Gabriel Croitoru a fost singurul candidat la concursul organizat de Muzeul National "George Enescu", institutie din subordinea Ministerului Culturii si Cultelor. Croitoru a impresionat juriul, castigand concursul organizat la Palatul Cantacuzino, actualul sediu al Muzeului "George Enescu" din Bucuresti, cu unanimitate de voturi. "A cantat, pe vioara proprie, fragmente la solicitarea comisiei din repertoriul impus in concurs, Bach, Enescu, Chausson si Ceaikovski. Apoi, la solicitarea juriului, Gabriel Croitoru a cantat si pe vioara Guarnieri. Juriul a deliberat prin vot, in unimitate, atribuirea viorii lui Gabriel Croitoru", a declarat Laura Manolache, directorul Muzeului Enescu si membru al juriului. Gabriel Croitoru a fost audiat de un juriu format din: violonistul Stefan Gheorghiu, violonistul Daniel Podlovschi, violoncelistul Marin Cazacu, dirijorul Horia Andreescu si Laura Manolache, directorul Muzeului "George Enescu". Muzicianul va primi in folosinta vioara Guarnieri, in baza unui contract si a unui Regulament, pentru o perioada de trei ani. Contractul va fi incheiat in termen de 60 de zile lucratoare de la data semnarii procesului-verbal de consemnare a rezultatului de catre membrii comisiei de concurs.

Abordarea lui este una dintre cele mai respectate autoritati in Commedia dell’Arte. A dezvoltat o metoda de lucru cu actorul extrem de apreciata de publicul profesional din intreaga lume. Invitat de ICRNY, Niky Wolcz a strans in jurul sau fosti si actuali studenti pentru a pune in scena primul spectacol-demonstratie al metodei sale in Commedia dell’Arte. 

Securitatea aeriana si cea maritima in timpul Summitului NATO vor fi asigurate de Ministerul roman al Apararii, impreuna cu forte ale NATO si ale unor tari membre NATO. Vor fi suplimentate avioanele politiei aeriene, 24 de ore din 24 (aeronave de vinatoare si elicoptere) alaturi de aparate ale Fortelor Aeriene SUA din Europa si aeronave NATO de supraveghere aeriana (AWACS). Va fi interzis zborul in Bucuresti, cu exceptia traficului aerian general si situatii de urgenta pentru salvarea unor vieti omenesti. Vor participa „un numar important“ (numarul exact este secret din motive de securitate - n.r.) de aeronave de lupta, de evacuare medicala, de transport, radare si rachete antiaeriene, nave de lupta si echipamente pentru suport logistic, forte speciale si ale Directiei de Informatii a Apararii, specialisti in interventii antiteroriste, ca si experti in domeniul NBC (aparare nuclearo-biologico-chimica), geniu si scafandri EOD (controlul mecanismelor explozive). Joi, 18 avioane militare cu armament si cel mult 500 de militari americani au primit autorizatia de a survola Bulgaria. In actiunile Ministerului Apararii vor fi implicate 4.000 de persoane.
Adrian Cioroianu a spus ca tara noastra va sustine la summit parteneriatul dintre NATO si cele trei tari balcanice: Serbia, Bosnia-Hertegovia si Muntenegru, in acest caz ceva probleme fiind in cazul Serbiei.

Automobile Craiova a devenit, oficial, membru al grupului Ford. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a incasat suma de 57 de milioane de euro pentru pachetul de actiuni, reprezentand 72,4% din capitalul companiei romanesti. Tranzactia se va finaliza vineri 21 martie, la Craiova. Presedintele Traian Basescu a ajuns, vineri dimineata, la Craiova, unde va participa la ceremonia de preluare a Automobile Craiova de catre producatorul american de autoturisme Ford.Ceremonia este programata sa se desfasoare la ora 12.00, in prezenta directorului general al Ford Europa, John Flemming si a premierului Calin Popescu Tariceanu. La eveniment va lua parte si ambasadorul SUA la Bucuresti Nicholas Taubman. Contractul de privatizare a Automobile Craiova a fost semnat in luna septembrie 2007, la salonul auto de la Frankfurt. Ford a promis ca va investi 675 de milioane de euro pentru modernizarea fabricii si pentru suplimentarea numarului de angajati. Preluarea societatii craiovene de catre Ford Europa a intarziat un an, deoarece Comisia Europeana a deschis, in toamna anului 2007, o investigatie cu privire la acest caz. In februarie 2008, ancheta s-a finalizat si Comisia a cerut Guvernului Romaniei sa recupereze 27 de milioane de euro de la Automobile Craiova, reprezentand un ajutor de stat ilegal, acordat constructorului american. Termenul de plata nu a fost inca stabilit. Dupa finalizarea anchetei, in februarie 2008, Comisia a solicitat Guvernului sa recupereze 27 de milioane de euro de la Automobile Craiova. Suma reprezinta, potrivit oficialilor europeni, ajutor de stat acordat ilegal consructorului american. Termenul de plata nu a fost inca stabilit.

Nu e cazul ca reluam argumentatiile deja cunoscute. Vom spune doar ca, spre deosebire de aceste state, neutralitatea R. Moldova este consecinta unei infrangeri, nu a unei decizii libere. Neutralitatea R. Moldova este rationalizarea unei stari de fapt, adica o tentativa de a explica / defini ulterior un fapt petrecut peste capacitatea de control a Chisinaul. Si cum ocupatia militara trebuia sa poarte un nume, i s-a dat numele de neutralitate. Spre deosebire de majoritatea statelor din fosta URSS, Chisinaul, infrant de Imperiu sau extensiile lui dupa destramarea acestuia, a ales neutralitatea ca nume pentru ocupatie si pentru a doua etapa a confruntarii cu Imperiu, dupa cea a infrangerii militare propriu-zise. Spunem a doua, pentru ca, dupa ce a pierdut intr-o confruntare militara inegala o parte a teritoriului sau, R. Moldova a decis ca singura cale de a o recapata este declararea / acceptarea unilaterala a neutralitatii. Si astazi Chisinau se afla tot in aceasta etapa, chiar daca, se pare, s-a ajuns la un apogeu in acest parcurs complet ineficace pana in prezent. Caci Moscova, abila, sugereaza ca „neutralitatea” perorata atata vreme de catre Chisinau, in pofida oricaror evidente, si-ar putea da astazi roadele. Cu o singura conditie: ca aceasta sa fie garantata permanent si international. (Aproximativ ceea ce ceruse prin 2004, fara nici un succes si in alt context geopolitic, presedintele Voronin.)
Unii ar putea exclama: am ajuns astfel, in sfarsit, la momentul zero. Adica exact acela de la care au inceput state neutre precum cele trei pomenite mai sus sa-si asume statutul de tara neutra, adica o neutralitate negociata si convenita intre marile puteri, SUA si URSS, la acel moment. Astazi, R. Moldova s-ar afla in situatia similara.
Dar acest mod de a privi chestiune este un sofism, caci de data asta situatia este diferita. Net diferita. Pentru a se ajunge in situatia statelor mai sus pomenite si in cazul R. Moldova, este nevoie incontestabila de cateva lucruri: intai, de retragerea trupelor straine care stationeaza pe teritoriul sau fara acceptul statului „gazda”; doi, de o dezbatere corecta si transparenta despre neutralitate in randul cetatenilor R. Moldova; si abia in al treilea rand, eventual, o purcedere la garantii pentru implementarea unei eventual decizii de neutralitate asumata si acceptata colectiv. Dar situatia prezenta, cum bine se poate remarca, este departe de a semana cu tabloul ideal de mai sus. Practic, se doreste de catre adeptii acestui punct de vedere trecerea directa la pasul al treilea, fara garantii ca primul se va produce in termene rezonabile si cu ignorarea completa a celui de-al doilea.
Dar aceste distorsiuni sunt evidente in peisaj. Si de aici imposibilitatea garantarii neutralitatii internationale permanente de catre actorii euro-atlantici, in special SUA. Concretizand ceea ce am spus pana acum, doua sunt ratiunile fundamentale.
In primul rand, argumentul extern (geopolitic). Garantarea neutralitatii permanente ar fi o recunoastere fara rest a victoriei militare a Federatiei Ruse de la inceputul anilor 90 (conform Deciziei CEDO din 2004 in dosarul („Ilascu versus Federatia Rusa si R. Moldova”), intr-un spatiu pe care aceasta, prin prelungirile ei militaro-politice, il controleaza abuziv. In realitate, garantarea internationala a neutralitatii ar insemna a doua victorie a Moscovei in razboiul din 1992 si blocarea pe termen nedefinit a inaintarii frontierei occidentale intr-un spatiu care nu poate fi condamnat sa traiasca permanent contra naturii sale euro-atlantice.
In al doilea rand, argumentul intern (democratic). Un stat precum America, campion declarat al drepturilor omului si a democratiei, nu poate face dintr-o decizie conjuncturala - chipurile, a intregului popor care traieste in stanga Prutului – una vesnica. Altminteri spus, Washington-ul nu poate „garanta permanent” neutralitatea R. Moldova, pentru ca nu poate garanta de-a pururi „dorinta” de astazi a cetatenilor R. Moldova, „intrupata” intr-o Constitutie adoptata cu trupe straine ilegal aflate pe teritoriul statului. Caci dorinta prezenta a cetatenilor – chiar daca am presupune, fortand lucrurile, ca este genuina - este cea de astazi, fara vreo garantie ca ea va ramane identica si maine. Constitutia nu este un text sfant, revelat, asa ca schimbarea ei este la dispozitia oamenilor. Care o pot modifica, tocmai in conformitate cu normele constitutionale. Daca astazi o asemenea optiune pare implauzibila, cine ne garanteaza ca maine va fi la fel? Asa cum implauzibila parea si optiunea covarsitoare pro-europeana a cetatenilor R. Moldova prin anii 90. De ce, atunci, garantii permanente la o stare de fapt care nu e deloc asa?
In concluzie, ideea insasi de „garantii internationale permanente” este un sofism menit sa rationalizeze, pentru a doua oara, ocupatia ruseasca din R. Moldova. Si de data asta cu mainile occidentale.
Dar asta, evident, nu se poate.
Dan Dungaciu, Flux

Potrivit portalului Unimedia,  toata prezentarea a durat maximum un minut, dupa care presedintele Voronin a parasit sala Parlamentului. In timp de doua saptamani urmeaza sa fie propus cabinetul de ministri.

Gabriel Rusu, ai intrat oficial in campanie electorala. Cum ne vei convinge sa te votam?
Mi-ar fi facut o deosebita placere sa fiu sprijinit de romani, dar tinand cont ca sunt foarte putini cei care s-au inscris pe listele electorale la Roma, votul romanilor nu va putea determina alegerea unui candidat la Consiliul Comunal. Din pacate multi dintre acestia nu au reusit sa se inscrie pe liste din anumite motive obiective: orarul de deschidere a unui singur birou electoral nu permitea unui muncitor sa ajunga in timp pana acolo; o perioada relativ scurta de timp pentru a se inscrie si publicitate ai informare insuficiente asupra acestui drept.
Speranta de a fi votat a ramas in cetatenii italieni. Sunt constient ca nu va fi usor, mai ales in aceasta perioada dificila pentru romanii din Italia. Multe persoane ma cunosc sau mi-au urmarit activitatea in acesti ani si mi-au apreciat implicarea in folosul intregii comunitati din Roma, regasindu-se deseori in idealurile urmarite de mine. Cat priveste programul meu electoral, el cuprinde in general acele valori in care am crezut mereu si pe care am incercat sa le afirm: apararea drepturilor civile, solidaritatea cu cei nevoiasi si emarginati, promovarea valorilor culturale si spirituale, promovarea dialogului, inserarii sociale si a convietuirii intre persoane de nationalitati, culturi si religii diferite.
Cum vei face ca mesajul tau sa ajunga la alegatori?
Organizand intalniri in cartierele din Roma, vorbind cu oamenii (tineri, adulti si batrani) pe strada despre politica pe care doresc sa o conduc in Consiliul Comunal si mai ales ascultand problemele fiecaruia pentru a le putea expune eventual in dezbaterile consilare.
Noi suntem romani. Ce ne intereseaza pe noi de primaria lor si de consiliul lor?
Chiar daca suntem romani, suntem si cetatenii acestui oras si avem datoria civica de a participa activ la viata sociala si politica. Ceea ce nu se prea intampla. Primaria "lor" este si primaria noastra, a acelora care au ales sa traiasca aici. Multi dintre romani isi dau seama de importanta acestor lucruri numai atunci cand se confrunta personal cu anumite probleme de ordin birocratic sau sociale. Trebuie sa fim constienti ca daca beneficiem de anumite drepturi intr-o tara straina, este datorita unor persoane care au luptat in trecut pentru ca aceste drepturi sa ne fie garantate in ziua de azi. Iar noi avem datoria sa le asiguram continuitatea pentru cei ce vor veni dupa noi sau pentru fiii nostri care vor trai aici. Daca insa vom ramane mereu indiferenti la ceea ce se intampla in jurul nostru, fara a ne implica, nu vom putea pretinde pe viitor sa fim aparati, reprezentati sau luati in consideratie.
Am publicat o serie de materiale in Gazeta Romaneasca despre candidatura ta. Ai primit vreun feedback de la cititori?
Am ramas placut impresionat de faptul ca am fost contactat de nenumaratI romani care doreau sa afle mai multe amanunte despre cum pot participa la aceste alegeri, pentru ca nu stiau despre oportunitatea de a vota. Majoritatea telefoanelor le-am primit de la romani aflati in allte orase ale Italiei care doreau sa ma sustina prin votul lor. Acest lucru nefiind posibil la alegerile administrative i-am sfatuit sa se inscrie totusi pe listele electorale unde isi au domiciliul si sa acorde increderea lor candidatilor din acea localitate care acorda atentie si problemelor emigrantilor. Oricum, le multumesc tuturor pentru intentia de a ma sprijini.
Avem trei partide romanesti fondate in Italia care insa nu se vad Avem sau nu greutate politica?
Nu pot judeca activitatea acestor partide. Personal nu sunt de acord cu infiintarea pertidelor pe criterii etnice. Politica , pentru cine doreste si e in stare sa o faca ar trebui facuta in partidele italiene, singurele care pot oferi sansa afirmarii unor principii in viata politica a Italiei. Greutatea politicii vine din unitate colectiva si intentii. Altfel se risca o mare pierdere de timp si de energie.
Ramona Badescu nu candideaza cu aliatii comunistilor. Tu esti comunist?
Nu sunt nici de dreapta, nici de stanga si nu fac politica partidelor. Singura politica e care doresc sa o fac este aceea a apararii drepturilor strainilor.In orice caz, comunismul din Italia nu are nimic in comun cu cel trait in Romania pe timpul dictaturii. Urez tuturor candidatilor romani mult succes la alegeri. Ar fi ceva extraordinar ca macar unul dintre noi din Italia sa castige.

„Economia subterana este cea care atrage imigratie ilegala, functionala pe o piata de serie B, si care face concurenta neloiala companiilor oneste. Aceasta zona care acopera sute de mii de persoane nu poate fi eliminata cu expulzarile in masa, de altfel interzise prin conventiile internationale: sunt persoane care lucreaza deja si traiesc in Italia si care au un angajator (peste 550 de mii) care a prezentat cererea, ca urmare a decretului flussi 2007”. Loy subliniaza ca „aceasta realitate a determinat pe cei trei secretari generali ai CGIL, CISL si UIL sa solicite lui Prodi un nou decret flussi. Faptul ca nu o va face nu va rezolva problema”. „Imigratia nu este nici de dreapta nici de stanga, ci este o oportunitate pentru viitorul Italiei” conchide sindicalistul. „Din acest oriv, UIL propune ca cine va castiga alegerile sa emita un decret Flussi 2008 si ca noul Guvern sa imbunatateasca legea privind imigratia, inasprind lupta impotriva imigratiei ilegale si economiei subterane” a  mai adaugat Loy.

 In perioada 13-16 martie Accademia a organizat RomaniaFilmFest, prima mostra de cinematografie romaneasca, eveniment gazduit de Casa del Cinema din Roma. In deschiderea Festivalului a avut loc si o masa rotunda care a oferit celor interesati o cheie de lectura a fenomenului si ocazia de a se intalni cu unii dintre protagonistii “noiului val” cinematografic romanesc. La masa rotunda au participat regizorii Catalin Mitulescu, Bogdan Mustata (tanarul castigator al Ursului de Aur la Berlin), scenaristul Tudor Voican si actrita Maria Dinulescu, intr-o intalnire moderata de profesoara Manuela Cernat, de la UNATC Bucuresti. RomaniaFilmFest a inclus difuzarea a cinci lung metrraje (“Cum am petrecut sfarsitul lumii” de Catalin Mitulescu; “La est de Bucuresti” de Corneliu Porumboiu, “Galezul decapitat” de Radu Gabrea, “Moartea domnului Lazarescu” de Cristi Puiu si “Califormnia Dreamin’” de Cristian Nemescu), un documentar (“Non te la prendere, ma.” De Adina Pintilie) si o bogata sectiune de scurt-metraj. Evenimentul s-a desfasurat sub patronajul Comunei di Roma si a beneficiat de sprijinul Institutului Cultural Roman si Universitatii de Arta Teatrala si Cinematografica “I.L Caragiale” din Bucuresti.