Motivul pentru citarea celor doi a fost o plangere parvenita in adresa Procurorului general al Republicii Moldova, semnata chiar de ministrul de interne Gheorghe Papuc, care a cerut sa fie verificata legalitatea actiunilor participantilor la mitingul din 22 februarie curent. “Am fost intrebati daca am chemat minori la protest si daca am ofensat demnitarii si am cerut rasturnarea puterii de stat”, a declarat Oleg Brega, unul dintre cei doi activisti care au dat explicatii in fata procurorilor.  In urmatoarele zile urmeaza a fi audiati Ghenadie Brega, presedinte Asociatiei Hyde Park, Valeriu Buzu, Vasile Costiuc, organizatori ai actiunii respective, Ilie Bratu si alti participanti identificati de politie.  Amintim ca in cadrul mitingului din 22 februarie, organizat cu ocazia implinirii a trei ani de la semnarea tratatului Republica Moldova – Uniunea Europeana, manifestantii au marsaluit prin oras cu un sicriu in care se aflau simbolurile comuniste. Ulterior presedintele Vladimir Voronin a declarat in cadrul unui interviu televizat ca participantii la miting “nu stiu ce fac” si ca actiunile lor au fost finantate din exterior.

Foto: DECA PRES

Astfel, din 21 februarie, pana la 1 martie 2008, in Galeria Aripa, apartinand pictoritei Mariana Papara, au putut fi vazute sase moduri diferite de intelegere a artei, unite sub o simbolistica si un titlul comun: „Mitologii temporare", titreaza Adevarul, reluat de Romanian Global News.
Desi tineri, cei sase artisti (Mihail Cosuletu, Raluca Ionescu, Cosmin Moldovan, Ciprian Paleologu, Alexandru Radvan, Simona Vilau) au nu doar un portofoliu semnificativ, ci si un numar impresionant de aparitii in expozitii nationale, internationale, individuale sau colective.
Dand spatiu artei si scurtand prezentarile, vom spune ca cei sase sunt reprezentativi atat pentru pictura noastra contemporana, cat si pentru industria multi-media, in latura sa artistica. Proiectul, ce a avut ca rezultat expozitia in una dintre galeriile de inalta clasa ale comunitatii romane din Torino, a aparut datorita Institutului Roman de Cercetare si Cultura Umanistica de la Venetia, care a suportat integral cheltuielile de logistica.
Povesti personale si personalizate
Numele manifestarii nu este intamplator „Mitologii temporare", fiind rezultatul firesc al intrepatrunderii proiectelor individuale prezente care „tin de o anumita poveste, personala si personalizata, cu o puternica tenta de teritoriu privat, inatacabil, si care isi apara principiile cu foarte mare asiduitate", dupa cum spune Simona Vilau.
Prezenta in aceasta formula nu este intamplatoare, fiind format „un grup de lucru in care ne respectam ca profesionisti ai artelor vizuale si ne detasam de umoral, astfel incat lucrurile sa poata functiona", explica Alexandru Radvan.
Artistii spun ca au fost bine primiti de comunitatea romaneasca din Peninsula. Ei sunt con vinsi ca prin seriozitate si consecventa se vor impune in universul italian si european, cu atat mai mult cu cat ei nu sunt „importati", ci invitati in acest cerc ermetic. Tehnicile abordate variaza de la acrilic pe panza sau carton, in „Pistol resistance 0", de Mihail Cosuletu si „Natural Born Thrillers", de Simona Vilau, lambda print - „Moarte la Venetia", de Raluca Ionescu si „How to kill a Romanian artist in 3 easy steps I", de Cosmin Moldovan, creion - „Wond’ ring aloud II", de Alexandru Radvan, sau cerneala pe hartie - in „Proiectul Uman VI", apartinand lui Ciprian Paleologu.
Demolarea limitelor
Conceptul comun al expozitiei este limita, in totalitatea intelesurilor ei. Limita este interpretata, eviscerata, acceptata sau negata in mod absolut individual, prin intermediul filtrelor intime, din unghiul propriei experiente si dincolo de conventional. Astfel, pornind de la reprezentari cu un pronuntat caracter auto-referential, se parcurg segmente de imaginar colectiv european readus in contemporan prin atribuire de final neasteptat, adaptat unei modernitati coercitive si frustrate de propriile impotente.
Este demolat, uneori cu nonsalanta, alteori cu ferocitate, in baza modului de exprimare ales de artist, tot ceea ce societatea impune pentru a ascunde propriile nesigurante, propriile temeri, la final, propriile limite. Legat de latura practica a expozitiei, impresia generala a artistilor este pozitiva. Ei spun ca au fost nevoiti sa se adapteze la normalitatea unui „firesc" al lucrurilor.
„In Romania, cand propui un proiect, ti se raspunde mereu incepand cu «in mod normal», pentru ca lucrurile acolo se fac anormal. Aici am fost surprinsi de cat de natural am fost acceptati si sustinuti", ne-a marturisit Radvan.

Foto: Adevarul

La sarbatoare au fost prezenti ca oaspeti de onoare membrii conducerii Comunitatii Romanesti din Ucraina, – Ion Popescu, presedinte, deputat in Rada Suprema a Ucrainei,  Vasile Tarateanu, presedinte al Senatului, Aurica Bojescu, secretar responsabil al Comunitatii, Victor Cretu, presedinte al Comisiei de cenzori,  senatorul de Transcarpatia Ion Botos,  senatorul de regiunea Odesa, Anatolie Popescu, membrii Consiliului Comunitatii, Petru Posteuca, presedintele Clubului cultural-sportiv „Dragos Voda” din regiunea Cernauti, Valentin Stroia, directorul organizatiei de tineret „Noua generatie a Europei”,  Nicolae Mosu, presedintele Societatii romanilor moldoveni din raionul Tatarbunar, regiunea Odesa.
In cadrul Martisorului sevastopolean, moderat de Iurii Laptev, directorul Muzeului republican de etnografie si de Nicolae Untila, au luat cuvantul Natalia Iurkovskaia, prim loctiitor al Presedintelui Comitetului republican pentru relatii interetnice si cetatenii deportati, Alexandr Gherten, sef de catedra la Institutul „Vernadschii” din Taurida, precum si reprezentantii societatilor nationale armene – Arat Grigorean, bulgare – Varvara Cileaceva, ruse – Larisa  Ciulkova, deputat in Rada Suprema a Republicii Autonome Crimeea,  Alexandru Botez, consilier la Consulatul General al Romaniei de la Odesa, Dorin Popescu, consilier diplomatic la Consulatul General al Romaniei la Cernauti, si, desigur, Ion Popescu, deputat in Rada Suprema a Ucrainei, Presedintele Comunitatii Romanesti din Ucraina.
De remarcat ca, Uniunea romanilor/moldovenilor din Republica Autonoma Crimeea, presedinte Nicolae Untila, om de afaceri din Simferopol, desi a fost creata si inregistrata cu mai putin de un an in urma, are deja filialele ei in orasele Sevastopol, Feodosia, Djankoi, Kerci, Alusta.
In aceeasi zi, la Simferopol, a avut loc sedinta Senatului Uniunii Interregionale „Comunitatea romaneasca din Ucraina”, la care au participat si cativa membri ai Consiliului Comunitatii, a fost adoptata hotararea de a-l coopta, conform prevederilor statutare, pe domnul Nicolae Untila, in calitate de membru al Senatului Comunitatii, responsabil de activitatea Uniunii pe teritoriul Republicii Autonome Crimeea.
La sedinta Senatului, condusa de domnul Ion Popescu s-a vorbit despre principalele probleme cu care se confrunta in momentul de fata minoritatea romaneasca din Ucraina, presedintele Senatului, scriitorul Vasile Tarateanu fiind imputernicit sa pregateasca si sa faca publica o Declaratie cu privire la politica de ucrainizare a minoritatii romanesti din Ucraina si de lichidare a invatamantului in limba materna a minoritarilor, promovata de catre autoritatile ucrainene, inclusiv Ministerul Invatamantului si Stiintei, declaratie care sa fie adresata Conducerii Ucrainei, Romaniei, Republicii Moldova si institutiilor europene de resort.
In Republica Autonoma Crimeea locuiesc circa 7 mii de romani/moldoveni, majoritatea din ei fiind originari din teritoriile noastre Stramosesti – Basarabia, sudul si nordul ei, nordul Bucovinei, fostul tinut Herta si din Maramuresul istoric. O parte din ei, probabil ca se trag din urmasii ostenilor lui Stefan cel Mare si Sfant, care au fost trimisi de domnitorul moldovean sa asigure linistea si pacea in Tauridia, unde locuia socrul sau, tatal Mariei de Mangopcu care a fost casatorit.    
       

La ultima sedinta din 2007 a Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane s-a stabilit infiintarea mai multor scaune episcopale in Occident. Acest fapt a fost impus de numarul tot mai mare de romani de credinta crestin ortodoxa care au emigrat sau au plecat din Romania temporar pentru a munci ori studia in Occident. In consecinta, Patriarhul Daniel a anuntat pentru prima intalnire a Sf. Sinod de anul aceasta, care se va desfasura in zilele de 5, 6 si 7 martie, "alegeri de episcop pentru romanii ortodocsi din Italia, la Roma, apoi la Melbourne, in Australia, si la Madrid, in Spania, si, daca se poate, la Stockholm, in Suedia". Pr. Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al patriarhiei, a subliniat cresterea continua a numarului credinciosilor ortodocsi prezenti in Occident care apartin de BOR. Astfel, dupa estimarile patriarhiei BOR, in Germania exista aproximativ 500.000 de credinciosi, in tarile Scandinaviei aproximativ 100.000, in Spania si Portugalia (la un loc) peste un milion, iar in Italia, de asemenea, peste un milion. In Australia, patriarhia romana estimeaza prezenta unui numar de aproximativ 100.000 de credinciosi ortodocsi care apartin de BOR iar in Noua Zeelanda 10.000. Cu aceasta ocazie Patriarhia Romana a transmis NewsIn si situatia actualizata a institutiilor care apartin de BOR in Occident. Mitropolia Ortodoxa Romana a Europei Occidentale si Meridionale cuprinde 3 eparhii, 12 protoierii, 182 de parohii deja organizate, 27 de parohii in formare dintre care: 10 in Arhiepiscopia Parisului, 10 in Episcopia Italiei, 7 in Episcopia Spaniei si a Portugaliei, 26 de filii, 5 misiuni, 1 reprezentanta (Reprezentanta Bisericii Ortodoxe la Bruxelles), 6 manastiri, 1 schit, 2 comunitati monahale, 4 asociatii si 3 ateliere de pictura. In anul 2007 au fost organizate 52 de parohii, 27 de parohii in formare, 1 manastire, 1 asociatie. Mitropolia Ortodoxa Romana pentru Germania, Europa Centrala si de Nord cuprinde 54 de parohii dintre care: 39 de parohii in Germania, 6 parohii in Austria, 1 in Luxemburg, 7 in Suedia, 1 in Danemarca si 1 manastire in Germania. Arhiepiscopia Ortodoxa Romana in America si Canada cuprinde 55 de parohii si misiuni, 3 manastiri si un Centru Eparhial organizat si ca parohie la Chicago. Impartirea parohiilor este urmatoarea: in SUA sunt 19 parohii, 8 misiuni si doua manastiri, in Canada sunt 20 de parohii, 3 misiuni si o manastire, 1 parohie in Venezuela si o misiune in Argentina. Episcopia Ortodoxa Romana a Australiei si Noii Zeelande cuprinde Protopopiatul Ortodox Roman pentru Australia, care are 6 parohii si Protopopiatul Ortodox Roman pentru Noua Zeelanda, care are 3 parohii. La alegerile de episcopi pentru Occident a fost desemnat deja un candidat pentru Episcopia Italiei, in persoana PS Siluan, episcop vicar al Mitropoliei Romane cu sediul la Paris, pentru Episcopia cu sediul la Stockholm a fost desemnata candidatura Preacuv. Macarie Dragoi, protosinghel al Catedralei Mitropolitane din Cluj iar pentru Episcopia cu sediul la Melbourne a fost desemnata candidatura Pr. Ieromonah Mihai Stanciu de la Curtea de Arges. Luni 3 martie vor fi desemnati candidatii pentru Episcopia cu sediul la Madrid. In sedinta Sf. Sinod anuntata pentru zilele de 5, 6 si 7 martie, conform statutului BOR, membrii Sf. Sinod au dreptul de a nominaliza si alti candidati, inca unul sau doi pentru fiecare functie. Dupa aceasta se trece la vot, noii ierarhi pentru scaunele vacante sau recent infiintate urmand sa fie alesi exclusiv prin votul membrilor Sf. Sinod.

Desi marti, 4 martie, expira termenul prevazut de lege pentru inscrierea cetatenilor comunitari pe listele electorale suplimentare, in vederea alegerilor administrative din 13 si 14 aprilie, romanii vor putea solicita certificatul de vot printr-o procedura speciala, informeaza portalul Italieni.net, reluat de Romanian Global News. Romanii, in calitate de cetateni comunitari, au dreptul de a participa la alegerile administrative din localitatile de resedinta......Doar opt romani vor sa voteze la alegerile administrative din Roma!

Placheta e pasaport pentru zonele verzi, in general centrele oraselor, in care poluarea e extrem de ridicata. Cine n-o are lasa masina la periferie si ia tramvaiul sau scoate cinci-sase sute de euro din buzunar, pentru un filtru DPF. Regula e valabila si pentru turisti, amenda e de 40 de euro si 1 punct in registrul auto. Reglementarea de mediu referitoare la controlul emisiei de particule fine a intrat in vigoare in Germania acum un an. Centrul orasului e deja protejat in Berlin, Hanovra si Koln, iar de la 1 martie 2008 masura va intra in vigoare si in alte orase, mai mari sau mai mici - Dusseldorf, Mannheim, Stuttgart sau Reutlingen
La 1 ianuarie 2009 li se vor alatura Munchen, Karlsruhe, Freiburg, Heidelberg si multe alte orase, ale caror centre vor fi tabu pentru automobilele cu tehnica de esapare a gazelor invechita.
Sunt vizate in special motoarele cu alimentare pe motorina si care n-au filtru de particule. Acesta, numit si filtrul Diesel, „nu se schimba la revizii, este fara intretinere, se auto-regenereaza printr-un ciclu special de injectie, care creste temperatura in el si arde particulele absorbite“, spune un specialist.
Mai putin praf in gat
Prin delimitarea acestor zone verzi cu panouri ce restrictioneaza accesul unor masini se urmareste reducerea poluarii din aer, in mare parte cauzata de emsiunile de praf fin si gaze de ardere auto.
Praful poluant din aer, care se are in vedere, este format din particule atat de mici, incat trece nestingherit prin nas si caile respiratorii, ajungand direct in plamani. Medicii il considera o cauza importanta in declansarea astmei sau cancerului. Un studiu al Uniunii Europene a apreciat ca, in Germania, inhalarea prafului fin din atmosfera cauzeaza anual moartea a circa 65.000 de oameni. Norma UE, valabila in Germania din 2005, spune ca limita acceptabila de praf fin din aer nu poate fi depasita decat pe parcursul a 35 de zile dintr-un an calendaristic. Limitarea tranzitului de mare tonaj pe anumite strazi centrale, ca si masurile de igiena stradala din zonele puternic circulate, n-au dus la rezolvarea problemei. Prin urmare, s-a trecut la masuri drastice de protectie a mediului, cum este si cea a plachetarii automobilelor si restrictia accesului lor in zonele puternic poluate.
Ce placheta primeste masina mea?
Ce placheta primeste fiecare masina nu poti afla decat informativ la service-urile auto. Acestea nu sunt autorizate sa acorde placheta, te trimit la TUV, DEKRA, sau alte institutii autorizate sa emita taloane de circulatie, precum si acest liber de mediu in circulatia auto. La TUV, cu talonul masinii, care dovedeste in ce marja de poluare te inscrii, esti inregistrat si primesti placheta aferenta (verde, galbena sau rosie), pe 5 euro. La DEKRA, pe 6. Momentan, pretul plachetei in Germania variaza intre 5 si 10 euro si se acorda unui autovehicul pe timp nelimitat. Problema cea mare e mai putin la automobilele pe benzina, considerate mai putin poluante, cat la cele pe motorina. Insa, chiar si masinile mai vechi, dotate cu catalizator si filtru de particule, pot primi placheta de libera trecere. Bagi o data mana mai adanc in buzunar, peste 1.000 de euro pentru dotarea cu aditionalele  de mediu, insa iti scade impozitul auto si poti sa circuli peste tot. Automobilele fara catalizator si fara filtru PDF nu primesc placheta, deci poti face cu ele ture prin padure sau sa le dai la fier vechi. Masinile cu grad de poluare 4 primesc placheta verde. Aici se inscriu automobilele pe benzina cu catalizator normat, ca si cele pe gaz, curent electric,  biocombustibil, sau cele Diesel din grupa Euro4. Celelate Diesel, normate Euro2 sau Euro3, primesc placheta rosie, respectiv galbena. Pe site-ul ADAC se detaliaza si sub forma de tabel (unde nu trebuie sa stii multa germana) „cheile“ de pe taloanele auto si in ce plachetare se inscriu diversele tipuri de masini (importante fiind ultimele doua cifre din codificarea de pe talon. De exemplu, la Schlusselnummer 010230, un automobil pe benzina, productie 2000, primeste placheta verde.

Foto: HotNews 

Potrivit NewsIn, ziarul elvetian „Tagbaltt“ scrie ca Romania si Bulgaria sint tari angrenate in criminalitate, iar partidul Lega dei Ticinesi (LdT) a anuntat luni, in timpul consultarilor pe tema extinderii libertatii de circulatie a persoanelor, ca lanseaza demersuri pentru convocarea a doua referendumuri. Unul contra extinderii libertatii de circulatie a romanilor si bulgarilor, iar al doilea contra continuarii, in general, a extinderii libertatii de circulatie asupra altor state din UE. Si democratii elvetieni au amenintat ca vor apela la referendum pentru problemele ridicate de partidul LdT, iar SVP (Partidul Popular Elvetian) ar putea sustine si el initiativa, informeaza Cotidianul, reluat de Romanian Global News.

La intalnire a fost analizata activitatea desfasurata in ultimii doi ani de catre partenerii romani din Italia, Franta si Olanda, precum si rezultatele cursului de instruire prin radio a romanilor, titreaza Adevarul in editia sa electronica.
Aflat printre invitati, scriitorul roman Mircea Mihai Butcovan  a spus: "A fost o initiativa interesanta, la care au participat multe posturi de radio din Italia, a fost un succes."

Foto: Adevarul

Potrivit directorului MNCR, Valeriu Kavruk, valoarea proiectului se ridica la 550.000 de lei si a fost finalizata toata documentatia necesara. Demararea lucrarilor urmeaza sa aiba loc in momentul in care Ministerul Culturii aloca suma necesara."Am obtinut promisiuni ca se vor identifica sume, am lasat documentatia la Bucuresti si asteptam raspuns. Pentru a incepe lucrarea este nevoie de toti banii, intrucat nu se poate lansa licitatia fara sa avem banii in buget", a declarat Kavruk.Prima scoala romaneasca este un monument istoric important pentru comunitatea romaneasca din aceasta zona si reprezinta un proiect prioritar pentru MNCR in acest an. In prima faza, cladirea trebuie restaurata si conservata, dupa care, in functie de cum se finalizeaza aceste lucrari, se doreste transformarea ei in punct muzeal. "Vom deschide aici un punct muzeal pentru a pune in valoare prima scoala romaneasca. Vrem ca, dincolo de restaurare, sa refacem atmosfera din acea vreme, sa aducem manuale, documente, pentru a se intelege cum si in ce context a aparut aceasta scoala", a mai spus directorul MNCR.Prima scoala romaneasca a fost trecuta in administrarea MNCR inca din anul 2003, dar nu s-a putut interveni asupra ei intrucat era ocupata de mai multi romi si s-a asteptat expirarea contractului dintre acestia si municipalitate.

Foto: Ziare.com 

Aflata la a cincea editie, competitia este dublata de expozitia celor 43 de lucrari intrate in finala, lucrari inspirate de peisajele Tasmaniei. Dintre acestea va fi aleasa lucrarea castigatoare. Lista finalistilor concursului poate fi consultata pe site-ul organizatorilor la adresa johnglover.com.au. Juriul de specialitate va anunta castigatorul editiei 2008 a concursului „John Glover Prize” la cocktailul prilejuit de deschiderea oficiala a expozitiei finalistilor, in seara zilei de Vineri 7 Martie a acestui an. Castigatorul trofeului competitiei, in valoare de 4000 dolari australieni, reprezentand macheta in bronz al lui John Glover, realizata de sculptorul Peter Corlett primeste suma de 30 000 de dolari australieni. In dupa amiaza zilei de Marti 11 Martie 2008 va fi cunoscut castigatorul premiului acordat de publicul vizitator, „The People’s Choice Award”, in valoare de 3000 de dolari australieni.Lucrarea pictorului Zamfir Dumitrescu „Tamar Views” poate fi admirata in Expozitia finalistilor celei de a cincea editii a concursului „John Glover Prize”, deschisa publicului la Falls Park Pavilion in Evandale, Tasmania, incepand de Sambata, 8 Martie 2008 pana in ziua de Marti, 11 Martie 2008. Ca si in anii precedenti organizatorii invita finalistii si publicul vizitator la un Concert de muzica de camera. Anul acesta, concertul, care include lucrari de Gounod si Dvorak se va desfasura sub bagheta dirijorului Sebastian Lang-Lessing si va avea loc Duminica 9 Martie 2008 la ora 18.30, in sala unde sunt expuse lucrarile finalistilor, in Falls Park Pavilion, Evandale. Trebuie mentionat ca maestrul Zamfir Dumitrescu este pentru a doua oara finalist al Concursului „John Glover Prize”. In anul 2007, la editia a patra a competitiei, lucrarea acestuia „T from Tasmania”, care poate fi vazuta pe site-ul organizatorilor la adresa johnglover.com.au sau la Galeria „Dominus” din Bucuresti, desi nu a primit trofeul, a trezit interesul presei australiene, care a semnalat valoarea lucrarii si, care intervievadu-l pe pictorul Zamfir Dumitrescu prezent in Evandale, a reflectat pe larg activitatea artistica a acestuia.