lui Dumitru Ciochina, comisarul orasului Cahul, decizia a fost luata conform prevederilor legii. "Preotul a incalcat termenul de sedere pe teritoriul Republicii Moldova si nu dispune de permis de munca nici dupa mai mult de o luna de cand a fost anuntat pentru prima data ca va trebui sa paraseasca tara", a spus comisarul Ciochina.
|
| Eugen Tomac: “Stalin, creatorul Republicii Moldova” | | | |
| Bucuresti, Romania/Romanian Global News | | Accesari :338 | | Friday, 22 February 2008 | | {mosimage}Romanian Global News a preluat de pe portalul Presa.md un interviu cu Eugen Tomac, doctorand, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti, redactor, Magazin istoric „Granitele de astazi ale Republicii Moldova sunt cele pe care le-a trasat Stalin in 1940”.
Reporter:Cum putem comenta astazi, la aproape jumatate de veac, pactul de neagresiune incheiat intre Uniunea Sovietica si Germania nazista, la 23 august 1939 si cunoscut sub denumirea de Pactul Ribbentrop-Molotov?
Pactul de neagresiune sovieto-german din 23 august 1939 este comentat, cel mai adesea, doar prin prisma consecintelor concrete pe care le-a avut pentru noi, pentru polonezi, pentru Tarile Baltice. O foarte scruta rememorare a conditiilor in care s-a semnat ne permite sa-i descifram semnificatiile mult mai ample.
Dupa victoria revolutiei bolsevice din 1917, noua putere sovietica fusese izolata pe plan international. Rusia sovietica nu era recunoscuta si acceptata de catre comunitatea internationala. Prima recunoastere din partea unei mari puteri – este adevarat, in acel moment marea invinsa a Primului Razboi Mondial, Germania – i-a venit prin semnarea tratatului de prietenie sovieto-german de la Rapallo, la 16 aprilie 1922. A fost o surpriza, dar Rusia sovietica avea sa fie apoi recunoscuta si de celelalte mari puteri europene, fortate de acest gest al Germaniei Republicii de la Weimar, dar si de importanta economica si strategica a Rusiei.
Peste 17 ani, avea sa fie tot Germania – de data aceasta, condusa de Hitler – care va readuce Rusia sovietica la masa marilor puteri, recunoscandu-i dreptul la sfere de influenta. Din nou, contrar atitudinii celorlalte mari puteri europene. Ceea ce se spune mai rar la noi este faptul ca in primavara si vara anului 1939, Stalin a purtat negocieri in paralel cu Germania, Anglia si Franta. Atunci, cand la Moscova a sosit delegatia militara anglo-franceza pentru a negocia un tratat de asistenta cu sovieticii, acestia au pus o serie de conditii prealabile pe care occidentalii nu aveau cum sa le negocieze: dreptul pentru Armata Rosie de a trece prin Polonia, respectiv Romania, pentru a veni in sprijinul anglo-francezilor, respectiv extinderea garantiei de securitate si asupra tarilor baltice. Ceea ce anglo-francezii i-au refuzat lui Stalin i-a acordat, cu larghete, Hitler. Sovieticii au negociat in paralel cu anglo-francezii, dar si cu germanii si, in momentul cand au primit ceea ce au dorit – si acest lucru era consfintit prin Protocoalele secrete – au semnat Pactul de neagresiune cu Germania nazista. A inceput razboiul, si-au luat partea din Polonia, au atacat Finlanda, care le-a rezistat, au ocupat Tarile Baltice, ne-au adresat ultimatumul din 26 iunie, ocupand chiar mai mult decat cerusera in mod oficial. Din pacate, noi nu am urmat exemplul finlandezilor si am cedat fara un foc de arma.
Reporter : Cum au primit autoritatile romane aceasta veste si ce masuri concrete au fost luate pentru a evita o eventuala agresiune?
Autoritatile romane au stiut, in mod oficial, doar despre Pactul de neagresiune, Protocoalele fiind secrete. Dar cum nu exista secrete vesnice, sigur ca au capatat destul de curand informatii, venite pe cai neoficiale, ca acest Pact pregatea ceva urat Romaniei. O telegrama sosita din Londra, la 2 septembrie 1939, instiinta: „Acum cateva zile, un prieten englez a avut o lunga conversatie cu un membru al Ambasadei Germane, care i-a spus, intre altele: «Pactul germano-rus va avea consecinte si asupra Romaniei, care va trebui sa cedeze Transilvania si Basarabia». Au mai fost si alte asemenea semnale, dar asa cum se intampla, din pacate, adesea, oamenii politici au inlocuit analiza lucida cu sperante. Factorii politici de la Bucuresti si-au inchipuit ca, proclamand neutralitatea Romaniei, la sase zile dupa inceperea razboiului, ea avea sa si fie respectata. Inca din 1938, Romania incepuse sa oscileze intre tabara anglo-franceza si cea germana, cochetand si cu unii si cu altii, neasumandu-si angajamente ferme. Nu este mai putin adevarat ca Mica Antanta disparuse, practic, prin ocuparea Cehoslovaciei si lipsa de reactie a statelor membre, inclusiv a Romaniei. Antanta Balcanica nu functiona nici ea, dupa cum Romania nu a reactionat nici in cazul atacarii Poloniei, marginindu-se doar sa primeasca refugiatii polonezi si sa permita evacuarea tezaurului acestei tari.
Din pacate, pregatirile militare, menite sa asigure securitatea nationala, anuntate cu multa pompa de propaganda oficiala, s-au dovedit ulterior total ineficiente. Scandaluri, afaceri au minat capacitatea de aparare, dupa cum a lipsit si decizia politica de a rezista.
La 29 martie 1940, Molotov a prezentat, in fata Sovietului Suprem al URSS, un raport in care sublinia faptul ca URSS nu a semnat un pact de neagresiune cu Romania, deoarece exista in opinia sa o chestiune litigioasa nerezolvata, fiind vorba despre Basarabia. Rusia sovietica nu a recunoscut niciodata Unirea Basarabiei, iar mesajul era un semn clar ca aceasta problema nu se va rezolva pe cale pasnica.
Reporter : Odata ce a fost ocupata Basarabia, Stalin a hotarat ca provincia sa fie dezmembrata in trei parti. Care considerati ca a fost ratiunea si miza acestui act?
La 14 iunie 1940, trupele germane au ocupat Parisul. Guvernul sovietic a profitat de conjunctura creata si a adresat la 14 si 16 iunie guvernelor Lituaniei, Letoniei si Estoniei cererea de a permite trupelor sovietice sa intre pe teritoriul acestor state baltice. Aceasta nu a insemnat altceva decat anexare celor trei state. Dupa ce la 22 iunie 1940, Franta a capitulat, a doua zi, pe 23 iunie 1940, Moltov l-a informat pe Schulenburg, ambasadorul german la Moscova, despre faptul ca Guvernul sovietic doreste sa clarifice urgent chestiunea Basarabiei, dar ca revendicarile se rasfrang si asupra Bucovinei. Avand suportul Germaniei, dar si pe cel al Italiei, in data de 26 iunie 1940, Molotov i-a inmanat ministrului roman la Moscova, Gheorghe Davidescu, o nota ultimativa prin care Uniunea Sovietica cerea ca Romania sa-i „inapoieze” Basarabia si sa-i „transmita” partea de nord a Bucovinei. Raspunsul la aceasta nota era asteptat a doua zi, pe 27 iunie; in caz contrar, Molotov a amenintat ca atacul armat va fi lansat in seara urmatoare. Regele Carol al II-lea a convocat, pe 27 iunie, Consiliul de Coroana, care a votat, dupa lungi dezbateri, cu nouasprezece voturi pentru si sase contra, acceptarea notei ultimative. Astfel, autoritatile romane au ordonat retragerea armatei si a autoritatilor din Basarabia si Bucovina de Nord, proces plin de incidente dramatice, iar in data de 3 iulie a fost declarat doliu national in toata tara. Ocuparea Basarabiei a generat si alte drame. Peste 300 000 de romani s-au refugiat in tara, iar 100 000 de nemti au fost evacuati, cu ajutorul Germaniei, din aceste teritorii. Foarte multi dintre locuitorii fostei Republici Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti au traversat Nistrul pentru a primi functii de decizie in administratia noua si pentru a se ocupa de „reeducarea” populatiei in spiritul sovietelor.
Stalin manifesta un interes special pentru Ucraina si, odata anexate noile teritorii romanesti, el hotaraste dezmembrarea Basarabiei. La data de 2 august 1940, s-a luat decizia de a infiinta o noua republica – Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca. Aceasta insa nu va cuprinde teritoriul fostei provincii Basarabia si nici partea de nord a Bucovinei. Stalin va incorpora nordul Bucovinei, tinutul Herta si judetele Cetatea Alba si Ismail in componenta Ucrainei, iar o parte din RASSM va fi unita cu noua republica moldoveneasca. Prin acest act Stalin a urmarit sa creeze o noua republica ce trebuia sa fie dependenta de Ucraina, taindu-i Moldovei accesul la Marea Neagra si la Gurile Dunarii, pentru ca administrarea de catre o republica slava a acestor teritorii parea mult mai sigura. In concluzie, granitele de astazi ale Republicii Moldova sunt cele pe care le-a trasat Stalin in 1940.
Reporter : Cand a recunoscut URSS existenta protocolului aditional secret semnat la 23 august 1939?
Moscova a dorit sa pastreze secreta existenta acestui pact, dar odata cu restructurarile gorbacioviste, in iunie 1989, la primul Congres al Sovietului deputatilor, ales in conformitate cu principiile nou promovate, au izbucnit discutii aprinse in legatura cu tratatul sovieto-german incheiat la 23 august 1939. Aceste discutii erau provocate de catre deputatii republicilor baltice si vizau direct actul aditional secret al tratatului semnat de Ribbentrop si Molotov. Gorbaciov a incercat sa calmeze tensiunile create intre Moscova si republicile cotropite de Stalin in 1940 si a declarat ca in arhivele sovietice nu exista originalul acestui act. Mai mult, el a sustinut ca a discutat cu cancelarul german Helmut Kohl aceasta chestiune si ca nici in Germania nu exista originalul acestui act, prin urmare Congresul nu putea lua o decizie in aceasta privinta. Intrucat nu s-a putut pastra, totusi, ascunsa existenta acestui act secret, Congresul a luat hotararea de a infiinta o comisie care sa examineze, din punct de vedere politic si juridic, tratatul de neagresiune in cauza. In fruntea acestei comisii a fost ales Aleksandr Iakovlev, membru al Biroului Politic al CC al PCUS. Peste jumatate de an, la data de 23 decembrie 1989, s-a reunit cel de al doilea Congres, unde Iakovlev a prezentat concluziile comisiei. In acest raport se precizeaza ca actul aditional secret a existat si ca din punct de vedere juridic este un act nelegal si astfel Stalin a intors in mod imperialist Basarabia in componenta Uniunii Sovietice, precum si tarile baltice. Acest document insa, a fost supus aprobarii si votat dupa mai multe discutii aprinse pe marginea continutului, facandu-se, astfel, delimitarea clara intre tratatul pe care comisia il considera justificat din punct de vedere politic si actul aditional secret care era catalogat drept ilegitim si imoral. De asemenea, aceasta comisie a tinut sa precizeze ca responsabili pentru aceste decizii sunt „Stalin si anturajul sau” si nu conducerea Uniunii Sovietice. Tensiunile au fost extrem de mari in cursul acestui Congres, iar concluziile nu au urmarit altceva decat sa prezente intregii lumi ca noua restructurare ofera o alta abordare asupra unor chestiuni sensibile cu care se confrunta societatea sovietica. La insistenta unor deputati de la Chisinau si din tarile Baltice, referitor la luarea in considerare a consecintelor anexarii cu forta a Basarabiei si a tarilor baltice in componenta URSS, Iakovlev a raspuns evaziv, sustinand ca acea Comisie a avut mandat doar sa analizeze tratatul de neagresiune semnat in 1939.
Foto: Presa.md
|
| De azi, romanii din Ciudad Real au Consulat la ei acasa | | | |
| Ciudad Real, Spania/Romanian Global News | | Accesari :367 | | Friday, 22 February 2008 | | {mosimage}Incepand cu data de 22 febuarie, romanii stabiliti in provincia Ciudad Real, care au nevoie sa apeleze la serviciile consulare pentru realizarea diferitelor tipuri de acte, nu vor mai fi nevoiti sa mearga pana in Madrid pentru a putea face acest lucru, transmite Romanian Global News.
In zilele de 22-23 februarie, adica vineri si sambata, o echipa formata din consul si un angajat al Consulatului din Madrid va fi prezenta in Ciudad Real, pentru a oferi toate informatiile si sprijinul necesar cetatenilor romani. Accesul cetatenilor se va face pe baza programarilor anterioare, care pot fi solicitate atat la numerele obisnuite ale Consulatului din Madrid, cat si la cele ale Asociatiei Hispano-Romane din Castilla la Mancha (926.921.792 sau 647.472.714, in timpul orarului: 9.00-14.00 si 16.30-19.30), insa in limita a 100 de persoane pe zi.
|
| Serviciu de traducere in limba romana la primaria Coslada | | | |
| Coslada, Spania/Romanian Global News | | Accesari :347 | | Friday, 22 February 2008 | | {mosimage}Primaria din Coslada a infiintat recent un nou serviciu menit sa asigure o mai buna comunicare cu romanii care nu cunosc limba spaniola, transmite Romanian Global News.
In colaborare cu Federatia Asociatiilor de Imigranti Romani (FEDROM), muncipalitatea gasit si a contracatat serviciile unei persoane care realizeaza traduceri si intrepretari in limbile romana si spaniola. Potrivit Roman in Lume, interpretul se va afla la dispozitia tuturor departamentelor municipale si referitor la infiintarea acestui serviciu au fost informate si entitatile cetatenesti, colegiile, scolile si bisericile din Coslada care ar putea avea nevoie de traduceri.
|
| Consulatul general de la Torino comunica on line cu romanii | | | |
| Torino, Italia/Romanian Global News | | Accesari :334 | | Friday, 22 February 2008 | | {mosimage}Consulatul general al Romaniei de la Torino are, asa cum promisese, un site internet. Potrivit paginii de web a Primariei din Torino citata de Romanian Global News, portalul contine toate informatiile necesare cetatenilor romani pentru rezolvarea problemelor ce tin de competenta.
„Ceea ce oferim in plus este latura interactiva a site-ului. Dorim ca intr-un scurt timp sa comunicam activ cu toti cei care se vor conecta la site-ul Consulatului” a declarat Alexandru Dumitrescu, consulul general al Romaniei de la Torino. Au fost, astfel, instituite trei nivele de comunicare, dupa cum urmeaza: cel public - la cere au acces toti cei care se conecteaza la site; cel al vizitatorilor - cei care se inregistreaza ca si vizitatori si ne vor furniza cateva coordonate telefonice si de posta electronica, vor avea acces la un newsletter cu noutatile privind servicii consulare, schimbari de program, evenimente; cel al asociatiilor - atunci cand se inregistreaza o asociatie, reprezentantul acesteia trebuie sa mentioneze la 'Utilizator' faptul ca este vorba de o asociatie. La adresa email mentionata in momentul inscrierii, va fi expediat un formular prin care reprezentantul Asociatiei va furniza generalitatile acesteia. „Suntem absolut convinsi ca doar comunicand mai bine vom putea sa ne cunoastem mai bine si, in consecinta, sa lucram mai bine”, a adaugat consulul roman.
|
| Executivul a adoptat planul pentru readucerea in tara a muncitorilor din strainatate | | | |
| Bucuresti, Romania/Romanian Global News | | Accesari :372 | | Friday, 22 February 2008 | | {mosimage}Guvernul de la Bucuresti a adoptat, in sedinta de miercuri, un Plan de masuri pentru revenirea in tara a cetatenilor romani care lucreaza in strainatate.
Potrivit ministrului Muncii, Paul Pacuraru, aplicarea acestui plan va avea un impact deosebit in plan social, din perspectiva reintregirii familiei, a diminuarii efectelor negative asupra copiilor ramasi in tara in grija rudelor, precum si din punct de vedere demografic, transmite Romanian Global News. Masurile incluse in acest act normativ vizeaza, pe de o parte, mentinerea fortei de munca in Romania si, pe de alta parte, stimularea revenirii in tara a cetatenilor romani care lucreaza in strainatate. In cadrul acestui plan de masuri, incepand din decembrie 2008, vor fi create si actualizate periodic baze de date cu privire la cetatenii romani care isi desfasoara activitatea in strainatate. Vor fi colectate date statistice referitoare la numarul cetatenilor romani care lucreaza in strainatate, tarile spre care a emigrat forta de munca din Romania, sectoarele de activitate, conditiile de lucru si motivele emigratiei. In paralel, vor fi realizate campanii de informare privind oportunitatile de angajare din Romania si recrutarea de forta de munca pentru cetatenii romani care lucreaza in strainatate, prin organizarea de burse de locuri de munca in zonele unde exista comunitati mari de romani. O prima actiune concreta in acest sens va fi Bursa locurilor de munca pentru romani de la Roma, ce va avea loc la 23 februarie, la care va fi prezent si ministrul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, Paul Pacuraru. “Daca aceasta Bursa se va dovedi un succes, daca vom avea un numar mare de interlocutori si vom inregistra un numar semnificativ de persoane care vor accepta oportunitatile de munca oferite, vom organiza actiuni similare si in Spania, Franta sau in oricare alta tara in care exista comunitati importante de romani”, a declarat ministrul Pacuraru. In cadrul aceluiasi plan de masuri aprobat de Guvern va fi reglementat un sistem de stimulare a revenirii si reintegrarii profesionale a cetatenilor romani in tara, prin acordarea de facilitati pentru dezvoltarea unor afaceri pe cont propriu, generatoare de noi locuri de munca, inclusiv prin consiliere privind modul de accesare a fondurilor europene, programe de asistenta destinate adaptarii si integrarii/reintegrarii familiilor lucratorilor migranti romani la intoarcerea in tara, facilitati in recalificare si obtinerea atestatelor profesionale, precum si stimularea repatrierii lucratorilor cu inalta calificare. Ministrul Paul Pacuraru a mentionat, in acest context, disponibilitatea exprimata de ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Dacian Ciolos, de a contribui la informarea romanilor aflati la munca in strainatate in privinta oportunitatilor oferite in Romania de programele de dezvoltare rurala. Fondurile necesare indeplinirii obiectivelor prevazute in Planul de masuri pentru revenirea in tara a cetatenilor romani care lucreaza in strainatate vor fi planificate de fiecare institutie cu atributii in realizarea obiectivelor, in bugetele proprii, in raport cu prioritatile, resursele disponibile si etapele de realizare a acestora, in perioada 2008-2010.
|
| Se reiau prenotarile la Bucuresti pentru declaratiile de valoare pentru Italia | | | |
| Roma, Italia/Romanian Global News | | Accesari :380 | | Friday, 22 February 2008 | | {mosimage}Romanii de pe cele doua maluri ale Prutului care au nevoie de o declaratie de valoare pentru recunoasterea tilurilor de studii si profesionale au din nou la dispozitie prenotarile, transmite Romanian Global News.
Cu numai un click pe link-ul www.consitbucarest.ro se poate obtine o programare la consulat, incepand de vineri, 22 februarie, de la ora 10.30 (ora Romaniei). Declaratia de valoare este documentul prin care autoritatile consulare italiene atesta cat valoreaza o diploma obtinuta in Romania, bazandu-se pe tabelele de echivalenta stabilite de acord intre Italia si Romania. Toate informatiile legate de procedura si documentarea ce trebuie sa fie prezentata se afla pe pe site/ul consulatului italian la Bucuresti, iar taxa pentru fiecare declaratie de valoare este de 30.99 euro, nicio alta suma neputand fi ceruta legal. Si cetatenii romani care vor sa isi continue studiile la una dintre universitatile italiene au nevoie de o declaratie de valoare pentru diploma obtinuta in tara de origine. In acest caz nu este, insa, nevoie de o programare, ci persoanele interesate trebuie sa se adreseze direct biroului pentru studenti al Sectiei Consulare a Ambasadei Italiei la Bucuresti (Str. Arch. Ion Mincu, 12), intre orele 9.00 si 12.00, in fiecare zi a saptamanii.
|
| Serviciu de consiliere pentru cei mai intreprinzatori imigranti din Madrid | | | |
| Madrid, Spania/Romanian Global News | | Accesari :359 | | Friday, 22 February 2008 | | {mosimage}Gratie unui acord initiat de catre Comunitatea Madrid, imigrantii din comunitate vor avea la dispozitie un serviciu care sa le ofere consiliere in demersurile necesare pentru gestionarea unei afaceri, transmite Romanian Global News.
SECOT, Asociatia Seniorilor Spanioli pentru Coopereare Tehnica, Avalmadrid si consilierul pe probleme economice si de consum, Fernando Merry del Val, au semnat recent un acord care va facilita imigrantilor planificarea si punerea in functiune a propriilor proiecte de afaceri. SECOT va oferi cunostintele sale in materie de gestiune de afaceri pentru a-i ajuta pe cei mai intreprinzatori dintre afaceristi sa isi puna pe picioare afacerea, astfel incat acestia sa se poata prezenta la Avalmadrid cu actele si demersurile necesare pentru a obtine fintarea pe care o doresc.
|
| Cecul de maternitate si alocatia pentru familii numeroase in Italia | | | |
| Torino, Italia/Romanian Global News | | Accesari :321 | | Friday, 22 February 2008 | | {mosimage}Primaria din Torino a publicat schemele informative privind obtinerea cecului de maternitate si a alocatiei pentru familii numeroase (cu cel putin trei copii) , transmite Romanian Global News.
Romanii din Italia care se afla in aceasta situatie pot afla mai multe detalii la Ufficio Assegni alle Famiglie - Divisione Servizi Sociali del Comune di Torino, via I. Giulio 22 - Torino sau la numarul verde (gratuit) 800732040, orar: lunea si joia 10.00-12.00 si de la 14.30-15.30; martea de la 14.00-16.00; miercurea si vinerea de la 10.00- 12.00. Pentru obtinerea cecului de maternitate, cererea poate fi depusa de catre mama biologica sau care a luat in ingrijire un copil in vederea adoptarii sau care a adoptat un copil, cetatenia italiana, comunitara sau extracomunitara, in posesia Cartii de sedere, rezidenta pe teritoriul Primariei din Torino. Daca copilul nu s-a nascut in Italia sau nu este cetatean al unui stat membru UE, trebuie sa aiba si el o Carte de sedere. Minorul trebuie sa aiba acelasi domiciliu cu mama si sa apara in evidenta populatiei ca fiind in intretinerea acesteia (certificatul de stare civila). In momentul adoptiei sau cresterii in vederea adoptarii, minorul trebuie sa aiba maxim 6 ani impliniti; in cazul adoptiilor sau incredintarilor spre adoptie internationala, copilul trebuie sa aiba maxim 18 ani impliniti. Alocatia se ofera daca mama nu a beneficiat sau nu va beneficia de nici o alta indemnizatie de maternitate atribuita de INPS sau de alta Institutie de Ajutor Social, sau daca a beneficiat de o suma mai mica decat totalul acestei alocatii. In aceasta situatie, solicitanta va avea dreptul sa obtina un ajutor egal cu diferenta dintre suma alocatiei oferita de Primarie si suma de care a beneficiat in prealabil. Pentru obtinerea alocatiei pentru familii numeroase (cel putin trei copii, pot depune cererea: cetatenii italieni rezidenti in Torino, cetatenii unui stat membru UE rezidenti – in momentul prezentarii cererii - pe teritoriul Primariei din Torino; parintele biologic si/sau adoptiv si/sau pre-adoptiv (caruia i-a fost incredintat spre cretere un copil, in vederea adoptiei) cu minim trei copii minori. Cei trei minori trebuie sa apara pe certificatul de stare civila al solicitantului si sa aiba acelasi domiciliu cu acesta; persoana care intretine (asa cum reiese din certificatul de stare civila) minim trei minori si care locuieste impreuna cu acestia, chiar daca sunt copiii sotului/sotiei; persoana care intretine (asa cum reiese din certificatul de stare civila) minim trei minori si care locuieste impreuna cu acestia, chiar daca numai unul este al sau, iar ceilalti ai sotului/sotiei; persoana care intretine (asa cum reiese din certificatul de stare civila) minim trei minori si care locuieste impreuna cu acestia, chiar daca numai unul este al sau sau al sotului/sotiei, iar ceilalti i-au fost incredintati in vederea adoptiei sau adoptati de ea, sotul/sotia sau de amandoi.
|
| Dragobetele va fi sarbatorit al doilea an consecutiv la Chisinau | | | |
| Chisinau, Basarabia/Romanian Global News | | Accesari :282 | | Friday, 22 February 2008 | | {mosimage}Strabunii daci ne-au lasat ca mostenire pentru inceputul primaverii o sarbatoare a indragostitilor numita Dragobetele sau “Cap de primavara”. Imbucurator e faptul ca aceasta traditie frumoasa a rezistat timpului la fel cum si Martisorul, ajungand pana astazi.Al doilea an consecutiv Organizatia de Tineret a Partidului Liberal de la Chisinau marcheaza ziua indragostitilor “Dragobetele”, iar in acest an sarbatoarea va avea un rasunet ceva mai mare, transmite portalul Unimedia reluat de Romanian Global News.
Duminica, la ora 12:00, in spatele Arcului de Triumf de la Chisinau va avea loc o manifestatie la care sunt invitati toti cei ce iubesc si pretuiesc traditiile noastre milenare. Una din superstitiile traditiei spune ca baietii si fetele trebuie sa se intalneasca de Dragobete ca sa ramana indragostiti tot anul, iar daca nu vei petrece de Dragobete, vei ramane fara pereche tot restul anului. De accea nu pune la incercare soarta si vino sa sarbatorim Dragobetele, propria noastra sarbatoare a iubirii. Iti dorim puritate in dragoste si cit mai multe clipe fericite alaturi de persoana draga!
|
| Seara de film romanesc la Munchen | | | |
| Munchen, Germania/Romanian Global News | | Accesari :272 | | Friday, 22 February 2008 | | {mosimage}Casa Romaneasca - Consulatul General al Romaniei din Munchen va gazdui sambata, 23 februarie, de la ora 18.00, o seara de film romanesc, cu intrarea libera, transmite Romanian Global News.
Filmul serii va fi „Padureanca”, celebra pelicula semnata de Nicolae Margineanu, avandu-i in rolurile principale pe Manuela Harabor, Adrian Pintea, Victor Rebengiuc, Dorel Visan si Serban Ionescu. Filmul este inspirat din nuvela omonima a scriitorului Ioan Slavici, o poveste de dragoste neimplinita care scoate in evidenta mentalitati si atitudini specifice universului rural din Transilvania sfarsitului de secol XIX, care mai face parte inca din imperiul Austro-Ungar. Busuioc, un taran bogat din Curtici isi trimite fiul ( Iorgovan ) impreuna cu servitorul ( Sofron) in satul vecin pentru a gasi oameni la munca campului. Iorgovan este indragostit de Simina, fiica unui taran sarac, dintr-un sat de munte, in cautarea careia pleaca. Cum si Simina ii impartaseste sentimentele ea accepta sa vina la culesul recoltei impreuna cu tatal sau. Sentimentele lui Iorgovan sunt confuze, este slab si sfasiat intre dragostea sincera pentru Simina si obstacolul prejudecatilor si diferentelor de pozitie sociala. In acest timp Sofron, tanarul servitor al acestuia, se indragosteste la randu-i de Simina. Infruntarea dintre cei doi pretendenti devine din ce in ce mai acuta, fapt care va limpezi atitudinea fiecaruia fata de femeia pe care amandoi o iubesc. Filmul are subtitrare si in limba germana. Aceste seri de film romanesc sunt organizate de forumul, ro-muenchen.de , cu sprijinul CNC Bucuresti ( Centrul National al Cinematografiei, Alina Salcudeanu) si Consulatul General al Romaniei la München.
|
| Martisoare pentru copiii de la gradinitele romanesti din Ungaria | | | |
| Budapesta, Ungaria/Romanian Global News | | Accesari :296 | | Friday, 22 February 2008 | | {mosimage}Martisorul este sarbatoarea specific romaneasca care celebreaza venirea primaverii. Martisoarele erau purtate mai demult pentru a avea noroc si pentru a avea o vreme buna.
Acestea erau purtate pana cand copacii incepeau sa infloreasca si apoi se atarnau de crengile lor. Martisoarele sunt formate in mod traditional dintr-o fundita rosu cu alb – rosu semnifica iarna iar albul primavara, la care se adauga alte simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoava, cosar, inimioara. Acest simbol este purtat la vedere o saptamana sau doua. Potrivit corespondentului Romanian Global News in Ungaria, acest simbol al primaverii este purtat si de romanii de acolo, care au posibilitatea de a le procura din Romania. Anul acesta, Ambasada Romaniei la Budapesta va darui Martisoare tuturor copiilor de la gradinitele romanesti din Ungaria. Doamna Ireny Comaroschi, ambasadoarea Romaniei la Budapesta, impreuna cu Aurelia Zmeu, consilier al Ambasadei vor poposi in zilele de luni, 25 si marti, 26 februarie, pe la toate gradinitele romanesti si vor imparti copiilor martisoare si dulciuri.
|
| Cenaclu despre familia Babes la Budapesta | | | |
| Budapesta, Ungaria/Romanian Global News | | Accesari :251 | | Friday, 22 February 2008 | | {mosimage}Societatea Culturala a Romanilor din Budapesta si Autoguvernarea Romaneasca din sectorul II organizeaza in ziua de vineri, 22 februarie, cenaclul cultural-stiintific, unde se va prezenta viata si activitatea membrilor familiei Babes, transmite Romanian Global News.
Intalnirea va avea loc cu incepere de la ora 16.00, la Primaria sectorului II din Budapesta (1024 Budapest, Mechwart tér 1, Sala de casatorii, etajul 1).
|
| Romanii si sarbii impreuna la balul romanesc din Cenad | | | |
| Cenad, Ungaria/Romanian Global News | | Accesari :279 | | Friday, 22 February 2008 | | {mosimage}In aceasta perioada a anului, de la Boboteaza pana inainte de lasarea Postului Mare, in aproape toate localitatile unde locuiesc romani se organizeaza baluri romanesti, transmite Romanian Global News.
Balul de sambata, 16 februarie, de la Cenadul Unguresc a adunat la un loc nu numai romanii din localitate ci si sarbii. Ca la orice bal, distractia a fost marcata de muzica de petrecere, asigurata de o formatie de muzica populara romaneasca din Macea, care datorita legaturilor bune de prietenie, consfintite deja de cativa ani cu autoguvernarea romaneasca, a incantat oaspetii. “Balul acesta il organizam de mai bine de zece ani, dar in fiecare an suntem parca tot mai putini. Aceasta serata o facem pentru a ne intalni si a ne simti bine impreuna, iar anul acesta am hotarat sa facem balul impreuna cu sarbii, pentru ca si ei sunt putini, iar aici la noi totdeauna s-au inteles bine romanii cu sarbii. Am vrut sa gasesc o formatie care sa cante romaneste si sarbeste, dar nu am gasit si am ramas la prietenii nostri de la Macea, care plac foarte mult romanilor care participa la bal de ani de zile. Organizand balul impreuna cu sarbii, cheltuielile au fost mai mici si am putut oferi cina si intrarea gratuit oaspetilor”, a declarat organizatorul Vasile Rotar, presedintele Autoguvernarii romanesti din Cenadul Unguresc, citat de corespondentul Romanian Global News in Ungaria.
|
| „Sa vorbim despre Romania” - Expozitie de fotografie la Chieri | | | |
| Chieri, Italia/Romanian Global News | | Accesari :247 | | Friday, 22 February 2008 | | {mosimage}Vineri, 22 februarie, incepand de la ora 21.00 la Centrul de Tineret Area Caselli (Centro Giovanile – Area Caselli) din Piata Caselli 19 va avea loc inaugurarea expozitiei de fotografie „Sa vorbim despre Romania”, realizate de catre cercetatorul Pietro Cingolani, transmite Romanian Global News.
Inaugurarea va fi precedata, cu incepere de la ora 20.00, de un aperitiv, informeaza pagina de web a Primariei din Torino. Expotitia va ramane deschisa pana in data de 4 martie si va putea fi vizitata lunea, martea si joia intre orele 9.30-12.00 si 14.30-16.00 (este necesara rezervarea), precum si vinerea dupa-amiaza intre orele 15.00-17.30.00 - intrarea libera. Pentru informatii suplimentare si rezervari: telefon 011.9428.346. Expozitia este organizata de catre Primaria din Chieri, Gruppo Chi-eri Straniero, Comitato Pace e Cooperazione Internazionale.
|
| Intalnire romaneasca in Anvers | | | |
| Anvers, Belgia/Romanian Global News | | Accesari :296 | | Friday, 22 February 2008 | | {mosimage}Romanii care se intalnesc in fiecare zi pe forumul de pe rombel.com pun la cale o noua intalnire romaneasca de vineri, transmite Romanian Global News.
Propunerea pentru acest sfarsit de saptamana este Jack's Cafe (Lange Lozanastraat 249 B-2018) din Anvers. Cei interesati pot gasi topicul de discutie pe portalul mentionat, unde se afla mai multe informatii despre intalnirea de vineri, 22 februarie. a romanilor din Anvers.
|
| Muzica clasica romaneasca la Oslo | | | |
| Oslo, Norvegia/Romanian Global News | | Accesari :264 | | Friday, 22 February 2008 | | {mosimage}Miercuri, 27 februarie Ambasada Romaniei la Oslo, in colaborare cu organizatia norvegiana „Prietenii Filarmonicii din Oslo” va organiza un concert de muzica clasica, transmite Romanian Global News.
Concertul va fi sustinut de artisti romani din diaspora si artisti norvegieni: Monica Tomescu – Rodhe, pianist, Gabriel Barjovanu – tenor, Gjøril Songvoll – soprana. Artistii vor interpreta arii din repertoriul romanesc si international. La eveniment sunt invitati sa participe membrii organizatiei „Prietenii Filarmonicii din Oslo”, diplomati, oficiali norvegieni, romani din diaspora.
|
| Tinere talente in concert la Chicago | | | |
| Chicago, SUA/Romanian Global News | | Accesari :253 | | Friday, 22 February 2008 | | {mosimage}Sub conducerea directorului muzical Luciano Laurentiu, vineri 22 februarie, de la ora 20.00, va avea loc la Chicago un concert de binefacere, gazduit de biserica St. Bartholomew, transmite Romanian Global News.
In cadrul evenimentului intitulat „Tinere talente in concert” vor interpreta Katalin Von Walterskirchen, violoncel (Elvetia), Yoshihiko Nakano, vioara (Japonia), Natalia Kogan, pian (Ucraina), Matvey Kostakovsky, clarinet (Rusia) si Yiming Zhang, pian (China). In program se afla lucrari de Bach, Mozart, Beethoven, Mendelssohn, Sibelius, Saint-Saens, Scriabin, Rachmaninoff, Paganini & Gershwin. Biletele costa 12 dolari, in avans, sau 15 dolari, daca sunt achizionate la intrare, iar pentru elevi, studenti si pensionari sunt reduse la 10 dolari. Fondurile stranse vor fi destinate lucrarii muzicala a bisericii St. Bartholomew, informeaza Romanian-Portal.
|
| Salonul de poezie continua pe Skeppsbron | | | |
| Stockholm, Suedia/Romanian Global News | | Accesari :256 | | Friday, 22 February 2008 | | {mosimage}Pe scena Institutului Cultural Roman din Stockholm vor urca marti, 4 martie, de la ora 18.30, poetele Gabriela Melinescu si Eva Runefelt si saxofonistul Anders Paulsson. Seara va fi moderata de scriitorul si editorul Jonas Ellerström, transmite Romanian Global News.
Una dintre sursele de energie ale liricii si fanteziei Gabrielei Melinescu este amintirea copilariei la tara si a basmelor romanesti povestite de bunici. Activitatea sa literara a primit nenumarate recunoasteri, printre care premiul Academiei De Nio (1989), premiul Albert Bonniers (2002) si premiul ICR pentru intreaga cariera (2004). Poezia Evei Runefelt a migrat de la receptarea plina de sensibilitate a impresiilor senzoriale din poemele timpurii la o preocupare din ce in ce mai mare pentru timp si memorie. De la debutul din 1975, Eva Runefelt a publicat zece volume de versuri pentru care a fost distinsa cu tot atatea premii, cele mai importante fiind Premiul pentru literatura al cotidianului Svenska Dagbladet (1994) si Premiul Gerard Bonnier pentru poezie (2002). Intrarea este libera.
|
| Unde se gasesc medici romani in Freiburg | | | |
| Freiburg, Germania/Romanian Global News | | Accesari :347 | | Friday, 22 February 2008 | {mosimage}In Freiburg traiesc si profezeaza multi medici originari din Romania, lucru imbucurator pentru multi dintre romanii din Germania care nu stapanesc inca limba germana si carora le vine mult mai usor sa spuna "ce ii doare" pe romaneste.
Iata mai jos o lista a medicilor romani din Freiburg, publicata de Pagina Romanilor din Freiburg si reluata de Romanian Global News:
Medici romani in Freiburg (in ordine alfabeticã)
Dr. Liliana Fisher, Medic internist, Riedstr. 15, 79336 Herbolzheim, 076431/9161-124
Dr. Ruxandra Meyndt, Medic psiholog, Psihoterapeut, Landsratamt Ortenaukreis, Gesundheitsamt
Dr. Georg Mitrohin, Medic anestezist, Sundgaualle 53, 79114 Freiburg, 0761/4097108
Dr. Mihai Neagu, Medic generalist, homeopat, Adlerstr. 13, 79098 Freiburg, 0761/283837
Dr. Andreas si Irina von Zedtwitz, Medici internisti, Zasiusstr.8, Freiburg Tel 0761-72424
Medici stomatologi
Dr. Walter Liebhardt, Bertoldstrasse 54, 79098 Freiburg, Tel: 0761 22121
Dr. Carmen Treuer, Reiterstrasse 10, 79100 Freiburg, Tel 0761/404356
|
|
|
|
