Alegeţi rezoluţia ecranului: Ajustare automată 800x600 1024x768
Nimic nou despre KosovoPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :544
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Eseu despre prietenia dintre popoare ...in pregatirea vizitei presedintelui Serbiei la Bucuresti
Am ascultat ca sociolog multe povesti triste în verile petrecute alaturi de studentii mei in comunitatile interetnice din Harghita, Covasna sau în tristele maghernite din cartierele sarace ale tiganilor, ori in sutele de sate parasite pe unde am facut cercetari timp de 10 ani.

 Dar niciodata nu am ascultat povesti pe care sa nu pot sa le uit, ca si cele ale romanilor de pe Valea Timocului. Nu poti sa le uiti pentru ca nu sunt spuse cu revolta, sunt relatate simplu ca si dramele pe care le aduce un destin implacabil. Am ascultat romani de toate varstele, de la tineri studenti, la batrani împacati cu soarta si din toate povestile lor razbate un aer de tragedie antica: incremenire, tacere surda, deznadejde. Povestesc parca lucruri intamplate demult, altora, nu lor. Nici macar nu vor razbunare, totul este ca si cum si-au pierdut demult orice urma de speranta. Nu povestile despre moartea unora pentru limba romana sau pentru vina de a fi romani impresioneaza, acestea ei nici nu le mai povestesc, în aceste locuri sunt prea obisnuiti cu moartea. Povestile lor sunt despre viata traita cu vina de a fi roman, despre stigmatul cu care prietenii nostri sarbi, bulgari sau greci i-au însemnat de cateva sute de ani pe vlahii de pe Valea Timocului si în general pe toti fratii nostri aflati la sud de Dunare.
Romanii de pe Valea Timocului sunt in jur de 250 de mii. Nu au drept la scoala, nici la biserica si nici la nume. Povestile lor cutremuratoare sunt greu de repovestit. Ca sa primeasca sare si alte produse strict necesare gospodariilor, vlahii erau obligati sa-si schimbe numele. Toti prietenii nostri veniti de-acolo ne povestesc ca mereu li s-a indus ideea ca a fi roman este ceva similar cu a fi tigan sau chiar mai rau. In manulale lor de istorie si lingvistica, scrise de sarbi, se spune ca vlahii sunt de origine necunoscuta. Adica vin de niciunde, sunt ai nimanui. O jurnalista mi-a povestit ca in momentul cand a ajuns la Bucuresti într-o excursie, era eleva de liceu, si a vazut un oras modern, cu cladiri inalte si lumini, cu masini scumpe, a început sa planga de bucurie, a simtit ca fata ei de copil este napadita de lacrimi. Se bucura imens vazand altceva, pentru ca i se spusese toata gradinita si scoala ca Romania este o tara de cocioabe si tigani.

Un vlah cu fata arsa de soarele Balcanilor mi-a povestit o noapte întreaga despre biserica din casa. Fiind interzisa slujba in limba romana, timp de vreo doua secole romanii din Timoc au ajuns sa-si mute biserica în casa, capul familiei devenind preotul care oficiaza. O biserica ascunsa de autoritatile dintr-o tara prietena, unde religia si ritualul s-au schimbat foarte mult, iar Isus a devenit unul de-al casei.
Recent, o rezolutie a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei semnaleaza ca Serbia trebuie « sa ia masurile necesare pentru a le oferi valahilor/romanilor din estul Serbiei (pe Vaile Timocului, Moravei si Dunarii) accesul la invatamant, la presa si la administratie publica în limba lor materna si sa le permita acestora sa tina servicii religioase in aceasta limba », precum si « sa ia masuri pozitive in favoarea persoanelor apartinand minoritatilor, inclusiv minoritatea valaha/romana, si sa urmareasca eradicarea oricarei discriminari impotriva membrilor lor ». Recomandarea amintita se refera si la mass-media si cere ca « sa identifice si sa aplice solutii tehnice care sa le permita persoanelor din estul Serbiei sa receptioneze emisiunile in limba romana difuzate in Voievodina ». Prigonirea bisericii ortodoxe romane este un alt subiect al raportului: « Constienta de criticile carora le-a fost spusa Legea din anul 2006 privind Bisericile si organizatiile reglioase din Republica Serbia si in special de chestiunea (ne)recunoasterii prin aceasta lege a Bisericii ortodoxe romane, reyolutia isi exprima uimirea privind influenta covarsitoare a Bisericii ortodoxe sarbe in cazul recunoasterii altor Bisericii si/sau comunitati religioase. Raportul invita autoritatile sarbe se dea importanta acestei chestiuni si sa suprime referintele la canoanele unei Biserici in raport cu alte Biserici sau comunitati religioase .
Doar in august 2007, romanii timoceni au ajuns „minoritate etnica recunoscuta" în Serbia, doar din 2004 exista o biserica unde se slujeste în limba romana. De ani de zile Romania si UE au fost surde la semnalele liderilor organizatiilor romanesti din zona care au reclamat faptul ca în învatamantul în limba romana înca nu a fost instituit în retelele scolilor din cele peste 134 de localitati cu populatie suta la suta romaneasca si alte 24 cu populatie mixta, iar slujbele in bisericile din aceste sate se oficiaza numai in limba sarba.
Azi am vazut la televizor sarbi care strigau “Thank you, Romania!”. In mod normal m-as fi bucurat daca nu as fi citit in presa internationala ca în data de 13 ianuarie, anul acesta, într-un restaurant din Camenita Mica un roman a fost omorat de catre un sarb bosniac pentru ca a tinut sa se cante in limba romana la o petrecere a romanilor, de ziua lui. Tragicul incident a avut loc cu complicitatea preotului sarb Djordje Jokic, din satul Meilovat, care a instigat impotriva romanilor ce-si serbau o zi de nastere a unuia dintre ei.
“Thank you, Romania!”. Mi-au venit în minte multe din povestile triste ale vlahilor nostri din Balcani pe care Romania i-a uitat, pe care prietenii nostri de peste Dunare îi terorizeaza de sute de ani. Nu mi-a venit sa-l imbratisez pe prietenul sarb pentru ca este asupritorul fratelui meu.

“Thank you, Romania!”. Daca tinerii sarbi nu ar fi parte din grupul asupritorilor surorilor mele de pe Valea Timocului, as fost fericit si entuziast la ideea prieteniei dintre popoare. Si i-as fi spus bun venit Presedintelui Republicii Serbiei care vine la Bucuresti.

http://vasiledancu.blogspot.com/2008/02/nimic-despre-kosovo.html

 

 
Responsabilitatea Sociala discutata intre studentii romani la OlanestiPDF Print E-mail
Olanesti, Romania/Romanian Global News
Accesari :354
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Initiata de cea mai mare organizatie internationalade studenti, AIESEC, prima scoala de CSR din Romania pentru studenti s-a desfasurat intre 22-24 februarie la Olanesti si a reunit 70 de studenti (din 250 de aplicanti), 40 de reprezentanti ai 12 ONG-uri si 8 speakeri din domeniul responsabilitatii sociale, transmite Romanian Global News. Workshopurile s-au axat pe responsabilizarea participantilor in a-si asuma un rol activ in schimbarile pe care le doresc in jurul lor, atat ca initiatori ai unor proiecte si strategii de Responsabilitate Sociala Corporatista, cat si prin cresterea capacitatii sectorului ONG. Unul dinre rezultatele acestei intruniri il va constitui evenimentul  public „ Bucuresti Fluiera Fault” care se va desfasura intre 13 si 14 martie si care ii va reuni pe participantii la conferinta, dar si pe tinerii voluntari.
 
Informatii utile pentru romanii parinti din strainatate PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :454
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului informeaza ca cetatenii romani care si-au stabilit resedinta in alte state membre, au dreptul la prestatii familiale din partea statutului membru in care si-au stabilit resedinta, daca acestia desfasoara activitati salariale sau independente in aceste state membre, daca beneficiaza de indemnizatii de somaj din partea acelor state membre, daca au dreptul la pensie din partea acelor state membre sau daca, in urma decesului lor, orfanii lor primesc prestatii familiare, transmite portalul Fedrom, preluat de Romanian Global News. Daca o familie din Romania isi schimba resedinta in alt stat membru al UE, impreuna cu copiii, si unul dintre parinti incepe o activitate in acel stat, plata prestatiilor familiale platite de statul roman va inceta, urmand a se aplica legislatia statului de angajare. Ca urmare, copilul nu va mai primi alocatia de stat pentru copii din Romania, sau alocatia de stat majorata cu 100% daca este copil cu handicap. Pentru a beneficia de prestatiile familiale din tara de angajare, persoanele trebuie sa depuna o cerere la institutia competenta in carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau prin intermediul angajatorului. In sprijinul cererii, persoanele interesate trebuie sa prezinte anumite formulare europene: E401 – atestat privind componenta familiei in vederea acordarii prestatiilor familiale, E405 – atestat privind totalizarea perioadelor de asigurare, de angajare sau de activitate independenta sau privind cazurile de ocupari succesive in mai multe state membre si E411 – cererea de informatii privind dreptul la prestatiile familiale in statul de resedinta al membrilor familiei. In cazul in care persoanele nu depun formulare europene, institutiile competente din statele membre in care acestea isi desfasoara activitatea pot solicita institutiilor din Romania completarea acestora, direct sau prin intermediul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse. Pentru informatii suplimentare, va rugam sa va adresati birourilor Securitatii Sociale sau Serviciilor Sociale din primariile pe raza carora sunteti inregistrati in Spania sau Directiei Generale de Incluziune si Asistenta Sociala din cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse din Romania.
 
Romania participa la Salonul International de Agricultura din FrantaPDF Print E-mail
Versailles, Franta/Romanian Global News
Accesari :415
Monday, 25 February 2008
{mosimage}In perioada 23 februarie - 3 martie, Romania participa la Salonul International de Agricultura din Franta, care se va desfasura la Versailles, transmite Romanian Global News. Alaturi de ministrul Agriculturii, Dacian Ciolos, prezent la salon pentru doua zile, din delegatia Romaniei fac parte si lideri de organizatii profesionale agricole, nationale si judetene. Cu aceasta ocazie, ministrul Ciolos va avea o discutie bilaterala cu Michel Barnier, omologul sau francez. Totodata, sunt prevazute si discutii informale cu doamna Mariann Fischer Boel, Comisarul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala si cu ministrii Agriculturii din Polonia, Ungaria, Danemarca, Finlanda si Suedia, informeaza Promt Media.
 
Dupa ce a cules laurii succesului in Europa, Alexandra Badea revine la TimisoaraPDF Print E-mail
Timisoara, Romania/Romanian Global News
Accesari :462
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Dupa "Povesti de familie" de Biljana Srbljanovic, "Femeia ca un camp de lupta" de Matei Visniec, "4.48 Psychose" de Sarah Kane, spectacole montate si jucate la Paris, Bruxelles, Skopje, la Festivalul de Teatru de la Avignon, la Festivalul Dramaturgiei Romanesti de la Timisoara sau la  Bucuresti, regizoarea Alexandra Badea prezinta publicului un nou spectacol, "69"de Igor Bauersima, transmite Romanian Global News. O femeie da anunt într-un ziar: "Caut un barbat pentru a-l devora". I se raspunde. Un plan-capcana se încheie cu o victima. Este ea vinovata sau nu? Aceasta este dilema care provoaca un referendum moral la Teatrul National Timisoara. Un referendum la care voteaza publicul. Pornind de la situatia-pretext din piesa lui Igor Bauersima, regizoarea Alexandra Badea creeaza un spectacol despre incapacitatea noastra de a alege. Despre faptul ca unii au grija sa fim din ce în ce mai incapabili sa alegem sau ca nu mai conteaza pentru ce optam.
Spectacol în doua personaje, "69" va fi prezentat în premiera pe tara la data de 1 martie a.c.,orele 20,00,la sala tnt tntimisoara.com si îi are ca protagonisti pe actorii  Sabina Bijan  si  Catalin Ursu. Scenografia este semnata de Velica Panduru , video Lucian Moga, light design Chris Jaeger, sound design Dan Simion .
 
Castellon sarbatorit de romaniPDF Print E-mail
Castellon, Spania/Romanin Global News
Accesari :374
Monday, 25 February 2008
{mosimage}De Zilele orasului spaniol, la sarbatoarea Magdalenelor, toata lumea se distreaza pe strazi, zi si noapte, titreaza cotidianul Adevarul, preluat de Romanian Global News. Gimi Csomos Imre si Magda Jacob, originari din Covasna, respectiv Buzau, au reusit, in acest an, sa aduca o noutate la sarbatoarea din capitala provinciei spaniole Castellon. De sambata, timp de 10 zile, mezelurile romanesti pot fi gustate de catre participantii la marea petrecere.  Numita generic "Las Magdalenas", cea mai importanta sarbatoare a Castellonului se desfasoara in perioada 23 februarie - 2 martie si simbolizeaza inceputul primaverii. Cele mai reprezentative elemente ale culturii mediteraneene se vor contopi in aceasta saptamana. Participantii vor avea parte de defilari in costume traditionale, dansuri, focuri de artificii si vor retrai obiceiuri spaniole stravechi. Unul dintre punctele de atractie ale sarbatorii este "El Meson del Vino y la Tapa", un loc special amenajat pentru diverse standuri. Romanii au organizat un stand special in cadrul sarbatorii. In schimbul a trei euro, aici primesti o portie de mancare si un pahar de bautura din partea organizatorilor. In acest an, carnatii picanti si fructele de mare, specifice bucatariei spaniole, vor fi concurate de chiftelutele, sarmalele si mezelurile romanesti. Acest lucru este posibil datorita prezentei unui stand romanesc, cel al cuplului Gimi si Magda, doi romani care au adus bucataria din Carpati in sarbatoarea spaniola. "A fost destul de greu sa obtinem acest loc, pentru ca «Las Magdalenas» este o sarbatoare locala, tipic spaniola. Am insistat destul de mult la primarie si la organizatori, si pana la urma ne-au pus si noua la dispozitie un spatiu", spune Gimi. Romanii au scos tricolorul, au prajit carnatii, chiftelutele si au fiert sarmalele.
 
Se cauta un gestionar la Cap EstPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :350
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Cap-Est, pastratorul delicateselor culinare romanesti in Bruxelles, a lansat sambata o noua invitatie la degustarea celor mai gustoase si proaspete produse romanesti, transmite Romanian Global News. Intre orele 11.00 si 19.00 romanii au putut manca mici, cabanosi, salamuri sau carnati de casa, toate din productia Cap-Est, dupa retete traditionale romanesti (salam de vara, cabanosi, cremvursti, carne de mici, muschi haiducesc). Bucatele romanesti au fost stropite cu vin de calitate superioara, romanesc. Totodata, magazinul a anuntat ca isi cauta gestionar. Noul angajat va trebui sa prezinte si  sa vandal produsele, sa gestioneze magazinul si stocurile, sa tina legatura telephonic cu clientele si sa se ocupede activitati administrative. Cerintele pentru post sunt abilitati de comunicare si interrelationare, fluenta in exprimare, fluenta in limba franceza si romana (engleza si/sau flamanda constituie un avantaj), cunostinte contabilitate primara, cunostinte operare calculator (Office, E-mail, Internet) si experienta in activitatea comerciala. Cei interesati pot trimite CV-urile la adresa cv@cap-est.eu .
 
Elita stiintifica europeana reunita la Ambasada Romaniei de la Paris PDF Print E-mail
Paris, Franta /Romanian Global News
Accesari :350
Monday, 25 February 2008
{mosimage}In seara de 20 februarie, in saloanele Ambasadei Romaniei la Paris a avut loc un dineu de gala, prilejuit de lansarea propiectului european de cercetare ELI (European Light Infrastructure), transmite Romanian Global News.

Evenimentul a reunit responsabili stiintifici si guvernamentali din 13 tari europene participante la proiect, membri ai corpului diplomatic acreditati la Paris, reprezentanti ai autoritatilor franceze. Din partea Romaniei, au participat la eveniment consilierul prezidential Cristian  Preda, Presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica (ANCS) Anton Anton si cercetatori din cadrul Institutului National pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei din Bucuresti. Manifestarea, care a reunit peste 120 de participanti din 13 tari europene, a fost deschisa de catre ambasadorul Romaniei la Paris, Teodor Baconschi, care a vorbit atat despre semnificatia proiectului - vizand fabricarea celui mai puternic laser din lume -  cat si despre dimensiunea europeana a acestui remarcabil demers stiintific. 

 

 
ICR anunta prima sesiune a Programului Cantemir pentru 2008PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/ Romanian Global News
Accesari :379
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Institutul Cultural Roman anunta deschiderea primei sesiuni a Programului Cantemir – editia 2008, transmite Romanian Global News.
Lansat în 2006, Programul Cantemir are ca obiective cresterea vizibilitatii culturii romanesti pe pietele culturale internationale si încurajarea cooperarii între artistii romani si cei straini.
În prima sesiune, proiectele pot fi depuse pana la 21 martie 2008. Urmatoarea sesiune va fi deschisa în perioada 31 martie – 16 mai. Termenul limita pentru desfasurarea proiectelor este 31 octombrie 2008. Programul cuprinde trei sectiuni, cu obiective si prioritati specifice: Festival, Promovare, Cooperare. La Sectiunea I, proiectele depuse trebuie sa vizeze participarea la festivaluri internationale care se desfasoara în strainatate, festivaluri dedicate artistilor profesionisti sau organizatiilor culturale care au fost selectate în vederea participarii de catre juriul festivalului. Sectiunea II se adreseaza proiectelor care promoveaza creatia romaneasca prin realizarea unor materiale si evenimente de promovare. La Sectiunea III, proiectele trebuie sa încurajeze dialogul intercultural între artistii romani si cei straini si sa sustina schimburile de experienta între artisti pentru crearea de produse artistice noi.
Finantarea se poate acorda pentru artisti sau creatori romani, singuri sau ca parte a unui grup artistic fara personalitate juridica, precum si organizatiilor publice sau private din Romania, sub forma de grant de calatorie (Sectiunea I), precum si pentru persoanele fizice autorizate sau persoanele juridice din Romania sau din strainatate. (Sectiunile I, II si III), care doresc sa realizeze un proiect cultural. Informatii despre conditiile de participare, documentatie si detalii: www.programulcantemir.ro
 
Basescu: autonomia Tinutului Secuiesc este “o incercare de incitare, de incingere a spiritelor”PDF Print E-mail
Sfantu Gheorghe, Romania/Romanian Global News
Accesari :442
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Traian Basescu aflat duminica in Covasna a declarat, duminica facand referire la solicitarea extremista privind autonomia asa zisului  CNS Tinutului Secuiesc,  sustinuta de Consiliul National Secuiesc si de UDRM ca aceasta nu este decat "o incercare de incitare, de incingere a spiritelor". Potrivit presedintelui, "a vorbi in cadru neconstitutional, a face solicitari neconstitutionale intr-un astfel de moment nu face decat sa arate ca cei care fac astfel de declaratii au orice dorinta, numai aceea de buna intelegere in Romania nu".
Fiind intrebat ce crede despre demersurile Consiliului national secuiesc catre Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei  in privinta numirii unui raportor pentru evaluarea starii generale si a vointei de autonomie a comunitatii maghiare din Tinutul Secuiesc, Basescu a raspuns "se pare ca acesti domni inca de afla in Kirghistan, nu au aflat ca Romania a intrat an UE si si-a indeplinit toate standardele"."Nu cred ca va fi vreo institutie europeana care sa ia in seama o astfel de cerere", a conchis presedintele.
Intrebat de ziaristi ce crede despre declaratia de sprijin pentru autonomie pe care secretarul de stat pentru minoritati si politici nationale al guvernului de la Budapesta a facut-o, dupa apelul CNS, Basescu a a spus ca nu crede ca Guvernul Ungariei isi permite sa se amestece in treburile interne ale Romaniei si ca cineva din guvernul maghiar a facut intr-adevar o astfel de declaratie.
A tinut sa sublinieze ca daca totusi aceasta declaratie exista, Guvernul de la Budapesta va primi o riposta pe masura, pentru ca Bucurestiul nu a spus niciodata Ungariei ce are de facut in interiorul ei.
Seful statului, care a venit pentru doua zile in judetul Covasna, a avut sambata si duminica intalniri separate cu reprezentantii comunitatii romanesti si cu autoritatile publice locale, prilej cu care l-au informat despre problemele cu care se confrunta.
Romanii i-au vorbit in general de discriminarile la care sunt supusi de catre autoritatile locale aflate sub culorile UDMR si despre necesitatea gasirii unei solutii pentru finantatea organizatiilor civice romanesti din judetele Harghita si Covasna. Reamintim ca spre deosebire de organizatiile civice maghiare care sunt sprijinite de autoritatile locale (maghiare din 1990 pana in prezent), de autoritatile centrale prin ministrii maghiari din diversele guvernari si de autoritatile de la Budapesta, ong-urile romanilor din cele doua judete nu primesc nici un fel de finantare, si sunt in situatia de nu-si putrea desfasura activitatile.
 
Sarbii lui Gvozdenovici au drepturi. Romanii timoceni mai trebuie sa viseze la elePDF Print E-mail
Timisoara, Romania/Romanian Global News
Accesari :712
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Kosovo isi declara independenta iar sarbii nu sunt de acord. Basescu declara ca Romania nu va recunoaste Kosovo. Proaspat realesul presedinte Tadici vine la Bucuresti, in 21 februarie, sa-i multumeasca lui Basescu. In 22 februarie, Uniunea Sarbilor din Banat organizeaza, la Timisoara, un miting de sustinere a sarbilor ramasi in Kosovo. La acest miting, intre slujba divina, tinuta in prezenta episcopului sarb Luchian, care e episcop si al Budapestei, si al Timisoarei, si mitingul propriu-zis,  Slavomir Gvozdenovici, presedintele Uniunii Sarbilor din Romania si deputat care reprezinta minoritatea sarba in Parlamentul Romaniei, a avut amabilitatea de a-si rupe cateva momente pentru un scurt interviu.

R.B.: - In contextul intalnirii de ieri dintre Tadici si Basescu se poate spune ca se continua „traditia prieteniei dintre sarbi si romani"?
 
S.G.: - A fost o discutie amicala, intre prieteni. Sigur ca si Romania a avut un mesaj de transmis - ca Serbia sa nu se izoleze. Dar Serbia nu doreste asta. Serbia va lupta cu toate mijloacele juridice pentru revenirea la drepturile ei.
 
R.B.: - Din moment ce Romania a oferit ceva Serbiei in momentul in care tara vecina a avut nevoie de ajutor, credeti ca e oportun sa-i reamintim presedintelui Tadici ca si el are de dat ceva in problema romanilor timoceni?
 
S.G.: - Poate sa i se reaminteasca dar problemele se discuta intre cele doua biserici.
 
R.B.:  - Dar nu este vorba doar de drepturile bisericesti ale timocenilor!
 
S.G.: - Despre astea e vorba in primul rand. Cu scolile s-a incercat si nu a tinut.
 
R.B.: - Adica sa lasam problemele acestea doar pe seama dialogului dintre biserici?
 
S.G.: - In tot ce spunem si scriem trebuie sa ne documentam. Nici o secunda acolo nu s-a facut slujba in limba romana. Toate bisericile care exista sunt ale sarbilor.
 
R.B.: - Aveti senzatia ca nu sunt documentata? Ce spuneti de Biserica Batrana din Negotin? Am fost acolo, biserica aceea nu a fost ridicata de sarbi.
 
S.G.: - Prietenii dumneavoastra v-au dezinformat.
 
R.B.: - Despre care prieteni vorbiti? Spunem ca si sarbii ne sunt prieteni, nu? Deci la care ne referim?
 
S.G.: - Stiti ca Boian, preotul acela care e de fapt sarb...
 
R.B.: - ...tatal preotului Boian Alexandrovici e roman, mama e sarboaica si fiecare om alege ce simte ca e, nu-i asa?
 
S.G.: - ...el a fost dat afara din biserica sarba si din razbunare a facut ce a facut. (N.n.: A ridicat prima biserica romaneasca din Timoc, pentru care a fost condamnat la puscarie cu suspendare).
 
R.B.: - Daca spuneti ca bisericile ce exista acum au un alt statut, sunteti de acord sa se construiasca noi biserici romanesti?
 
S.G.: - Sunt de acord sa se construiasca biserici romanesti - se pare ca s-a gasit o modalitate in dialogul dintre cele doua biserici, ca slujba sa se tina in limba romana sau vlaha sau ce zic ei ca vorbesc dar in cadrul bisericii sarbe.
 
R.B.: - Dar sarbii din Banat au 53 de biserici si 5 manastiri care nu tin de Patriarhul Daniel.
 
S.G.: - Daca doriti, va stau la dispozitie sa continuam discutia, acum trebuie sa incepem mitingul.

A doua intalnire
O invitatie de asemenea natura nu se refuza. Mai ales ca sunt, fara rezerve, de acord cu deputatul Gvozdenovici, cand spune ca „in tot ce spunem si scriem trebuie sa ne documentam”. Asa ca sunt in postura de a-i multumi inca o data pentru amabilitatea de a discuta cu mine si revin in 24 februarie, la intoarcerea sa din Kosovska Mitrovita, avand la mine o lista cu biserici, manastiri, scoli, ziare, muzee, catedre de limba sarba pe care le au sarbii din Banat precum si cateva copii xerox dupa o carte tiparita de Biserica Ortodoxa Sarba in 1934, care vorbeste despre slujbele tinute in romana in Timoc si despre preotul Eftimie, care, pana in 1873, foloseste „carte de rugaciuni, psaltire si ceaslov romanesti" – dupa cum se arata in volum. De asemenea, vin cu date despre Biserica Batrana din Negotin.

Sarbii sunt un popor patimas iar deputatul Gvozdenovici nu face exceptie de la aceasta regula. Asa ca il rog, preventiv, sa discutam asezat, folosind argumente rationale. Il invit pe interlocutor sa-mi vorbeasca despre studiile sale si despre locurile unde a activat, inainte de a ajunge deputat. Am considerat intotdeauna ca este placut sa auzi un reprezentant al unei minoritati din Romania vorbind despre posibilitatile de crestere si exprimare personala pe care le-a avut in tara noastra. Dar dialogul dintre doi filologi poate fi un camp minat pentru ca, mai mult ca oricand, cuvintele sunt piese de sah care au reguli prestabilite din timp. Si orice greseala sau neatentie se vede si se taxeaza.

Slavomir Gvozdenovici este absolvent al Facultatii de limba si literatura sarba din cadrul Universitatii din Bucuresti, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania din 1977, membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din Serbia din 1989, a castigat numeroase premii de literatura in Romania si Serbia, a publicat peste 30 de volume atat in Romania cat si in Serbia, a publicat mai multe volume la Editura Kriterion din Bucuresti, unde apareau lucrari in limbile minoritarilor, si-a luat doctoratul in literatura sarba la Bucuresti. A lucrat ca profesor, apoi ca redactor la publicatia de limba sarba Banatske Novine (intre 1983 si 1985) apoi, din 1985 si pana in prezent este redactor sef la Knjevni Jivot, un trimestrial al scriitorilor sarbi din Romania care a implinit, de curand, 50 de ani. Este profesor la catedra de Limba si literatura sarba din cadrul Universitatii de Vest din Timisoara si deputat in Parlamentul Romaniei, reprezentand minoritatea sarba. Un om cu o frumoasa activitate. De sarb care traieste in Romania.

Destelenirea
Primesc de la deputatul Gvozdenovici o carte a sa, de poezie, publicata recent la o editura din Timisoara. Imi arata si un numar al publicatiei Knjevni Jivot, in timp ce imi bifez sesiunea de fotografii. Steagurile romanesc si sarbesc sunt alaturi de noi. Avem in jur carti in chirilice, reviste, mape – efervescenta de la sediul Uniunii Sarbilor din Romania pluteste in aer, chiar daca azi este duminica. Voiam sa reluam de altundeva interviul dar interlocutorul meu, fire joviala, isi face, deocamdata, propriile carari in discutie. Dar sunt avida de nou asa ca toate temele abordate sunt binevenite. In detrimentul timpului pe care il va consuma gazda mea. Pornim de la o carte a sa cu conotatie religioasa.

R.B.: - A fi crestin este o parte importanta a vietii dumneavoastra?

S.G. -  Este un lucru foarte important. Ma consider un bun crestin, cu toate pacatele ce le putem avea.

R.B. - Ce inseamna acest lucru?

S.G. - Pai cine e fara pacate? Consider ca n-am facut nimanui rau. Ma consider un crestin bun.
Incercam sa nu facem nimic impotriva cuiva. Acel miting (n.n.: din 22 februarie, de la Timisoara) nu a fost impotriva cuiva, ci de solidaritate. Dar nu poti fi un bun sarb fara sa fii si un cetatean bun al acestei patrii. Eu am mai multi prieteni romani decat sarbi!

R.B. - Daca predati limba si literatura sarba contemporana probabil inseamna ca puteti avea continuu acces la literatura din tara vecina.

S.G. - Stiu cu lux de amanunte ce se intampla in miscarea literara sarbeasca si am incercat sa fac sa se stie si aici. Ei, timp de 50 de ani, au fost mult mai liberi decat noi!

R.B. - Aveti si activitatea din Uniune.

S.G. - Din 1989, activitatea mea principala e cea din Uniune. Am cautat sa innodam ce s-a deznodat, simtul de apartenenta la o familie. Cred ca suntem singura diaspora sarba care are doar o organizatie. Aici sarbii nu au mai multe organizatii. Sunt presedinte al Uniunii Sarbilor din Banat de patru ani si jumatate si sunt la al patrulea mandat in Parlamentul Romaniei. In doi-trei ani vrem sa pregatim o garnitura de tineri care vor dori si vor sti sa duca mai departe ce am inceput.

R.B. - Sa inteleg ca nu vreti sa va prinda varsta de 70 de ani tot ca deputat?

S.G. - Sub juramant va spun ca nu!

R.B. - Sunt curioasa, exista multe lucruri legate de sarbi pe care le-ati putea spune sub juramant?

S.G. - Da, acum nu stiu daca sunt multe sau putine dar da. Suntem cativa deputati, apartinand de grupul minoritatilor, care am spus ca, in primul rand, suntem minoritari. Asta nu inseamna ca suntem mai putin loiali Romaniei. Va pot spune pe cuvant ca noi n-am facut nimic impotriva tarii pentru ca am considerat ca problemele pe care le avem trebuie sa le rezolvam aici, in tara.
 
R.B. - Cu exceptia legaturilor cu tara dumneavoastra mama, care a fost chemata sa intervina cand a fost cazul.

S.G. - Sunt lucruri specifice in care Romania nu ne poate ajuta. Trebuie sa ne pastram obrazul si fata de patria mama. Am satisfactia ca majoritatea romanilor inteleg situatia noastra cu Kosovo, de exemplu.

Un sarb in Romania se simte ca la el acasa
R.B.: - Cum se simte un sarb in Romania?

S.B.: - Un sarb in Romania se simte ca la el acasa. Aici am ctitorit 53 de biserici si 5 manastiri, dintre care doua sunt cele mai vechi din Romania – nu conteaza cui au apartinut.

R.B.: - Iar, dintre ele, unele s-au restaurat cu cheltuiala statului roman.

S.G.: - Asa este, iar in Parlamentul Roman s-a votat o recunoastere a statutului Bisericii Ortodoxe Sarbe din Romania. Noi asteptam, in baza acestei decizii, sa avem un episcop aici.

R.B.: - A existat cineva care sa puna piedici acestui lucru?

S.G.: - Cand s-au dezamorsat tensiunile dintre cele doua biserici, Biserica Ortodoxa Sarba si Biserica Ortodoxa Romana, n-au mai existat piedici.

R.B.: - Episcopul Luchian este episcop al Budapestei si al Timisoarei dar sta in Budapesta. Va asteptati sa aveti in curand episcop care sa stea permanent la Timisoara?

S.G.: - Da, pentru ca episcopului Luchian, chiar daca sta acum in Budapesta, ii place mai mult aici.

R.B.: - Asta pe cand episcopul Bisericii Ortodoxe Romane, Daniil, al Varsetului, a fost fortat sa-si mute resedinta in Deta, in judetul Timis. Sinodul 1 ecumenic de la Niceea hotara „sa nu fie doi episcopi intr-o cetate”. Sa fie valabil pentru o parte si pentru cealalta, nu?

S.G.: - De asta trebuie sa se lamureasca cele doua biserici. Nu stiu sigur cum e partea tehnica.

R.B.: - Mi-ati spus ca banii pentru Episcopia sarba din Timisoara vin de la Bucuresti.

S.G.: - Suntem nemultumiti ca Serbia nu ne ajuta destul... Dar au si ei acum o situatie speciala...

R.B.: - Sarbii au o „casa confortabila” in Romania?

S.G.: - Si da, si nu, pentru ca invatamantul nostru schiopateaza. Ne ingrijoreaza ca exista un singur liceu in care se preda in limba sarba.

R.B.: - Dar sunt copii care ar mai vrea scoala in sarba, pe langa cei care invata acum, si nu o au?

S.G.: - Sunt dar sunt imprastiati. Sub Ceausescu ne-au restrans drepturile si parintii au inceput sa-si dea copiii spre scoli in romana.
Un model de urmat
R.B.: - Sunt sarbii un model pentru alte comunitati etnice?

S.G.: - Sarbii sunt printre ”organizatiile cele mai organizate” – sa zic asa.

R.B.: - Totusi, nu mi-ati raspuns la intrebare. Prin ce aveti si dupa cum sunteti organizati, puteti constitui un exemplu?

S.G.: - Da, impreuna cu alte cateva minoritati. Si suntem dati ca exemplu si diasporei sarbe.

R.B.: - Atunci ati putea constitui un exemplu si pentru organizarea si drepturile romanilor timoceni, nu-i asa?

S.G.: - Prima data mai multi ziaristi – nu spun de dumneavoastra – au amplificat anumite probleme. In primul rand, numarul romanilor timoceni.

R.B.: - Iar dumneavoastra ce date aveti, cati sunt ei?

S.G.: - Nu stiu cati sunt. Eu ii numar pe sarbii din Romania.

R.B.: - Dar in contextul acesta de unde stiti ca cei de acolo nu sunt cati spun ca sunt?

S.G.: - Un calcul simplu: daca si noi, aici, ne-am diminuat numarul, ma astept ca si acolo sa se fi intamplat acelasi lucru. Se vorbeste de un milion, apoi de cateva sute de mii – in Timoc. La noi s-au pierdut mai mult de jumatate.

R.B.: - Chiar si asa, pentru Serbia de Rasarit ar ramane cateva sute de mii de romani.

S.G.: - Dar nu romani, ca ei spun multi ca sunt valahi!

R.B.: - Perfect – ce inseamna pentru dumneavoastra „valah”?

S.G.: - Eu nu stiu! In limba sarba inseamna „necredincios”.

R.B.: - Oamenii aceia sunt credinciosi – este una dintre probleme -  si stiti ca si Romania s-a numit „Tara Valahilor”.

S.G.: - Este adevarat. Am mai discutat despre asta. Dar daca sarbii din partea asta au fost asimilati, din granitele astea, nu s-a intamplat la fel si in partea cealalta?

R.B.: - O personalitate a spatiului ex-iugoslav imi ridica, acum mai bine de 10 ani, o intrebare interesanta: „Cine ne spune cat de mult in istorie ne putem duce inapoi pentru a justifica unele frontiere pe care le dorim?”

S.G.: - Ar fi catastrofal sa facem asta... Sa mergem asa... Stiti ca la Cerneteaz, in judetul Timis, sunt multe case unde sunt scrise numele sarbesti pe ele? Acum nu se mai face asta...

R.B.: - Au fost fortati sa-si scrie numele in chirilice?

S.G.: - Eu stiu daca au fost fortati sa-si scrie numele in sarba? Cred ca au trebuit sa aleaga. Realitatea e ca ei s-au imputinat. Asa ca si in Timoc, pastrand calculele, de la 400.000 se poate ajunge la 200.000. Noi, sarbii, n-am contestat recensamantul din Romania. In Liubcova, unde am fost profesor, au iesit doar 19% sarbi, ca sa nu se poata scrie numele localitatii in doua limbi la intrare, ca era legea aceea ca trebuie minim 20 %.

Ce vorbesc timocenii nu e romana?
R.B.: - Ati fost profesor acolo. Deci copiii aceia puteau invata in sarba. Romanii nostri din Timoc inca nu pot invata in romana. Si ei exista... Si vorbesc romana.

S.G.: - Nu e romana. S-au oprit la o faza a limbii. Daca nu cunosti ambele limbi, greu te poti intelege cu ei.

R.B.: - Am fost acolo si m-am inteles perfect cu ei.

S.G.: - In momentul in care conventia din anii 30 ai secolului trecut a fost semnata, s-a admis scoala si pentru ei.

R.B.: - Ma scuzati, vorbiti de drepturile in legatura cu scoala pe care sarbii le dau minoritarilor. Ele nu sunt date daca nu esti recunoscut ca minoritate etnica. Stiti cand au fost recunoscuti romanii timoceni ca minoritate etnica?

S.G.: - ...

R.B.: - In august, anul trecut.

S.G.: - Pai nu le dai asa, ci in baza unei limbi.

R.B.: - Asta e de bun simt dar legea sarba va contrazice.

Putina istorie. Parte din documentare
R.B.: - Sa revenim la biserica. Mi-ati spus acum doua zile ca in Timoc nu s-a facut slujba in limba romana.

S.G.: - Romana sau valaha.

R.B.: - Romana sau valaha sau tot ce noi, aici, numim a fi romana. Si ca nu au existat biserici ale romanilor, acolo.

S.G.: - Din primul bob de nisip au fost sarbesti.

R.B.: - De asemenea, mi-ati spus ca trebuie sa ne documentam in tot ce spunem si scriem. Va ofer aceste copii, le-am pregatit pentru dumneavoastra. Iata o copie xerox dupa coperta unei carti care a fost publicata de Biserica Ortodoxa Sarba in 1934, despre eparhiile timocene, este scrisa in chirilice dar atata stiu sa citesc si eu. Vorbim despre „Spomenita timoke eparhie”, unde v-am subliniat cateva date la paginile, si ele copiate, 273 si 274. Se vorbeste aici despre un preot roman care folosea „iedan molitvenic, psaltir i ceaslov vlaschi” – nu e greu nici de citit din chirilice, nici de inteles in romana. Se scrie despre mai multi preoti care au slujit in romana iar unul dintre ei, Eftimie, a slujit pana la moartea sa, in 1873, tot in romana.

S.G.: - Eu acest lucru nu-l stiu. Din acest lucru nu reiese. Nu poti cere sa-ti dea cineva inapoi o biserica ce nu ti-a apartinut.

R.B.: - Banuiesc ca sunteti deschis la date noi, in virtutea documentarii pe care ati invocat-o. Va las dumneavoastra aceste copii, poate veti dori sa gasiti si cartea. V-am amintit si de Biserica Batrana din Negotin. V-am adus date exacte: a fost ridicata in 1803 si facea parte din episcopatul Vidinului care avea, pe atunci, doi episcopi: unul roman, pentru populatia romana majoritara, si unul grec, pentru sarbi. Biserica este sfintita de mitropolitul Calinic al Vidinului care era roman.

S.G.: - Eu nu stiu de ea. Stiu ca bisericile ce apartin acum sarbilor sunt sarbesti.

R.B.: - De unde aveti aceste informatii?

S.G.: - De la capii bisericii sarbe, intereseaza de e episcopul ala sau ala?

R.B.: - Atata vreme cat aceste informatii sunt eronate, cred ca intereseaza. Aveti acum in maini ce spune o carte scoasa de Biserica Ortodoxa Sarba, date care contrazic spusele dumneavoastra de acum doua zile. Si v-am oferit si date despre episcopul roman din Vidin.

S.G.: - E foarte posibil dar exista episcopi care au ridicat biserici in teritorii de alta limba. Episcopul Nicodim, fugit din Macedonia, a ridicat manastirea de la Tismana. Asta ineamna ca ea e macedoneana?

R.B.: - Dar nu vorbim despre un preot fugar ci despre un ierarh ce a avut jurisdictie in teritoriul unde a sfintit biserica.

S.G.: - Cred ca aceste exemple singulare nu sunt concludente.

R.B.: - In orice caz, chiar daca e dat singular, un exemplu este concludent atunci cand infirma spusele dumneavoastra cum ca „nu s-a slujit niciodata in romana” si „nu au fost acolo decat biserici sarbesti”.

S.G.: - Uitati, toata aceasta discutie a noastra considerati-o ca o discutie intre doi prieteni, eu nu sunt avocatul Bisericii Ortodoxe Sarbe, ei au temeiul lor cand vin cu o replica sau alta si eu voi respecta deciziile celor doua biserici surori. Ce am spus anterior sunt pareri ale unui om care poate avea pareri incomplete. Tin neaparat sa treceti aceasta propozitie in ce scrieti...

R.B.: - ...fraza...

S.G.: - Fara aceasta fraza nu sunt de acord sa apara acest material.

R.B.: - Fara nici o problema. Am tot respectul cand un om isi recunoaste lacunele in documentare. Nu sunteti instanta suprema in treburile bisericesti si e firesc sa puteti primi informatii noi, care sa va schimbe parerea, asa cum si eu accept informatii noi, daca mi le oferiti. Important e ce veti face de acum cu ele si daca veti tine cont de existenta lor.

Razbunari, biserici si episcopi
R.B.: - Vorbind de cele doua biserici surori si de deciziile lor, suntem de acord ca biserica este, in primul rand, o institutie pentru oameni?

S.G.: - Da, dar e condusa de episcopi si peste ei e doar Dumnezeu.

R.B.: - Aici intervine un lucru interesant. Sa reluam o alta replica a dumneavoastra. Mi-ati spus despre biserica din Malainita, deocamdata singura a romanilor din Timoc, ridicata de preotul Boian Alexandrovici, ca a fost ridicata din razbunare. Nu comentez acum veridicitatea spuselor dumneavoastra dar, prin aceasta replica, inteleg ca agreati ideea ca un preot sau altul poate fi purtat de sentimente ... pamantene... mai putin laudabile.

S.G.: - Din pacate, e ridicata si din razbunare. Nu stiu dar am auzit ca acest preot a fost scos din Biserica Ortodoxa Sarba din alte motive decat cele ce tin de valahi sau sarbi dar nu vreau sa vorbesc despre asta. Adica cealalta biserica l-a dat afara, si cealalta il ia in brate? Poate gresesc...

R.B.: - Sa continuam cu preotii si episcopii razbunatori. Ce parere aveti despre replica episcopului Iustin, care are si zona Malainitei in jurisdictie, care a spus ca-i poate trimite pe enoriasii sarbi sa-i bata pe romani, ca sa se intoarca la biserica sarba?

S.G.: - Eu nu cred ca a spus asa ceva episcopul Iustin. Mai repede cred ca s-a interpretat ce-a spus, si-n interpretare s-a adaugat.

R.B.: - Asta pentru ca oamenii aceia nu au voie sa se considere romani...

Ce natie este un om, cand ii salta granitele peste cap?
R.B.: - Sa luam un caz particular. Eu vorbesc maghiara – am vrut sa o invat, si o stiu. Am avut si stramosi unguri. Daca eu as ajunge sa iubesc in maghiara si m-as impartasi in maghiara, ati avea ceva impotriva sa ma consider unguroaica?

S.G.: - Nu as avea ceva impotriva. Dar va raspund printr-o intrebare. V-ati intoarce impotriva bisericii statului?

R.B.: - Va raspund printr-o alta intrebare. Daca, in situatia aratata, as alege, ca unguroaica, biserica catolica, m-as intoarce impotriva bisericii statului?

S.G.: - Nu stiu daca... In parte, da... Cum poti sa schimbi o biserica cu alta? Nu sunt ciorapi! Nu mi se pare moral sa treci de la biserica care te-a botezat!

R.B.: - Dar cum poti sa schimbi o tara cu alta sau sa ti-o schimbe altii peste cap, fara sa te intrebe? Sau sa te trezesti sub alta stapanire? Din pacate, asta s-a intamplat cu romanii nostri de acolo.

S.G.: - Prima data discut cu un ziarist asta! Si, poate, pentru ultima data! Pana sunt dialoguri intre biserici, eu personal consider ca e bine.

R.B.: - Dialoguri intre biserici care sa duca la a da bisericile romanesti sa tina de sarbi? Asa cum mi-ati spus acum doua zile? Asta de unde a aparut?

S.G.: - Discutam intre noi – asa am aflat. Cred ca nu ati inteles bine ce voiam sa spun. Bisericile care vor fi ridicate ca biserici romanesti probabil vor tine de Biserica Ortodoxa Romana. Vorbeam de preotii de acolo, sa poata sa tina slujba in biserici sarbe, in valaha, si sa tina de Biserica Ortodoxa Sarba.

R.B.: - De ce ar vrea romanii ceva ce nu e al lor, in asemenea conditii? In martie, preotul ortodox roman Boian Alexandrovici va incepe constructia la biserica a doua romaneasca din Timoc. Ati fi impotriva acestui lucru?

S.G.: - Cat timp cele doua biserici nu se inteleg in aceasta problema, nu stiu cat bine poate sa faca acest preot celor pentru care vrea sa o ridice. Ar trebui sa procedeze cu prudenta si rabdare.

R.B.: - Cata rabdare sa mai aiba acei oameni care, de aproape 200 de ani, tanjesc dupa drepturile lor? Stiti ce scrie pe crucile mortilor din Timoc?

S.G.: - ...?

R.B.: - Nici ei nu stiu! Pentru ca scrie in chirilice, alte nume decat ale lor.

S.G.: - Cum adica, alte nume?

R.B.: - Ei au numele lor de romani in sat dar, pe hartie, au fost obligati sa ia nume sarbesti, scrise in chirilice, cand ei nici nu se stiu intre ei dupa numele acelea. De aceea v-am intrebat, cand mi-ati spus de casele din Cerneteaz, pe care scrie numele oamenilor in sarba, daca ei au fost fortati sa le scrie in chirilice, sau au vrut. Pentru ca romanii nostri au fost fortati, de unde sarbii au ales ei cum sa scrie pe case.

S.G.: - Cum „au fost fortati”?

R.B.: - Stiti ca existau liste, cu nume sarbesti, prinse de usile bisericilor sarbesti, care aratau care sunt numele sarbesti pe care le pot folosi, oficial, romanii, pentru copiii lor? Doar acelea si nimic altceva.

S.G.: - Acest lucru nu-l stiu. Astea nu le pot confirma sau infirma chiar de am dat mai devreme o data inexacta.

Loialitate si respect
S.G.: - Daca stiam unde ajungem, nu acceptam sa dau acest interviu...

R.B.: - Dar sunt sigura ca nu va e rusine de convingerile dumneavoastra!

S.G.: - Nu mi-e rusine, respect Biserica Ortodoxa Sarba si nimeni din galaxie nu ma va clinti de la asta!

R.B.: - Dar mi-ati spus ca sunteti si loial Romaniei si romanilor. Romani sunt si cei din Timoc si trebuie sa aiba drepturile lor, cum le aveti si dumneavoastra aici, ca sarbi.

S.G.: - Eu cred ca toti trebuie sa aiba drepturi! Sa ne cerem cele patru episcopate pe care le-am avut si noi?

R.B.: - Ele sunt pentru oameni sau pentru orgolii? Cati credinciosi trebuie pentru o episcopie si cate episcopii trebuie pentru credinciosii pe care-i aveti?

S.G.: - Dar nu se respecta lucrurile astea, niciunele, se vor face derogari... Daca dezgropam mortii neatent, putem sa facem rau...

R.B.: - Credeti ca discutia noastra nu a respectat principiile etice ale unui interviu?

S.G.: - Putea sa fie, si, poate, a si fost subiectiva, in unele locuri. Ridicand aceasta problema, documentata asa de mult, credeti ca facem bine? Trebuie sa dam cu ciocanul in cap, acum, cand in Serbia au loc aceste evenimente?

R.B.: - Putem asocia cautarea drepturilor pentru o populatie cu a da cu ciocanul in cap?

S.G.: - Dar nici principial nu este...

R.B.: - Cunoasteti dictonul latin „Do ut des”?

S.G.: - Eu stiu dictoanele slave, mai degraba.

R.B.: - Bun, inseamna „Da ca sa-ti dau”, a fost asociat mai degraba cu justitia.

S.G.: - Dar se practica si in politica, din pacate.

R.B.: - Politicienii ne croiesc sortile. Tineti minte intrebarea pe care v-am pus-o acum doua zile, in legatura cu oportunitatea de a-i aminti presedintelui Tadici de drepturile romanilor timoceni, din moment ce si noi am dat ceva? Mi-ati raspuns afirmativ.

S.G.: - Noi am visat zeci de ani de zile sa fim ca romanii din Serbia, aveau televiziuni, publicatii, scoli, carti.

R.B.: - Sa mai astepte si romanii nostri din Timoc? Ati visat la aceste drepturi, dar si ei au visat, poate e timpul sa si le dobandeasca.

S.G.: - Dar nu ar trebui sa discutam inaintea bisericii. Poate ar trebui sa ne punem la masa si sa vedem odata ce avem si ce nu avem. Dar putem discuta doar cu aceia ce au statutul clarificat.

R.B.: - Romanii timoceni il au?

S.G.: - Nu stiu, dumneavoastra sa-mi spuneti.

R.B.: - Eu nu sunt politician. Nu credeti ca cititorii ar putea lua aceasta noua bariera, pe care ati introdus-o in oferta, ca pe o reticenta a dumneavoastra ca aceste comparatii ale acordarii de drepturi sa existe? Sa o luam mai simplu: ati accepta acest dialog cu Federatia Romanilor din Serbia?

S.G.: - Cine sunt ei?

R.B.: - Federatia cupola care reuneste cele mai active organizatii care militeaza pentru dobandirea drepturilor pentru romanii timoceni.

S.G.: - Asta trebuie sa clarifice ei - cine ii reprezinta. O sa se inteleaga ei cu un sarb din Romania daca n-au facut-o fata de doi presedinti? Nu se poate lua ca un refuz de a discuta cu cei de acolo, oricine ar fi ei. Nu acceptam ca cineva sa-si rezolve problemele pe spinarea sarbilor din Banat. Pentru bisericile noastre, nimeni n-a dat nimica!

R.B.: - Nu spuneati, anterior, ca ele au fost restaurate si din banii de la statul roman?

S.G.: - A, asta in ultimii ani.

Ce se intampla cu reciprocitatea in drepturile minoritatilor?
R.B.: - Am condus acest dialog spre a vedea, mai intai, care sunt drepturile sarbilor de aici, cum ati trait dumneavoastra in Romania si cum va simtiti fata de drepturile pe care le aveti. In oglinda, am incercat sa privim drepturile timocenilor. Desi e extravaganta ideea, ati putea ajuta, cu modelul dumneavoastra, la croirea drepturilor romanilor din Timoc. Dumneavoastra ati facut scoala in sarba, ati luat un doctorat in sarba, sunteti scriitor publicat si premiat – toate astea, in Romania. Oamenii aceia nici macar scoala n-au. Ma gandesc ca un scriitor are o coarda sensibila. V-ati putea imagina o lume in care minoritatile sa se ajute intre ele?

S.G.: - N-au vrut sa aiba scoala! Nu stiu daca a venit cineva si le-a spus sa nu faca scoala!
Oricum, despre treburile bisericii ar trebui sa discutati cu capii bisericii noastre, cu episcopii nostri.Desi, dupa discutia aceasta, nu cred ca ar vrea sa deschida subiectul.

R.B.: - De cate ori am avut ceva de intrebat in legatura cu subiectul acesta, Inalt Prea Sfintia Sa Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, a avut amabilitatea sa ma primeasca. Daca episcopii dumneavoastra au alte pareri despre curtoazia fata de un ziarist...

S.G.: - Mitropolitul Nicolae e parintele spiritual al bunei parti a acestei probleme!

R.B.: - Sa inteleg ca vreti sa spuneti ca e o vina ca i-a permis episcopului Daniil sa-l hirotoneasca pe preotul Boian Alexandrovici?

S.G.: Lasati asa, sa inteleaga fiecare ce vrea...

Plecam, ma gandesc daca sa trag un tabel in word, la sfarsitul materialului acestuia, si sa pun ce au sarbii din Romania langa ce au romanii din Timoc, Serbia, in paralel. Neee, n-are rost... Ar fi asa de putin pe partea romanilor... Merge si trecut cursiv. Toate spusele deputatului Gvozdenovici... stie cu lux de amanunte ce se intampla in miscarea literara sarbeasca, a publicat la o editura creata special pentru minoritati, innoada simtul de apartenenta la o familie al sarbilor de aici, e deputat, sarbii sai se simt in Romania ca la ei acasa, se mandreste cu 53 de biserici si 5 manastiri, isi asteapta instalarea episcopului, daca tot ii place omului mai mult la Timisoara, are scoli si un liceu care sunt prea putin, pe langa publicatiile si cartile tiparite, are o organizatie etalon intre minoritati, are sate suparate ca nu le scrie numele si in sarba, la intrare, dar stie asta pentru ca a fost profesor acolo, deci vorbim de locuri cu scoala, are case cu chirilice pe ele care se imputineaza, date incorecte pe care are bunavointa sa le completeze, credinta ca episcopii lui nu pot gresi, respect pentru Biserica Ortodoxa Sarba, si, in galaxia acestui respect pentru bisericile-surori, o nebuloasa privind activitatea Mitropolitului drag al Banatului, Nicolae Corneanu.

Toate acestea sunt ale sarbilor din Banat. Si-i spun interlocutorului meu, coborand pe scara impunatoare a unui corp de cladiri retrocedate Bisericii Ortodoxe Sarbe din Banat: „Timisoara ar fi mai saraca fara sarbi”. Si nu ma gandesc doar la chefurile cu pahare sparte si la viceprimarul care rage din pieptu-i de arama, de pe scena, melodiile formatiei sarbesti Baiaga, de cate ori aceasta trece prin oras. Ma gandesc la echilibru. Al nostru, oferit sarbilor. Imi spunea un om necajit, candva: „Ai satui de drepturi musca pe ai flamanzi”. Oare, are dreptate?


Si, undeva, aici, in josul paginii si la sud de Dunare, romanii timoceni au, ni, asa: nume sarbizate, vise neacoperite, amenintari cu moartea daca se declara romani, cea mai frumoasa romana veche pe care am auzit-o vreodata, Timoc Press care se chinuie sa traiasca si o bisericuta a unui preot ce n-a mai avut rabdare sa fie altceva decat ii spune sangele lui ca este. Si care nu mai are nici macar episcop de deasupra capului lui si pana la Dumnezeu. Doar umbra unui Patriarh, si acela ocupat...

Ramona Balutescu pentru Romanian Global News

 
Dancu: maghiarii de la noi, in comparatie cu romanii de pe Valea Timocului, sunt in alt secolPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :450
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Intr-o discutie HotNews.ro - BBC, preluata de Romanian Global News, vicepresedintele PSD Vasile Dancu si presedintele Camerei Deputatilor Bogdan Olteanu, fac cateva referiri la romanii timoceni si recenta vizita a lui Boris Tadici in Romania

Rep: Domnule Dancu, am citit pe blogul dvs, ca i-ati fi spus astazi bun venit presedintelui Serbiei, dar ca le reprosati sarbilor modul in care se comporta cu romanii de pe Valea Timocului. Adica ce-ati vrut sa spuneti cu asta, ca Serbia nu merita de fapt un sprijin atat de euforic din partea Romaniei?

VD: Am fost de acord si sunt de acord cu actiunile parlamentului Romaniei si toate celelalte, dar din punctul de vedere al relatiei noastre, raportat la minoritatea noastra de pe Valea Timocului si din Voivodina, Serbia nu merita acest lucru.  Am negociat personal de multe ori cu ministri din Serbia, in 2007 au fost recunoscuti 250 000 de romani , 150 00 de sate omogene, au fost recunoscuti ca etnie. Este un lucru care nu se intampla nicaieri in lumea asta. Maghiarii de la noi, in comparatie cu asta sunt in alt secol. Prima slujba in limba romana a avut loc in 2004 dupa ce preotul a fost bagat prin puscarii, este ceva de nedescris ce se intampla cu romanii din Serbia.

Rep: Vineri domnul Bogdan Olteanu s-a intalnit cu presedintele Serbiei, Boris Tadic. Ce-ati discutat?

BO: Am discutat, o sa vi se para interesant, despre Uniunea Europeana, presedintele Tadic mi-a spus foarte clar ca politica lui se construieste in jurul aderarii la Uniunea Europeana si asta a fost elementul comun pe care ne-am putut intelege. Celalalt element, sigur, este legat de viziunea Serbiei asupra situatiei din Kosovo, si acolo Romania are o pozitie oficiala si n-o sa ma convingeti sa comentez altceva decat pozitia oficiala a Romaniei…

Rep: Dar de minoritatile de care a pomenit domnul Dancu ati pomenit?

BO: Presedintele Tadic a ridicat chiar domnia sa aceasta chestiune, de altfel era insotit de presedintele Consiliului National al Romanilor de acolo…
VD:  A fost sprijinit in campanie de romanii nostri…
BO: A fost sprijinit de multi dintre cei care spera ca domnia sa sa aduca o schimbare intr-o mentalitate. Serbia a platit – inclusiv in aceste zile – tocmai pentru politica in acest domeniu. Nu pentru o politica economica buna sau proasta, nu pentru, pana la urma, o politica sociala buna sau proasta, ci pentru o politica fata de minoritati. Dar e, in acelasi timp, si cred ca asta e lucrul cel mai important, o dorinta de a merge in continuare spre Uniunea Europeana.

 
PS Ioan Selejean posibil Mitropolit al Moldovei si Bucovinei?PDF Print E-mail
Iasi, Romania/Romanian Global News
Accesari :608
Monday, 25 February 2008
{mosimage}PS Ioan Selejan, episcopul Covasnei si Harghitei, a obtinut cele mai multe voturi(30) pentru functia de Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, fiind urmat de PS Casian Craciun, episcopul Dunarii de Jos, in cadrul adunarii eparhiale a Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, intrunita sambata, la Iasi, transmite Romanian Global News.

In urma repetatelor verificari facute de CNSAS, a reiesit ca PS Ioan Selejan nu a semnat nici un angajament si nu a fost colaborator sau informator al securitatii.
Ierarhul care va ocupa functia de mitropolit al Moldovei si Bucovinei va fi desemnat de catre Sfantul Sinod, in sedinta ce va avea loc la Bucuresti, intre 5 si 7 martie. Pentru alegerea Mitropolitului, Sinodul Mitropolitan stabileste, prin consultare deschisa, urmata de vot secret consultativ, o lista de doi candidati dintre ierarhii eligibili, cu motivarea fiecarei propuneri. Potrivit Statutului BOR, alegerea Mitropolitului se face prin vot secret de catre Sfantul Sinod, dupa consultarea clerului si mirenilor din organismele bisericesti, in cel mult 60 de zile de la vacantare.

Pentru ca viitorul Mitropolit al Moldovei ar putea fi PS Ioan, Episcop greu incercat in pastorirea romanilor din Harghita si Covasna, Romanian Global News prezinta cateva repere biografice  ale sale si ale faptelor sale :

REPERE BIOGRAFICE

        • Prea Sfintia Sa Ioan Selejan, Episcopul Covasnei si Harghitei, s-a nascut la data de 16 noiembrie 1951, in localitatea Pietrani, judetul Bihor, ca al patrulea copil al  parintilor sai, Ioan si Ilca.
        • Scoala primara si gimnaziul le-a urmat in satul natal Pietrani, judetul Bihor.
        A absolvit liceul „Constantin Brancusi” din Oradea, promotia 1971 si Facultatea de Instalatii si Automatizari, promotia 1976.
        • In anul 1980 a intrat ca vietuitor la Manastirea Lainici, judetul Gorj.
        • In anul 1986 a absolvit Seminarul Teologic din Craiova, iar in anul 1990 Institutul Teologic de grad universitar din Sibiu.
        • La 6 august 1990 a fost hirotonit ierodiacon la Manastirea Lainici, iar la 15 august 1990 a fost hirotonit ieromonah la Manastirea Tismana Gorj.
        • Intre anii 1991-1994 a fost randuit staret al Manastirii Lainici de IPS Nestor Vornicescu, incredintandu-i-se pastorirea sufleteasca a fratilor si calugarilor din manastire. In perioada 1980-1994 a restaurat mai multe biserici si manastiri (Tismana, Polovraci, Bucovat, Lainici, Crasna), iar cat a fost staret la Manastirea Lainici, a zidit o noua biserica, monumentala, in incinta manastirii, si un corp de chilii. In perioada studiilor la Ierusalim a coordonat pictarea unei parti a bisericii si a amenajat o biblioteca, care a fost si ea pictata.
        • In perioada 1991-1994 a urmat in paralel doua studii de doctorat la Institutul Biblic din Ierusalim, unul in Studii Biblice, si unul in Egiptologie si Orientalistica.
        • In anul 1994 a fost hirotesit Arhimandrit si numit Superior al Asezamintelor Romanesti de la Ierusalim, de unde a fost chemat in tara pentru ocuparea functiei de Episcop al Covasnei si Harghitei.
        • La 12 iulie 1994, Colegiul Electoral Bisericesc a ales ca intaistatator al nou infiintatei Episcopii, cu sediul la Miercurea-Ciuc, in persoana P.C.Arhimandrit Ioan Selejan, Superiorul Asezamintelor Romanesti de la Ierusalim si Iordan. I.P.S Parinte Antonie Plamadeala, Mitropolit al Ardealului, in cuvantul adresat Colegiului Electoral, a vorbit despre PS Ioan ca despre „Un om plin de vigoare, inzestrat cu experienta in lucrarea cu oamenii si intemeierea si consolidarea unei institutii careia ii revin sarcini uriase. Aceasta reclama inteligenta, buna pregatire teologica, si nu numai teologica…Aceasta zona are nevoie de un om destoinic, de un om menit sa fie ctitor si pastor de constiinte ortodoxe si romanesti…iubitor de neam si de glie romaneasca si, in acelasi timp sa fie deschis semenilor de alte nationalitati si cu alte convingeri religioase, pe care sa-i respecte in masura in care si ei ne respecta neamul si convingerile noastre.”
        • La 20 iulie 1994, la Manastirea „Sfantul Prooroc Ilie” din Toplita, judetul Harghita, ctitorie a Patriarhului Miron Cristea, s-a savarsit hirotonia intru arhiereu a P.S. Sale, Ioan Selejan.
        • La 25 septembrie 1994, a avut loc la Miercurea-Ciuc, in catedrala „Sfantul Nicolae” instalarea primului episcop al Covasnei si Harghitei.
        Primele cuvinte ale Prea Sfintitului Ioan adresate celor prezenti la Miercurea-Ciuc in binecuvantata zi de 25 septembrie 1994, pe care le-au primit ca o promisiune si ca o binecuvantare, au fost versurile Sfantului Ioan Iacob Hozevitul: „Fii pribegi ai tarii mele / Rataciti printre straini, / Nu uitati menirea voastra / De crestini si de romani!”

ACTIVITATEA GOSPODAREASCA SI PASTORAL-MISIONARA
            
        Cei care au cunoscut starea in care se gaseau majoritatea bisericilor din cele doua judete inainte de infiintarea episcopiei, pot aprecia adevarata transformare ce s-a savarsit in acest timp. Dupa instalarea in Scaunul Arhieresc, Prea Sfintitul Episcop Ioan s-a gasit intr-o situatie deosebita: trebuiau vindecate ranile adanci lasate de ocupatia straina din anii 1940-1944 si din anii ce au urmat (mai ales din timpul Regiunii Autonome Maghiare), trebuia redata speranta in ajutorul neprecupetit al lui Dumnezeu, in fortele proprii  si in forta solidaritatii fratilor intru credinta si neam.
         Nu de putine ori P.S. Ioan a fost arhitect sau inginer, economist sau chiar muncitor. Cele 140 de santiere de constructii, restaurari si reparatii de biserici, manastiri si case parohiale au fost vizitate de zeci de ori, P.S. Sa cunoscand in amanunt toate problemele legate de aceste lucrari.
        Rezultatele sunt pe masura eforturilor: majoritatea bisericilor din cele doua judete sunt reparate si restaurate, au preoti destoinici, si, asa cum Prea Sfintia Sa spunea „viata a intrat intr-o normalitate spirituala si liturgica, insa cu specificul locului…”
         La aceasta data, in Episcopia Covasnei si Harghitei, prin grija Prea Sfintitului Ioan, chiar si parohiile cu 40-50 credinciosi au preotul lor.
         Manastiri noi ctitorite
         Daca la venirea sa in Eparhia nou infiintata, functionau doar manastirea „Sf. Ilie” Toplita, vechea ctitorie a patriarhului Miron Cristea, si manastirea Doamnei-Moglanesti. Astazi Eparhia are alte opt manastiri si 2 schituri: Manastirea „Sfantul Nicolae”- Miercurea-Ciuc, Manastirea Izvoru-Muresului, Manastirea Fagetel,  Schitul Gura Izvorului, Schitul Dumbravioara – in judetul Harghita si Manastirea Marcus, Manastirea Valea Mare, Manastirea Sita Buzaului- in judetul Covasna.
        Intrucat Episcopia era nou infiintata si nu avea cladiri in care sa-si desfasoare activitatea, Prea Sfintitul Ioan s-a ingrijit sa cumpere mai multe cladiri pentru buna functionare a Episcopiei, pentru sedii de protopopiate, pentru muzeele si Centrele Culturale infiintate. De asemenea s-au cumparat cladiri care astazi sunt prinse in circuitul economic obtinandu-se sume de bani necesari pentru toate activitatile sociale, culturale etc. desfasurate in cadrul Episcopiei noastre.
         P.S. Ioan a fost implicat de mai multe ori in problemele dificile ale tarii, in situatii de conflicte sociale. Prea Sfintitul Episcop Calinic al Argesului l-a numit Episcopul Pacii de la Cozia, cand, prin interventia sa s-a trecut peste o mare inclestare sociala. Atunci, in 1999, Prea Sfintitul Ioan a dovedit ca Biserica si slujitorii ei, dupa cuvantul Mantuitorului – este cea care are intotdeauna solutia cea mai buna: pacea, dragostea fata de semeni. 
         Centrul tuturor preocuparilor P.S. Sale este Biserica, acea institutie fundamentala pentru pastrarea identitatii romanilor traitori din cele doua judete ale eparhiei, factor de pace si buna intelegere intre toti locuitorii zonei.
       
         ACTIVITATI  EDUCATIONALE SI CULTURALE
       
         Ajutoarele, banesti sau materiale acordate scolilor si gradinitelor din cele doua judete ale eparhiei, prin grija Prea Sfintitului Ioan, tuturor celor aflati in nevoi, au dovedit ca Biserica Ortodoxa iubeste OMUL, necautand nici la etnie, nici la religie.
        Dupa o buna cunoasterea a realitatilor din zona, P.S. Ioan si-a format o viziune de perspectiva asupra ortodoxiei si romanitatii din eparhie, asupra relatiilor cu celelalte culte si etnii si a stabilit prioritatile.
         Intr-o prima etapa, s-a acordat atentie repararii, restaurarii si construirii unor noi biserici si manastiri, scolarizarii unor preoti din zona, incadrarii cu preoti a tuturor parohiilor, asigurarii unor conditii decente de locuit pentru familiile preotilor si chiar locuri de munca pentru sotiile de preoti.
         Nu au fost uitate invatamantul religios, cultura si cercetarea istoriei locale. O problema grava era lipsa preotilor dintr-un numar mare de parohii
        In momentul infiintarii Episcopiei, numarul preotilor era foarte redus si in Eparhie nu erau mai mult de 4 preoti nascuti pe aceste meleaguri. In aceasta situatie, Prea Sfintitul Ioan a scolarizat pana la aceasta data peste 120 de tineri la Seminariile Teologice si Facultatile de Teologie din tara, toti proveniti din judetele Covasna si Harghita. Unii dintre acesti tineri, astazi sunt absolventi ai cursurilor de Master, iar unii urmeaza cursuri doctorale.
         In perioada care a trecut de la infiintarea episcopiei, Prea Sfintitul Ioan a reprezentat Biserica Ortodoxa Romana la mai multe reuniuni internationale, ecleziastice si laice (Conferinte in Franta, Italia, Spania, Portugalia, Cipru) si a participat ca reprezentant al P.F. Parinte Patriarh Teoctist la unele evenimente din viata bisericilor crestine surori.
         Participarea Prea Sfintiei Sale la diferite intalniri internationale, discutiile cu diverse personalitati ale vietii bisericesti, culturale dar si politice a dus la implinirea unui deziderat dorit si pentru care mari personalitati romanesti lucreaza: imbunatatirea imaginii Romaniei pe plan extern, strangerea relatiilor statului roman cu alte state.
       
1. Fondator de institutii:
       
         In anul 2001 a sprijinit infiintarea la Colegiul National „Mihai Eminescu” din Toplita o clasa de Teologie-Filologie, cu o programa de studiu speciala, axata pe studiu teologic.
         La Sfantu-Gheorghe, in anul 1996, a infiintat Centrul Ecleziastic de documentare „Nicolae Colan”.
        In anul 2001, la Miercurea – Ciuc, de Ziua Nationala a Romaniei, a fost inaugurat, Centrul Cultural „Miron Cristea” in fosta casa a prefectului roman, din perioada interbelica, Valeriu Otetea, achizitionata de episcopie si reparata si reamenajata sub directa supraveghere a Prea Sfintitului Ioan..
         A sprijinit infiintarea Muzeului „Carpatii Rasariteni” din Sfantu Gheorghe si a filialei  Muzeului „Oltului si Muresului Superior” din Miercurea Ciuc .
         In anul 2006, P.S. Ioan, pentru imbunatatirea structurii institutionale a Episcopiei Covasnei si Harghitei, a infiintat doua protopopiate, la Toplita si Intorsura Buzaului
       
         2. Fondator de publicatii:
       
        a. Revista „Grai romanesc”-1997
        O cronica a vietii bisericesti, culturale si sociale a comunitatilor romanesti din curbura interioara a Carpatilor este foaia de spiritualitate ortodoxa a Episcopiei Covasnei si Harghitei, „Grai Romanesc”. Publicatia cuprinde rubrici cu tematica teologica, istorica si culturala, constituindu-se intr-o cronica mereu actuala si o pagina pentru elevi.
        In anul 2001, Episcopia a infiintat Editura „Grai Romanesc”, care editeaza revista episcopiei, Pastoralele de Pasti si de Craciun, dar si alte lucrari.
        b. „Romanii din Covasna si Harghita”-2002
        O realizare editoriala de exceptie, care a ingemanat munca mai multor ostenitori pe altarul culturii romanesti este prima sinteza monografica a comunitatilor romanesti din cele doua judete ale Eparhiei.
c. Almanahul „Grai romanesc”-2005

         Promotor, organizator si sustinator a noua Editii ale Universitatii de Vara de la Izvoru Muresului, La toate editiile au participat reprezentanti ai comunitatilor din Bulgaria, Serbia-Muntenegru, Macedonia, Albania, SUA, Germania, Franta, Italia si Suedia, pe langa cele din Ucraina si Republica Moldova. Personalitati importante ale vietii publice romanesti au putut conferentia si intra in dialog cu participantii, afland in acest fel atat problemele care ii framanta, cat si realizarile, care de la an la an, au fost tot mai importante.
          A organizat XIII Editii ale Sesiunii Nationale de Comunicari stiintifice ,,Romanii din SE Transilvaniei. Istorie. Cultura. Civilizatie”.
 La toate editiile Sesiunii au participat nume de marca ale istoriei si culturii romanesti, precum si cercetatori, arhivisti, muzeografi, profesori, preoti, sociologi, etnografi din principalele centre culturale ale tarii si din judetele Covasna si Harghita.
         In anul 2005 a sprijinit instalarea mai multor relee radio in Covasna si Harghita care permit receptionarea postului de radio crestin Trinitas de la Iasi.


         ACTIVITATI SOCIAL-CARITABILE
       
         In cadrul Episcopiei a Covasnei si Harghitei functioneaza cu binecuvantarea si sprijinul Prea Sfintitului Ioan, Asociatia „Sfanta Iustina” cu sediul pe teritoriul manastirii de maici Marcus, judetul Covasna. Scopul Asociatiei este cresterea si educarea in spirit religios crestin-ortodox, protejarea pana la varsta majoratului a copiilor de sex feminin abandonati la maternitate. Aici, sunt ocrotite, la aceasta data, 10 fetite cu varste cuprinse intre 4-6 ani.
         In anul 2005, Episcopia Ortodoxa a Covasnei si Harghitei a donat un numar de 10 aparate de dializa Spitalului Judetean din orasul Miercurea-Ciuc. 
 Initiator, sprijinitor si coordonator a unui numar insemnat de programe sociale, culturale si educative.
 In perioada octombrie 2007-ianuarie 2008, PS Ioan s-a implicat intr-un program
umanitar de ajutorare a familiilor nevoiase in valoare de 10 miliarde lei.
  In fiecare iarna, prin grija PS Sale sunt selectati 150 de copii proveniti din familii cu posibilitati materiale reduse, carora li se asigura zilnic o masa calda la cantinele scolilor si liceelor din Eparhie.
       
         FUNCTII, DISTINCTII SI TITLURI 
       
         Pentru „slujirea cu cinste, evlavie si dragoste de oameni a Cuvantului lui Dumnezeu”, la 1 Decembrie 2001, cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, prin decret prezidential, Prea Sfintitului Parinte Episcop Ioan i-a fost conferit Ordinul National „Serviciul Credincios” in gradul de Comandor.
         Presedinte de onoare al Despartamantului ASTRA Covasna-Harghita.
 Presedinte de onoare al Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna
         La 28 mai 2007, Prea Sfintitul Ioan a primit Crucea Saguniana, cea mai inalta distinctie a  Mitropoliei Ardealului, pentru lucrarea pastoral-misionara, culturala si filantropica de care se bucura credinciosii ortodocsi din judetele Covasna si Harghita, ce i-a fost acordata de IPS Laurentiu, Mitropolitul Ardealului.
 

 
Voronin il da pe Dimitrie Cantemir, Rusiei PDF Print E-mail
Moscova, Federatia Rusa/ Romanian Global News
Accesari :448
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Vladimir Voronin a anuntat  la Moscova ca autoritatile de la Chisinau intentioneaza sa ofere in dar Rusiei monumentul lui Dimitrie Cantemir, transmite  Romanian Global News.

Acesta urmeaza a fi inaltat pe teritoriul Muzeului-rezervatie „Taritino” din Moscova. Aflat la Moscova cu ocazia summit-ului informal al sefilor de stat din CSI, Vladimir Voronin, a vizitat Muzeul-rezervatie istorico-arhitectural, artistic de stat „Taritano”, fosta mosie a dinastiei Cantemir. Presedintele comunist a vizitat Biserica Maicii Domnului, edificata la comanda lui Dimitrie Cantemir in 1722, „Bolsoi Dvoret”, „Hlebnai Dom”, alte obiective din cadrul complexului istorico-arhitectural „Taritano”.
Directorul general al Muzeului-rezervatie istorico-arhitectural, artistic de stat „Taritano” a remarcat ca pana in prezent acest complex istorico-arhitectural a fost vizitat de doar doi sefi de stat - presedintelui rus Vladimir Putin si acum presedintele Basarabiei Vladimir Voronin, transmite Promt Media.

 

 
Ambasada Romaniei sustine dialogul si implicarea directa in relatia cu romanii din FrantaPDF Print E-mail
Paris, Franta/ Romanian Global News
Accesari :361
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Ca urmare a aparitiei materialului “Nemultumire totala” in fluxul de stiri al Romanian Global News, in data de 21 februarie 2008, prezentam mai jos replica trimisa pe adresa redactiei de catre Excelenta Sa, ambasadorul Romaniei in Franta, Teodor Baconschi, in care este negata situatia neplacuta prezentata in articolul din 21 februarie.

“Am remarcat aparitia, pe site-ul  Agentiei Romanian Global News, in data  de 21.02.2008, a unei opinii anonime despre Ambasada Romaniei la Paris.  Materialul, prezentat sub titlul «Nemultumire totala» si semnat cu pseudonimul Lyvya, era urmat de comentarii ale cititorilor, care anulau demersul anonim, considerandu-l rauvoitor si dezinformat. Aceste corecturi nu au aparut, insa, pe site. Pentru remedierea acestei probleme de corectitudine a comunicarii, va asigur de eforturile intregii noastre echipe diplomatice de a comunica in mod cat mai deschis cu toti romanii aflati in Franta si imi marturisesc uimirea fata de aceasta interventie, pe cat de agresiva, pe atat de nedreapta. Principala directie a activitatii tuturor diplomatilor ambasadei, este tocmai aceea de deschidere, de dialog, de implicare directa in toate probleme semnalate de catre conationalii nostri aflati pe teritoriul francez. In acest sens, au avut loc déjà numeroase actiuni publice la care au fost invitati romanii din diaspora, printre care intalniri pe teme economice, de formare profesionala (Congresul cadrelor romanesti din Franta s-a bucurat, pentru, prima oara in ultimii 5 ani,  de implicarea directa a ambasadei), intalniri cu jurnalisti romani si francezi, lansari de volume scrise de romani sau celebrari ale artistilor nostri sositi in capitala Frantei. De asemenea, dimensiunea de comunicare publica a misiunii noastre diplomatice la Paris s-a intensificat prin realizarea unui Newsletter cu frecventa bilunara, care prezinta evenimentele legate de ambasada, de consulatele romanesti si de diaspora romana din Franta. In acelasi spirit de deschidere, toate problemele semnalate ambasadei prin  audiente, scrisori, curier electronic sau convorbiri telefonice sunt preluate si rezolvate in maxima operativitate de catre diplomatii aflati la post. Sute de mesaje privind eficienta si corectitudinea ambasadei stau marturie pentru aceasta activitate apreciata corect si realist de catre toti interlocutorii nostri. In ceea ce priveste numeroasele  evenimente de mare anvergura organizate in cadrul misiunii, putem mentiona, intr-o selectie greu de realizat, cel putin reuniunea a 120 de oameni de stiinta din 13 tari (realizata cu doar doua zile in urma), invitarea directorilor marilor posturi de televiziune si agentii de presa, reunirea (pentru prima oara in ultimii 18 ani) a marilor jurnalisti francezi care au scris despre Romania pana in 1989 si realizarea unui volum ca urmeaza a fi publicat in Romania si in Franta, intalniri ale ambasadorului cu lideri politici francezi, cu presedinti ai unor companii economice multinationale, deplasari in toate localitatile franceze in care se afla comunitati romanesti si care pot sprijini dezvoltarea, pe multiple planuri, a cooperarii romano-franceze. Fara sa facem sinteza a unei activitati care este considerata déjà de partenerii francezi ca fiind cu adevarat vasta si eficienta, ne declaram doar uimirea in fata unor atacuri gratuite, venite din partea unor persoane fara identitate, care vizeaza intreaga echipa a ambasadei si totalitatea domeniilor in care aceasta isi desfasoara activitatea. Nu dorim in nici un caz   « cenzurarea » acestor accese anonime, ci, dimpotriva, realizarea unui dialog direct cu semnatarul sau semnatarii acestor texte, pentru rezolvarea cat mai corecta a problemelor pe care acestia le intampina in relatia cu institutiile romanesti din Franta. Cum, de la sosirea mea la Paris, nu am refuzat niciodata vizita vreunui roman din tara sau din diaspora, este extrem de simplu pentru orice conational al nostru sa isi programeze o intalnire in care sa isi exprime opiniile si sa sugereze solutii de ameliorare a comunicarii. »

 

 
Romanii din Italia la urne in 13 si 14 apriliePDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :350
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Cetatenii romani, polonezi, bulgari, germani, etc, intr-un cuvant toti cetatenii Uniunii Europene care locuiesc in Italia, vor putea vota in zilele de 13 si 14 aprilie pentru alegerea primarilor si consiliilor din peste 500 de comune, in unele cazuri fiind posibila chiar alegerea din randul propriilor conationali, transmite Romanian Global News. Cetatenilor UE in varsta majora le este recunoscut dreptul de a alege si de a fi ales, la alegerile pentru reinnoirea organelor comunale si circumscriptionale, conform prevederilor decretului legislativ 197/1996. Pentru a putea avea acces la urne, este necesar ca imigrantii sa se inscrie pe o lista electorala in comuna de resedinta. Cererea in acest sens, adresata primarului, trebuie trimisa pana la data de 4 martie, iar in unele orase se poate trimite chiar prin posta. O data efectuata trecerea pe lista va fi posibila votarea la toate scrutinurile succesive. Termenul de 4 martie este termenul prevazut de lege, dar in general, este garantat si dreptul la vot al celor care intarzie peste aceasta data: cei care vor prezenta cererile incepand cu data de 5 martie, vor primi probabil un atestat valid pentru votarea in zilele de 13 si 14 aprilie, exclusiv, fara ca acesta sa implice inscrierea permanenta pe lista.
 
Bursa locurilor de munca din Roma: patronii ofera 600 de euro, romanii vor minim 1000PDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :444
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Bursa locurilor de munca pentru romanii din Roma, desfasurata sambata in capitala Italiei, a adunat aproximativ 800 de conationali, in timp ce numarul joburilor oferite a fost de aproximativ 1.000. Romanii din Italia nu au fost foarte impresionati de strategia autoritatilor de la Bucuresti de a-i aduce acasa, declarandu-se nemultumiti de salariile oferite de firmele romanesti de constructii, transmite portalul HotNews.ro, preluat de Romanian Global News.

La bursa locurilor de munca pentru Romania au venit si firme italiene.
Andrea Petrillo, director comercial la o firma de instalatii din Napoli: “De la ora 10 si pana la ora 12 am selectionat peste 30 de cereri si telefoane. Persoanele care au depus cererea vor fi mai apoi contactate de firma noastra in Romania si li se va cere un curriculum vitae. Avem nevoie de 60 de oameni in prezent. Gasim si in Romania persoane interesate, dar nu sunt calificate.”
Daniel Grigoriu, sindicalist in Italia: “Firmele pe care le vad azi aici sunt la stadiul de proiect de oferta”
Daniel Grigoriu, functionar in sindicatul Fillea CGIL din Roma, a vorbit pentru despre problemele intampinate de romanii din Peninsula: “Reprezint cel mai mare sindicat din Italia. Evenimentul de azi este o initiativa buna din partea Ministerului Muncii din Romania. Problemele muncitorilor romani din Italia sunt numeroase. De cateva luni nu se mai gaseste usor un loc de munca in Italia. Apoi este si problema locuintei. Multi din romani au acasa familii care se destrama.
"Si situatia economica din Italia s-a inrautatit. Romanii sunt cateodata exploatati chiar de catre conationalii lor. Viata noastra in Italia este mai grea acum decat in anii trecuti. Un roman in constructii castiga de la 35 pana la 60 de euro, unii chiar la negru. La sindicatul nostru regional vin sa se adreseaza zilnic peste 30 de romani cu diverse probleme. Cifrele sunt insa mult mai mari, la nivel national, cu sute de semnalari zilnice", a adaugat Grigoriu.
Care ar fi conditiile pentru care un muncitor din constructii s-ar intoarce in Romania? "In primul rand seriozitatea angajatorului", spune Grigoriu. "Deocamdata, firmele pe care le vad azi aici sunt la stadiul de proiect de oferta. Pana la concretizarea contractului mai este. Acum vad ca muncitorii analizeaza cu atentie ofertele, care sunt cat de cat satisfacatoare. Vom vedea cu ce rezultat. E un examen serios si pentru Ministerul Muncii. Un mesaj pentru muncitorii romani din Peninsula: fiti atenti la ceea ce semnati. Este un lucru valabil aici in Italia, in Romania si peste tot. Un contract inainte de a fi semnat trebuie analizat si in clauzele prevazute.”
“As dori sa fiu ajutat sa-mi deschid propria afacere”
Ionel V. venit cu fiul si cativa prieteni la bursa locurilor de munca si a depus cerere la cateva firme. Este parchetar si ar fi interesat sa-si creeze o echipa in Romania. Aici castiga 1300-1400 pe luna.
“Sunt in Italia din 1996 si m-as intoarce acasa pentru un salariu de minim 600 de euro pe luna. Ne-am intoarce cu familia, am fiul si sotia aici, care lucreaza. Dar din 1996 am lucrat la negru aici, iar in Romania am doar 14 ani pe cartea de munca. Peste 20 de ani voi avea 60 si la ce pensie pot spera, doar cu 14 ani lucrati? In Romania as lucra cu cei din familie si o echipa. Dar vreau sa stiu conditiile clare pentru care pot sa ma intorc: ori sa fiu angajat cu acte in regula, ori sa fiu ajutat sa-mi deschid propria firma. Asa cum fac si italienii aici, isi deschid o firma in familie si se descurca, in 3-4 persoane fac multe lucrari.”
Ionel transmite un mesaj guvernantilor din Romania: “Daca aveti cu adevarat nevoie de noi, faceti o oferta serioasa si noi ne intoarcem. Eu am in Romania apartament si masina, m-as intoarce cu cea mai mare placere.”
Ministrul Paul Pacuraru: “Vorba e vorba, dr proba e proba”
Paul Pacuraru, ministrul Muncii, a raspuns catorva intrebari ale corespondentului HotNews.ro:
- In cat timp s-ar putea concretiza contractele pentru locurile de munca puse la dispozitie azi?
- Depinde de angajatori. Cei mai multi dintre muncitorii romani si-au dat numarul de telefon, au lasat datele. S-au prezentat pana acum (ora 13,00 n.red) circa 500 de cereri. Se va face o baza de date. Si vom trece la urmatorul pas. Adica sa vina o comisie incoace si sa-i contacteze pe cei care au depus cererea. Si sa faca o proba de lucru, pentru ca vorba-i vorba dar proba e proba. Vor vedea daca declaratiile lor privind calificarea sunt reale.
- Cat timp vor dura probele?
- Cu cat firmele au nevoie mai repede de muncitori, cu atat se va realiza mai repede si proba. Vor veni, vor face probele de lucru si vor organiza si transportul pentru cei selectionati.
- Vor mai fi astfel de burse?
- Vom relua initiativa la Torino si la Milano si vom merge si in Spagna si oriunde este o comunitate romaneasca importanta, in care exista disponibilitate de intoarcere. Au venit persoane aici care lucrau cu 2400 de euro pe luna. E greu de crezut ca o persoana care castia atat de mult aici se va intoarce in tara. Dar o persoana care lucreaza la 1200, 1300 de euro lunar, are de platit chiria, masa si are alte cheltuieli. Trebuie de vazut in termeni simpli si concreti daca nu este mai bine sa vina in Romania.
“Sa se acceseze fonduri europene pentru incadrarea in munca a romanilor”
Gabriel Rusu, expert pe probleme de imigratie in cadrul comisiei pentru straini a ministerului italian al Solidaritatii Sociale, ne-a declarat: “Cred ca ar fi util ca aceasta initiatiava sa se organizeze si in Romania, sau mai ales in Romania. Pentru ca muncitorii de acolo nu au locuri de munca. Altfel nu s-ar explica de ce multi inca emigreaza, in Italia sau in Spania. Sa faca o asemena initiativa si in tara, mai ales daca sunt locuri de munca bine retribuite".
“Nu am prea vazut patroni romani”
Daniel Fetcu, 26 ani, din Botosani: “Aici castig 1500 de euro pe luna, lucrand in constructii. Ma pricep la zidarie si instalatii. Sunt de 6 ani in Italia si am lucrat aproape tot timpul. Toti romanii, vrem sa ne intoarcem in Romania, mai devreme sau mai tarziu. Am vorbit cu angajatorii veniti aici, dar nu am gasit nimic credibil. Nici una din ofertele facute nu m-a incantat. Salariile care mi s-au oferit azi? Mi s-au oferit 700 de euro pe luna. Dar ce faci cu 700 de euro in Romania? M-as intoarce pentru minim 1000 de euro la calificarea mea.
"Oricum, m-as intoarce si azi daca s-ar oferi un salariu mai bun, o viata mai buna. Iar daca lucrurile nu vor mai merge bine nici in Italia, sunt gata sa ma duc mai departe, poate in Anglia, poate in Austria. Cam toti muncitorii care au venit si cu care am vorbit, sunt de parerea mea: salarii prea mici. Politica e buna, credibilitatea lipseste. Am fost in Romania in vacanta, stiu ca lipseste forta de munca. Dar daca nu se plateste bine, nimeni nu vrea sa ramana. Patronii romani aici - nu i-am prea vazut. Dar toti patronii vor acelasi lucru: munca multa, bani putini", incheie Daniel Fetcu.
Vasile Stanila, 49 de ani, din Ramnicu Valcea, sofer in Romania timp de 18 ani , lucreaza in Italia in domeniul constructiilor, castigand circa 1200 de euro lunar: “Noi vrem sa ne intoarcem, dar la ora actuala in Romania suntem inca la cal, la magar la caruta. Aici, in Italia, au, la fiecare 2000 de metri patrati - un tractor. La noi - sute de hectare si nu au tractoare. Nu se acorda credite, nu se acorda nici un fel de facilitate. Azi, patronatul din Romania a venit sa se intereseze cam cat am cere noi. Iar noi am venit sa ne interesam ce vreau dumnealor.
Dintre cele o suta de persoane sau cat au venit azi, nu cred sa se intoarca unul sau doi. Si aceia s-ar putea sa fie pacaliti. Sunt slabe ofertele, nu se intoarce nimeni. Eu as vrea sa ma intorc, dar banii vorbesc. Toata lumea a venit in Italia pentru bani. Am o fata studenta si un baiat in liceu, nu vreau sa moara de foame. De asta am venit aici, sa le asigur lor un viitor, de asta ma chinui eu in strainatate.
Din pacate, noi muncim in Italia sa platim datoriile din Romania. Toti romanii de aici suntem in aceeasi situatie. Domnului ministru i-as spune ca ar trebui sa se gandeasca mai bine la oferta, sa-i determine cumva pe patroni sa creasca salariile. Sa se creeze conditii, facilitati, atat pentru angajatori cat si pentru angajati. Aici spre exemplu, un roman cu acte in regula angajat de trei luni are dreptul la un credit. In Romania - nu stiu sa aiba.”
Alti muncitorii romani se plang de asemenea de costul vietii din tara: “la Roma cumpar carne cu 2,5 euro la kilogram, iar uleiul la 80 de centi. In Romania, un litru de ulei costa 2 euro. Azi ni s-au facut multe promisiuni, dar nici promisiunile nu par interesante”, ne marturiseste Aurel C., din Vrancea.
Gheorghe L., dintr-un sat de langa Bacau, adauga: “A fost util sa vad ce oferta este, dar ar fi trebuit sa fie mai multe firme. Erau si multi reprezentanti de la Fortele de Munca. Am lasat datele si numarul de telefon. Din pacate majoritatea firmelor sunt din Bucuresti, Arad, Oradea, nici una de pe langa Bacau. Dar am gasit o firma care deschide filiala in Bacau si ofera cam 800 de euro pe luna pentru un electrician. Vom pune mana de la mana mai multi muncitori sa luam o masina si sa facem naveta pana la Bacau. In tara oricum am decis sa ma intorc anul acesta”.

 

 
Copiii romani din Calgary invitati la Scoala RomaneascaPDF Print E-mail
Calgary, Canada/Romanian Global News
Accesari :363
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Scoala Romaneasca din cadrul Asociatiei Culturale Romano-Canadiana din Calgary imbunatateste, prin activitatile formale (invatarea limbii romane intr-un cadru organizat) si informale (excursii si alte activitati in aer liber) aspectele receptive (ascultare si citire) si expresive (vorbire si scriere) ale limbajului, transmite Romanian Global News. Scoala foloseste metode atractive cum ar fi: vizionare de filme in limba romana, precum si jocuri si lecturi ale povestilor clasice romanesti. Pe langa instructorii calificati in domeniul pedagogic, care participa in mod constant la programele scolii, orice voluntariat din partea parintilor este bine venit. Programul Scolii Romanesti in limba romana din Cadrul RCCAC este bilunar, cursurile avand loc sambata de la ora 10:30-12:30, la Old Y Centre (203, 12 Avenue SW, Calgary). Totodata, scoala ofera cursuri de limba engleza (nivel de incepatori) pentru adulti.
 
Targul muncitorului imigrant la MadridPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :375
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Sambata, 23 si duminica, 24 februarie, a avut loc la Madrid, in pavilionul La Pipa, in Casa del Campo, cea de-a treia editie a Targului Muncitorului Imigrant, cel de-al cincilea targ care se organizeaza in Spania, transmite Romanian Global News.

Targul a fost inaugurat sambata, de la ora 11.30, de directorul pentru Imigratie, Gabriel Fernandez, si de consilierul pentru Imigratie din Comunitatea Madrid, Javier Fernandez-Lasquetty. Anul acesta, targul si-a extins aria de Angajare si Formare, gratie experientelor din editiile trecute, desfasurate la Barcelona si Murcia. Obiectivul acestei intalniri intre muncitori si angajatori a fost acela de a obtine un acces mai usor al imigrantilor la cele mai bune locuri de munca. Tot pentru imigranti, targul a avut si o mare oferta de cursuri de formare, care sa ii poata ajuta pe straini sa obtina o mai buna calificare laborala.

 
Examen in engleza pentru cei care vor sa se casatoreasca cu un britanicPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :407
Monday, 25 February 2008

{mosimage}Mii de persoane, mai ales femei, care se casatoresc in fiecare an cu un cetatean britanic si vin sa locuiasca in Regatul Unit, vor trebui de acum incolo sa demonstreze ca stiu sa vorbeasca limba engleza pentru a putea fi primit in aceasta tara, transmite Romanian Global News.

Anuntul a fost facut zilele trecute de premirul britanic Gordon Brown, potrivit caruia aceasta masura va servi la inselarea persoanelor vulnerabile. Nu este clar deocamadata care este decizia pe care guvernul o va lua cu privire la persoanele care nu trec acest test, daca aceastea vor fi repatriate, sau daca vor primi o viza temporara.
 
Un strop de sange pentru o viata umana la RomaPDF Print E-mail
Roma, Italia/ Romanian Global News
Accesari :374
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Pentru ca un donator in plus inseamna o sansa de viata salvat, Liga Romanilor din Italia, alaturi de asociatiile ‘Fratia’ si ‘Avis’ invita toti romanii care au acte de identitate sa participe la proiectul  « UN STROP DE SANGE PENTRU O VIATA UMANA », transmite Romanian Global News. Activitatea se va desfasura in data de 2 martie 2008, incepand cu orele 8:00-11:00 la sediul Asociatiei “Fratia”, in Cso.Giulio Cesare nr.29 bis. Cerinte obligatorii pe care trebuie sa le indeploineasca orice doritor de a dona sange sunt: sa fie major (de la 18 ani in sus), da fie popsesor al unui document de identitate italian, intrucat analizele de sange se trimit la domiciliu, sa detina si un document de identitate roman (carte de identita, pasaport), sa cantareasca minim 50 kg si sa se prezinte fara mic dejun luat sau alte bauturi. Pentru orice informatie puteti apela: 011.23.59.090 - Asociatia “Fratia”.
 
Audiente pe problematica consulara la MAEPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :414
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Pentru a se raspunde numeroaselor cereri privind obtinerea de informatii si sprijin in solutionarea unor aspecte de natura consulara, Ministerul Afacerilor Externe a instituit un program de audiente acordate de catre directorul general al Directiei Generale Afaceri Consulare, transmite Romanian Global News. Audientele vor avea loc in fiecare zi de miercuri, intre orele 15.00 si 18.00, la sediul DGAC din Aleea Alexandru nr. 24, sector 1, Bucuresti. De asemenea, s-a creat o adresa de e-mail (serviciiconsulare@mae.ro), la dispozitia cetatenilor romani.
 
Picturi romanesti la galeria „La Passerelle”PDF Print E-mail
Tours, Franta/Romanian Global News
Accesari :384
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Galeria franceza "La Passerelle" din orasul Tours va gazdui miercuri, 27 februarie, de la ora 18.00, vernisajul expozitiei „Picturi rusesti si romanesti”, transmite Romanian Global News. Expozitia va fi deschisa publicului incepand de luni, 25 februarie pana duminica, 2 martie, in fiecare zi, intre orele 15.00 si 19.00. Pictorii romani care isi vor expune lucrarile sunt Adrian Chira, Suzana Fantanariu, Ion Grigore, Stefan Pelmus, Marilena Preda-Sanc, Ioan Sulea, Cristian Tarnovan si Corneliu Vasilescu, iar artistii rusi prezenti in cadul expozitiei sunt Kader Bekov si Aleksandet Kurzanov. Evenimentul se desfasoara sub auspiciile primarului din Tours si prim vice-presedinte al Regiunii Centre, Jean Germain, a adjunctului primarului si insarcinat cu afaceri culturale si relatii internationale, Jean-Pierre Tolochard si a presedintelui Asociatiei „Soleil de l’Est”, Michel Gavaza.
 
Ambasadorul Romaniei in Nicaragua si-a prezentat scrisoarea de acreditarePDF Print E-mail
Managua, Nicaragua/Romanian Global News
Accesari :396
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Ambasadorii in Nicaragua ai Romaniei, Ciprului si Marelui Ducat de Luxemburg si-au prezentat recent scrisorile de acreditare presedintelui Nicaraguai, Daniel Ortega, in cadrul unei ceremonii desfasurate intr-un cartier popular din Managua, transmite Romanian Global News. Diplomatii acreditati drept noi ambasdori ai acestor tari in Nicaragua sunt Manuela Vulpe, reprezentanta Romaniei, Anthony Scribas din Cipru, si Jean Paul Seninger, din Marele Ducat de Luxemburg. Presedintele Ortega i-a spus ambasadoarei Romaniei, Manuela Vulpe, ca in aceasta tara femeile reprezinta 52% din totalul populatiei, fata de segmentul de 48% reprezentat de barbati. Totodata, el a adaugat ca Guvernul sau duce o lupta pentru drepturile femeilor in Nicaragua.
 
Transeuropaexpress – un proiect dedicat femeilor din EuropaPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :338
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Incepand de miercuri, 27 februarie, si pana in 1 martie, Ziua Martisorului, Casa delle Letterature din Roma va gazdui seminarul Transeuropaexpress – Europa feminile plurale, aflat la cea de-a patra editie, transmite Romanian Global News.

Evenimentul este initiat si promovat de Casa delle Letterature a Asesoratului pentru Politici Culturale din Roma, si de Fundatia Antonio Ratti din Como, in colaborare cu Reprezentanta in Italia a Comisiei Europene si cu Ambasadele europene si Institutele Culturale. Invitata din Romania, alaturi de alti membri din Uniunea Europeana, va fi anul acesta scriitoarea, jurnalista si traducatoarea Gabriela Adamesteanu. Accademia di Romania din Roma si Institutul Cultural Roman au placerea de a gazdui in acest an aceasta ilustra reprezentanta a culturii romanesti.

 
Lucia Hossu Longin despre Memorialul Durerii la New York PDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :404
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Lucia Hossu Longin va vorbi joi, 28 februarie, la New York, despre ororile comunismului in Romania, in cadrul unei dezbateri pe marginea „Memorialului Durerii”. Dezbaterea va avea loc cu incepere de la ora 19.30, in Auditoriumul Institutului Cultural Roman din New York, transmite Romanian Global News. Lucia Hossu Longin a inceput in 1991 o serie documentara numita „Memorialul Durerii”, despre persecutiile in Romania comunista. Documentarul spune povestea inchisorilor politice, despre sistemul lagarelor de munca, si despre rezistenta anti-comunista si politia secreta. Intregul film are peste 150.000 de minute de documentare depsre decenii intregi de represiune si teroare.
 
Dorin Dragos in „Cinq Hommes” la BiennePDF Print E-mail
Bienne, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :370
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Actorul de origine romana Dorin Dragos se va afla luni, 25 februarie, la Bienne, intr-o noua oprire a spectacolului cu piesa „Conq Hommes”, a dramaturgului australian Daniel Kleene, alaturi de Teatrul de buzunar din Geneva. Spectacolul se va juca la Theatre du Palace, transmite Romanian Global News. Veniti din Africa, din sudul si din estul Europei, cinci oameni, muncitori clandestini, se gasesc in acelasi timp si pe acelasi santier anonim. De-a lungul textului descoperim o parte din viata, visele si regretele lor. Aceasta piesa de teatru, in regia lui Robert Bouvier, este un amestec de realism si abstractie, o dovada ca teatrul contemporan poate fi, in acelasi timp, subtil, eficace si emotionant. Succesul deosebit de care se bucura aceasta piesa este demonstrat si de numarul de spectacole: in turneul 2007-2008 efectuat in Elvetia si Franta piesa de teatru "Cinq hommes" va fi jucata de 140 de ori.
 
DJ Party Black on White la Solo Bar PDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :417
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Joi, 6 martie, romanii din Londra sunt invitati la un veritabil DJ Party „Black on White” oferit de Solo Bar din capitala britanica, transmite Romanian Global News. Muzica si distractia vor incepe de la ora 22.00, in locatia de distractie din Londra. Minimal, electro house, funky techno si toate genurile muzicale din acest segment, se vor regasi in playlist-urile de joi, 6 martie, de la Solo Bar, care ii asteapta pe romani, dar nu numai, cu o noua imagine si o atmosfera si mai relaxata. Intarea este gratuita pentru toti oaspetii.
 
Lansarea romanului "Zaira" la Zurich PDF Print E-mail
Zurich, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :377
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Noul roman al scriitorului de origine romana Catalin Dorian Florescu, "Zaira", publicat in luna februarie de catre editura Beck Verlag, se va lansa luni, 3 martie, la Zurich, transmite Romanian Global News.

Lansarea va avea loc cu incepere de la ora 20.00, iar prezentarea cartii va fi facuta de criticul literar Maike Albath, impreuna cu scriitorul, in Literaturhaus, Limmatquai 62, Zürich. "Zaira" este povestea unei fete romance care, datorita pasiunii sale pentru teatru, devine o cunoscuta papusareasa a anilor 1960. In ciuda faimei Zaira ramane nelinistita; marea sa iubire se transforma in esec Situatia politica din Romania comunista o obliga sa se refugieze in America, via Praga. Combativa si dura, umana si adorabila, reuseste sa-si creeze o existenta in noua tara, ramanand totusi nefericita. La batranete isi aduna curajul si se intoarce in tara natala. Romanul "Zaira" este o poveste despre acasa si exil, despre libertate si, pentru prima oara in romanele lui Catalin Dorian Florescu, are in centrul sau o femeie. Scriitorul reuseste, printr-o naratiune sensibila, sa redea povestea unei femei care reuseste sa-si urmeze vocea inimii intr-un secol al razboiului si violentei.Catalin Dorian Florescu s-a nascut in 1967 in Timisoara; a studiat psihologia in Zürich, unde locuieste in prezent. Romanul "Wunderzeit" fost ales de Fundatia elvetiana Schiller drept Cartea anului in 2001; in 2003 a primit premiul Anna Seghers.

 

 

 
Dan Perjovschi la London Festival of EuropePDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :355
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Artistul roman Dan Perjovschi va participa sambata, 15 martie, la dezbaterea „On the Idea of Europe in the Arts”, din cadrul London Festival of Europe, o dezbatare moderata de Hans Ulrich Obrist. Evenimentul va avea loc, de la ora 17.00, la Banqueting Hall, Chelsea College of the Arts, din Londra, transmite Romanian Global News. Dan Perjovschi este un artist vizual care combina desenul si graffiti in lucrari executate direct pe peretii muzeelor si centrelor de arta contemporana din toata lumea. Desenele sale sunt comentarii asupra problemelor politice, sociale si culturale curente. Artistul are un rol semnificativ in dezvoltarea societatii civile romanesti, prin activitatea editoriala desfasurata la "Revista 22" din Bucuresti. Este, totodata, un mediator activ intre scena de arta romaneasca si cea internationala. Dan Perjovschi a primit premiul George Maciunas in 2004. Participarea lui Dan Perjovschi la London Festival of Europe este sprijinita de Institutul Cultural Roman din Londra.
 
Arta sinagogala in Moldova – workshop si expozitie la Tel Aviv PDF Print E-mail
Tel Aviv, Israel/Romanian Global News
Accesari :450
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Duminica, 24 februarie la Universitatea Bar Ilan (The Gerson and Judith Lieber Jewish Art Exhibition Center, Cladirea 410) din Tel Aviv a avut loc vernisajul expozitiei foto-documentare „Culorile timpului: Arta sinagogala in Moldova”, apartinand jurnalistului fotograf Teodor Raileanu, transmite Romanian Global News. Tot duminica, si tot in acelasi loc, a avut loc si inaugurarea festiva a workshop-ului international „Arta si arhitectura sinagogilor din Romania”, in prezenta E. S. Edward Iosiper, Ambasadorul Romaniei in Israel, si a lui Colette Avital, membru in Knesset. Evenimentul, marcat prin conferinta intitulata „Hasidism in Moldova”, sustinuta de Prof. Moshe Idel (Departamentul de Gandire Evreiasca, Universitatea Ebraica din Ierusalim), a fost organizat de Institutul Cultural Roman din Tel Aviv, in parteneriat cu Departamentul de Arta Evreiasca si Departamentul de Studii Iudaice Multidisciplinare din cadrul Facultatii de Studii Iudaice, Universitatea Bar Ilan.
 
Seminar despre sanatate pentru romanii din Canada PDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :416
Monday, 25 February 2008
{mosimage}Romanii din Toronto sunt invitati sa participe marti, 26 februarie, la un seminar relaxant si plin de informatii, ce va avea loc intre orele 18.00 si 19.00. Invitatii seminarului si publicul vor deslusi impreuna cum Medicina Orientala si Acupunctura pot contribui la o mai buna stare de sanatate, transmite Romanian Global News. Tema seminarului va fi Tratamentul Stresului si al Durerii si Intinerirea Faciala si Acupunctura Cosmetica.Gazdele evenimentului vor fi Dan Micu, B.Sc, D.Acu, (416) 805-4997 si Shana Atrie, B.Sc, D.Acu, (647) 201-4549. Locatia: 35 Fairview Mall drive (Libraria Fairview), etaj IV, Sala A, North York, M2J 4S4; se afla in nordul Fairview Mall (Don Mills road & Sheppard Av East). Intrarea si parcarea sunt libere. Inregistrarea se face prin prin e-mail sau telefonic la events@soothe.ca sau tel: (416) 221-4991.
 

Arhiva 2008

<<
Februarie 2008
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29