Potrivit proiectului nominalizat, verificarea candidatilor se va efectua „in scopul prevenirii si combaterii coruptiei in randul autoritatilor publice; prevenirii ocuparii functiilor publice de catre persoanele care prezinta amenintare pentru interesele securitatii nationale; aprecierea gradului de indeplinire de catre titulari si candidati a cerintelor de incadrare si de respectare a restrictiilor stabilite de lege; prevenirea, identificarea si excluderea factorilor de risc; stabilirea autenticitatii informatiilor comunicate de catre titularii si candidatii la functii publice in documentele depuse pentru ocuparea functiei; realizarea masurilor orientate spre excluderea faptelor ce pot constitui o amenintare pentru interesele securitatii nationale”.
Factorii de risc prevazuti in proiectul nominalizat sunt: „tolerarea actelor de tradare de patrie, spionaj, terorism, diversiune, chemari la rasturnarea sau schimbarea prin violenta a oranduirii constitutionale sau la incalcarea prin violenta a integritatii teritoriale a R. Moldova, propaganda extremista”.

Unul dintre temerarii elevi ai Liceului Romano-Francez de la Chisinau, Tudor Cojocariu, unul din cei 4 temerari care si-au riscat libertatea manifestand impotriva schimbarii denumirii liceului lor din romano-francez, in moldo-francez, a crescut si a devenit student in Romania. Asta nu il impiedica ca permanent sa fie cu gandul la cei de acasa, la generatiile care se formeaza dupa el, fie ca este vorba de Chisinau fie ca vorbim de regiunea transnistreana. Acolo cartea romaneasca ajunge cu greu si, daca ajunge, se intampla gratie unor temerari ca si el care se framanta pentru pastrarea identitatii si carora nu vom putea niciodata sa le multumim indeajuns ca suplinesc ceea ce nu fac institutii publice ale statului roman.
Gandurile asternute pe hartie deTudor sunt un mesaj pe care romanii de pretutindeni si Romania politica  atat de dezinteresata de soarta romanilor transnistreni, merita sa-l afle.

“De la ultima deplasare pe care am facut-o acolo (regiunea transnistreana, n.n) situatia nu s-a schimbat cu nimic. Aceeasi presiune pe care o resimt elevii, aceleasi controale umilitoare efectuate cu insistenta de catre vamesii rusi/rusificati si aceeasi constiinta romaneasca si curaj care le inving pe toate. Elevii isi vad de carte, profesorii incearca sa-si faca meseria cat mai bine si sa-si incurajeze discipolii, iar parintii fac tot posibilul incat copiii lor sa nu duca lipsa de toate cele necesare studiului. Iar cu totii risca in fiecare zi. Niciodata nu pot sti ce va urma, ori in acea zona stabilitatea si securitatea individului sunt notiuni de pe alte meleaguri. Si toate acestea pentru ca acesti romani stiu cine sunt si nu pot renunta la ei insisi. Iar pentru asta trebuie, aparent, sa platesti. Intr-un regim criminal nu poti avea asteptari, iar lucrurile banale par imposibile. Poti insa sa pastrezi speranta intr-un viitor mai bun. Pentru aceasta este nevoie de repere si de valori adevarate cu care sa te identifici. Un astfel de reper, un ideal al poporului, cum l-a numit regele poeziei, Vasile Alecsandri, este Domnitorul Stefan cel Mare si Sfant.
Fiind constienti de faptul ca uitarea propriilor simboluri duce inevitabil si la uitarea de sine, profesorii si copiii din Liceul Stefan cel Mare si Sfant au organizat, de curand, un spectacol consacrat celui mai mare dintre romani. Au participat corul Izvoras, grupul folcloric Clopotarii lui Stefan cel Mare si trupa de teatru Stefanica, toate apartinand liceului. De asemenea, au fost prezenti si actorul Nicolae Darie de la Teatrul Mihai Eminescu din Chisinau, care a contribuit la realizarea spectacolului, si profesori din oraselul Criuleni. Cu aceasta ocazie copiii au primit si cateva seturi de carti, cuprinzand literatura in limba romana, materiale inca deficitare in acele conditii. S-au rostit cuvantari, s-au adresat urari si incurajari, atat de necesare tuturor celor care inca se mai simt straini la ei acasa”.