{mosimage}Romanii romano-catolici si cei protestanti serbeaza astazi Invierea Domnului, Mantuitorul Isus Christos. Cea mai impresionanta ceremonie a fost oficiata in Basilica San Pietro din Vatican, de catre Papa Benedict al XVI-lea.
Slujba a inceput sambata seara, de la ora 22.00. Ceremonia religioasa a strans sute de mii de pelerini, intre care si mii de romani din Italia dar si din Romania.

{mosimage}Preşedintele Vladimir Voronin a răspuns luni, în cadrul unei conferinţe de presă, la întrebările jurnaliştilor privind actualităţile din Republica Moldova. Vă prezentăm în continuare răspunsurile integrale, pe care Voronin le-a oferit jurnaliştilor.

- Sunteţi mulţumit de rezultatul alegerilor din Adunarea Populară a Găgăuziei?

- Nu pot să spun că sunt mulţumit, pentru că încă nu s-au terminat alegerile. Ceea ce s-a întâmplat în primul tur noi am prognozat. Însă sunt ferm convins că forţele democratice, patriotice, care doresc cu adevărat să dezvolte Găgăuzia în cadrul familiei statutului nostru integru, vor obţine în turul doi majoritatea. Iar Adunarea Populară va fi formată din personalităţi care vor pune în prim-plan problemele dezvoltării social-economice a Găgăuziei, nu politizările sau alte chestiuni care au uneori loc în această regiune.

Să conlucrăm cu opoziţia

- Judecând după raport şi după notele pe care le-aţi dat partidelor de opoziţie, nu prea au rămas partide în care mai aveţi încredere. Cu cine totuşi ar fi să colaboraţi, după 2009, în condiţiile în care aţi admis şi dumneavoastră că nu este o idee fantastică să vă pomeniţi în opoziţie sau să nu aveţi majoritatea constituţională în următorul Legislativ şi să fiţi nevoit să realizaţi o coaliţie, care să pună în practică programul pe care îl aveţi?

- În raport eu am numit Opoziţia, utilizând, la general, acest cuvânt şi nu am specificat vreun partid anume. În activitatea noastră cotidiană de partid, toate acele persoane care au sarcinile respective, conlucrează cu multe din aceste partide de opoziţie. Se lucrează, în mod normal, pe mai multe chestiuni, consultări etc., însă cum o să fim noi organizaţi pe mai departe cred că vom şti atunci când ne vom apropia mai mult de campania electorală. Aveţi dreptate că nici astăzi nu este bine de aruncat cu pietre şi de a nu conlucra cu nimeni. Acest lucru se produce pentru că este un lucru normal, de fiecare zi.

Marian Lupu este şi va fi în echipa PRCM

- Va face parte Marian Lupu din noua echipă care va contribui la reformarea PCRM?

- Domnul Lupu este în echipă şi a fost în echipă tot timpul de când noi suntem la guvernare. Marian Lupu a fost propus de noi la toate posturile pe care le-a deţinut în Ministerul Economiei şi Comerţului. Marian Lupu a fost propus de Comitetul Central şi susţinut de fracţiunea comuniştilor atunci când a fost ales în funcţia de preşedinte al Parlamentului. Marian Lupu este ales membru al Comitetului Central. Pentru o persoană care are mai puţin de un an stagiu de membru de partid, aceste lucruri reprezintă o avansare substanţială în ierarhia de partid. De aceea, Marian Lupu este şi va fi în echipă.

Nu trece nicio zi în care problematica transnistreană să nu fie abordată

- Săptămâna trecută, într-un interviu pentru „Kommersant" v-aţi referit la perspectivele soluţionării diferendului transnistrean. Care sunt procesele pe care le veţi utiliza în soluţionarea acestei probleme?

- Toate procesele care au loc în direcţia soluţionării diferendului transnistrean, după întrevederea din 21 ianuarie cu preşedintele Vladimir Putin, cunosc o dinamică pozitivă. Asta în primul rând. În al doilea rând, în fiecare zi se întâmplă câte ceva. Acest „ceva" nu reprezintă obligatoriu ceva răsunător, ceva de proporţii, nu neapărat duc la rezultatele pe care noi, toţi împreună, le aşteptăm. Au loc consultaţii, întrevederi şi pe linia OSCE, şi în ceea ce priveşte relaţiile bilaterale. Vă amintiţi că, săptămâna trecută, deşi eram foarte ocupat, m-am întâlnit cu prim-adjunctul ministrului de Externe al Ucrainei, domnul Vasilovschi. Apropo, el va fi numit ambasador al Ucrainei la Buxelles şi asta a fost şi un fel de întrevedere de rămas bun. Am discutat doar despre problematica transnistreană. Tot săptămâna trecută, au avut audieri pe problema teritoriilor nerecunoscute, cum sunt acestea numite în Duma de Stat. Chiar dacă aceste rezultate nu sunt chiar sută la sută cele pe care le aşteptam, cu toate acestea, au fost cele mai importante, dacă ne raportăm la dinamica tuturor anilor care s-au scurs şi în care această problemă a fost abordată de către Duma de Stat. Pentru prima dată în Duma de Stat s-a enunţat că Republica Moldova trebuie să fie un stat unitar, că acest lucru trebuie să-l înţeleagă Transnistria şi că trebuie să se facă tot posibilul ca această unitate să fie realizată. Este foarte important. Asemenea evenimente au loc, practic, în fiecare zi. Într-o mai mare sau mai mică proporţie. Sunt preconizate şi alte măsuri care urmează să fie realizate, în viitorul apropiat. Poate chiar în următoarele zile vom ajunge la ceva nou în această chestiune. Într-un cuvânt, nu trece nicio zi în care problematica transnistreană, în lucrul nostru zilnic, să nu fie abordată.

    Legea din iulie 2005 privind statutul regiunii transnistrene este una bună, modernă şi nu necesită a fi schimbată, pentru că nu există o astfel de necesitate

- Igor Smirnov a fost de acord să poarte negocieri direct cu dumneavoastră. Care ar fi mecanismul pentru a purta aceste negocieri?

- Dumneavoastră mă completaţi în ceea ce spuneam anterior. Repet: în fiecare zi se produce câte ceva în această direcţie. Deocamdată, nu există un mecanism care să arate cum acest lucru se va produce. Probabil că, iniţial, se va produce la nivelul persoanelor care se gândesc cum să fie organizate aceste negocieri. Ulterior, aceste întrevederi vor fi organizate între oficialităţi de alt nivel. La distanţă, prin intermediul metodelor moderne de comunicare, pot fi făcute multe afirmaţii. Însă un numitor comun poate fi găsit doar la masa de negocieri. Iar acest lucru se face fizic, nu prin intermediul Internetului.

- Ce ar trebui să înţelegem în urma întrevederii lui Serghei Lavrov cu preşedintele Transnistriei, cum scrie în comunicatul Ministerului rus de Externe? După afirmaţiile făcute în „Kommersant", aţi putea totuşi preciza dacă sunteţi gata de a prelua dialogul de la egal la egal cu Smirnov, aşa cum insistă şi Ministerul rus de Externe?

- Eu nu pot să comentez mai mult decât aţi citit şi dumneavoastră despre întrevederea domnului Lavrov cu Igor Smirnov. Nu pot comenta care este subtextul, ce a mai fost, ce s-a mai vorbit. Cunoaşteţi că comunicatele sunt cu mult mai scurte decât se discută. Noi nu dispunem de o informaţie mai directă, nici Ambasada Federaţiei Ruse în Moldova nu ne-a informat mai mult decât ceea ce este în mass-media. În ceea ce priveşte noţiunea „de la egal la egal" aici este mai complicat şi mai serios decât pare. Trebuie să clarificăm despre care egalitate se vorbeşte.

- În ce măsură se ţine cont de prevederile legii din 2005 privind statutul Transnistriei, în contextul actualelor negocieri privind reglementarea transnistreană?

- În ceea ce priveşte legea din iulie 2005, privind statutul regiunii transnistrene, aceasta este una bună şi nu necesită a fi schimbată, pentru că nu există o astfel de necesitate. Este o lege absolut modernă, care include toate aspectele dreptului internaţional, toate normele şi aspectele convenţiilor europene. Această lege a fost expertizată din toate punctele de vedere şi corespunde întru totul cu aceste norme. Problema constă în faptul că cineva este interesat să se amestece, să schimbe ceva şi să revină iar la conceptul de federalizare. Acest lucru nu se va produce. Pur şi simplu, nu se va produce. Nimeni nu va pune în astfel de termeni această problemă. Încă o dată vă reamintesc (presei din Federaţia Rusă - n.n.) ce a afirmat Alexei Ostrovski, care este din Partidul Liberal Democrat al lui Vladimir Jirinovski, care a menţionat că Republica Moldova va fi un stat unitar, iar Transnistria trebuie să facă parte din acest stat unitar. De aceea, nu pot exista nici un fel de alte interpretări. În afară de asta, eu încă o dată repet pentru voi, pentru toţi, nu doar pentru mass-media din Rusia: de aceste documente „la pachet", pe care le avem astăzi, au luat conştiinţă SUA, Uniunea Europeană, OSCE, Ucraina, Federaţia Rusă. Ei cunosc situaţia din Transnistria şi aici repet cele afirmate în ziarul „Kommersant": împuternicirile care le au transnistrenii la capitolul autonomie sunt chiar mai mari decât autonomiile regiunilor din Federaţia Rusă. Dacă transnistrenii, în procesul de negocieri, în formatul 5+2, vor găsi ceva cu care noi toţi vom fi de acord, va fi în regulă. Dacă însă se vor propune alte variante decât cele care se conţin în acest text, de exemplu, „vrem federaţie" sau alte condiţii, în acest caz vom călca pe aceeaşi greblă şi ne vom întoarce înapoi în perioada Snegur şi Iliescu din anul 1992.

- Dumneavoastră afirmaţi că este nevoie de garantarea neutralităţii de către actorii internaţionali importanţi. Înţelegem că şi Rusia este pe această listă. Presupune acest lucru şi o retragere automată a trupelor ruseşti din Transnistria?

- În primul rând, nu este vorba de garantare, ci de recunoaştere a statutului de neutralitate. Noi nu avem nevoie ca cineva să ne garanteze această normă constituţională a ţării noastre. Dacă noi abordăm astfel problema, atunci este subminată suveranitatea statului. Este foarte important ca noi să cunoaştem acest lucru. Mai departe, totul decurge din aceste raţiuni. V-aş ruga foarte mult să nu se confunde, deoarece cineva, nu ştiu cu ce scopuri, insinuează că asta (neutralitatea - n.n.) înseamnă adio Uniunea Europeană. Foarte mulţi dintre dumneavoastră aţi participat la conferinţa de presă a adjunctului secretarului general al NATO, Robert Simmons, care a efectuat recent o vizită la Chişinău, unde acesta a explicat clar că integrarea în Uniunea Europeană nu depinde de integrarea în NATO. Este clar că se pun nişte capcane în jurul problemei transnistrene. În ce priveşte retragerea trupelor. Noi solicităm ca trupele armate şi tot armamentul să fie scos de pe teritoriul Republicii Moldova. Şi acest lucru noi îl cerem în cadrul negocierilor cu toţi reprezentanţii formatului de negocieri 5+2. După ce va fi luată decizia că aceste documente corespund tuturor normelor, vor fi aplicate toate aceste mecanisme: armata se evacuează, iar noi începem a hotărî problemele conform mecanismului de garanţii economice, vamale, bancare, sociale etc. În pachetul respectiv de documente este prevăzut tot acest mecanism.

- Sunteţi invitat să participaţi la inaugurarea noului preşedinte al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev. Cum vor evolua relaţiile cu noul preşedinte sau preferaţi să continuaţi dialogul cu premierul Putin?

- Într-adevăr, am primit deja invitaţie de la Putin să particip la inaugurarea preşedintelui pe data de 7 mai. Eu sper că relaţiile vor fi în continuare normale, aşa cum au fost şi în cazul lui Putin, cu excepţia anului 2003, în cazul aşa-zisului Memorandum Kozak. Dumneavoastră cunoaşteţi că este vorba de o preluare a tuturor concepţiilor de dezvoltare a Rusiei, iar noul preşedinte Medvedev va prelungi acea politică pe care a promovat-o Putin, timp de opt ani de zile. Dacă aţi observat, în unul dintre ultimele interviuri ale domnului Medvedev, el a precizat că o atenţie deosebită va acorda dezvoltării relaţiilor cu ţările CSI, iar prima sa vizită, în calitate de preşedinte, va fi în una din ţările CSI.

- Se spune că veţi participa la summitul NATO care va avea loc la Bucureşti, în luna aprilie. Care este programul acestei vizite? Aveţi programată o întrevedere cu preşedintele Traian Băsescu?

- Voi participa la acest summit. Noi (autorităţile Republicii Moldova - n.n.) participăm la acest summit fără vreun statut, deoarece noi colaborăm cu NATO prin intermediul programului IPAP, iar la acest summit sunt invitate toate ţările care au cu NATO un astfel de program. În ceea ce priveşte întrevederile pe care le voi avea la Bucureşti, vreau să spun că, deocamdată, nu dispun de agenda întrevederilor.

- Ce măsuri vor fi luate în privinţa judecătorilor care au cauzat pierderi de milioane la CEDO?

- Este problematic să răspund la această întrebare. Există statutul judecătorului, există legi la care se conformează tot sistemul judecătoresc din ţară. Iar propunerile care vin dintr-o parte sau alta că judecătorii trebuie pedepsiţi, penalizaţi sunt doar vorbe, doar propuneri. În orice caz, dacă aceste chestiuni nu vor fi legalizate prin modificări în legislaţia naţională, nu o să fie nimeni amendat, penalizat ş.a.m.d. Eu nu cred însă că Parlamentul va ajunge la acest lucru, deoarece există practica europeană. Or, aici, nu în fiecare caz este vinovat judecătorul. Majoritatea cazurilor pentru care noi suntem penalizaţi la CEDO ţin de executarea sentinţelor judecătoreşti şi nu de calitatea deciziilor judecătoreşti. Majoritatea cazurilor, peste 40 la sută. Noi trebuie să analizăm toate aceste cazuri şi să vedem unde pierdem şi din ce considerente pierdem aceste procese la CEDO. Eu cred că, treptat, în câţiva ani de zile, noi o să învăţăm să facem concluziile respective şi o să ne ridicăm la nivelul când educaţia noastră, a tuturor, nu doar a judecătorilor, care reprezintă doar faza finală, va fi una normală. Toate conflictele pot fi soluţionate până a se ajunge la judecător şi, mai ales, la CEDO. În afară de aceasta, cunoaşteţi că, în prezent, în Parlament se discută problema cum de implicat Curtea Constituţională în aceste probleme, ca să devină o instanţă la care cetăţenii noştri să se poată adresa în situaţii concrete. Bineînţeles nu în fiecare caz, deoarece astfel Curtea Constituţională şi-ar schimba destinaţia.

Suntem obligaţi să reformăm Procuratura

- Una dintre restanţele Republicii Moldova, pentru care suntem în continuare monitorizaţi de Consiliul Europei, este reforma Procuraturii. În ce măsură această reformă poate fi realizată în actuala legislatură?

- Da, avem această restanţă privind reformarea Procuraturii. Noi am studiat practica ţărilor europene, în primul rând a membrilor UE, referitor la legislaţia care reglementează activitatea acestei instituţii în ţările membre UE. Avem deja pregătite propuneri, decizii, proiecte, urmează doar să luăm o decizie politică, aş spune eu, mai dură şi mai concretă. Pentru că unii nu vor să cedeze acele împuterniciri cu care s-au deprins, iar alţii nu pot să-i convingă să facă acest lucru. Problema aceasta este plimbată dintr-o fracţiune parlamentară în alta, dintr-o comisie în alta. Trebuie luată o decizie definitivă, pentru că tot acest sistem administrativ, din care face parte şi Procuratura, trebuie să activeze în concordanţă cu Constituţia Republicii Moldova. Suntem obligaţi să facem acest lucru, altfel rămânem cu o restanţă, care este foarte veche. Or, această obligaţie faţă de Consiliul Europei trebuie onorată.

A consemnat Nicolae FEDERIUC, AP FLUX

Manifestarea, organizata in colaborare cu Soprintendenta pentru Basilicata si Muzeul National Arheologic din Potenza, care poarta numele ilustrului arheolog roman, isi propune sa onoreze memoria unuia dintre cei mai reprezentativi membri ai Scolii Romane din Roma, activ aici intre anii 1935-1942, reprezentant de seama al traditiei de studii clasice initiate de Vasile Parvan si continuator al acesteia in perioada dificila de dupa instaurarea regimului totalitar in Romania. Prin aceasta manifestare se doreste evocarea personalitatii si activitatii complexe de arheolog si profesor, precum si implicarea sa valorificarea muzeala si protectia patrimoniului arheologic, abordand acele domenii stiintifice pentru care Dinu Adamesteanu a manifestat un constant interes: cercetarea arheologica a lumii grecesti din Dobrogea, Sicilia si Magna Grecia, raporturile dintre colonistii greci si mediul autohton, aerofotografia si topografia arheologica, valorificarea muzeala si protectia patrimoniului arheologic. Importanta proiectului consta in intarirea colaborarii cu prestigioase institutii stiintifice italiene (Ministero dei Beni Culturali, reprezentat de soprintendentii patrimoniului arheologic al capitalei italiene, respectiv, al Basilicatei), dar si straine prezente in Italia (Ecole française de Rome, Deutsches Archäologisches Institut). Pe de alta parte, marcheaza o prima manifestare de anvergura desfasurata cu sprijinul Asociatiei Internationale de Studii Clasice, prestigios forum de cultura care reuneste cele mai prestigioase institute si academii straine din Roma, la care Accademia di Romania a aderat din acest an, reintrandu-si, astfel, in rosturile normale, dorite de fondatorii sai, in frunte cu Vasile Parvan. Institutul Cultural Roman sustine, material, manifestarea. La lucrarile colocviului si-au anuntat participarea cu importante contributii stiintifice nume grele in domeniul arheologiei si istoriei: Prof. Dr.-Ing. Dr. h.c. Dieter Mertens, director al Institutului Arheologic German din Roma, prof. Michel Gras, director al Scolii Franceze din Roma, Prof. Angelo Bottini, seful soprintendentei arheologice Roma, Prof. Francesco D'Andria (Scuola di Specializzazione in Archeologia classica e medievale „Dinu Adamesteanu”, Università di Lecce), Dr. Alfonsina Russo (Soprintendenza ai Beni Archeologici della Basilicata), Dr. Marcello Tagliente, Director la Museo Archeologico Nazionale della Basilicata "Dinu Adamesteanu", Potenza, Dr. Irene Berlingò (Soprintendenza per i Beni Archeologici per l'Etruria meridionale), Dr. Salvatore Bianco (director, Museo Archeologico Nazionale della Siritide, Policoro), Prof. Liliana Giardino (Università di Lecce), Elena Lattanzi (Soprintendenza Beni Archeologici per la Calabria), Prof. Piero Orlandini (Universita’ degli studi Milano), Prof. Attilio Stazio (Presedintele Institutului Italian de Numismatica), Dr. Giuliana Tocco (Soprintendente ai Beni Archeologici della Basilicata). Dinu Adamesteanu s-a nascut la 25 martie 1913 la Toporu (Romania), urmeaza studii universitare la Universitatea din Bucuresti (unde obtine licenta in litere in 1938), specializandu-se in istorie si arheologie antica, sub conducerea prof. Scarlat Lambrino. Isi continua formarea la Roma, la Scoala Romana (1939-1942) si la Universitate, unde obtine o a doua licenta in 1945. Inca din anul 1935, participa la sapaturile arheologice de la Histria, primul santier din Romania unde se recurge la fotografia aeriana. Din 1949 conduce importante cercetari in Sicilia, care impune utilizarea fotografiei aeriene in cercetarea arheologica. Conduce misiunea arheologica italiana in Orient, la Ghazi (Afganistan, 1959-1960) si participa la sapaturile de la Caesarea (Israele, 1963). In calitate de prim soprintendent al Basilicatei (1964-1977), initiaza un amplu program de cercetari arheologice interdisciplinare, impreuna cu universitati italiene si straine, aducand la lumina marile cetati grecesti de la Metaponto si Siris Herakleia, centrele italice de la Vaglio, Satriano, Melfi, coloniile latine Grumentum si Venusia. Sub atenta sa indrumare sunt restructurate muzeele de la Metaponto, Matera, Policoro si Melfi; este, pe drept cuvant, considerat fondatorul arheologiei in Basilicata. Din 1971 preda la universitatea din Lecce, e ales seful catedrei de topografie antica (1980) si director al departamentului de Arheologie si Istorie Antica. Pentru exceptionalele merite stiintifice si didactice i-au fost conferite numeroase premii si diplome (Premio Feltrinelli - Accademia dei Lincei, Palmes Académiques - Republica Franceza, Fellow of the British School of Rome), a fost ales membru a numeroase societati si institutii academice italiene si straine (Pontificia Accademia Romana di Archeologia, Istituto di Studi Etruschi, Association Internationale des Etudes Classiques, Deutsches Archaologisches Institut, Society of Antiquaries of London, Societé des Etudes Latines – Paris etc.). La 10 noiembrie 1992 a fost ales membru de onoare al Academiei Romane. Dinu Adamesteanu a ales sa traiasca si sa isi desfasoare activitatea in Italia, dar legaturile cu tara au fost permanente, materializate in sprijinirea constanta a numerosi arheologi romani. A locuit la Policoro pana la disparitia sa, survenita la 21 ianuarie 2004. Ramane in urma sa o mare opera stiintifica, exceptionala contributie in domeniul aerofotogrametriei si in valorificarea patrimoniului arheologic si, fara indoiala, marturia unei vieti exemplare.