Vecinii de la sud ne pun astfel la zid pentru nevinovatul simbol al primaverii, invinuindu-ne de un fals ordinar. „Oricine navigheaza pe Internet poate cadea in plasa falselor informatii potrivit carora snurul alb-rosu face parte dintr-o sarbatoare traditionala romaneasca, numita martisor”, scriu jurnalistii publicatiei Standart, uitand ca o mare parte din folclorul lor vine de la romanii de la sud si de la nord de Dunare, pe care si l-au insusit spunand ca este bulgaresc. Fenomenul este foarte vizibil in Timocul Bulgaresc, dar si de-a lungul Dunarii unde exista inca o puternica comunitate romaneasca autohtona. Zonele locuite de bulgari, vecine acesteia au copiat in bulgara cantecele si dansurile romanesti, care dealtfel se regasesc si de cealalta parte a Dunarii, in Romania.
In Romania, cele mai vechi dovezi ale sarbatorii traditionale de martisor au fost gasite de arheologi la Schela Cladovei, in Mehedinti, si dateaza de acum mai bine de 8.000 de ani. Acolo au fost gasite pietre de rau cu urme de vopsea alba si rosie, culorile a caror impletire simbolizeaza geneza si regenerarea vietii. Martisorul este cunoscut in popor drept sarbatoarea traditionala a primaverii, ocazie cu care femeile primesc mici cadouri legate cu un snur alb-rosu.
Datina asemanatoare din Bulgaria poarta numele de Martenitsa si este legata de perioada hanului Asparuh, cel care i-a condus pe bulgari pe teritoriul actualei lor tari in anul 681. Atunci apare pentru prima data impletirea a doua fire – alb si rosu – ca simbol care ii fereste pe oameni de necazuri. Ca si la romani, martenitsa se poarta din prima zi a lunii martie. De cele doua fire rasucite intre ele se agata monede sau margele, ca o amuleta protectoare impotriva spiritelor rele.
O alta sarbatoare pe care bulgarii ne-au acuzat ca le-am furat-o este cea a Babei Marta, echivalentul Babei Dochia, la noi. Aceasta este una dintre cele mai indragite datini din calendarul popular bulgaresc, facand referire la o batrana care isi schimba dispozitia de la o zi la alta. Atunci cand Marta zambeste, soarele straluceste pe cer, iar atunci cand este suparata, vremea urata isi face simtita prezenta.

Traditia Martisorului
    Martisorul este un obicei specific romanesc mostenit de la daci si romani, inexistent la alte popoare. Numele popular al lunii martie - "martisor" este de origine latina (martius). Dupa vechiul calendar roman, 1 Martie era prima zi din an si se celebra sarbatoarea "Matronalia". In aceasta zi se desfasurau serbarile lui Marte, zeul fortelor naturii, al primaverii si agriculturii.
    Pentru stramosii nostri, anul nou de la 1 martie insemna reinvierea naturii. Martisorul, simbol al primaverii, se confectiona din fire de canepa sau lana (mai tarziu din bumbac), albe si rosii, care se leagau in forma de 8. De acest snur se atarnau monede din aur sau argint, dar si fire de iarba, muguri sau flori. In zonele romanesti stravechi, mamele prindeau copiilor martisorul la gat, la mana sau la picior, obiceiul pastrandu-se si astazi in unele sate. Martisorul se poarta toata luna martie.
    Intre 1 si 9 Martie, in "Zilele babelor", primavara se lupta cu iarna alungand-o. In cele noua zile, baba Dochia apare torcand pe langa oi, imbracata in noua cojoace, scuturand in fiecare zi cate unul.
    La inmanarea martisorului de 1 Martie copiii veneau din locurile insorite de pe munte pana in pragul casei cu brazdele de iarba si cu primele flori de corn. Fiecare membru al familiei trecea de trei ori pragul peste brazda, mama iesea cu colaci, iar florile se treceau din gura in gura, pentru ca oamenii sa devina tari precum lemnul de corn. Floarea de corn se purta legata impreuna cu cele doua fire, alb si rosu, pana la sfarsitul sarbatorilor.
    In ultima zi a lunii martie, inainte de rasaritul soarelui, avea loc ritualul scoaterii martisorului si predarii lui catre natura. In localitatile de la campie martisorul se pune pe un pom inflorit sau in crengile visinilor, ciresilor sau prunilor.
    In satele de la munte si deal, martisorul se pune pe cornul sau macesul inflorit. Cu monedele de la martisoare, fetele cumpara cas, pentru ca toata vara sa le fie fata bucuroasa si alba. Exista credinta ca martisorul este ridicat de randunele si purtat spre soare, binecuvantand astfel norocul celui care l-a pus in pom.
    In Dobrogea, Martisorul se purta pana la venirea berzelor, apoi era aruncat spre inaltul cerului ca norocul sa fie 'mare si înaripat'. 'Martisorul' era un dar ce-si trimiteau romanii, unul altuia, în ziua de 1 Martie. Se constituia dintr-un banut de aur spanzurat de un gaietan de matase împletit cu fire albe si rosii pe care persoana ce-l primea în dar îl purta la gat, pana cand întalnea cea dintai roza înflorita, pe crengile careia depunea apoi darul primit.

   Banutul însemna îmbelsugarea, firele albe si rosii ale gaietanului simbolizau fata alba ca crinul si rumena ca roza, iar ofranda facuta reginei florilor era o salutare poetica adresata primaverii.
   In satele Transilvaniei, Martisorul rosu-alb din lana se agata la porti, ferestre, la coarnele animalelor, la strungile oilor, la tortile galetilor,pentru ndepartarea deochilui,a spiritelor malefice, pentru invocarea vietii, a puterii regeneratoare care se credea ca ar fi stimulata prin însasi "culoarea vietii".
   Prima zi a lui Martie se numea în calendarul traditional al satelor carpatine si Drogobete, cand fetele se spalau "cu apa de omat" ca sa fie "curate, frumoase, albe ca neaua".
   Bihorenii credeau ca însasi apa de ploaie adunata de 1 Martie sau din "zilele babelor" te face frumos si sanatos, iar în Banat se obisnuia ca fetele sa adune stropii de apa sau nea de pe frunzele fragilor din padure sa se spele pe obraji rostind descantecul "drogobetelui de dragoste": 'Floare de fraga/ Din luna lui Mart/ La toata lumea sa fiu draga / Uraciunile sa le desparti'.
    
   Dupa "Martisorul în traditia romaneasca", Dr. Maria Bocse

Reamintim ca in Bulgaria traiesc circa 150.000 de romani, supusi unui crunt proces de asimilare, care nu se bucura de recunoasterea statutului de minoritate nationala si nu au dreptul de a se educa sau asculta slujba religioasa in limba materna. De-a lungul timpului diplomatia romaneasca nu a facut nimic pentru ca acesti romani sa beneficieze de drepturile celor 10.000 de bulgari din Romania, transmite Romanian Global News.

Preotul Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al BOR, a declarat ca aceasta prevedere urmeaza sa fie inclusa in Legea invataminului. Reprezentantii Ministerului au pledat pentru obligativitatea religiei si in invatamintul liceeal.  Constantin Stoica a precizat ca incepand cu varsta de 16 ani elevii vor fi cei care vor decide daca studiaza sau nu religia. Sevetlana Preoteasa, secretar de stat in Ministerul Educatiei, a precizat ca "religia trebuie sa fie privita nu ca ceva impus, ci necesar", argumentind cu cresterea violentei "pe strada si in scoli", si cu faptul ca, totusi, copilul, impreuna cu parintii pot opta si pentru ore alternative religiei, cum ar fi istoria artei sau a muzicii. " Copilul si parintii isi pot da asentimentul la participarea la ora", a spus Svetlana Preoteasa. Ea a dat asigurari ca se va tine cont de cultul la care elevul apartine.

Astfel daca nu ati gasit inca martisorul potrivit puteti merge la Radiodifuziunea Romana, la muzeele Taranului, Satului si de Geologie precum si la Sala Dalles. A treia editie a targului D'alle Martisorului s-a deschis pe 23 februarie la Sala Dalles de pe Bulevardul Magheru. Evenimentul, ce reuneste vanzatori de cadouri, bijuterii, jucarii, decoratiuni si martisoare, va fi deschis pana pe 8 martie, intre orele 10.00 si 21.00. Un targ cu martisoare realizate manual de persoane cu dizabilitati si copii din centre de plasament din Bucuresti si din tara s-a deschis, miercuri, la Centrul de Presa al Radiodifuziunii Romane. Pana vineri, la targ vor participa membri ai fundatiilor "Motivation", "Impreuna", Asociatia Handicapatilor Somatici din Romania, Asociatia Handicapatilor Fizic din Harghita, Asociatia "Caritas", Asociatia Sindrom "Down"si Asociatia "Pentru Voi" din Timisoara.

In cadrul sedintei de ieri a Legislativului, liderul PPCD a mentionat ca, in ultima perioada, se observa ca cineva incearca sa ocoleasca adevarata problema a separatismului transnistrean, care este prezenta trupelor militare ruse pe teritoriul national al Basarabiei. „Se creeaza impresia ca se incearca ocolirea singurei cauze a separatismului, care afecteaza Republica Moldova, adica prezenta militara rusa, si se insista asupra unor negocieri fara finalitate cu liderii separatisti pe care ar urma sa-i acceptam ca parteneri egali si reprezentativi de dialog, contrar legislatiei Republicii Moldova in vigoare”, a spus Iurie Rosca. De asemenea, vicespicherul a cerut Guvernului si, in particular, Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene sa prezinte, in cadrul sedintei de saptamana viitoare a Parlamentului, un raport privind decizia de a elimina interdictia de a calatori in spatiul UE pentru Evgheni Sevciuk, presedintele asa-zisului soviet suprem de la Tiraspol. „As vrea sa stiu daca institutiile Executivului Republicii Moldova au fost consultate in acest sens si daca ridicarea interdictiei de circulatie in spatiul UE pentru Evgheni Sevciuk a fost coordonata cu autoritatile Republicii Moldova. Vreau sa amintesc ca acest om conduce un asa-zis soviet suprem al republicii moldovenesti nistrene separatiste care a fost constituit ilegal, prin sfidarea legislatiei Republicii Moldova si ca urmare a prezentei militare ruse nelegitime pe teritoriul national al Republicii Moldova”, a mentionat Iurie Rosca. In acest sens, el a cerut sa fie informat cu cine a discutat Comisia Europeana atunci cand a luat o astfel de decizie. „As dori sa stiu cine, cand si unde a decis sa imparta separatistii de la Tiraspol in personaje negative, gen Igor Smirnov, si personaje pozitive, gen Evgheni Sevciuk. Presupun ca institutiile abilitate ale Comisiei Europene trebuiau sa poarte consultari cu oficialii din Guvernul Republicii Moldova. Daca s-au purtat asemenea negocieri am vrea sa stim cand, cum si in ce conditii s-a luat o astfel de decizie”, a mai spus presedintele PPCD, Iurie Rosca.

In Rusia, inaintea alegerilor prezidentiale de duminica, jocurile sunt deja facute. Victoria vicepremierului Dmitri Medvedev, candidatul propus de presedintele Putin ca succesor, este, practic, asigurata. Singura problema a autoritatilor este de a asigura o prezenta semnificativa la vot. Alegerile prezidentiale nu fac sa confirme, daca mai era nevoie, particularitatea sistemului politic din Federatia Rusa.
Rusia, o democratie iliberala
Comentatorii sunt aproape unanimi in a admite ca Rusia este o democratie manageriata, in sensul in care democratia in Rusia este una care se manifesta „de sus in jos”. Este „elitista” sau, folosind un termen din secolul al XVIII-lea, „luminata”. Alegerile sunt tinute cu regularitate, e drept, dar nu sunt o oportunitate pentru transferul puterii, ci numai legitimarea acesteia. Proiectul rus este, cum a fost deja numit, o „democratie fara reprezentare”: strategia Kremlinului este „maximum de confuzie si demobilizare politica”. Scopul nu este numai monopolul puterii, ci si monopolizarea competitiei. Vladislav Surkov, seful adjunct al administratiei Kremlinului, unul dintre arhitectii „democratiei dirijate”, este cel care a declarat ca alegerile din 2003 au marcat sfarsitul perioadei de tranzitie si aparitia noii Rusii. Inainte de a veni la Kremlin, el a lucrat in cadrul celebrului Grup Alfa, arhetipul grupurilor oligarhice din timpul perioadei Eltan si care au supravietuit si sub Putin.
Acest tip de functionare politica are in comun cu democratiile occidentale mai ales fatada. A fost caracterizata ca o „democratie iliberala”, cum se numea eseul din 1997 publicat in prestigioasa Foreign Affaires. Cu o observatie, deja facuta: Rusia nu este democratie iliberala din greseala, ci din proiect.
 Aici aparentele nu trebuie sa ne insele. Rusia de azi nu este un sistem creat de Putin, caci Putin a fost beneficiarul lui. Si beneficiarul cel mai important. Sistemul era deja in uz in timpul celui de-al doilea mandat al lui Boris Eltan (1996-2000), iar Putin, prin desemnarea succesorului, nu face decat sa perpetueze acelasi tip de evolutii. Sa nu uitam ca prima miscare cand a devenit presedinte a lui Vladimir Putin in 2000 a fost sa semneze ordinul de acordare a imunitatii lui Eltan. S-a vorbit mult despre asa-numita „Familie”, grupare de oameni extrem de importanti si influenti – in care si Eltan era implicat -, dar si de asa-numitul „Cerc Sankt-Petersburg”, care ii cuprindea pe multi dintre fostii colaboratori ai lui Putin din anii 1990, care multi erau deja in structurile de guvernare.
„Tehnologii”, cheile hermeneutice pentru intelegerea politicii ruse
Dincolo de aceste aspecte, comentatorii politici nu obosesc sa ne spuna ca secretul intelegerii sistemului politic al Rusiei de azi nu este numai persoana lui Putin, popularitatea sa ori traseul sau si cel al colegilor sai. Problema este a „tehnologilor” rusi, celebrii si ascunsi, mai mult sau mai putin, si care sunt cheile hermeneutice pentru intelegerea politicii ruse.
Si exemplele sunt numeroase. Un personaj precum Gleb Pavlovsky este considerat printre cei mai importanti. Gleb Pavlovsky este un intelectual fost disident si persecutat in timpul sovietic pentru „iluziile reformiste” pe care le-a avut. El este cel care a facut presiuni la Kremlin pentru a fi adoptata noua legislatie care viza crearea unui organ public pentru a coordona ONG-urile din Federatia Rusa. Sa mai spunem in treacat ca, de pilda, cladirea in care se afla din 1999 sediul Centrului strategic de Dezvoltare a lui German Gref – ulterior ministrul Economiei in Federatia Rusa – pe cand acesta se ocupa de programul economic al viitorului presedinte, a devenit in 2000 sediul campaniei electorale a lui Putin, iar dupa asta a gazduit Fundatia de Politici Eficiente a lui Gleg Pavlovski. Este vorba despre celebra Casa Aleksandr. In zorii Revolutiei Oranj din Ucraina, Modest Kolerov, adjunctul lui G. Pavlovsky la Centrul pentru Politici Efective, s-a alaturat administratiei prezidentiale ca sef al departamentului care se ocupa cu republicile postsovietice si, in special, cu „revolutiile colorate”.
Marat Gelman, alt reprezentant al acestei caste, celebru consultant politic la Moscova, este un colector de arta de mare succes si proprietar de galerie si unul dintre marii guru ai comunitatii artistice din Moscova. La sfarsitul anului 2002 a fost numit director adjunct la televiziunea ORT, pozitie de pe care a realizat o stransa coordonare cu Kremlinul, prin intermediul asa-ziselor „intalniri de vineri” de la Kremlin, prezidata de seful de cabinet al presedintelui Putin si la care participau sefii canalelor de televiziune.
Serghei Markov este un academic respectat la nivel international, apropiat si el Kremlinului.
Si lista ar putea continua. Toti sunt, cum s-a remarcat, exemplul tipic de intelectuali occidentalizati. In anii 90 au lucrat cu fundatiile occidentale, inclusiv Soros sau Carnegie Endowment sau cu jurnalistii straini; erau liberali in sensul occidental al termenului. Acum sunt de partea lui Putin.
Ei sunt ceea ce se numeste astazi „tehnologi politici”. S-a scris mult despre aceasta categorie, dar poate ca nu suficient. Un eseu dedicat explicit lor si intitulat „The Politologist”, semnat de Aleksander Prohatov, le face un portret cu tuse intunecate. Pe urmele lui au pasit si alti comentatori. Ivan Krasnev este doar unul dintre ei, dar observatiile sale ne ajuta sa intelegem mai bine structura politica moscovita.
SISTEMUL trebuie facut castigator, indiferent de un partid sau altul, o doctrina sau alta
Sociologic vorbind, asa-numitii tehnologi nu sunt echivalentul „spin doctor”-ilor occidentali. Ei au toti, direct sau indirect, conexii cu Kremlinul. Ei nu lucreaza pentru un partid sau o doctrina, ei lucreaza pentru sistem. El, SISTEMUL, trebuie facut castigator, indiferent de un partid sau altul, o doctrina sau alta. Ei sunt insarcinati, de fapt, cu tot procesul. Cum i-a caracterizat un expert: „tehnologii politici postsovietici se vad pe sine ca niste metaprogramatori politici, design-erii sistemului, oamenii care decid si controleaza in acelasi timp, cei care aplica orice tehnologii posibile pentru a construi politica si sistemul politic ca atare”. Rolul lor in actuala politica a Federatiei Ruse a fost, de asemenea, comparat cu cel al Gosplanului in economia sovietica. Ei sunt ideologii si simbolurile democratiei manageriate ruse. Ei conduc think-tank-uri, au emisiuni la televiziune sau sunt prezenti abundent in media, sunt consultanti politici, neaga orice afiliere partinica pentru ei si se prezinta drept comentatori obiectivi care interpreteaza ce se intampla in politica rusa sau in politica globala.
„Poporul este incapabil sa decida corect, de aceea poate fi periculos daca e lasat fara ghidaj”
Acesti tehnologi mai sunt acuzati ca ar schimba reprezentarea politica a valorilor, intereselor si ideilor care sunt, de fapt, la baza oricarei democratii liberale, cu reprezentarea media a unei realitati politice nonexistente care se afla in miezul oricarei democratii manageriate. Ideologia lor a fost caracterizata de un analist deja citat drept „un cocktail Molotov de postmodernism francez si instrumentalism KGB”. Ceea ce tehnologii politici au imprumutat de la postmoderni este intuitia acestora legata de „nerealitatea realitatii”. Ceea ce au imprumutat de la bogata traditie a politiei secrete sovietice a fost tehnologiile care fac nerealitatea reala. Ideea e limpede si a fost exprimata chiar de G. Pavlovsky: „pozitia noastra despre revolutie este simpla: nici o revolutie si nici o incurajare a revolutiei”. Premisa de baza si care subsumeaza proiectul este ca, de fapt, guvernul este singura forta liberala in Rusia, poporul este incapabil sa decida corect, de aceea poate fi periculos daca e lasat fara ghidaj. Nu trebuie asadar lasat de capul lui, pentru ca ar aduce la putere sau comunisti nereformati, sau fascisti, sau bolsevici etc., oricum, oameni cu care nu se poate discuta si care ar arunca Rusia si regiunile in haos.
 Este evident ca stabilirea „democratiei manageriate” nu era posibila fara sprijinul Occidentului. A fost decizia guvernelor occidentale pentru a-l sprijini pe Eltan fara a insista prea mult asupra procesului democratic ca atare. Stabilitatea a contat mai mult decat democratia...
Ne amintim si acum, poate, filmele americane ale anilor 90 despre lupta din Rusia dintre „liderul bun”, care vrea o Rusie stabila, democratica, economie de piata si dialog, si „liderul rau”, care ar vrea o Rusie intoarsa spre trecut, fascizanta, bolsevica, antioccidentala etc., etc. Evident, Occidentul era de fiecare data de partea „liderului bun”.
Oricat ar parea de paradoxal, Vladimir Putin este un produs tipic (si) al acestui tip de abordare occidental.

Dan Dungaciu, Flux

Neuchatel, Elvetia
Centrul Cultural Roman din Neuchatel (CCRN) organizeaza sambata, 1 martie, de la ora 10.30, in frumoasa “Maison Vallier”, Cressier Sarbatoarea Martisorului, se arata intr-un material de presa. Evenimentul are pe afis: un atelier de bucatarie romaneasca (pana la ora 12.30), o masa cu ciorba de perisoare, un atelier pentru copii, iar de la ora 14.30, proiectia filmului artistic “Transilvania” (2006, Tony Gatlif). De la 16.30 este programat un Atelier de dans traditional. Seara se va incheia cu o cina cu meniu traditional si cu un program de muzica traditionala.
Stirea completa o gasiti aici

Hamilton, Canada
Campul Romanesc din Hamilton aduce aminte doritorilor ca  sambata, 1 martie, de la ora 18:30, ora locala, va avea loc “Balul Martisorului” cu muzica romaneasca, si nu numai, mixata de D.J. Sandu, apreciat deja de comunitatea romaneasca locala pentru spiritul sau de animator desavarsit si mancare traditionala. Pentru mai multe detalii consultati stirea completa.

Baden, Elvetia
Clubului Roman Baden invita la prima intalnire pe anul 2008  care va marca si venirea primaverii: "Petrecerea Martisorului", care va avea loc sambata, 1 martie, intre orele 18:30 si 24:00 in Aula din Oberstufenschulzentrum Landschreiberstrasse 15415 Nussbaumen.
Din programul serii: o scurta prezentare a activitatii clubului, un concert de viola cu Marius Ungureanu, membru al Orchestrei Tonhalle din Zürich, si apoi petrecere romaneasca, incepand cu ora 20:00, ora locala. 

Rhone, Franta
Asociatia Rhone Roumanie aduce aminte doritorilor ca pe 1 martie de la ora 18:00, la restaurantul La Coloquinte se va sarbatori Martisorul. Asociatia va oferi oaspetilor un aperitiv festiv, dar si o tombola cu premii. Seara va fi animata de muzica si dans.
Pentru mai multe informatii consultati arhiva site-ului.

Sydney, Australia
Asociatia Romanilor din Australia, adduce aminte ca  duminica, 2 martie, in Parcul Campbell Hill Pioneer va avea loc Picnicul Martisorului incepand cu ora 10.00 dimineata, ora locala. Cu aceasta ocazie va fi sarbatorita si Ziua Mamei (Mothering Day. La picnic se vor servi preparate culinare romanesti, racoritoare si vin romanesc. Nu vor lipsi nici martisoarele.
Consulatul General al Romaniei la Sydney ii invita insa pe romani la Seara de Martisor vineri, 29 februarie de la ora 19:00. Programul serii va imbina expozitia de pictura semnata Dorina Bugariu Petre, un concert sustinut de Denisa Smeu Kirileanu si elevii sai, si un recital de poezie romaneasca. Informatii se pot obtine la numarul de telefon 02-9331.8799
Stirea completa o gasiti aici

Stuttgart, Germania
Asociatia Agero din Stuttgart aminteste romanilor interesati ca Balul Martisorului, va avea loc in data de 1 martie, de la ora 19.00, ora locala.
Organizata la Turn-und Versammlungshalle Stuttgart - Zuffenhausen, Hohensteinstr. 25, seara de martisor va fi plina de dans si voie buna alaturi de formatia Stelele. Informatii la  numarul de telefon 0711 29 13 44, (D2): 0173 300 8253.
Stirea completa o gasiti aici

Grupul de aromani farseroti din Cogealac (judetul Constanta) va sustine un concert de muzica traditionala care se distinge prin arhaicitate si maniera de interpretare, de tot ceea ce este deja consacrat. Cantecele sunt interpretate in grup, obligatoriu „din pade” - asezat.  „Cand am pornit spre aromanii farseroti din Cogealac, despre care auzisem ca ar canta polifonic, nu mi-am imaginat ca voi trai strania senzatie ca imi aud stramosii cantand.  Spre deosebire de taranul roman, care horeste de unul singur, exceptie facand colindele si unele cantece de ritual, aromanii farseroti din Cogealac canta numai in grup. Isonul gutural insoteste linia melodica sustinuta de cimpoi, generand o polifonie arhaica avand substrat eterofonic. (...) Aceasta maniera de interpretare, asemanatoare celei orientale, intalnita la mai multe populatii din Caucaz si Transcaucazia, presupune un auz muzical de exceptie, cunoasterea liniei melodice, a ritmului, a textului, precum si respectarea anumitor reguli de interpretare. Aromanii farseroti din Cogealac obisnuiesc sa stea jos atunci cand canta, oferind un adevarat spectacol, nu doar auditiv ci si vizual, prin expresivitatea gesturilor si plasticitatea miscarilor din timpul interpretarii. Canta despre pastori, «picurari», despre dragoste, dor, instrainare. Sunt statuari, demni, liberi, conservatori, inzestrati de Dumnezeu cu virtuti alese”, spune Grigore Lese despre descoperirea sa. Romanii farserotii – pastori transhumanti proveniti din Grecia si Albania – sunt una dintre grupele de aromani din Romania, alaturi de pindeni (originari din Pind), bitoleni (veniti din zona Bitolia-Macedonia) si gramosteni sau cipani, descendenti din Gramoste, Grecia. Componentii grupului care va sustine recitalul de la ICR – Mihai Gherase (cimpoi), Vasile Giogi, Nicolae Zogu, Dumitru Zogu, Nicolae Presa, Tanase Siapte, Vasile Mitrenca, Gheorge Cica si Dumitru Caimacan – reprezinta ultima generatie de aromani farseroti din Cogealac care mai canta polifonic. Ultimii rapsozi este un program lunar al ICR, initiat de Grigore Lese, care isi propune familiarizarea publicului citadin cu folclorul autentic din Romania. Programul prezinta oameni care canta asa cum o faceau stramosii lor, cu sute de ani in urma. Un scop al programului este constientizarea faptului ca arta traditionala, reprezentand o valoare identitara fundamentala, formeaza un patrimoniu, iar acest patrimoniu imaterial trebuie respectat si pastrat. Accesul publicului este liber, in limita locurilor disponibile.