Unimedia prezinta un interviu, preluat de Romanian Global News, cu cinci reprezentanti ai unei generatii care a fost implicata activ in evenimentele din 6 mai 1990: Grigore Vieru, Ion Hadirca, Mircea Druc, Ion Ungureanu si Nicolae Dabija. Ei sunt reprezentantii unei generatii care are, cel putin, meritul de a fi crezut in ceva si de a fi incercat sa-si indeplineasca visul.

{YouTubeVideo id=DT9Lef1G92M} 
Cum a inceput totul?
Inca inainte de a-si declara independenta, la 27 august 1991, Chisinaul si-a indreptat privirea de la Est la Vest, catre Bucuresti. Contextul politic de atunci parea prielnic pentru Unirea cu Tara Mama. Evenimentul de la 6 mai 1990 este o dovada elocventa a dorintei de reunificare, cel putin a unei parti a populatiei de pe cele doua maluri ale Prutului. Atunci, la initiativa Frontului Popular, sprijinita de Guvernul RSSM-ului si cel al Romaniei, a fost organizat primul Pod de Flori.
Intr-un manifest semnat de mai mai multi lideri de asociatii politice si civice se spunea ca: „Prutul a fost si va ramane o apa care uneste doua maluri ale Moldovei. De cand acest rau a despartit frate de frate, sufletul injumatatit al romanului a tot umblat peste apa lui, ca Isus peste apele marii. Constiinta, credinta, spiritul n-au avut hotare. Cei care au incercat sa le hotarniceasca s-au facut de rusine in fata lui Dumnezeu si a lumii intregi. Noi romanii suntem la noi acasa „de la Nistru pan’la Tisa”, din varful Carpatilor pana la mare. Si aceasta casa o vrem de acum inainte cu toate usile deschise, pentru a ne putea vedea la fata cu fratii de acelasi sange si pentru a ne intregi sufletele.”
La 6 mai, la ora 12, ora Bucurestiului, in bisericile de pe malurile Prutului preotii au oficiat un Te Deum de pace si liniste sufleteasca. Astfel ca, in conformitate cu Acordul dintre URSS si Romania, cu privire la trecerea simplificata a granitei de stat, intre orele 13.00 si 19.00, romanii au trecut de o parte si de alta a frontierei.
„Multimea s-a rupt ca un fluviu enorm care a rabufnit. Romanii au fost primii care au intrat in URSS fara permisiune”, subliniaza Ion Ungureanu, ministrul Culturii si Cultelor de atunci.
Mircea Druc, fost prim-ministru al R. Moldova, marturiseste ca tot ce l-a interesat in acele momente era privirea nedumerita a granicerilor sovietici aflati in confuzie si deruta totala. Asa ceva nu mai vazusera niciodata!
Vladimir Voronin a fost si el implicat
In componenta delegatiei oficiale a R. Moldova au participat la manifestare vice-prim-ministrul de atunci Mihai Platon, presedintele FPM, Ion Hadirca, Ministrul Culturii si Cultelor, Ion Ungureanu, precum si actualul presedinte al R. Moldova, Vladimir Voronin, pe atunci Ministru de Interne.  Despre cel din urma, Ion Ungureanu sustine ca: „Voronin a vazut aceasta mare talazuind in furtuna. El a vazut ce inseamna un popor care s-a trezit si acest lucru nu ar trebui sa il uite. Daca il uita nu a insusit bine lectia. Nu te joci cu un popor care s-a desteptat”.
Grigore Vieru, primul basarabean care a trecut Prutul la 6 mai 1990
Peste un milion si doua sute de mii de romani s-au imbratisat  atunci de-a lungul celor 700 de km. ai Prutului. Au fost stabilite opt puncte de trecere a frontierei: Miorcani – Pererrita, Stanca – Costesti, Iasi - Sculeni, Ungheni - Pod Ungheni, Albita – Leuseni, Falciu – Tiganca, Oancea – Cahul si Galati - Giurgiulesti.
Poetul Grigore Vieru a fost primul care a traversat atunci Prutul pe o barca de cauciuc. Isi aminteste cu drag de acea hora, „unica poate in lume”, incinsa in mijlocul raului de basarabenii si romanii din dreapta Prutului. „Era o tensiune emotionala de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe altii si se regaseau dupa ani si ani. La un moment dat, de partea cealalta a raului s-a aruncat un barbat in apa si a inceput sa vina spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererata stateau incremeniti. Aveau mari emotii si nu indrazneau sa faca nici o miscare pana s-a aruncat un pereratean in apa. Dupa el au pornit si ceilalti. S-au intalnit toti la mijlocul Prutului si au incins acolo, in apa, o hora, lucru nemaivazut si nemaiauzit nicaieri in alta parte a lumii. De aceea spun ca par caraghiosi astazi cei care ironizeaza Podul de Flori. Nu poate fi ironizata lacrima bucuriei”.

Ce nu a mers bine?
Dupa succesul primului Pod de Flori, peste un an, la 16 iunie 1991, a urmat cel de-al doilea. Daca la primul Pod romanii din Romania au trecut hotarul, la cel de-al doilea romanii din stanga raului urmau sa fie oaspetii celor din dreapta. Atunci, conform datelor statistice ale Ministerului de Interne al R. Moldova, 240 000 de basarabeni au trecut Prutul in Romania.
Participantii la eveniment cred ca succesul celei de a doua manifestatie a fost la fel de mare ca si a celei din 6 mai 1990. Opinia nu este insa impartasita de toata lumea. Ion Hadirca, liderul de atunci al Frontului Popular din Moldova spune ca: „La inceput era o coerenta si o trezire, o desteptare a spiritului si o speranta ca lucrurile se vor redresa si ne vom destepta. Era un mesaj catre Romania si intreaga Europa ca noi existam si ca nu am murit. La cel de-al doilea Pod aveam deja o rezerva. Pe langa elanul celor care au venit sa se intalneasca si sa promoveze ideea unirii, a sperantei si desteptarii, erau si din cei cu drujba, bulendre si specula ieftina. Deja erau oameni care miroseau aici posibilitatea de a se capatui si de a compromite intr-un fel sau altul o idee nobila”.
In 1992 au venit insa vremuri grele, iar ideea de reunificare a fost descurajata de conflictul de pe Nistru, care poate fi interpretat si ca o replica a Moscovei la Podul de Flori.
Podul de flori dupa 18 ani
Astazi, dupa 18 ani de la deschiderea frontierelor, se vorbeste putin, dar si mai putin se scrie despre evenimentul din 6 mai 1990. Ion Ungureanu, de exemplu, spune ca nu si-a imaginat ca „vom ajunge vreodata la acea stare de lucruri cand Podurile de Flori par mai degraba de domeniul mitului, legendei”. Si daca la Chisinau in ultimii ani evenimentul a fost trecut cu vederea fie intentionat, sau din simpla neglijenta, pentru protagonistii de atunci momentul ramane o amintire vie. Grigore Vieru crede ca „uitand podul de flori am uita martirii care au murit in ideea acestui pod si ar insemna sa uitam marile adunari nationale care au dus spre castigarea alfabetului latin, a tricolorului, a istoriei neamului”. Mai mult, Nicolae Dabija sustine ca „acele poduri de flori s-au vestejit cu ajutorul celor care le-am acordat puterea”.
Cu toate acestea efectul Podului de Flori nu este unul nul. Romanii de pe ambele maluri ale Prutului s-au regasit dupa toti acesti ani de instrainare si au descoperit ca sunt la fel, ca au aceleasi idealuri si valori.
Un „Pod de Flori” refuzat in 200
Un zid tacit al Berlinului pentru Europa de Est, asa poate fi calificata granita de peste Prut care separa acum doua tari surori unite si despartite de-a lungul veacurilor - R. Moldova si Romania. Acum, conducerea de la Chisinau vrea sa limiteze si sa restranga mai mult ca niciodata relatia cu Bucurestiul. Dupa o serie de refuzuri si o raceala evidenta din partea guvernantilor nostri fata de Romania, actiunea care a pus capac la toate in ultima vreme este refuzul de a semna Conventia Micului Trafic la Frontiera. Aceasta noua respingere din partea Chisinaului este la fel de evidenta ca si in cazul consulatelor de la Balti si Cahul. Acum, cand aveam posibilitatea sa legam relatiile inter-umane cu o tara membra a Uniunii Europene, ne pomenim ca din anumite considerente neintemeiate, Chisinaul da cu piciorul in posibilitatea cetatenilor R. Moldova care locuiesc pe teritoriul de pana la 50 de kilometri de la granita cu Romania sa mearga in tara vecina, fara vize sau pasapoarte, la fel ca acum 18 ani.
Astazi Podurile de Flori nu mai sunt posibile in forma de alta data, dar autoritatile de la Chisinau refuza singura solutie pentru „un pod de flori”, asa cum este el posibil in 2008, in conditiile in care Romania este membru al UE.

Garnitura, care poarta numele „Nostalgia”, se va deplasa in localitatea Ghimes-Faget, din judetul Bacau, aproape de granita imperiului austro-ungar, mai cunoscuta sub denumirea „granita celor 1.000 de ani”, titreaza Gardianul intr-un articol semnat de Claudiu Stere si preluat de Romanian Global News.
Secretarul de stat din Ministerul Transportului al Romaniei, UDMR-istul Barna Tanczos, a anuntat deja ca va astepta personal trenul special in localitatea harghiteana Lazarea si ca va insoti pelerinii pana la Miercurea Ciuc, iar apoi la Ghimes Faget, unde o parte a calatorilor maghiari va participa la dezvelirea unei placi comemorative bilingve ridicata in amintirea inginerului maghiar Pfaff Ferenc (1851 – 1913), care a proiectat mai multe gari in Ungaria Mare, dar si cantonul din Ghimes Faget.
Acest exemplu al exceselor iredentiste vine la scurt timp dupa ce, inaintea sarbatorilor pascale, Electrica Transilvania Sud a remis clientilor din toata zona Ardealului facturi pe verso-ul carora se afla fotografia mai multor oua inrosite, dintre care cel din mijloc purta stema Ungariei Mari. Acest fapt a condus la declansarea unei anchete interne la Electrica, fiind verificat atat contractul incheiat cu firma de publicitate care a realizat „capodopera”, cat si persoanele din cadrul institutiei care se fac responsabile de avizarea acestor felicitari.
Pentru prima data dupa 64 de ani, se pare ca o locomotiva ce poarta „in frunte” stema Ungariei va traversa Transilvania in perioada 9 – 12 mai, tractand un tren special cu acei maghiari care vor sa participe la pelerinajul de la Sumuleu Ciuc. Organizatorul „excursiei” nostalgice este redactorul sef al magazinului cailor ferate maghiare „Indohaz”, Hamori Ferenc. Acesta a declarat in presa maghiara ca exista promisiuni din partea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane (SNCFR) ca o locomotiva maghiara sa poata tracta trenul special pana in Harghita cu ocazia Rusaliilor, cand la Sumuleu Ciuc are loc cel mai mare pelerinaj din Europa de Est.
Pelerinii maghiari merg la granita Ungariei Mari
Trenul „Nostalgia” va aduce aproximativ 500 de pelerini din Ungaria la Miercurea Ciuc si Ghimes. Intentia organizatorilor este ca trenul sa porneasca de la Budapesta in dimineata zilei de vineri 9 mai si sa intre in Romania pe la Episcopia Bihorului, urmand sa aiba urmatoarea ruta: Oradea – Cluj Napoca – Gherla – Dej – Beclean pe Somes – Deda – Toplita – Miercurea Ciuc, avand ca statie terminus Ghimes-Faget. De asemenea se mai preconizeaza ca aceasta garnitura sa ajunga la Miercurea Ciuc dupa aproximativ 12 ore. Sambata 10 mai, maghiarii vor participa la traditionalul pelerinaj de la Sumuleu Ciuc, iar duminica locomotiva Nohab 017 (fabricata in Suedia si achizitionata de Ungaria in anii 1930) va intra in gara Ghimes-Faget, situata la 32 de km de la Miercurea Ciuc. Istoric, comuna a apartinut de Ardeal, dar la impartirea administrativa din 1968 a devenit parte a judetului Bacau. Langa canton este inca vizibila granita de o mie de ani a Ungariei Mari, ruinele cetatii lui Rakoczi si coroana maghiara, construita din pietre, de honvezi, cu ocazia reanexarii Transilvaniei de Nord. Aici, la granita de dinainte de Trianon, in cantonul nr. 30 al Ungariei Mari, proiectat de inginerul arhitect Pfaff Ferenc, va avea loc un alt eveniment, care se doreste a fi la fel de atractiv pentru maghiari, ca si pelerinajul de la Sumuleu Ciuc. Astfel, chiar in duminica Rusaliilor va avea loc inaugurarea placii comemorative dedicate inginerului Pfaff Ferenc si deschiderea oficiala a unei expozitii istorice (maghiare!) in fostul canton al societatii feroviare regale ungare. Acest canton a fost vandut de catre SNCFR unui localnic, profesorul Deaky Andras, care l-a donat Consiliului Local, iar apoi a inceput sa stranga fonduri, atat pe plan local, cat si in Ungaria, pentru renovarea cladirii. Cantonul a fost renovat recent, dupa standardele societatii feroviare... maghiare.
Autoritatile nu au reactionat la expeditia maghiara
Secretarul de stat in Ministerul Transporturilor, Tanczos Barna, a recunoscut ca va astepta trenul special in gara Lazarea si va calatori cu acesta pana la Miercurea Ciuc. Acesta a declarat, usor iritat, ca „daca voi fi insotit de familie, atunci ma voi duce cu acest tren si la Ghimes Faget”. La intrebarea, daca el a fost acela care a aprobat ca trenul cu locomotiva Nohab 017, „in frunte” cu stema Ungariei, sa traverseze Transilvania, secretarul de stat in Ministerul Transporturilor nu a dorit sa raspunda. Ar fi fost interesant de aflat cum un tren din Ungaria poate sa circule nestingherit prin Transilvania, „asa cum nu s-a mai intamplat de la Trianon incoace”, cum scriu chiar jurnalistii maghiari. Refuzul de a raspunde al secretarului de stat Tanczos Barna este unul destul de simplu. In spatele acestei inaugurari a unui amarat de canton se ascund adevaratele intentii ale demnitarului, si anume organizarea acelei „excursii” la moastele vechii granite, de fapt o excursie nostalgic-iredentista. Acest fapt este confirmat de directoul general al CFR Calatori, Alexandru Noaptes, care ne-a declarat ca „cel care se ocupa de toate aceste aprobari din partea Ministerului Transportului este secretarul de stat Tanczos Barna. Este adevarat ca, pentru a intra in Romania, trenul de epoca mai trebuie sa primeasca aprobare si de la Autoritatea Feroviara Romana”. Dar si aceasta institutie este subordonata lui Barna. Si cine stie, poate ca in viitorul apropiat vom avem surpriza (neplacuta, ce-i drept) sa vedem trenul „Nostalgia” prin gara din Suceava (Burdujeni), unde cladirea garii a fost construita tot pe vremea imperiului austro-ungar. Cu astfel de autoritati inerte totul este posibil in Romania. Lipsa de atitudine, de reactie si uneori chiar de tradare a autoritatilor statului roman duce la posibilitatea ca pe teritoriul Romaniei sa functioneze asa-numitul „stat in stat”. Iata un exemplu, cand se incearca ca anumite sarbatori religioase importante, cum este si pelerinajul vestit de Rusaliile catolice, sa fie transformate in manifestatii pro-maghiare.

Foto: Gardianul

{mosimage}Interviu cu Lucian Matis, fashion designer in Toronto

Coco Chanel spunea ca "moda nu este ceva care exista numai in rochii. Moda este in cer, pe strada, moda este legata de idei, de viata, de tot ceea ce ne inconjoara."

La conferinta de presa au participat ambasadorul Romaniei la Berna, Ionel Nicu Sava, primarul orasului Olten, Ernst Zingg, directorul muzeului din Olten, Peter Kaiser, si curatorul expozitiei, arheologul Laurent Chrzanovski.
In cuvantul sau, ambasadorul Romaniei a relevat importanta expozitiei nu doar pentru cultura romana, ci si pentru intreaga cultura europeana subliniind ca obiectele descoperite in Romania apartin mai multor culturi neolitice a caror sfera de extindere depaseste cu mult actualele granite ale Romaniei.
Expozitia de la Olten va gazdui 1.200 de obiecte apartinand perioadei neolitice, descoperite pe teritoriul Romaniei si reunite de la 34 de muzee din tara. Printre acestea se numara si "Ganditorul" de la Cernavoda, care va fi expus intr-o vitrina special realizata pentru aceasta ocazie, precum si alte obiecte din aur si ceramica apartinand patrimoniului national.