| Stingeti toate luminile o ora pe 29 martie |  |  |  |
| Bucuresti, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :578 | | Thursday, 27 March 2008 | {mosimage}In data de 29 martie 2008, Astroclubul Bucuresti si Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” invita bucurestenii sa se alature miscarii internationale numite Ora Pamantului, transmite Prompt Media, preluat de Romanian Global News.
Pe 29 martie, incepand cu orele 20.00 locuitori ai oraselor de pe intreg mapamondul isi vor inchide luminile. Scopul actiunii este de a atrage atentia asupra problemelor pe care oamenii le provoaca planetei lor.
Pe 31 martie 2007, 2,2 milioane de persoane si 2.100 de companii din Sidney si-au inchis luminile timp de o ora - Ora Pamantului. Acest efort comun enorm a redus consumul energetic al orasului Sidney cu 10,2 % pentru o ora, efectul echivalent al inlaturarii a 48 000 de masini de pe strazi pentru o ora. Odata cu initiativa unor puncte emblematice din Sidney precum Podul Harbour si Opera, lumea a realizat existenta pericolului ce ameninta mediul nostru inconjurator. Numeroase orase de pe glob precum Sidney, Toronto, Chicago, Tel Aviv, Copenhaga s-au afiliat actiunii din 2008, transformand un eveniment simbolic intr-o miscare globala.
|
| Alexandru Tomescu si Horia Mihail in turneu national | | | |
| Bucuresti, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :551 | | Thursday, 27 March 2008 | {mosimage}Asociatia Culturala Accendo organizeaza, sub patronajul Ministerului Culturii si Cultelor, turneul national Stradivarius, primul dintr-o serie de cinci turnee anuale dedicate exceptionalului instrument Stradivarius Elder-Voicu, transmite Romanian Global News.
Anul acesta, violonistul Alexandru Tomescu si pianistul Horia Mihail vor sustine recitaluri in 14 orase din tara si Bucuresti, in perioada 31 martie – 28 mai 2008.
Stradivarius Elder-Voicu din nou pe scena
Dupa mai bine de 10 ani, celebrul instrument revine pe scene de concert din Romania. Foarte multi vor fi uimiti vazand Stradivarius-ul “in carne si oase”: o vioara cat se poate de obisnuita, nici mai mica, nici mai mare, in niciun caz poleita cu aur sau batuta cu diamante ca sa-i justifice pretul exorbitant. Atunci unde este secretul, ce o face sa fie atat de deosebita de toate celelalte viori? Raspunsul nu este vizibil, ci mai degraba audibil: un Stradivarius exista si traieste cu adevarat doar atunci cand este cantat intr-o sala de concert, in fata iubitorilor de muzica.
Turneul va fi lansat luni, 31 martie 2008 la Teatrul National de Opereta “Ion Dacian” din Bucuresti, de la ora 19:00, prilej cu care cei doi artisti vor prezenta si primul CD intitulat Stradivarius - Encore. Seria concertelor va continua timp de doua luni in 15 orase din Romania si se va incheia, in 28 mai, tot la Bucuresti cu un recital la Ateneul Roman.
Vineri, 28 martie 2008, in foaierul Teatrului National de Opereta, de la ora 12:00, va avea loc o conferinta de presa, la care vor participa cei doi artisti precum si domnul Razvan Dinca, Director General al Teatrului National de Opereta „Ion Dacian”.
|
| Inalt Prelat roman la Montreal | | | |
| Montreal, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :575 | | Thursday, 27 March 2008 | | {mosimage}Catedrala Ortodoxa Romana Sf. Ioan Botezatorul din Montreal, primeste in zilele de 28-30 martie, a.c. Vizita Pastorala a Intii Statatorului Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane din cele doua Americi, Inalt Prea Sfintitul Parinte Arhiepiscop Nicolae si a Prea Sfintitului Parinte Episcop Vicar Casian, prilejuita de Duminica a 3-a din Sfantul si Marele Post al Pastilor, Duminica inchinata Sfintei Cruci, transmite Romanian Global News.
Programul vizitei este urmatorul: vineri, 28 martie, Slujba Sf. Maslu, la orele 18.00, cuvint de invatatura al ierarhului, simbata, 29 martie, intilniri cu diferite grupuri de credinciosi cit si cu preotii ortodocsi romani din Montreal, intilnire cu Consiliul parohial al Catedralei, toate acestea intre orele 11-15, Simbata seara, Vecernia Mare cu Litie, la orele 18.00,cuvintul ierarhului. Duminica, 30 martie, Slujba Utreniei la orele 9.00.
|
| „Drepturile omului in strada” | | | |
| Catalunia, Spania/ Romanian Global News | | Accesari :601 | | Thursday, 27 March 2008 | | {mosimage}„Drepturile Omului in strada" este un concurs de compuneri pentru copii, organizat de Institutul Drepturilor Omului din Catalunia, relateaza Adevarul in editia electronica, preluat de Romanian Global News.
La eveniment sunt invitati sa participe si copiii imigranti, tema competitiei fiind enuntarea celor 30 de puncte ale Declaratiei Universale pentru Drepturile Omului. Scopul concursului este promovarea si cunoasterea Drepturilor Omului, prin povestiri simple compuse de copii pentru copii. Cele mai bune expuneri vor fi prezentate, anul acesta, la data de 10 decembrie, cand Declaratia Drepturilor Omului implineste 60 de ani. Data limita pentru inscrierea lucrarilor este 30 iulie.
|
| Arhitecturi diplomatice romanesti. Expozitie de carte a Bibliotecii ICR Budapesta | | | |
| Budapesta, Ungaria/ Romanian Global News | | Accesari :495 | | Thursday, 27 March 2008 | | {mosimage}Evenimentul Summitului NATO la Bucuresti, este semnalat publicului budapestan printr-o expozitie de carte si presa sub genericul Arhitecturi diplomatice romanesti, deschisa intre 26 martie-6 aprilie la sediul ICR Budapesta, transmite Romanian Global News.
Expozitia ilustreaza prin cele 95 de exponate selectate din cele peste 12 000 de volume ale Bibliotecii ICR Budapesta, parcursul diplomatiei romanesti pana la evenimentul din 2-4 aprilie 2008. Sunt prezentate carti de ultima ora din domeniul relatiilor internationale si politologiei, carti de istorie, memorii, numere tematice ale unor publicatii ca Lettre Internationale, Balcanii si Europa, Dilema Veche.
|
| 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania | | | |
| Bucuresti, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :606 | | Thursday, 27 March 2008 | {mosimage}Astazi se implinesc 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania. Cu aceasta ocazie, Dorin Chirtoaca, primarul Chisinaului, se va intalni astazi cu Adriean Videanu, primarul general al Bucurestiului, transmite Romanian Global News.
Seara, cei doi vor fi prezenti la deschiderea concertului dedicat sarbatoririi a 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania, pe esplanada din fata Teatrului National Bucuresti.
Organizatia Studentilor Basarabeni, Fundatia pentru Romania si, impreuna cu Primaria Municipiului Bucuresti, vor organiza astazi, de altfel, mai multe manifestari. La mormantul membrilor Sfatului Tarii de la Manastirea Cernica, 200 de studenti basarabeni vor depune coroane de flori dupa care la orele 14 va fi organizata o dezbatere la ARCUB, unde sunt asteptate numeroase personalitati ale vietii politice si civice de pe cele doua maluri ale Prutului, iar mai pe seara, in fata Teatrului National vor concerta mai multe trupe de peste Prut, printre care si Zdob si Zdub.
Presedintele Traian Basescu va participa la vernisajul expozitiei "27 martie 1918. Arhivele Unirii" de la Institutul Cultural Roman. In cadrul acestei expozitii vor fi prezentate fotografii-document, care infatiseaza personalitati basarabene, membri ai familiei regale, ministri ai Guvernului roman, precum si articole din presa vremii. Manifestarea va continua cu o dezbatere avand ca tema Reintregirea Romaniei din martie 1918.
|
| Lacrimile Basarabiei care ard fata Romaniei si a Europei | | | |
| Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :563 | | Thursday, 27 March 2008 | {mosimage}Implinirea a 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Tara Mama, care a avut loc la 27 Martie 1918, eveniment esential in faurirea Romaniei Mari si pe care-l reactualizam in aceste randuri, ar trebui sa fie pentru noi toti un prilej de aniversare si de bucurie nationala, transmite Vocea Basarabiei, intr-un material realizat de George Alexa, din Detroit, Sua, preluat de Romanian Global News.
Din nefericire nu este si nici nu poate fi, mai ales in aceste momente cruciale pentru istoria Romaniei si a Basarabiei.Nu poate fi, pentruca, la numai 22 de ani dela marea Unire, bucuria acestei aniversari ne-a fost umbrita, de smulgerea din trupul Romaniei Mari a Basarabiei, a Bucovinei de Nord si a Tinutului Hertei, in urma monstruosului tratat dintre Hitler si Stalin, semnat de Ribbentrop si Molotov la Moscova, la 23 August 1939, care a inghetat lumea de spaima si pe baza caruia a fost lansat odiosul ultimatum sovietic din 26 Iunie 1940.
O raza stralucitoare de bucurie si de mandrie nationala a sclipit totusi in sufletele noastre, acum 67 de ani, dela recucerirea Basarabiei, a Bucovinei de Nord, a Tinutului Hertei si a Transnistriei, din ghiarele sovietice, de catre armata romana victorioasa, sub conducerea Maresalului Ion Antonescu, la 27 Iunie 1941.
Dar aceasta raza de bucurie nationala, prea trecatoare, a fost strivita la 23 August 1944, acum 64 de ani, cand Basarabia, Bucovina de Nord, Tinutul Hertei si Transnistria au fost cotropite din nou de Sovietici.
Si ca durerea umilirii noastre nationale sa fie si mai mare, aceasta noua cotropire a culminat la 1 Iunie 1946 cu martirizarea marelui nostru Erou National Maresalul Ion Antonescu, ale carui cuvinte, rostite in fata plutonului de executie: “Daca mor, este pentru Bucovina si Basarabia, de ar fi sa reincep as face la fel”, au cutremurat si vor cutremura, de atunci si pana astazi, toate constiintele romanesti.
Aceste cuvinte pecetluite solemn in fata mortii lui martirice pentru Neamul lui Romanesc, ne-au ramas ca un testament suprem al marelui erou roman, pentru reintregirea cu Patria Mama, inca neinfaptuita, a Basarabiei, Transnistriei, Bucovinei de Nord si Tinutului Hertei, pe care el le-a dezrobit si le-a redat Romaniei Mari.
Sa reamintim cu acest prilej si faptul, destul de dureros, ca ziua de 1 Iunie 1946 inca nu a fost declarata zi de doliu national in memoria Maresalului Ion Antonescu, nici in Basarabia si nici in Romania.
Ne doare sa o spunem, dar istoria celor invinsi este scrisa totdeauna de invingatori. Numai cei invinsi isi scriu istoria lor cu lacrimi si cu sange. Si istoria noastra nationala, de dupa 23 August 1944 si pana in Decembrie 1989, sub robia sovietica, atat in Romania, cat mai ales in Basarabia, Transnistria, Bucovina de Nord, Tinutul Hertei, dar si in Cadrilaterul Dobrogean, care niciodata nu trebuie uitat, adevarata noastra istorie nationala a fost scrisa, repet, cu lacrimi si cu sange; cu lacrimi romanesti si cu sange romanesc! Si cate lacrimi romanesti si cat sange romanesc ii va trebui cuiva sa descrie vreodata surghiunul cel mai salbatic posibil la care au fost supusi fratii nostri romani de suflet si de sange, lasati prada inrobirii sovietice de catre Europa, din care si ei faceau parte si pe care intotdeauna au aparat-o cu pretul vietii lor? Si oare aceste lacrimi de foc ale fratilor nostri basarabeni, bucovineni, herteni si transnistrieni nu ne vor arde si noua obrajii pentruca am facut prea putin, sau aproape nimic, pentru usurarea suferintelor lor? Nu mai vorbim de obrajii Europei Occidentale, care niciodata n’au fost arsi de lacrimile de suferinta ale Romaniei de Rasarit si ale Romaniei Mari, si ale carei sentimente de recunostinta pentru cei care au stat de straja la marginea de rasarit a Continentului, pentru linistea si buna lor stare materiala si spirituala, au fost totdeauna dominate de interesele ei mercantile si meschine confesionale, care nu au cu nimic de-a face cu romanitatea si demnitatea crestinatatii ortodoxe rasaritene a Neamului nostru, de structura stramoseasca Thraco-Geto-Dacica.
O palida lumina de nadejde, din ce in ce mai indoielnica, ne ofera acum implinirea a 17 ani de cand Basarabia noastra istorica, de data aceasta micsorata si parcelata de sovietici in tovarasie cu comunistii ucrainieni, si-a dobandit totusi prin propriile ei forte patriotice o firava independenta statala sub numele de Republica Moldova, la 27 August, 1991 si in care este inclusa si o parte din Transnistria, in timp ce restul care a mai ramas din Transnistria, impreuna cu Basarabia de Nord si de Sud, cu Bucovina de Nord si cu Tinutul Hertei si-au continuat, inlacrimate si impotriva vointei lor, perfida robie ucraineana, parafata din nefericire si printr’un tratat romano-ucrainian, anti-romanesc si fara nici o noima, in Iunie 1997 si lasate astfel in vitregie sa-si apere singure fiinta nationala, limba romaneasca si credinta stramoseasca. Aici am ajuns. Un neam nu poate fi sters de pe fata pamantului decat atunci cand isi pierde identitatea sa etnica, nationala si religioasa. In aceasta primejdie de moarte se afla fratii nostri basarabeni, transnistrieni, bucovineni si herteni, si in aceeasi primejdie de moarte ne aflam si noi, din pricina ca nu vedem primejdia deznationalizarii fratilor nostri de sange si de suflet, oriunde s-ar afla ei pe fata pamantului.
Iata de ce implinirea a 90 de ani dela Unirea Basarabiei cu Patria Mama, la 27 Martie 1918, nu poate sa fie o aniversare de bucurie si de jubilare nationala, ci doar o comemorare plina de sobrietate, a unui eveniment istoric de cea mai mare importanta nationala si internationala, recunoscut ca atare prin Tratatul de Pace incheiat in Paris, de-a-pururea si pentru totdeauna, la 28 Octombrie 1920, intre Romania, Marea Britanie, Franta, Italia si Japonia. Pentru prima oara s-a precizat clar, intr’un tratat international, ca: din punct de vedere geografic, etnografic, istoric si economic, unirea Basarabiei cu Romania este pe deplin justificata. Era consfintita si pe aceasta cale, in ciuda unei istorii nedrepte si necrutatoare, aceeasi identitate istorica nationala, oglindita cu tarie in aceeasi constiinta romaneasca de credinta ortodoxa, de limba si de neam, a Basarabiei cu Tara noastra Mama, Romania Mare de acum 90 de ani. Din amare si dureroase, lacrimile Basarabiei au devenit atunci stralucitoare de bucurie in comuniunea de iubire a Neamului Romanesc, acelasi dela Bug si dela Nistru pana la Tisa.
Dar nu pentru prea multa vreme. Se implineste aici si acum vorba marelui poet Lucian Blaga, care spunea ca nicio bucurie nu poate sa fie deplina!
Astfel, Romania de Rasarit, formata din Basarabia si Bucovina, prima subjugata la 1812 de Rusia tarista si reintregita cu Tara Mama la 27 Martie 1918, iar a doua furata de Austro-Ungaria la 7 Mai 1775 si reintregita cu Romania la 27 Noiembrie 1918, aceasta Romanie de Rasarit a fost reintegrata in Europa prin Romania Mare, ramanand mai departe sub noua stapanire sovietica doar Transnistria Romaneasca dintre Nistru si Bug, straveche parte integranta si organica din marea vatra stramoseasca a strabunilor nostri Thraco-Geto-Daci, pe care s-a format si s-a dezvoltat Neamul nostru romanesc, infruntand si aparand Europa de valurile sangeroase ale navalirilor barbare din Rasarit.
Din nefericire, aceasta Romanie de Rasarit, pavaza neinfranta a Romaniei Mari si a Europei Occidentale, incepand din 1944 si pana in prezent, sangera in hotarele ei romanesti si europene si sangera si in sufletele noastre. Dar va veni vremea si acuma este, cand adevarul si dreptatea Neamului romanesc vor fi iarasi recunoscute de toata lumea si se va realiza atunci ca expansiunea imperialista sub forma panslavismului si a mesianismului rusesc, lasata mostenire testamentara de Petru cel Mare, s’a lovit todeauna si a fost anihilata, prin suferinte si jertfe nationale, de aceasta Romanie de Rasarit, in hotarele careia, in ultimele doua secole, toate valurile rusesti, tariste si comuniste, s-au izbit neputincioase si nu au putut trece mai departe. Si cu ajutorul lui Dumnezeu, nu vor trece nici de acum inainte.
Iata de ce, comemorand cu sobrietate Unirea Basarabiei cu Tara Mama, infaptuita la 27 Martie 1918, celebram insasi fiinta Neamului nostru in aceeasi identitate istorica de constiinta nationala, de neam, de credinta si de limba romaneasca, precum si in aceeasi identitate etnica de obiceiuri, de traditii si de datini stramosesti, pe baza carora s’a facut Unirea Basarabiei la 27 Martie 1918 si se va face iarasi, cand sufletele noastre romanesti vor fi din nou tari, dela vladica si pana la opinca, si vom fi in stare sa ne trezim din somnul cel de moarte, dovedind dusmanilor nostri de moarte ca sangele romanesc de pretutindenea, din Basarabia, din Transnistria, din Bucovina de Nord, din Tinutul Hertei, din Cadrilaterul Dobrogean, din Transcarpatia Maramuresana, din Ungaria si din toata Penisnusla Balcanica, si mai ales din Romania, apa nu se face si ca duhul Neamului nostru nu va pieri niciodata!
Dar sa avem credinta in Dumnezeul parintilor si stramosilor nostri, sa ne intarim sufleteste in legea stramoseasca a Neamului nostru si sa retinem din aceasta comemorare ca sensul Romaniei Mari, asa cum ne-a fost revelat de Unirea Basarabiei cu Romania Mare la 27 Martie 1918, nu s-a pierdut, ca este inca viu si doar asteapta sa fie reactualizat si infaptuit in hotarele dorului romanesc, nu prin altii, streini de Neamul nostru, care vor sa ne piarda, ci prin noi insine. Numai atunci in diadema de aur a Romaniei Mari vor straluci iarasi, transfigurate de sfintenia suferintelor indurate pentru Neamul si credinta lor stramoseasca, Basarabia, Transnistria, Bucovina de Nord si Tinutul Hertei, precum si Cadrilaterul Dobrogean.
Cu prilejul acestei sfinte comemorari nationale, asi dori sa inchei cu o definitie poetica a Basarabiei data de scriitorul basarabean Tudor Plop-Ulman: Basarabia / Cuvant cu patru a / Ca o biserica / Cu patru turle albe / Pe zarile istoriei / Careia nu stiu cine / I-a furat clopotul. Metaforic vorbind, Basarabia, ca o biserica fara clopot, a fost redusa la tacere, pe toate zarile istoriei. Nici durerile nu si le mai poate striga in dangatele clopotelor de alarma, pentruca toate clopotele ei au fost furate sau amutite.
Dar unde sunt clopotele Romaniei Mari? La aceasta, a 90-a comemorare a Unirii Basarabiei cu Tara Mama, toate clopotele Romaniei Mari, impreuna cu clopotul lui Stefan cel Mare dela Manastirea Putna, ar trebui trase cu inversunare, ca sa se auda in intreaga lume incalcarea dreptatii nationale, suferintele suprafiresti si mai ales inrobirea bisericeasca, martirizarea si deznationalizarea, prin rusificarea si ucrainizarea Neamului Romanesc din Basarabia, Transnistria, Bucovina de Nord si Tinutul Hertei.
Si poate vom auzi atunci si noi romanii-americani si canadieni, aceste clopote ale disperarii fratilor nostri de peste Ocean si le vom intinde cel putin sufleteste, o mana de ajutor si o rugaciune intru alinarea suferintelor lor.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!
|
| Partide si ONG-uri romanesti din Timoc vor iesi impreuna la alegeri parlamentare si locale | | | |
| Bor, Timoc, Serbia/ Romanian Global News | | Accesari :712 | | Thursday, 27 March 2008 |
{mosimage}Zece organizatii vlaho - romane din Timoc vor iesi la alegerile parlamentare si locale din Serbia pe o lista comuna denumita ” Romani uniti din Serbia - dr Predrag Balasevici”, transmite Timoc Press, preluat de Romanian Global News.
Alianta reuneste Partia Democrata a Rumanilor din Serbia - (PDRS) cu sediul la Bor, Partia Democrata a Vlahilor (rumanilor) - (PDV(R)) cu sediul la Negotin, Rumani Serbiei Democrate (RDS) cu sediul la Cuceva, Societatea Romanilor - Valahilor “Traian” (SR-V “Traian”) din Cladova, Comunitatea Rumanilor Paul Matei (CR Paul Matei) din Petrovat pe Mlava, Asociatia pentru Cultura Vlahilor - Romanilor Curcubeul (Curcubeul) din Zaicer, Initiativa culturala Romaneasca (ICR) din Jagobita, Asociatia pentru Cultura Vlahilor - Romanilor Ariadnae Filum (AF) din Bor, Asociatia pentru Limba, Cultura si Religia a Rumanilor de pe Valea Moravei (ARVM) din Ciupria si Federatia Romanilor din Serbia (FRS) cu sediul la Negotin.
Este pentru prima oara cand o asemenea alianta romaneasca participa de una singura la alegerile locale si parlamentare din Serbia, iar conform previziunilor, in cazul in care va reusi sa-si finanteze inscrierea in alegeri (care in Serbia se plateste), dar si campania electorala, sunt sanse bune pentru alegerea a unuia sau doi deputati in Parlamentul de la Belgrad, precum si a numerosi consilieri in consiliile locale.
Este de remarcat ca de mai bine de doi ani de zile, printr-o politica de tradare a intereselor nationale, Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni din MAE, nu a mai sprijinit asociatiile romanilor din Timoc.
|
| Ziua Unirii Basarabiei cu Romania serbata si la Biserica Sf. Nicolae din Montreal | | | |
| Montreal, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :612 | | Thursday, 27 March 2008 | | {mosimage}Biserica Sfantul Nicolae din Montreal va organiza duminica, 30 martie, incepand cu ora 13.00, doua actiuni menite a marca 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania, transmite Romanian Global News.
Este vorba de o expunere pe aceasta tema, prezentata de profesorul universitar Cezar Vasiliu, si de un concert extraordinar de muzica populara, prezentat de orchestra de muzica populara Virtuozii Europei dirijata de profesorul Nicolae Margineanu. Vor fi prezenti pe scena 12 instrumentisti care vor canta la 17 instrumente populare diferite. Printre acestia, se vor afla Nicolae Margineanu, familia Ungureanu, Sergiu Popa, Nelu Feher, Radu Covaciu, Mircea Georgescu. Intrarea costa 20$ pentru adulti si 10$ pentru copii.
|
| Si Biserica „Sfantul Gheorghe” din Toronto celebreaza Ziua Basarabiei | | | |
| Toronto, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :590 | | Thursday, 27 March 2008 | | {mosimage}Biserica Ortodoxa Romana “Sfantul Gheorghe” din Toronto va organiza o manifestare speciala la acest sfarsit de de saptamana, pentru a marca Ziua Basarabiei, transmite Romanian Global News.
Evenimentul va avea loc duminica, 30 martie, in ziua Cuviosului Ioan Scararul, dupa slujbele de Utrenie si Sfanta Liturghie. De Ziua Basarabiei va fi organizata o masa festiva, cu incepere de la ora 13.00, la Sala “Dacia” (Sala Bisericii) din Rosenthorn Avenue, Toronto.
|
| Francesco Rutelli, candidat la primaria Romei: „Voi adopta toleranta zero pentru romanii rai” | | | |
| Roma, Italia/ Romanian Global News | | Accesari :620 | | Thursday, 27 March 2008 | | {mosimage}Francesco Rutelli, candidatul din partea Partidului Democrat la Primaria Romei, a declarat in cadrul campaniei electorale din capitala Italia, ca va adopta "toleranta zero" cu imigrantii "rai". El a facut o referire explicita la cetatenii romani: " nu voi fi bun cu romanii rai".
Potrivit Hot News, preluat de Romanian Global News, declaratia cu privire la romani a fost facuta in cadrul unei intalniri cu cetatenii intr-unul din cartierele Romei, Esquilino, si a fost preluata de catre cotidianul Corriere della Sera. Esquilino este unul din cartierele Romei cu cea mai numeroasa prezenta de imigranti. Daca in capitala Italiei sunt prea multi romani, este si vina guvernelor precedente, a precizat Rutelli la o alta intalnire cu electoratul: " Roma a devenit un oras deziderabil, dar si un oras unde au sosit zeci de mii de imigranti si printre ei, 141 000 de cetateni romani, a caror situatie a fost legalizata de guvernul care incepe cu "B" ( Berlusconi, n.r.). Trebuie sa ne intrebam: cati dintre acestia sunt persoane oneste?". Candidatura lui Rutelli este sustinuta de catre actualul primar al capitalei, Walter Veltroni, liderul Partidului Democrat, principalul partid de stanga in Italia. Combaterea delincventei "made in Romania" a devenit tema electorala si pentru partidele de dreapta din Italia. Acum doar cateva zile, pe 18 martie, Franco Frattini, ex vice-presedinte al Comisiei Europene si membru al coalitiei de dreapta Popolo della Liberta , a folosit aceleasi cuvinte cu privire la romani. " Printre romani sunt si multe persoane oneste, care respecta legile si lucreaza pentru familiile si fabricile noastre. Dar cine vine in Italia pentru a comite infractiuni, trebuie sa fie intampinat cu aceeasi toleranta zero cu care romanii sunt tratati in propria tara. In Italia este mult mai multa toleranta decat in Romania."
|
| Apel catre participantii la Summitul NATO din partea societatii civile | | | |
| Bucuresti, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :626 | | Thursday, 27 March 2008 | | {mosimage}Viitorul Summit al NATO ce va avea loc la Bucuresti in perioada 2-4 aprilie este un prilej unic atat pentru Romania cat si pentru Bucuresti. Organizate de o administratie locala in goana dupa electorat, dar avida de evenimente care creeaza imagine, de o administratie centrala prea speriata de masurile de securitate ce trebuiesc luate incat sa uite de conflictele interne si sa le puna la congelator, lucrarile Summit-ului aliatilor se vor desfasura in cea mai mare cladire din Europa.
Acest eveniment si amplasamentul lui nu ar fi fost posibile fara sutele de mii de victime ale comunismului, inainte de 1989, sau cele ale Revoltei din ‘89.
Cu doua dosare, al Revolutiei si al Mineriadei, nerezolvate, cu cele 20 de legi ce trebuiau adoptate, macar partial, si care derivau, ca recomandare, din Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania, raport asumat de institutia prezidentiala in anul de gratie 2006, Romania se pregateste sa-si intampine oaspetii fara a fi facut si o curatenie de profunzime a societatii romanesti sau a clasei politice. Astfel, cei peste 3000 de oficiali vor da mana cu fosti nomenclaturisti pe care nici Revolutia si nici Punctul 8 de la Timisoara nu i-a atins, care nici nu au vrut sa auda de legea lustratiei sau care se tem deja de votul natiunii, cel uninominal, desigur, care ii poate arunca de pe locurile caldute pe care le ocupa. Ii vor credita acesti oficiali NATO si ii vor incuraja sa mearga mai departe cu reformele? Daca da, pe ce drum? Cel al adevarului si dreptatii? Le vor aduce in vedere oare ca avem o justitie oarba si ca asa nu se mai poate? Le vor spune oare, macar in gluma ca stiu ca rudele lor, a unora din ei, au oprimat natiunea romana, si ca ce naste din pisica soareci mananca? Sau nu ii va interesa acest lucru? Intrebari usor retorice de vreme ce nu ii vom putea intreba personal.
Pentru a le veni in ajutor insa, Sorin Iliesiu, vicepresedintele Aliantei Civice, impreuna cu alte zeci de asociatii si organizatii au redactat un apel catre Secretarul General NATO, Jaap de Hoop Scheffer pe care il redam integral.
A P E L c a t r e :
Cei 55 de sefi de state si guverne care participa la Summitul NATO de la Bucuresti
D-l Jaap de Hoop Scheffer - Secretar general al NATO
Spre informare: D-lui Jose Manuel Durao Barroso - Presedintele Comisiei Europene, D-lui Hans-Gert Poettering - Presedintele Parlamentului European, D-lui Franco Frattini – Vicepresedintele Comisiei Europene, comisar pentru Justitie, D-lui Nicholas Taubman - ambasadorul Statelor Unite ale Americii in Romania.
Stimati reprezentanti ai tarilor membre NATO,
Romania a devenit membra a NATO datorita revolutiei anticomuniste incepute in decembrie 1989. In timp ce comunismul a cazut fara victime in toate celelalte foste tari comuniste, in tara noastra a fost un macel de proportii uriase: peste 1100 de morti si peste 3300 de raniti. Incredibilul masacru nu a fost judecat pana acum pentru ca justitia si alte institutii ale statului au fost aservite sau corupte de autorii celor peste 1100 de crime. De 18 ani incoace, cei implicati in crime istorice infesteaza viata publica din Romania si ne dau lectii de demnitate de la tribuna celor mai inalte institutii ale statului.
In decembrie 2006, in tara noastra a avut loc cel mai important act politic postcomunist si totodata o premiera mondiala: Presedintele Romaniei Traian Basescu a condamnat regimul comunist ca ilegitim si criminal in baza unui incontestabil document stiintific - Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Cu toate acestea, pana in prezent Parlamentul Romaniei nu a adoptat nici una dintre cele circa 20 de legi recomandate in Concluziile Raportului Final. In aceste conditii, inca nu a fost infaptuita reforma anticomunista demarata de condamnarea asumata oficial doar de seful statului. Dimpotriva: dupa decembrie 2006 au existat numeroase actiuni politice cu scopul restauratiei criptocomuniste. Unele si-au atins partial scopul. Revolutia inceputa acum peste 18 ani a ramas neterminata. Acum, cand Romania este membra a NATO si UE, aceasta revolutie trebuie terminata si se cuvine sa devina “de catifea”.
NATO are nevoie de o Romanie in care sa fie exclus pericolul restauratiei comuniste.
In acest sens:
1). Va solicitam sa somati Parlamentul Romaniei sa adopte legile recomandate de Concluziile Raportului Final de condamnare a crimelor comunismului. Mentionam ca una dintre recomandari este finalizarea urgenta a cercetarilor Justitiei referitoare la masacrul din decembrie 1989 si fratricidul din iunie 1990 comis impotriva manifestantilor anticomunisti, a societatii civile, a partidelor istorice si a presei independente.
2). Va cerem sa somati Justitia romana sa-si faca datoria macar dupa 18 ani de la comiterea celor peste 1100 de crime. Subliniemca la 6 febr. a.c., delegatia revolutionarilor anticomunisti – care s-a deplasat la Strasbourg - a depus la Curtea Europeana a Drepturilor Omului o actiune impotriva sistemului juridic al statului roman, solicitand prin aceasta, o hotarare a C.E.D.O. care sa oblige institutiile statului roman sa solutioneze dosarul 97/P/1990 referitor la masacrul din dec.1989. Mentionam ca la 7 februarie a.c., revolutionarii au depus personal la Consiliul Europei Apelul pentru Adevar adresat autoritatilor romane si europene, semnat de peste 800 de personalitati.
3). Va rugam sa aprindeti o lumanare la crucea din Piata Universitatii unde a inceput masacrul impotriva eroilor anticomunisti si unde a avut loc cel mai lung miting anticomunist din istorie (52 de zile non-stop), reprimat in iunie 1990 cu o salbaticie care a oripilat intreaga lume civilizata. Fara eroii anticomunisti, Summitul NATO de astazi nu ar fi avut loc la Bucuresti.
25 Martie 2008, Bucuresti.
Cu incredrea ca nimic bun nu poate fi cladit pe neadevaruri si crime,
Sorin Iliesiu, vicepresedintele Aliantei Civice, autorul Apelului pentru condamnarea nationala si internationala a crimelor comunismului - libertates.com/en/content/view/40/7/
Asociatia 21 Decembrie 1989, Teodor Maries – Presedinte
Blocul National al Revolutionarilor 1989, George Costin – Presedinte executiv
Liga Studentilor din Universitatea Bucuresti 1990, avocat Antonie Popescu – Senior
Liga EUROATLANTICA, Presedinte -. Magdalena Maria Rotaru
Consiliul Mondial Roman, Stefana Bianu - Vicepresedinte
Asociatia Adevar si Dreptate, Nicolae Banutoiu – Presedinte
Fundatia Culturala Timpul – Iasi, Liviu Antonesei – Presedinte
Federatia nationala OMENIA a Caselor de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (peste 1.000.000 de membri), dr.ing.Gheorghe Chioaru – Presedinte
Grupul vaduvelor de eroi martiri
Federatia sindicala “Solidaritatea – Virgil Sahleanu” a siderurgistilor din Romania, Gheorghe Tiber - Presedinte,
Fundatia Nationala a Revolutiei din Decembrie 1989 – Timisoara, Pompiliu Alamorean – Presedinte
Sindicatul Solidaritatea al siderurgistilor Galati, Ilinca Diaconu - Presedinte
Sindicatul Solidaritatea Hunedoara, Marian Mititelu - Presedinte
Sindicatul ALRO Slatina, Ion Ioan – Presedinte
Cristian Dumitrescu - Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania
Daniel Popescu – Senior Liga Studentilor din Universitatea Bucuresti 1990
avocat Alina Grigorescu – Consiliul Director al Aliantei Civice
Ana Ciucan Tutuianu – Alianta Civica Bucuresti
Serban Radulescu Zoner – ex-Presedintele Aliantei Civice
|
| Romanii bineveniti la bursa locurilor de munca din Anvers | | | |
| Anvers, Belgia/ Romanian Global News | | Accesari :628 | | Thursday, 27 March 2008 | {mosimage}Inceputul lunii aprilie va aduce romanilor din Anvers sansa de a-si gasi un loc de munca, in cadrul celei de-a II-a editii a Bursei Locurilor de Munca a Polonezilor din Anvers, transmite Romanian Global News.
Bursa va avea loc in data de 5 aprilie, si va avea portile deschise si pentru romanii care se afla in cautarea unui loc de munca. La bursa din Anvers se vor intalni diferite intreprinderi si birouri de interimat, gata sa primeasca CV-urilor celor aflati in cautarea unui job. Romanii din Belgia care nu vorbesc nici olandeza nici franceza si nicio alta limba straina, vor fi ajutati la acest targ de persoanele vorbitoare de limba romana (Adriana sau Maria, la standul ADMB); toti aici romanii pot primi informatii legate de dreptul de sedere in Belgia, drepturi sociale si alte informatii interesante.
Bursa locurilor de munca din Anvers va avea loc la Metropolis (Business & Communication Center) , Groenendaallaan 394, 2030 Anvers, sambata, 5 aprilie, intre orele 10.00 si 18.00. Intrarea este gratuita. Evenimentul este organizat de ADMB International.
|
| Centrul Municipal de Imigratie ii asteapta pe romanii rezidenti in Cantabria | | | |
| Santander, Spania/ Romanian Global News | | Accesari :624 | | Thursday, 27 March 2008 | {mosimage}Inaugurat recent, Centrul Municipal de Imigratie si Cooperare pentru Dezvoltare (CMICAD) are proiectata o vasta activitate in Cantabria. Localul situat in plin centrul orasului Santander (str. San José 10) are o marime de 250 de metri patrati. Potrivit Roman in Lume, preluat de Romanian Global News, impreuna cu reprezentanti ai diferitor O.N.G.-uri, asociatii de imigranti si personalitati politice, la deschiderea Centrului a participat si don Iñigo de la Serna, primarul capitalei cantabre.
De altfel, chiar oficialii primariei au propus infiintarea unui asemenea tip de institutie si si-au asumat responsablitatea ca sa-i gestioneze activitatea, care include un program formative si informative, desfasurat in randurile imigrantilor cu scopul de a facilita procesul de integrare a acestora in societatea spaniola. Idea in sine se impunea a fi realizata cu mult timp in urma, deoarece nu mai e un secret ca, pe zi ce trece, creste numarul rezidentilor straini din aceasta provincie. Clara Miranda, functionar reponsabil a CMICAD, ne-a relatat ca dirijeaza munca unei echipe de tehnicieni cu experienta, care sunt disponibili oricand, tinand cont de datele orarului de lucru, sa acorde consultatii tuturor emigrantilor si sa le promoveze ideile. Acest lucru poate fi facut printr-o inscriere prealabila la numarul de telefon 94 220 31 73, sau expediind un e-mail prin posta electronica la adresa inmigracion@ayto-santander.es, sau inregistrandu-te in mod personal. Pe parcursul primei saptamani din momentul inaugurarii au apelat laserviciile Centrului peste o suta de emigranti.
La jumatatea lunii martie erau deja inregistrati circa 270 de rezidenti straini, dintre care 40 de columbieni si... doar 8 romani.Lipsa unei campanii de informare in masa referitor la existenta CMICAD face ca numarul celor audiati sa creasca destul de lent. Acest lucru se resimte mai ales in randul numeroasei diaspore romanesti, care include indubitabil si cetatenii moldoveni din regiune. Pentru a sensibiliza opinia publica si a dinamiza procesul de integrare al emigrantilor, Clara Miranda face un apel catre toti imigrantii romani din Cantabria, cat si catre cei de alte nationalitati, ca sa se adreseze Centrului si sa beneficieze de serviciile prestate de catre tehnicieni pentru propriul interes.
|
| Trade Show al Business-urilor romanesti din Triunghiul de Aur | | | |
| Kitchener, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :591 | | Thursday, 27 March 2008 | {mosimage}Pe data de 13 februarie, a avut loc cea de-a doua intrunire a Grupului Business-urilor Romanesti din Triunghiul de Aur al Canadei, in sala mica de la Transylvania Club, din Kitchener, transmite Romanian Global News.
Cu aceasta ocazie s-au intalnit oameni de afaceri romani din zona Kitchener-Waterloo-Cambridge-Guelph, prilej cu care s-au purtat discutii pe diferite teme legate de business si de mediul de afaceri, iar printre altele s-a discutat, s-a propus si s-a luat o hotarare in privinta organizarii unui Trade Show al Business-urilor Romanesti din zona, eveniment care va avea loc la sfarsitul lunii mai, locatia aleasa fiind Rotunda si Civic Square de la Kitchener City Hall.
Acest eveniment important, primul de acest gen in zona, se doreste a fi un bun prilej de prezentare si promovare a business-urilor romanesti catre comunitatea locala, catre oficialitatile locale si catre alte grupuri de business-uri din zona.
|
| Reglementarea muncii in domeniul constructiilor in Italia | | | |
| Roma, Italia/ Romanian Global News | | Accesari :650 | | Thursday, 27 March 2008 | | {mosimage}Munca in domeniul constructiilor, in Italia, este reglementata de contracte nationale de munca pe ramura: industrie, industrie usoara, cooperative si artizanat. In cadrul acestora sunt precizate drepturile si indatoririle muncitorilor si ale patronilor.
Potrivit paginii de web a Primariei din Torino, preluata de Romanian Global News, in ceea ce priveste programul de lucru normal si suplimentar, se considera munca suplimentara, munca executata peste 8 ore zilnic, respectiv 40 de ore saptamanal, fara a depasi insa un numar de 2 ore zilnic si 250 de ore anual. Retributia cuvenita pentru astfel de ore trebuie majorata cu 35% fata de plata orara normala, daca orele au fost efectuate in zile lucratoare, si cu 45%, daca au fost efectuate in zile festive. Sambata nu este considerata zi festiva.
In ceea ce priveste fluturasul de salariu, acesta trebuie sa indice drepturile salariale ale lucratorului pentru perioada de munca prestata. De regula, retribuirea are loc la sfarsitul lunii, pentru perioada lucrata. Contractele pot prevedea si alte scadente ( de exemplu: pentru personalul platit pe ore, e necesara cunoasterea orelor lucrate pe parcursul lunii pentru a se calcula salariul cuvenit). Fluturasul de salariu trebuie sa contina sigla sau stampila angajatorului si a institului INAIL (Institutul National pentru Asigurari contra Accidentelor de Munca). Totodata, in fluturas sunt indicate numele si prenumele, functia angajatului sau gradul, perioda la care se refera salariul, elementele salariului, indemnizatie pentru familie, fiecare retinere pentru asigurarile sociale, retinerile fiscale si procentul relativ la Fondul Edilitar. Angajatorul trebuie in mod obligatoriu sa inmaneze angajatului lunar fluturasul de salariu corespunzator perioadei lucrate.
Salariul poate fi direct (ore lucrate efectiv), indirect ( premii anuale-al 13-lea salariu – Fondul Edilitar); final (TFR/indemnizatia pentru sfarsit de raport- lichidare) precum si indemnizatiile de masa. In santierele in care lucreaza de la 1 pana la 35 de muncitori, intreprinderile sunt obligate sa plateasca o suma pentru fiecare ora de munca normala prestata cu titlu de indemnizatie substitutiva de masa. In santierele avand un numar de muncitori cuprins intre 36 si 45, intreprinderile sunt obligate sa acorde o masa calda sau un bon de masa cu valoare economica variabila pentru fiecare zi de prezenta a lucratorului in santier. Daca numarul muncitorilor care lucreaza pe santier depaseste sau este egal cu 46, angajatorul este obligat sa asigure acestora o masa calda.
In caz de boala, lucratorul este obligat sa prezinte in timp de 48 de ore de la initierea bolii, fie la intreprindere, fie la INPS-ul de care apartine, un certificat medical in original care atesta durata necesara pentru refacere. Certificatele pot fi inmanate fie personal, fie expediate prin recomandata cu confirmare de primire, pastrandu-se o fotocopie dupa original. In caz de imbolnavire, lucratorului i se pastreaza locul de munca pentru o perioada de 9 luni consecutive. In caz de imbolnavire mai grava sau recidiva, lucratorul are dreptul sa i se pastreze locul de munca pentru o perioada de maximum 9 luni, chiar si neconsecutive, pe durata a 20 de luni consecutive. Muncitorul cu o vechime mai mare de 3 ani si jumatate are dreptul la pastrarea locului de munca pentru o perioada de 12 luni pe durata a 24 luni consecutive. Daca dupa aceasta perioada lucratorul nu este inca vindecat, intreprinderea il poate concedia. In timpul concediului medical, intreprinderea este obligata sa plateasca salariul lucratorului pentru care va plati contributiile la INPS si la Fondul edilitar. In caz de imbolnavire pentu mai putin de 7 zile, functioneaza mecanismul asa numitei absente pe caz de boala si deci lucratorul nu va fi retribuit intre prima si a 3-a zi inclusiv, fiind retribuit pentru restul.
In caz de accident de munca, este obligatoriu sa fie instiintat seful de santier care va trebui sa insoteasca lucratorul urgent la cel mai apropiat post de prim ajutor. In caz de accident de munca, intreprinderea este obligata sa pastreze locul de munca al lucratorului pana cand acesta se va vindeca, spre deosebire de cazul imbolnavirii. In timpul perioadei de recuperare dupa accident, intreprinderea este obligata sa plateasca salariul lucratorului pentru toata perioada indemnizata de catre INAIL, deci si duminica si este obligata de asemenea sa depuna la Fondul Edilitar partea sa de contributie, restul fiind platit de INAIL. In caz de prelungire a concediului medical, certificatul trebuie expediat sau inmanat fie intreprinderii, fie la INAIL-ul de care lucratorul apartine.
Dupa un accident, pentru a relua lucrul, muncitorul este obligat sa se prezinte in santier, avand asupra sa certificatul de accidentare, care atesta vindecarea acestuia si este emis in mod normal de catre INAIL sau de catre medicul curant.
|
| Romanii din Bruxelles sustin reprezentantii Romaniei la Balkan Trafic | | | |
| Bruxelles, Belgia/ Romanian Global News | | Accesari :549 | | Thursday, 27 March 2008 | {mosimage}Romania va fi reprezentata la Festivalul Balkan Trafic, ce se desfasoara in perioada 27-29 martie, de Fundatia Parada, care se ocupa de integrarea copiilor strazii in societate, transmite Romanian Global News.
In cadrul festivalului va putea fi urmarit un numar spectaculos de circ realizat de doi adolescenti romani, Marius Serbanica, (magie) si Ion Laurentiu (acrobatie). Cei doi vor evolua vineri 28 martie, de la ora 18.00, in piateta din fata Auberge Jacques Brel, Rue de la Sablonniere, 30, 1000 Bruxelles. Forumul romanilor din Belgia, Rombel, lanseaza o invitatie catre toti romanii din Bruxelles, si nu numai, sa fie alaturi de cei doi artisti de circ, si sa ii sustina.
Reamintim ca timp de trei zile, in perioada 27-29 martie, 160 de artisti provenind din patru colturi ale Balcanilor vor sustine reprezentatii la Palais de Beaux-Arts din Bruxelles. Balkan Trafic este o plonjare in spatiul cultural al Balcanilor, ce va aduce in fata publicului muzica traditionala si electronica, circ, dans, documentare, happening-uri, ateliere, degustari de vinuri balcanice, etc.
|
| O noua intalnire a Ansamblului de Dansuri Populare din Triunghiu de Aur | | | |
| Kitchener, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :609 | | Thursday, 27 March 2008 | | {mosimage}Urmatoarea intrunire a Ansamblului de Dansuri Populare romanesti din Triunghiul de Aur al Canadei va avea loc duminica, 30 martie, la KidsAbility din Waterloo, unde se vor desfasura si repetitiile organizate de ansamblu, transmite Romanian Global News.
Interesata de ideea infiintarii Ansamblului de Dansuri Populare, Comunitatea Romaneasca din zona Triunghiului de Aur al Canadei a organizat o serie de intalniri in care sa fie discutate detalii despre “pasii” ce trebuie urmati pentru a pune pe picioare Ansamblul. Comunitatea Romaneasca a organizat pana in present doua intalniri, duminica, 2 martie, si duminica, 9 martie, ambele gazduite de KidsAbility.
|
| Ziarul „Acasa” a ajuns la numarul 14 | | | |
| Calgary, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :605 | | Thursday, 27 March 2008 | | {mosimage}Romanii din Canada au la dispozitie un nou numar al ziarului “Acasa”, transmite Romanian Global News.
Subiectul principal al numarului actual este "Reprezentatii celor mai puternice diaspore romanesti din lume intra in legatura si saluta romanii din Canada!": ziarele "Roman in Lume" si "Romani in Italia" au un public de aproape 2,000,000 de romani sau 10% din populatia Romaniei de astazi. Spania si Italia fac astfel puntea cu a treia diaspora puternica din zilele noastre, romanii din Canada. Aflati despre ei, proiectele lor si oamenii din mijlocul carora scriu in paginile 4 – 5 ale ziarului “Acasa”. Din sumarul numarului 14 al ziarului mai fac parte subiecte precum "Evergreen in Calgary, la numai o ora de Rockies"- Reportaj despre una dintre cele mai sonore si fierbinti zone de real-estate din Canada de astazi - semnat de Nicoleta Kallo, Calgary, in pagina 5; o fascinanta calatorie la izvoarele crestinatatii:" La asezamantul romanesc de la Ierihon - Condusi de parintele Roman, am trecut prin toate barierele de securitate". "I-am fi luat pe toti cu noi, dar ei nu vin acasa, casa lor este in Tara Sfanta", un reportaj de calatorie transmis de Maria Chirculescu, Romania - pagina 9; "Canada vazuta de Edi" -" Copiii tai or sa o duca mai bine, nu pentru ca te-ai sacrificat tu, ci pentru ca asa e normal aici..."- eseu semnat de Eduard Ignea, Ottawa- pagina 11; un prim si inteligent apel la infiintarea unui Centru Cultural Roman la Toronto - "Please provide us with a mothership". Textul este semnat de un exponent al celei de-a doua generatii de romani canadieni si are impactul unei dureri de masea in plin examen. Acest material va fi republicat, in limba romana, in editia urmatoare a ziarului ACASA - apelul initiat de Catrinel Ionescu, Toronto, poate fi citit in pagina 13; Foaie de drum lung - "Valentin Naumescu, un diplomat in Tara ursilor Polari":"Preluand misiunea consulara de la Toronto, Valentin Naumescu s-a intors in timp, intr-o Romanie a anilor '90. Numai ca Naumescu face parte, spre sansa noastra, din noua generatie de diplomati romani si probabil stie deja ca il asteapta un mandat mai complex decat inaltarea lui CN Tower."- Magdalena Manea, in pagina 18.
|
| Ambasadorul Nicu Sava in vizita la SWISSMEM | | | |
| Zurich, Elvetia/ Romanian Global News | | Accesari :576 | | Thursday, 27 March 2008 | | {mosimage}Ambasadorul Romaniei in Elvetia, Ionel Nicu Sava si atasatul economic, Rodrig Dinulescu, au avut marti, 25 martie, o intalnire de lucru cu conducerea Asociatiei intreprinderilor din ramurile constructii de masini, electrotehnica si prelucrarea metalului, SWISSMEM, transmite Romanian Global News.
Aceasta este cea mai importanta organizatie industriala sectoriala din economia elvetiana, ramurile reprezentate de aceasta avand cca. 320.000 de angajati si detinand o pondere de peste 40% in exportul Elvetiei. Dupa ce a prezentat pe scurt evolutia, stadiul actual, prioritatile si perspectivele economiei romanesti, ambasadorul Sava a oferit informatii despre oportunitatile de comert, cooperare si investitii pe care aceasta le poate oferi intreprinderilor elvetiene. Interlocutorii au subliniat ca SWISSMEM urmareste si apreciaza evolutia dinamica a economiei romanesti si considera ca Romania este o piata cu un potential deosebit de crestere, fata de care intreprinderile elvetiene manifesta un interes din ce in ce mai mare. Evocand buna colaborare din ultimii ani dintre Ambasada Romaniei si SWISSMEM, cele doua parti si-au exprimat dorinta continuarii si dezvoltarii acesteia, prin intensificarea schimbului de informatii si prin organizarea, in perioada urmatoare, a unor activitati de promovare a relatiilor de comert si cooperare intre intreprinderi romanesti si elvetiene, cum ar fi: o misiune economica romaneasca in Elvetia si o misiune SWISSMEM in Romania, un forum economic romano-elvetian la Zürich (propuse pentru septembrie-octombrie 2008.
|
| Incep inscrierile pentru institutiile educationale din Murcia | | | |
| Murcia, Spania/ /Romanian Global News | | Accesari :605 | | Thursday, 27 March 2008 | | {mosimage}Ministerul Educatiei, Stiintei si Cercetarii din regiunea Murcia a inceput saptamana aceasta procedura pentru demararea inscrierilor elevilor in centrele scolare din regiune, pentru cursurile secundar si liceal din anul scolar 2008-2009, transmite Romanian Global News.
Data limita la care expira termenul limita pentru depunerea cererilor este 11 aprilie, acestea trebuind depuse la Institutele de Educatie Secundara (IES) incepand de miercuri, 26 martie pana in 15 aprilie. Pentru elevii proveniti din alte tari, precum si pentru cei din alte comunitati, sunt rezervate 15% din locurile existente.
|
| Teatrul Nottara in aprilie la Barcelona | | | |
| Barcelona, Spania/ Romanian Global News | | Accesari :553 | | Thursday, 27 March 2008 | | {mosimage}Asociatia romaneasca ASOCROM a anuntat organizarea la Barcelona, in colaborare cu Consulatul General al Romaniei, a unui spectacol al teatrului Nottara din Bucuresti, transmite Romanian Global News.
Evenimentul va avea loc in 4 aprilie la sala de teatru a Bibliotecii Francesca Bonnemaison (C/Sant Pere més Baix núm. 7, esquina con Vía Laietana), de la ora 19, si se numeste „Ritmuri”. Potrivit Dianei Lupescu, regizorul spectacolului, citata de publicatia romaneasca din Spania, Roman in Lume, „te nasti, cresti, traiesti intr-un anumit loc, fara sa constientizezi cata importanta au un miros anume, o culoare anume, un anumit colt de iarba, un chip... Traiesti, imbatranesti - daca ai noroc -, si, asteptand marea trecere, iti vin in minte, oriunde te-ai afla in lume, zambetul tanar al mamei, gustul painii, valatucii veseli de fum din tigara tatei, o pisica intinsa la soare, o noapte instelata, gustul zapezii la prima ninsoare, lucruri... marunte. Viata adevarata, cea care ajunge la suflet, e facuta din gesturi si lucruri simple. Ce pacat ca, vanitosi cum suntem, ne dam seama prea tarziu si nu mai avem viata sa ne bucuram de ele”. Din distributia spectacolului fac parte actorii Ioana Calota, Ion Grosu, Crenguta Hariton, Gabriela Crisu, Lucian Ghimisi, Raluca Gheorghiu, Cristian Nicolaie, Alexandru Mike Gheorghiu.
|
| O fetita a reprezentat Romania la “Ofrenda de flores” | | | |
| Valencia, Spania/ Romanian Global News | | Accesari :603 | | Thursday, 27 March 2008 | | {mosimage}La marea sarbatoare a Valenciei, Las Fallas, o fetita a reprezentat romanii la „Ofrenda de Flores”, transmite Romanian Global News.
Micuta romanca in varsta de doar trei anisori, Evelyn Anamaria Duda, reprezentand Agrupacio Rumanesa per la Cultura"Nou Horizont", filiala Madrid, a facut parte din Cort d´honor la FALLA ELS JOVENILS din Valencia, informeaza Roman in Lume. A fost un eveniment important pentru familie si pentru intreaga comunitatea romaneasca din regiune, iar micuta Evelyn Anamaria a participat la „Ofrenda de Flores”, alaturi de ceilalti copii valencieni. Buchetul de flori depus la Virgen de los Desamparats este considerat simbolic, buchetul nostru al tuturor romanilor, o mica, dar importanta participare a colectivului romanesc la sarbatorile valenciene.
|
| Joan Mesquida a vorbit la Bucuresti despre imigratie si delincventa | | | |
| Madrid, Spania/ Romanian Global News | | Accesari :528 | | Thursday, 27 March 2008 | {mosimage}Directorul general al Politiei si Garzii Civile din Spania, Joan Mesquida, s-a intalnit recent cu ministrul roman de Interne si Reforma Administrativa, Cristian David, pentru a vorbi despre imigrantii romani. Potrivit portalului Si, se puede, preluat de Romanian Global News, Mesquida a venit la Bucuresti cu ocazia Zilei Politiei Romane.
In declaratiile pentru presa, David si Mesquida au vorbit despre necesitatea de a pune in mers proiecte pentru prevenirea si combaterea criminalitatii unor grupuri de romani din Spania, prin valorificarea cooperarii bilaterale atat la nivel de ministere cat si la nivelul politiei.
“In Spania, exista o comunitate importanta de romani, estimata la aproximativ 600.000 de cetateni” a semnalat Mesquida, care a subliniat ca majoritatea lucreaza cinstit si nu reprezinta nicio problema pentru autoritatile spaniole. Cristian David si Joan Mesquida au analizat si cooperarea bilaterala dintre Romania si Spania, in ceea ce priveste securitatea la frontiere.
|
| Filme romanesti de ieri si de azi la Berlin | | | |
| Berlin, Germania/ Romanian Global News | | Accesari :1113 | | Thursday, 27 March 2008 | | {mosimage}ICR Berlin va gazdui joi, 27 martie, proiectia a doua pelicule romanesti, in cadrul ciclului “Filme romanesti de ieri si de azi”, transmite Romanian Global News.
Vor fi proiectate, astfel, de la ora 19.00, scurt-metrajul “Apartamentul” (2004), in regia lui Constantin Popescu, urmat, de la ora 19.20, de filmul artistic “Buletin de Bucuresti” (1982) in regia lui Virgil Calotescu.
Actiunea din “Apartamentul” are loc intr-un bloc socialist, in care toate apartamentele arata la fel. Un barbat nu trebuie decat sa schimbe etajele pentru a ajunge de la sotie la amanta. Oficial el se afla in calatorii de serviciu, pe care si le petrece de fapt la amanta. Intr-o zi, insa, confunda etajele...
“Buletin de Bucuresti” este celebra poveste a studentei Silvia, care intentioneaza sa ramana in Bucuresti dupa terminarea studiilor. Pentru a-si realiza visul se casatoreste cu Radu, curand insa apar probleme in casnicie.
|
| „Brancusi – artist roman si universal” – prezentare la Madrid | | | |
| Madrid, Spania/ Romanian Global News | | Accesari :547 | | Thursday, 27 March 2008 | {mosimage}ICR Madrid si Goethe Institut organizeaza miercuri, 16 aprilie, prezentarea “Brancusi – artist roman si universal”, gazduita de la orele 19:30, la sediul G.I. din Madrid, transmite Romanian Global News.
La eveniment participa Jurgen Partenheimer, artist plastic german, Clara Janes, poeta si traducatoare spaniola si Juan Manuel Bonet, poet si critic de arta spaniol.
Proiectul isi propune sa readuca in memorie viata si opera celui mai mare sculptor al secolului XX, Constantin Brancusi, figura centrala in miscarea artistica moderna si un pionier al abstractizarii, considerat parintele sculpturii moderne, prin omagierea sa de catre personalitati ale culturii spaniole si germane, cunoscatori si admiratori ai operei sale. Sculptura si poezia se imbina sub semnul creatiei brancusiene si dau posibilitatea deschiderii dialogului intercultural intre artisti si oameni de cultura si a stabilirii de contacte.
Prezentarea artistului german Jurgen Partenheimer, unul dintre cei mai importanti artisti plastici germani contemporani, cu PhD pe tema operei marelui sculptor roman, se va axa pe influenta pe care Constantin Brancusi a avut-o in sculptura moderna si, in particular, asupra operei sale. Jurgen Partenheimer este cunoscut in spatiul iberic prin diversele expozitii pe care le-a avut la Santiago de Compostela, Madrid, Valencia (IVAM) si prin lucrarea intitulata Axis Mundi, inspirata din Coloana Infinitului a lui Brancusi.
Va urma expunerea renumitei scriitoare Clara Janés, poeta si traducatoare spaniola (Premiul National de Traducere pentru intreaga opera,1997), autoare a volumulul de poezie Brancusi, care va vorbi despre admiratia sa pentru sculptorul roman si dorinta pe care a avut-o de a-si exprima aceasta admiratie in poemele pe care i le-a dedicat. Prezentarea va continua cu o seara de poezie unde vor fi recitate versuri din cartea autoarei, dedicate personalitatii marelui sculptor roman.
Intalnirea va fi mediata de cunoscutul critic de arta Juan Manuel Bonet, fost director al Museo Nacional Centro de Arte Reina Sofia, important om de cultura.
|
| „Muzeul de la Sosea” – prezentare la ICR Viena | | | |
| Viena, Austria /Romanian Global News | | Accesari :563 | | Thursday, 27 March 2008 | | {mosimage}In cadrul celei mai noi editii a programului cadru lunar adresat comunitatii romanesti din Austria, ICR Viena prezinta un documentar romanesc, transmite Romanian Global News.
In cadrul “Intalnirii de joi”, joi, 27 martie, va fi difuzat filmul documentar „Muzeul de la Sosea“, o prezentare a Muzeului Taranului Roman din Bucuresti, de Anca Damian.
|
|
|
Arhiva 2008 -
decembrie, 2008
-
noiembrie, 2008
-
octombrie, 2008
-
septembrie, 2008
-
august, 2008
-
iulie, 2008
-
iunie, 2008
-
mai, 2008
-
aprilie, 2008
-
martie, 2008
-
februarie, 2008
-
ianuarie, 2008
|
