| La Chisinau se marcheaza Ziua Europei |  |  |  |
| Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :342 | | Friday, 09 May 2008 | {mosimage}Primaria mun. Chisinau, in colaborarea cu Delegatia Comisiei Europene la Chisinau a inaugurat la 8 mai Logo-ul floristic al Uniunii Europene, informeaza Unimedia, preluat de Romanian Global News.
In cadrul festivitatii incluse in programul Zilei Europei a fost prezentat public logo -ul ce reprezenta drapelul UE format pe niste suprafete la intrarea in Gradina Publica. Totodata, a fost arborat de catre doi copii drapelul Uniunii Europene, ce se afla la intrarea de pe Aleea Clasicilor. Primarul general al mun. Chisinau, Dorin Chirtoaca a adresat cetatenilor Republicii Moldova un mesaj de incurajare in calea spre integrare europeana.
Seful Delegatiei Comisiei Europene in Republica Moldova, Cesare De Montis a declarat ca in momentul arborarii drapelului UE nimeni nu a ramas socat. Acesta este un semn ca cetatenii sunt determinati in directia integrarii europene. Primarul capitalei a multumit reprezentantului special a Comisiei Europene la Chisinau, Cesare De Montis, precum si corpului diplomatic al tarilor membre ale Uniunii Europene pentru ca au venit in gradina publica Stefan cel Mare. Dorin Chirtoaca a mentionat ca e nevoie de o „cooperare stransa intre administratia publica locala, inclusiv, si institutiile europene pentru ca lucrurile sa mearga bine la toate nivelurile, si la nivel local si la nivel central”. Tanarul primar a transmis mesajul sau oficialilor europeni si in limba engleza.
|
| Ambasadele Romaniei marcheaza Ziua Europei | | | |
| Bucuresti, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :345 | | Friday, 09 May 2008 | {mosimage}In perioada aprilie-iunie 2008, Ministerul Afacerilor Externe organizeaza, prin intermediul misiunilor sale diplomatice din strainatate, o serie de actiuni de diplomatie publica si culturala pentru a celebra Ziua Europei, transmite Romanian Global News.
Peste 48 de misiuni diplomatice romanesti gazduiesc evenimente care marcheaza Ziua Europei intr-un mod care sa promoveze Romania ca stat membru al Uniunii Europene si sa puna in valoare diversitatea si bogatia culturala a tarii noastre, intr-un mod adaptat specificului tarilor gazda. Aceste actiuni se inscriu intr-un proiect mai amplu, de promovare a imaginii Romaniei in lume.
Cateva exemple de evenimente de diplomatie publica si culturale care se desfasoara in lume in acest context sunt: concerte de muzica clasica si de jazz sustinute de artisti romani consacrati, spectacole de teatru, proiectii de filme artistice si documentare, participari la dezbateri publice, mese rotunde, expozitii de carte, participari in cadrul evenimentelor culturale europene, difuzarea de materiale promotionale privind turismul romanesc.
De Ziua Portilor Deschise la Parlamentul European a fost amenajat un stand de prezentare a Romaniei, care include o expozitie fotografica, degustari de vinuri si mancaruri traditionale romanesti. Evenimente similare au loc si in Belgia, Luxemburg, Slovenia, Ungaria, Cehia, Germania, Italia, Spania, Rusia, Ucraina, SUA, Algeria, Peru, etc.
Actiunile si manifestarile consacrate Zilei Europei sunt gestionate fie exclusiv de misiunile diplomatice romanesti, fie in colaborare cu alte misiuni straine, cu reprezentante ale Comisiei Europene sau cu autoritati locale si regionale.
|
| Bani europeni pentru judetele de la granita | | | |
| Timis, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :322 | | Friday, 09 May 2008 | | {mosimage}Timisul poate primi sume importante de la Uniunea Europeana prin Programul IPA (n.r, asistenta de preaderare) de Cooperare Transfrontaliera Romania-Serbia, lansat ieri la Timisoara, informeaza Adevarul, preluat de Romanian Global News.
Bugetul alocat este de 23 de milioane de euro pentru 2007-2009 si este menit sa dezvolte regiunea de granita intre cele doua tari. Aceasta cuprinde trei judete romanesti (Timis, Caras-Severin, Mehedinti) si cinci districte din Serbia. Pentru a primi finantare, proiectele trebuie sa raspunda unor nevoi comune celor doua tari, sa fie realizate in parteneriat si sa demonstreze ca au impact transfrontalier.
|
| Castellon: Stop traficului cu minori! | | | |
| Castellon, Spania/ Romanian Global News | | Accesari :323 | | Friday, 09 May 2008 | | {mosimage}Palatul Congresului din Castellon gazduieste, in aceste zile, conferinta sustinuta de ONG "Tierras de Hombres", transmite Adevarul, preluat de Romanian Global News.
In cele trei zile ale evenimentului, organizatia si-a propus sa dezbata problema traficului de minori din lume, cele mai multe persoane afectate de acest fenomen fiind imigrantii sub 18 ani. Prezent la eveniment, Raffaele Salinari, presedintele general al ONG "Tierra de Hombres", a declarat ca "din aproximativ 30 de milioane de victime ale traficului cu copii, 500.000 muncesc pentru statele dezvoltate".
|
| O statie de metrou din Madrid se va numi, timp de o saptamana, ''Romania'' | | | |
| Madrid, Spania/ Romanian Global News | | Accesari :311 | | Friday, 09 May 2008 | {mosimage}O statie centrala de metrou din capitala spaniola va purta, timp de o saptamana, denumirea de ''Romania''. Aceasta initiativa face parte din proiectul Institutului Cultural Roman din Madrid, menit sa promoveze imaginea tarii noastre in Spania, transmite Adevarul, preluat de Romanian Global News.
Ieri in statia de metrou Moncloa din Madrid a debutat ''Saptamana Europei'', iar timp de o saptamana respectiva statie se va numi "Romania''.
Evenimentul consta in expunerea unor imagini reprezentative din Romania pe peronul liniei sase a metroului madrilen, o ruta foarte circulata. In plus, in statiile de pe aceasta linie sunt deja amplasate ecrane pe care vor putea fi vizionate scurte filme de prezentare.
Organizat de Institutul Cultural Roman de la Madrid, este de asteptat ca acesta sa fie evenimentul cu cel mai mare impact in cadrul ''Saptamanii Europei'', datorita numarului mare de vizitatori - pasagerii metroului din Madrid. Pana la 14 mai, in cadrul acestui proiect, mai sunt programate participarea la ''Ziua gastronomiei si a interlingvismului'', doua concerte sustinute de pianistul Nicolae Dumitru si expozitia de fotografii cu tema ''Sibiu, tanar din 1191''.
|
| Magazin romanesc de la marginea Romei tinta unor atacuri fasciste | | | |
| Roma, Italia/ Romanian Global News | | Accesari :332 | | Friday, 09 May 2008 | | {mosimage}Un magazin romanesc a fost vandalizat la Subiaco, un orasel de langa Roma. Evenimentul are loc la o luna dupa ce, in capitala Italiei, alte doua unitati comerciale cu specific romanesc au fost incendiate de italieni, informeaza Adevarul, preluat de Romanian Global News.
Pe fondul imaginii proaste pe care o au romanii in Italia, in ultima perioada, magazinele romanesti au devenit o tinta pentru vandali. Cel mai recent atac s-a inregistrat la Subiaco, o localitate aflata la 60 de kilometri est de Roma. Cativa tineri inca neidentificati au distrus reclama luminoasa a singurului magazin romanesc din zona.
In acelasi timp, au incercat sa deseneze o emblema fascista pe usa magazinului, dar au fost intrerupti de vecini. Magazinul, gestionat de Simona Pintea (32 ani), era deschis de cateva luni. Martorii au declarat ca tinerii se aflau intr-o stare avansata de ebrietate. Treziti de galagie, vecinii magazinului romanesc de pe Via Cadorna au vazut un grup de italieni care aruncau cu pietre in directia magazinului.
O trupa de carabinieri de la Brigada Subiaco s-a deplasat la fata locului, dar inca nu a reusit sa ii identifice pe autori.
„Acelasi magazin a fost tinta altor atacuri si cu o saptamana in urma si noi banuim ca este vorba despre aceiasi autori", ne-a declarat locotenentul Fabrizio Negro, unul dintre anchetatorii carabinierilor din Subiaco.
Foto: Adevarul
|
| Represiune politica impotriva unui cetatean roman in Basarabia | | | |
| Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :356 | | Friday, 09 May 2008 | {mosimage}Pentru actiunea de protest din 30 aprilie 2008 din fata Palatului National, Oleg Brega, cetatean al Romaniei si al Basarabiei, initiatorul actiunii, a fost condamnat la trei zile de arest, informeaza Unimedia, preluat de Romanian Global News.
Decizia a fost pronuntata ieri de judecatorul M. Diaconu. Ghenadie Brega, cameramanul care a filmat mitingul si care este si fratele lui Oleg Brega, a fost amendat cu 180 de lei.
UNIMEDIA precizeaza ca la 30 aprilie curent, cu ocazia aniversarii a 50 de ani de la fondarea companiei publice de radio si televiziune, cateva persoane au pichetat, pret de cateva minute, Palatul National, unde urma sa aiba loc un concert jubiliar.
Potrivit initiatorilor, mitingul a fost persecutat timp de 7-8 minute, apoi sistat inainte sa inceapa. La asta si-au adus contributia mai multi cetateni in civil, printre care erau si I. Crijanovschi, I. Gumenita, R. Budeanu si C. Avornic – persoane cu functii de raspundere in cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Cetatenilor arestati nu li s-a comunicat pe loc de ce a fost sistat mitingul, de ce sunt dusi la politie si cine sunt persoanele care participa la aceasta operatiune (nu s-a legitimat nici un politist). La CPS Buiucani au stat dupa gratii din 30 aprilie seara pana pe 1 mai la amiaza fiind tinuti in conditii inumane si degradante, apoi dusi la Judecatoria Buiucani.
Toti patru au fost invinuiti de nesupunere fata de organele de politie, ultragierea si agresarea acestora, ultragierea si agresarea persoanelor aflate in strada, perturbarea linistii publice – in total 4 articole din Codul Privind Contraventiile Administrative.
|
| Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :345 | | Friday, 09 May 2008 | {mosimage}Parlamentul de la Chisinau, dominat de deputatii comunisti rusofoni, a votat ieri, in prima lectura, Conceptia securitatii nationale a Basarabiei, care prevede ca principiul de neutralitate militara va sta la baza politicilor de securitate nationala.
Noua conceptie comunista mai precizeaza ca fosta republica sovietica "nu va intra niciodata in blocuri militare" si ca, "in context, Republica Moldova considera importanta incheierea tratatelor de frontiera si politic de baza cu Romania".
Relatiile Basarabiei cu Ucraina si Romania vor avea un caracter de parteneriat durabil si constructiv, prevede proiectul Conceptiei Securitatii Nationale a Republicii Moldova, aprobat ieri, in prima lectura, de Parlamentul de la Chisinau, transmite agentia Rompres, preluata de Romanian Global News. Conform documentului promovat cu asiduitate de presedintele comunist Vladimir Voronin, "statutul de neutralitate permanenta este principiul de baza si piatra de temelie a conceptului securitatii nationale; astfel, intregul sistem de securitate nationala si toate actiunile Republicii Moldova indreptate spre asigurarea securitatii nationale se vor baza pe acest principiu".
Proiectul comunist, contestat de opozitia parlamentara de la Chisinau, prevede ca Republica Moldova "isi va consolida relatiile de parteneriat si cooperare cu tarile neutre membre ale UE si va depune eforturi pentru recunoasterea expresa a neutralitatii sale permanente de catre principalii actori internationali". Documentul precizeaza ca relatiile dintre Republica Moldova si NATO "pornesc de la principiul constitutional de neutralitate a Republicii Moldova si se inscriu in limitele Parteneriatului Euroatlantic si Parteneriatului pentru Pace", informeaza Ziua.
|
| Istro-romanii trebuie salvati | | | |
| Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :503 | | Friday, 09 May 2008 | {mosimage}– Domnule Cubreacov, ati depus de curand la Strasbourg un proiect de Rezolutie cu privire la istro-romani. Ce ne puteti spune despre acest proiect, care reprezinta o premiera absoluta in istoria minoritatii istro-romane?
– In calitatea mea de membru al Subcomisiei APCE pentru Minoritati, am redactat si depus la 17 aprilie proiectul de Rezolutie privind situatia culturala dificila a minoritatii istro-romane deosebit de amenintate, iar la 21 aprilie 2008 acesta a fost inregistrat oficial, fiind difuzat, in limbile engleza si franceza (La situation culturelle difficile de la minorite istro-roumaine particulièrement menacee/Difficult cultural situation of the Istro-Romanian minority particularly threatened), ca document al Consiliului Europei cu numarul Doc. 11595. Proiectul a fost semnat de 34 de deputati din 20 de state membre ale Consiliului. Semnatarii reprezinta toate cele 5 grupuri politice din sanul Adunarii Parlamentare. Urmeaza ca proiectul sa fie examinat de Biroul APCE, care va decide asupra sortii lui de mai departe. Documentul este deja disponibil pe internet, pe pagina oficiala a Consiliului Europei: http://assembly.coe.int. Scopul meu este ca acest proiect de rezolutie sa fie trimis Comisiei Juridice si Drepturi ale Omului pentru desemnarea unui raportor. Pana la urmatoarea parte a sesiunii APCE de la sfarsitul lunii iunie vom cunoaste decizia Biroului.
– Ce anume cereti prin proiectul de Rezolutie Doc. 11595 cu privire la istro-romani?
– Masuri urgente pentru salvarea acestei minoritati amenintate. Prima ar fi recunoasterea oficiala a minoritatii istro-romane. Din 1945, cand Istria, care a apartinut intre cele doua razboaie mondiale de Italia, a fost incorporata de catre Iugoslavia, istro-romanii nu au fost niciodata recunoscuti ca minoritate. De altfel, statul croat recunoaste expres, prin lege, si protejeaza pe teritoriul sau doar 7 minoritati etnice si limbile lor, nefiind recunoscuta doar minoritatea istro-romana. Croatia a semnat Carta europeana a limbilor regionale si minoritare si a depus instrumentele de ratificare la 5 noiembrie 1997. Acest acord a intrat in vigoare pentru Croatia la 1 martie 1998. Organizatia internationala UNESCO a inclus dialectul istro-roman in Cartea Rosie a limbilor in pericol (UNESCO Red book on endangered languages), amintind ca este grav periclitat, intrucat nu exista administratie, invatamant, presa sau biserici in acest dialect istoric al limbii romane. Cer deci, impreuna cu alti colegi din 20 de tari, drepturi elementare pentru o populatie care merita un tratament civilizat si sustinere pe plan cultural, educational si identitar. Totodata, cerem organizarea unor forumuri internationale de dezbateri si a unor seminare ale expertilor pentru studierea si repertorierea cu grija a particularitatilor dialectului si culturii istro-romane, parte a patrimoniului cultural si istoric romanesc si european. Sper ca prin proiectul de Rezolutie prezentat sa sensibilizez si Biroul European al Limbilor Putin Raspandite, instituit in 1982 din initiativa Parlamentului European ca institutie nonguvernamentala de interes continental finantata de Comisia Europeana si avandu-si cele doua sedii la Bruxelles si Dublin. Mai vrem ca APCE sa invite autoritatile Croatiei sa recunoasca prin lege minoritatea istro-romana si sa-i garanteze acesteia respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale asa cum sunt ele inscrise in Conventia Europeana a Drepturilor Omului si, mai cu seama, drepturile lingvistice, culturale si religioase in urmatoarele domenii: a. invatamantul in limba materna; b. serviciile religioase in limba materna; c. ziare, reviste, emisiuni radio si de televiziune in limba materna; d. sustinerea asociatiilor culturale ale istro-romanilor. Proiectul nostru de Rezolutie este, daca vreti, un S.O.S. pentru salvarea istro-romanilor.
Istro-romanii – limita occidentala a romanitatii
– Unde locuiesc istro-romanii si cati mai sunt ei astazi?
– Zona locuita de istro-romani este cunoscuta pana astazi si ca regiunea Ciceria, de aceea acesti confrati ai nostri mai sunt numiti si Cici. Unii le mai spun onomatopeic Ciribiri (dupa cuvintele pronuntate dialectal „cire”/cine si „bire”/bine), iar ei isi spun Rumari sau Rumeri. Cele mai recente editii ale marilor enciclopedii ale lumii, precum si UNESCO ne prezinta cifre care variaza intre 500 si 1500 de vorbitori concentrati in special in opt localitati din partea croata a peninsulei Istria si in doua localitati din partea slovena a peninsulei. In Croatia este vorba de satul Zejane/Jeiani (cel mai mare dintre ele, situat la nord de Muntele Mare sau Maggiore/Ucka) din plasa Mune, judetul (zupanija) Primorsko-goranski, precum si de satul Susnjevica/Susnevita sau Val d’Arsa si catunele Brdo/Barda, Jesenovik/Sucodru, Nova Vas/Nosela, Kostracani/Costerceani, Letaj/Letai si Zankovci din plasa Krsan/Crisan, judetul (zupanija) Istria, iar in Slovenia este vorba de localitatile Golac si Polijane. Multe surse vorbesc si despre alte localitati din peninsula Istria, cum ar fi Dolinscina, Draga, Drazina, Gradinje, Grobnik, Jelavici, Miheli, Trkovci, Perasi, in care exista astazi vorbitori ai dialectului istro-roman. Se mai cunoaste ca acum sapte decenii existau vorbitori ai acestui dialect si in alte sate sau catune din peninsula, cum ar fi: Munc, Liubici, Brig, Banascra, Mune Mare, Negri, Schilazzo, Santa Lucia, Ceravizzo, Carbune, Carnita, Stara Guna, Corte Alba, Vlasca, Vlahi, Faragun, Catun, Cepici, Litul, Runchi, Tuplite, Cuculeani, Rumeri, Romania, Vale, Vlahobreg, Vodite si altele. Toponimia peninsulei ne demonstreaza insa o prezenta masiva a istro-romanilor in evul mediu: doua asezari cu denumirea Romania, altele unsprezece cu denumirea Catun, apoi Vlasici, Vlascova, Volosca, Vlahova, Rumeni, Spinei, Murari, Sugari, Ciobani, Ciubanici, Ierbuliste, Bolobani, Bolovani, Buzet, Sarman, Floricici. In 1896, Teodor T. Burada publica o lista de 114 localitati sau catune istriote populate altadata de romani si care isi pierdusera in secolul XIX limba materna, dar mai pastrau un sir de caracteristici etnice romanesti. Primul istoric care i-a descris pe istro-romani a fost triestinul Manarutta, cunoscut ca Fratele Irineo della Croce. El scria in 1698 ca acestia aveau „o limba proprie a lor similara limbii romane. De aceea, ei se numesc intre ei, in propria lor limba, Rumeri” si ca locuiau pana la portile Triestului, la Opicina, Trebaciano si Gropado. De asemenea, pana in secolul XIX istro-romanii mai locuiau intr-un numar destul de mare si in insulele Veglia/Krk si Cherso/Cres din Marea Adriatica. Romanii de pe aceste insule sunt complet asimilati. Astazi exista o mica diaspora istro-romana in orasul italian Trieste din nordul peninsulei Istria si o alta diaspora care nu depaseste 500 de persoane in SUA, concentrata la New York. Exista un numar de cateva zeci de istro-romani rasfirati in Canada, Australia si Noua Zeelanda. Tot mai multi cercetatori si ziaristi romani sau straini care au vizitat Istria confirma ca numarul vorbitorilor de istro-romana scade vertiginos si alarmant, acestia fiind intr-un stadiu avansat de deznationalizare.
– Ce particularitati prezinta dialectul istro-roman fata de romana noastra literara?
– Istro-romana este unul din cele patru dialecte istorice ale limbii romane vechi, cu mult mai asemanator cu standardul literar daco-roman decat cu aromana. Istro-romana este caracterizata prin cateva particularitati, cum ar fi rotacismul (transformarea lui „n” intervocalic in „r”, bunaoara: inima-irima, lumina-lumira, luna-lura, mana-mara, pane-pare, un-ur sau rumani-rumari) si aparitia unei noi vocale egal apropiate atat de “a” cat si de “o”, marcate prin semnul grafic „a” (bunaoara: arde/arde, cale/cale, drag/drag, carle/care(le), carne/carne, casa/casa, paste/paste, sarpe/sarpe, vache/vaca). Dialectul istro-roman conserveaza un sir de vechi reflexe lingvistice romanesti, de la cumpana secolelor XII si XIII sau chiar de mai inainte, explorand intr-un mod interesant perioada straromana. Exista si un ingredient lexical croat destul de puternic, dar nu intr-atat incat sa nu recunoastem trasaturile romanesti ale dialectului. Judecati si dumneavoastra parcurgand cuvintele Crezului catolic in dialect istro-roman: „Io cred in ur Domnu, Ceace carle tire tote, carle facut-a ceru si pemintu, ceale ce se vedu si ceale ce nu se vedu. Si in Gospodinu Isus Crist, Fil’u lu Domnu, ins nascut, carle din Ceace s-a nascut, mant’e de tot secoli. Svitlost din svitlost, Domnu pravi din Domnu pravi, nascut ma nu facut, din urea substantea ca si Ceace, prin carle tote facut-s-av. Carle za noi omiri si za scaparea nostrea lasata-s-a din cer si s-a injivotit di la Svetu Spirit si din Vergura Maria si facuta-s-a om. Si fost-a restignit za noi in timpii lu Pontiu Pilat si suferit-a si fost-a zacopereait si uscrasnit-a treia zi cum fost-a piseait in Sveta Scripturea. Si dignit-s-a in cer si sade la desna lu Ceace. Si rapoi va veri cu glorie sandi cel’i vil’i si cel’i mort, lu carle cesarie nu se va fini. Si in Svetu Spirit, Domnu ce daie jivlenia, carle din Ceace iase si di la Fil’u, cela ce scupa cu Ceace si Fil’u e adoreait si gloreait, carle a cuvintat prin proroci. In ure sveta, catoliche si apostoliche beseariche. Io cunoscu ur crist za opostirea lu pecatele. Io steptu sculare lu morti si jivlenia de secole, cea ce fi-va. Amen!” Exista in dialectul istro-roman si un numar de cuvinte de origine latina care au fost pierdute din celelalte dialecte romanesti sau sunt atestate izolat si periferic: asir-magar, caiba-cusca/colivie, ii-(a) merge, guna-giubea, manta etc. Pentru istoria si filologia romanica, ca si pentru dialectologia romaneasca, istro-romanii si graiul lor au o inestimabila valoare istorica, filologica si etnografica, prezentand un interes cu totul aparte.
– Istro-romanii sunt catolici?
– Da, sunt catolici de mai multe sute de ani. Unii sustin ca la origine ar fi ortodocsi. Exista marturii ca biserica din satul Sucodru ar fi fost initial ortodoxa. O alta ipoteza sustine ca istro-romanii ar fi fost de la bun inceput romano-catolici si ca s-ar fi desprins din masivul etnolingvistic romanesc in secolele XI sau XII, deci inainte de descalecarea Tarii Moldovei, din zona Crisanei sau chiar a Maramuresului. Ipoteza se sprijina pe argumentul lingvistic oferit de fenomenul rotacismului, caracteristic anume zonelor Maramuresului, Crisanei si partial zonei Clujului. Daca aceasta ipoteza s-ar confirma, s-ar putea sustine cu mai mult temei si originea romaneasca transilvana a romano-catolicilor de azi din judetul Bacau si zonele adiacente. Multa lume a fost surprinsa sa descopere ca una din localitatile altadata locuite de istro-romani se numeste pana astazi Krsan/Crisan, acum centru de plasa (opcina) in judetul Istria. Istro-romanii au fost insa vulnerabili lingvistic in fata clerului catolic croat sau sloven care a reprezentat un factor puternic in deznationalizarea lor. Pana pe la mijlocul secolului XIX, episcopii catolici si curtea imperiala de la Viena acceptau hirotonirea de preoti dintre istro-romani, astfel incat, pe langa slujba in limba latina, predicile si marturisirile se faceau in graiul istro-roman. Se cunoaste numele unuia dintre acesti preoti: Micetici, nascut la Barda. Daca astazi ar avea unul sau doi preoti care sa vorbeasca dialectul lor, istro-romanii ar avea mari sanse de supravietuire.
Au provocat intotdeauna un viu interes
– Pe cat de mare si viu a fost si mai este la noi interesul pentru istro-romani?
– In diferite perioade de soarta istro-romanilor s-au interesat, i-au vizitat, au scris despre ei sau au valorificat material dialectologic mai multi fruntasi ai vietii noastre culturale si academice. Trebuie sa-i amintim aici pe Gheorghe Asachi, Simion Barnutiu, Aron Pumnul, Ion Heliade- Radulescu, Timotei Cipariu, Josif Popovici, Stefan Nanu, Ion Maiorescu, Sextil Puscariu, Nicolae si Teodor T. Burada, Ion Coteanu, Traian Cantemir, Lecca Morariu, Ion Popovici, Alexandru Philipide, Gheorghe I. Ionescu, Matilda Caragiu Marioteanu, Andrei Avram, Richard Sarbu, Vasile Fratila, Vlad Bejan, Doina Azoicai, Ion Gherman si Emil Petru Ratiu. Nu pot omite numele profesorului Petru Neiescu de la Institutul de Lingvistica si Istorie Literata „Sextil Puscariu” din Cluj, care este autorul primului Dictionar al dialectului istro-roman. Aflu mai nou ca prima fata bisericeasca din Romania care a vizitat vreodata satele istro-romane este Prea Sfintitul Petru Gherghel, episcop romano-catolic de Iasi. Dintre basarabeni primii care i-au vizitat sunt Vasile Soimaru si Sergiu Cocos.
– Si printre straini?
– Dintre straini trebuie sa-i amintim pe croatul Goran Filipi, decan al Facultatii de Litere si Filosofie a Universitatii din Pola si autor al „Atlasului lingvistic istro-roman”, care a vazut lumina tiparului in 2002, la Pola, pe italienii Carlo Taglavini si Nerina Feresini, pe profesorul britanic H. A. Hurren de la Universitatea Oxford, care a publicat in 1972 „Descrierea lingvistica a istro-romanei”, pe croatul August Kovacec, autorul primului Dictionar istroroman-croat cu o gramatica si texte in dialect, pe germanul Dahmen Wolfgang, pe cehul Carlo Lavacek, pe eruditul si poliglotul cercetator austriac Tede Kahl de la Institutul pentru Europa Orientala din Viena, si pe italianul Ervino Curtis de la Trieste, unul din neobositii sprijinitori ai istro-romanilor. Trebuie sa aratam aici ca una din lucrarile monumentale despre istro-romani si dialectul lor, „Studii Istroromane”, a fost scrisa de Sextil Puscariu in colaborare cu germanul Arthur Byhan, italianul G.I. Ascoli si istro-romanul Alois (Luigi) Belulovici, si publicata in 1926 sub egida Academiei Romane, dupa ce in 1906 publicase o culegere de „Texte istro-romane”.
Universitatile din New York si Yale intind o mana de ajutor
– Academia Romana este prima institutie care s-a preocupat de istro-romani. In alte tari exista astazi interes pentru ei?
– Departamentul de Lingvistica din cadrul Universitatii New York deruleaza, iar Fondul pentru Limbi pe cale de disparitie al Universitatii americane Yale finanteaza din noiembrie 2005 un proiect de documentare asupra istro-romanei, proiect condus de dna Zvjezdana Vrzic. Acest proiect este prevazut sa se deruleze mai multi ani si are ca scop documentarea si pastrarea istro-romanei prin studiul academic al comunitatii si prin crearea unor mecanisme de care sa beneficieze nemijlocit aceasta mica comunitate: informarea comunitatii despre pericolul disparitiei dialectului istro-roman; culegerea de materiale audio si video in dialect; publicarea unei antologii de texte istro-romane si a unui dictionar multimedia; dezvoltarea de materiale didactice necesare predarii istro-romanei si organizarea de cursuri in dialect atat pentru vorbitorii activi, cat si pentru cei care nu il mai stapanesc indeajuns de bine; crearea unei pagini web care sa includa materiale informative despre dialect; si nu in ultima instanta filmarea unui documentar despre vorbitorii acestui dialect atat din Istria, cat si din diaspora.
Istro-romanii, in atentia UNESCO si a Consiliului Europei
- Si institutiile internationale?
- Ca semnatara a Cartei europene a limbilor regionale si minoritare, Croatia se afla sub monitorizarea Comitetului de Ministri al Consiliului Europei. De curand, la 12 martie 2008, Consiliul Europei a facut public Raportul Comitetului sau de Experti privind aplicarea de catre Croatia a Cartei europene, care, cum se stie, prevede un mecanism de control care permite evaluarea periodica a aplicarii acesteia, in vederea prezentarii de recomandari catre statele semnatare privind ameliorarea legislatiei, politicilor si practicilor acestora in domeniul limbilor regionale sau minoritare. Am fost bucuros sa constat ca in Capitolul 2. Evaluari privind aplicarea partilor a II-a si a III-a ale Cartei, Raportul se refera, in premiera absoluta, la dialectul istro-roman (subcapitolul 2.1.2, paragraful 48, Istro-romana). Astfel, Comitetul de Experti subliniaza: “Un sir de elemente probeaza prezenta traditionala in Istria a unei mici comunitati de vorbitori ai unei limbi numite istro-romana. Comitetul de Experti doreste sa obtina informatii asupra acestei limbi cu ocazia urmatorului raport periodic”. Am aratat deja ca si UNESCO, ca structura a ONU, s-a autosesizat, incluzand dialectul istro-roman in Cartea Rosie a limbilor in pericol.
L-au dat lumii pe unul din cei mai mari inventatori ai tuturor timpurilor
– Nu exista o literatura culta in dialectul istro-roman. Aceasta ramura a latinitatii orientale a fost si este cea mai mica si cea mai amenintata. Ce nume, dintre cele ale istro-romanilor care s-au manifestat in viata publica, pot fi aduse in atentie? – Chiar daca nu sunt numerosi, istro-romanii au dat nastere unor personalitati demne de remarcat. Dintre cei mai vechi putem aduce in atentie numele lui Matei Vlahici (1520-1575), teolog protestant de limba latina si germana din secolul XVI, primul si cel mai de incredere colaborator al lui Martin Luther. Matei Vlahici este cunoscut si ca Matthias Flacius Illyricus (in latina), Matija Vlacic/Vlachich (in croata) si Matthias Flach (in germana). Nu-l putem trece cu vederea pe Andrei Glavina, apostolul istro-romanilor, cel care a infiintat si a condus intre 1921 si 1925 la Susnjevica/Susnevita sau Val d’Arsa scoala „Imparatul Traian” cu predare in dialectul istro-roman si in romana literara, autor al primei carti de rugaciune in dialect istro-roman. Amintim numele a doi frati istro-romani: profesorul Luigi Belulovici si medicul Giuseppe Belulovici. Mai nou trebuie sa-l avem in vedere pe scriitorul istro-roman de limba italiana Ezio Bordul sau pe regretatul jurnalist de limba italiana si croata, dar de origine istro-romana, Ezio Mestrovich (1941-2003). Un mare entuziast este istro-romanul Corrado Clanat (Clagnaz), care a infiintat in 1994, la Trieste, impreuna cu alti entuziasti, Asociatia culturala istro-romana „Andrei Glavina”. Aceasta asociatie editeaza pe speze proprii revista „Scrisore catre frat rumeri” (Scrisoare catre fratii romani). In SUA, una dintre persoanele cele mai active din sanul comunitatii istro-romane este arhitectul Maria Luisa (Marisa) Ciceran. Bineinteles ca cea mai mare personalitate dintre istro-romani este cea a lui Nicolae Teslea (1856-1943), devenit cetatean american si cunoscut ca Nicola Tesla (in croata si in alte limbi). Savantul si inventatorul Nicolae Teslea, astazi revendicat si de sarbi, si de croati, a fost propus in 1915, impreuna cu Thomas Edison, la Premiul Nobel pentru fizica, premiu pe care l-a refuzat. Nicolae Teslea a descoperit campul magnetic rotitor, a inventat radioul inaintea lui Marconi, sistemele de comunicare fara fir si sistemul bifazat de curent electric alternativ. Acest inventator istro-roman genial a construit primele motoare asincrone bifazate, generatoarele electrice, transformatorul electric de inalta frecventa. Fire harnica si vizionara, supranumit „extraterestrul roman”, Nicolae Teslea a inregistrat peste 1200 de inventii de o tehnicitate ce surclasa contemporaneitatea. In SUA foarte multa lume spune ca numele corect al secolului XXI este Nicolae Teslea. Marea preocupare stiintifica a acestui istro-roman a tinut de transmiterea informatiei si a energiei la distanta, mai bine zis fara fir (werless). A murit la New York intr-o mizerie cumplita.
– Istro-romanii mai pot fi oare salvati?
– Cred cu tarie. Trebuie sa ne implicam cu totii. Sa incepem prin a stabili si cultiva contacte cat mai intense cu ei. Mi-as dori, bunaoara, ca Biserica romano-catolica din Romania sa delegheze 3-4 preoti de limba romana in comunele istro-romane. Mi-as mai dori ca unele comune din Romania si Republica Moldova sa incheie acorduri de parteneriat, infratindu-se oficial macar cu cele doua localitati istro-romane mai mari: Jeiani si Sisnevita. As fi incantat daca tineri istro-romani ar putea veni la studii in Romania, ca Andrei Glavina altadata. Se pot face multe lucruri daca am avea suficienta vointa si dragoste pentru acesti frati ai nostri. Ar fi un mare pacat daca graiul si comunitatea lor, care este parte din fiinta noastra etnica, s-ar stinge definitiv. Nu avem voie sa asistam neputinciosi la moartea unui grai atat de pretios al limbii noastre. In ultimul ceas, istro-romanii trebuie salvati.
Istro-romana se afla la o rascruce: sau se va stinge definitiv sau va resuscita
– Dar credeti ca este posibila o asemenea incercare temerara?
– Sa stiti ca exista precedente importante cand chiar limbi sau dialecte disparute complet au fost readuse la viata. Eu cunosc cel putin trei cazuri de limbi stinse complet si reinviate, intrucat fusesera fixate anterior in scris si a existat vointa puternica pentru resuscitarea lor. Ma gandesc intai de toate la limba ebraica (ivrit in original) reinviata de Eliezer Ben-Yehuda, al carui fiu a fost, dupa o pauza de mai multe secole, primul ei vorbitor nativ. Acum ebraica e limba oficiala a statului Israel, o limba viguroasa vorbita de cateva milioane de oameni. Sau limba manx, de origine celtica, din mica insula suverana Man, situata intre Irlanda si Marea Britanie, limba stinsa la 27 decembrie 1974 odata cu ultimul ei vorbitor nativ, dar reinviata printr-o activitate sustinuta, astfel incat este predata astazi in scoli si exista deja peste 2000 de persoane care o folosesc ca limba facultativa din patriotism local, precum si cateva sute de copii ai acestora care o vorbesc ca limba nativa. Un alt caz similar ni-l prezinta limba cornica (kernewek, in original, si cornish, in engleza), de asemenea, de origine celtica, din provincia britanica Cornwall. Cornica s-a stins in anul 1906 odata cu ultimul ei vorbitor, Alison Treganning, insa datorita eforturilor depuse in anii 1930 de catre doi cercetatori britanici, Henry Jenner si Robert Morton Nance, aceasta a reinviat. In prezent cornica este vorbita activ, ca limba nativa, de peste 2000 de persoane, iar alte peste 3000 o cunosc bine si o folosesc ca limba facultativa. Spre deosebire de Croatia, care nu a recunoscut istro-romana odata cu ratificarea Cartei europene a limbilor regionale si minoritare, Marea Britanie a recunoscut, la 5 noiembrie 2002, statutul de limba regionala si minoritara al cornicei, angajandu-se sa o sustina si sa o protejeze. Istro-romana, care are inca vorbitori nativi, se afla acum la o rascruce: sau se va stinge definitiv sau va resuscita. Eu cred ca trebuie salvata si voi incerca sa pun umarul.
– Uniunea Europeana are si ea un cuvant de spus?
- Croatia se pregateste sa adere la Uniunea Europeana. Ea va trebui sa tina cont de recomandarile Comisiei pentru Limbile Europene Regionale si Putin Raspandite, precum si de prevederile unor documente ale UE cum sunt Rezolutia Parlamentului European privind limbile europene regionale putin raspandite din 13 decembrie 2001 si altele. Asa cum se cunoaste, respectarea si protejarea minoritatilor constituie o conditie pentru aderarea la UE. Comisia Europeana are in vedere prin limbi regionale sau minoritare „limbile utilizate in mod traditional de o parte a populatiei unui stat si care nu sunt nici dialecte ale limbii (limbilor) oficiale ale statului respectiv, nici limbi ale populatiilor migratoare, nici limbi create artificial”. Rolul Comisarului European pentru multilingvism, Leonard Orban, dintr-o fericita intamplare roman, precum si al celor 35 de deputati romani in Parlamentul European este unul covarsitor in apararea minoritatii etnoculturale si lingvistice istro-romane prin fixarea de exigente clare in fata Croatiei pana la aderarea acesteia la UE. Pe de alta parte, Romania, ca stat inrudit care este deja membru al UE, ii poate cere Croatiei reciprocitate in problema minoritatilor, intrucat cei 4180 de croati carasoveni din Romania, comparabili ca numar si vechime cu istro-romanii, au rezervat un loc de deputat in Parlamentul de la Bucuresti, beneficiaza de asistenta religioasa in biserici si de invatamant in limba croata in cele trei gradinite si trei scoli publice din localitatile lor si sunt sprijiniti concret de catre stat pentru pastrarea si promovarea propriei lor identitatii. Cadrul bilateral pentru aceasta reciprocitate este conturat de Tratatul de baza dintre Romania si Croatia din 18 februarie 1994. Potrivit tratatului, cele doua tari s-au angajat sa asigure, fiecare pe teritoriu sau, drepturi persoanelor apartinand minoritatii nationale croate in Romania si ale persoanelor apartinand minoritatii nationale romane din Republica Croata, in conformitate cu documentele CSCE, cu conventiile internationale ratificate de cele doua parti si cu normele recunoscute ale dreptului international. De asemenea, partile s-au angajat sa aplice cu buna-credinta standardele internationale referitoare la protectia identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a persoanelor apartinand minoritatilor nationale.
– Inteleg ca in prezent, istro-romanii, nefiind recunoscuti prin lege de catre statul croat ca minoritate, nu dispun de nici o institutie proprie...
– Asa este, din pacate. Si nu le-au avut niciodata pe parcursul istoriei lor multiseculare din peninsula. Cu toate acestea, in ultimii ani s-au facut primele incercari de a cristaliza forme de organizare comunitara cu functii de conservare, protejare si dezvoltare a identitatii istro-romanilor. Astfel, la 29 aprilie 1994 a luat fiinta la Trieste Asociatia istro-romana „Andrei Glavina”, in martie 1995 s-a infiintat la Susnevita asociatia culturala „Soborul lu istro-rumeri” (Uniunea istro-romanilor), exista un celebru grup folcloric numit „Zejanski Zvoncari”, adica „Clopotarii din Jeiani”, condus de Mauro Doricic, un inimos animator al vietii culturale istro-romane inca destul de timide, si, in fine, mai exista si o Asociatie democratica a romanilor din Croatia. Toate acestea trebuie sa fie parteneri ai guvernului croat si ai administratiei locale din Istria pentru salvarea identitara a istro-romanilor, primind finantare bugetara. Cel mai mult insa astazi istro-romanii au nevoie, pentru inceput, de slujba in limba materna la biserica, de studierea acestei limbi, macar o ora pe saptamana de elevii istro-romani si, eventual de un post de radio in dialect si in romana literara. Acestea nu sunt posibile fara sprijinul statului croat si al celui roman.
Istro-romanii nu sunt doar un grup etnofolcloric, ci o minoritate nationala care trebuie tratata ca atare
– Probabil ca scoala ar fi cea mai importanta.
– Intr-adevar, pentru ca ii priveste pe copiii istro-romani, cei care trebuie sa recepteze, sa vorbeasca si sa transmita mai departe limba materna. Si aici imi amintesc cuvintele lui Teodor T. Burada de la 1893, dar care, iata, sunt de o sfasietoare actualitate: „o voce ne cheama si o datorie sfanta ne impune ca sa ne aruncam privirile asupra fratilor nostri din Istria, parasiti de toti si bantuiti de toate nenorocirile, purtand povara grea a strainismului de sute de ani, sa nu-i lasam sa fie cotropiti de slavi, silindu-ne prin toate mijloacele ca sa se infiinteze si la ei scoli, in care instructiunea sa se predea in limba materna”.
– La ce actiuni ar trebui sa ne asteptam din partea autoritatilor croate?
- Un important prim pas, dar evident insuficient, a fost deja facut. Printr-o Decizie a Ministerului croat al culturii din 27 august 2007 graiurile istro-romane (Istro-rumunjski govori (vlaski i zejanski)) au fost declarate drept bun cultural nematerial si incluse in Lista bunurilor culturale nemateriale protejate (Lista zasticenih nematerijalnih kulturnih dobara), care cuprinde orice bun care s-a inradacinat ca traditie si prezinta valoare deosebita sub aspect stiintific, etnografic, sociologic, antropologic sau lingvistic. Graiurile istro-romane sunt tratate la fel ca si cantarea polifonica, unele dansuri sau obiceiuri si traditii croate de sarbatoare. Deci, este vorba de un tratament aplicat oricarei curiozitati etno-folclorice. Ministerul croat al Culturii a aprobat pe hartie si un complex de masuri de protectie a „purtatorilor bunului”, obligandu-se sa promoveze functiile si cunoasterea acestui bun in societate, sa-l includa in programele sale de planificare, sa asigure sustinerea lui inclusiv prin invatamantul formal si informal, revitalizarea segmentelor pierdute ale bunului, sensibilizarea istro-romanilor asupra necesitatii de a evita pericolul pierderii dialectului lor. Cu toate acestea, Decizia ministeriala ramane, deocamdata, litera moarta, intrucat pana astazi statul croat nu a deschis nici o linie de finantare bugetara pentru salvarea si perpetuarea graiurilor istro-romane. Unul dintre angajamente tine de intocmirea unei gramatici si a unui dictionar, precum si includerea dialectului istro-roman ca limba materna in programele de invatamant. Aici nu s-a facut nimic si nici nu se stie cand se va face ceva. Decizia Ministerului croat al Culturii nu specifica suficient de clar ce se are in vedere prin „purtatori ai bunului”, dar sunt vizate un sir de institutii carora le-a fost adresat acest document: Primaria orasului Rjeka/Fiume, plasa (opcina) Krsan/Crisan, judetele (zupanija) Primorsko-goranski si Istria, Institutul de Filologie croata din Zagreb, Consevatoarele din Rjeka si Pola si Directia de protectie a patrimoniului cultural. Asa sau altminteri, aceasta Decizie nu poate substitui recunoasterea oficiala, adica prin lege, a minoritatii istro-romane, singura care ar trebui sa fie obiectul protectiei din partea statului croat, in conformitate cu standardele europene. Istro-romanii nu sunt doar un grup etnofolcloric, ci o minoritate nationala care trebuie tratata ca atare.
– Domnule Cubreacov, va multumim.
Igor Burciu, Flux
|
| Posta Romana din Harghita si Covasna elimina tricolorul romanesc | | | |
| Bucuresti, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :391 | | Friday, 09 May 2008 | {mosimage}Posta Romana este reprezentata de mai multe sigle, in functie de sensibilitatile locale si politice, arata un comunicat al FACIAS, primit pe adresa redactiei. Astfel, sigla agreata de site-ul oficial al Postei Romane si de oficiile postale din majoritatea judetelor tarii contine steagul Romaniei – fapt aflat in acord cu caracterul strategic al institutiei.
Pe de alta parte, in judete precum Covansa, Harghita si Brasov, sigla Postei Romane apare intr-o versiune simplificata – considerandu-se oportuna vizual eliminarea tricolorului romanesc.
Reamintim ca „rebrandingul” fara tricolor al Postei Romane a fost decis de fostul ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei Zsolt Nagy, actual urmarit penal, in anul 2005. Ministrul a explicat faptul ca o strategie de marketing complexa impune o serie de modificari de imagine – singura modificare de imagine fiind insa eliminarea tricolorului romanesc. In urma unui val de prosteste, ministrul Nagy s-a angajat la momentul respectiv sa regandeasca strategia de marketing a Postei Romane, luand in calcul caracterul sau de institutie strategica. Eventuala revenire asupra prezentei tricolorului romanesc in sigla Postei Romane nu pare a afecta insa institutii postale precum cele din Sfantu-Gheorghe.
Pe de alta parte, actualul director al Postei Romane, reprezentantul BNS Dan Mihai Toader, a explicat ca eliminarea tricolorului din sigla Postei Romane reprezinta un proces firesc de aliniere la practica europeana in domeniu – practica bazata pe evitarea elementelor identitare. Faptul ca nu este asa o demonstreaza numai cateva din siglele companiilor postale nationale din Europa.
|
| Secretarul general al PES condamna atitudinea xenofoba a autoritatilor italiene fata de romani | | | |
| Bucuresti, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :356 | | Friday, 09 May 2008 | {mosimage}Philip Cordery, secretarul general al Partidului Socialistilor Europeni, a declarat joi, la Bucuresti, dupa intrevederea pe care a avut-o cu presedintele PSD Mircea Geoana, ca autoritatile italiene manifesta o atitudine xenofoba in ceea ce-i priveste pe romani, transmite ZIUA, preluata de Romanian Global News.
La randul sau, liderul social-democratilor romani si-a exprimat speranta ca, in cazul punerii in practica de catre autoritatile italiene a intentiilor privind anumite restrictii pentru romani, se va putea baza pe sprijinul socialistilor europeni.
"Credem ca, asa cum a fost in cazul Mailat, o sa avem acelasi sprijin unanim si solidar de a actiona la nivelul instantelor europene daca autoritatile de la Roma vor incerca sa puna in practica intentiile enuntate de noii lideri de la Roma, ideile de a expulza cetatenii romani", a aratat Mircea Geoana.
|
| Ministru italian de interne, neofascistul Roberto Maroni, promite o politica dura fata de imigranti | | | |
| Roma, Italia/ Romanian Global News | | Accesari :340 | | Friday, 09 May 2008 | {mosimage}Noul guvern al Italiei, condus de Silvio Berlusconi, depune juramanul la ora 17 in fata presedintelui Giorgio Napolitano, urmand ca marti si miercuri sa obtina si votul Camerei Deputatilor si al Senatului. Este a patra oara cand Silvio Berlusconi obtine functia de premier in Peninsula, informeaza Hotnews, preluat de Romanian Global News.
Liga Nord va dicta politica italiana in materie de imigratie.
Imediat dupa ce a acceptat functia, Berlusconi a prezentat si lista cu ministrii viitorului cabinet. Cei mai multumiti se pot considera cei din partidul dreapta Liga Nord, care au obtinut 4 fotolii de ministri, printre care si cel de Interne. Noul ministru de Interne este astfel Roberto Maroni, 53 de ani, de profesie avocat si fost ministru si in doua guverne precedente conduse de Berlusconi. Semn distinctiv: isi schimba des culoarea la rama ochelarilor, dar nu pozitia dura fata de straini. "Maroni va fi un garant al sigurantei publice, e ceea ce italienii cer", declara liderul Ligii Nordului, Umberto Bossi, el insusi ministru pentru Reforme in noul guvern.
Potrivit majoritatii comentatorilor, a detine controlul asupra ministerului de Interne in Italia inseamna a controla politica imigrationista, care va fi apanajul direct al noului
ministru. Prin prisma propriilor declaratii, politica lui Roberto Maroni fata de imigranti si mai ales fata de romani, va fi din ce in ce mai dura.
"Ronde" de nuanta fascista risca s-ar putea subtitui fortelor de politie
Intr-un interviu acordat ziarului Ligii Nord, La Padania, imediat inainte de a fi nominalizat ministru de interne, Maroni a tinut sa precizeze: "lucram deja la un proiect de siguranta publica si imigratie, pe care il vom aduce in discutie in primele consilii de ministri, pentru a raspunde cererii de siguranta pe care o ridica cetatenii. E o promisiune facuta in campania electorala, trebuie mentinuta".
Maroni este politicianul italian care incita cetatenii sa formeze asa zisele "ronde", grupuri auto-organizate care sa patruleze pe strazile oraselor pentru a controla si preveni delincventa, grupuri care risca sa se substituie arbitrar fortelor de politie, cu rezultate din cele mai nefaste.
Usi inschise pentru extracomunitari si imigranti delincventi
Intr-un alt interviu, Maroni si-a exprimat clar pozitia negativa fata de acordarea actelor pentru alti cetateni imigranti: usi inchise, in special in fata extracomunitarilor: "nu putem pune in regula persoanele cu un act administrativ. Am exclus posibilitatea de intrare in legalitate a strainilor inca din programul nostru electoral. Mai mult, vrem sa aducem chestiunea in discutie in fata Uniunii Europene, pentru ca niciun stat membru sa nu incurajeze legalizarea sederii extra-comunitarilor".
Un alt concept adoptat de Maroni este adoptarea "tolerantei zero"fata de imigrantii delincventi: "am promis toleranta zero si acum vom trece de la vorbe la fapte. In materie de siguranta publica cele doua prioritati sunt combaterea imigratiei clandestine si imbunatatirea controlului asupra teritoriului", a declarat Maroni in alta ocazie.
"Stop romanilor, tratul Schengen trebuie revazut"
Dar punctul principal al discursului politic si electoral al lui Maroni sunt romanii. Cu ceva timp inainte de a fi ales ministru de interne, el declara cotidianului Il Messaggero: "Stop romanilor, tratatul Shengen trebuie revazut". Maroni a promis ca va propune: "renegocierea in Comisia europeana a regulilor de libera circulatie a comunitarilor, punand limite cerute de siguranta nationala si cea a cetatenior".
"Chestiunea romanilor trebuie infruntata cu institutiile de la Bruxelles", a adaugat Maroni. "Nu putem fi receptacolul celor care ies din puscariile noilor membri UE si vin in Italia pentru ca aici li se pare ca e tara fagaduintei". Cu romanii trebuie gasita o solutie. Cu o lege ad-hoc, avand in vedere ca sunt comunitari"- a repetat noul ministru intr-un alt interviu.
Reactiile romanilor, limitate si pasive
Reactiile comunitatii de romani la ultimele evenimente de cronica exacerbate de presa din Italia in timpul campaniei elctorale sunt limitate si pasive. Liga Romanilor din Italia - LRI invita concetatenii sa se comporte civilizat, condamnand actele criminale: "Cerem romanilor sa se comporte demn si civilizat, respectand legile italiene si aratand ca suntem un popor onest si muncitor, care contribuie la cresterea economica a acestei tari minunate care ne gazduieste", scrie Marian Mocanu, presedintele LRI, intr-o scrisoare deschisa cotidianului Il Giornale.
Mai mult, in ziarul Il Messaggero se poate citi apelul presedintei unei alte asociatii de romani, Simona Farcas, acela de a demara o campanie de denuntare a actelor criminale comise de romani: "ii sensibilizam pe conationalii nostri sa-i denunte pe romanii implicati in fenomene de delincventa si criminalitate. Comportamentul corect trebuie sa fie: ori stai in banca ta, ori te denuntam la politie".
Pe de alta parte, Partidul Romanilor din Italia, aliat cu Berlusconi, si-a trimis reprezentatul sau, Mihai Muntean, la mitingul organizat de asociatiile de imigranti pe 5 mai la Roma. Manifestantii au cerut in cor sa nu mai fie priviti ca unicul pericol pentru siguranta publica: "Suntem muncitori, iar nu criminali", a fost sloganul manifestatiei, preluat de agentia Ansa.
|
| ASCOR din Basarabia protesteaza impotriva preconizatei parada gay din Basarabia | | | |
| Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :350 | | Friday, 09 May 2008 | {mosimage}Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi Romani din Republica Moldova (ASCOR) saluta adoptarea noii legii cu privire la intrunirile publice care are drept scop acordarea unor drepturi mai largi cetatenilor Republicii Moldova.
Totodata ASCOR este profund ingrijorat de inactivitatea organelor responsabile pentru mentinerea ordinii publice in municipiul Chisinau in vederea impiedicarii unor actiuni care nu doar sfideaza morala publica si sunt in contradictie cu legislatia in vigoare, dar si pervertesc in mod intentionat notiunile de „drept la intrunire”, „democratie” si „libera exprimare”. Potrivit unui comunicat facut public, Centrul de informatii „GenderDoc-M” preconizeaza organizarea in Piata Marii Adunari Nationale a asa-numitului „Pride al gay-lor, lesbienelor, bisexualilor si transsexualilor (LGBT) din Moldova „Curcubeul peste Nistru”, actiune cu un atac direct la adresa valorilor fundamentale ale familiei si moralei publice. Prin organizarea unor astfel de actiuni se atenteaza la drepturile majoritatii cetatenilor ale caror onoare si demnitate este lezata de sus-numita asociatie obsteasca. In conformitate cu Articolul 8 din Legea cu privire la intrunirile publice” autoritatile publice locale sunt obligate sa interzica actiunile publice care au drept scop: “subminarea sigurantei nationale, savarsirea infractiunilor, incalcarea ordinii publice, moralitatii publice, drepturilor si libertatilor altor persoane. “ Tinem sa reamintim ca spatiul in care se preconizeaza sa fie organizate aceste actiuni exista institutii preuniversitare, locuri de agrement pentru copiii minori si lacasuri de cult. O astfel de activitate desfasurata in Piata Marii Adunari Nationale, simbol al fondarii Republicii Moldova ca stat independent si suveran, inseamna profanarea unei dintre cele mai importante monumente din inima tarii noastre. Existenta cazurilor, in care decizia de a interzice actiunile publice ale minoritatilor sexuale a fost apreciata pozitiv de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cum ar fi in cazul „Dudgeon vs. Marii Britanii” (22 Octombrie 1981), ofera tot dreptul administratiei publice locale sa impiedice desfasurarea activitatilor care, nu doar incalca in mod vadit morala publica, legislatia Republicii Moldova, ci si jurisprudenta CEDO. cerem Ministerului Justitiei sa ia toate masurile necesare pentru incetarea activitatilor cu caracter amoral desfasurate de Centrul de informatii „GenderDoc-M”. In conformitate cu Legea “Cu privire la asociatiile obstesti”, Articolul 4(3), “Se interzice constituirea si desfasurarea activitatii asociatiilor obstesti care atenteaza la drepturile si interesele legitime ale cetatenilor, la sanatatea oamenilor si la morala publica”. Atentionam asupra faptului ca grupurile de homosexuali sunt unii din principalii purtatori ai virusului HIV, iar asocierea acestora in cadrul unei organizatii ar putea pune in pericol securitatea populatiei. Informam desemenea, ca la asa-numitul „gay-pride” urmeaza sa participe cetateanul roman Florin Buhuceanu si cetateana americana Diane Fisher, ambii urmand sa oficieze ritualuri religioase. Subliniem ca acesti cetateni straini nu apartin niciunui cult religios inregistrat in Republica Moldova, aceasta activitate incalcand in mod flagrant legislatia Republicii Moldova. Indemnam organele abilitate (Ministerul Justitiei, Serviciul de Informatii si Securitate, Procuratura) sa intreprinda toate masurile necesare spre impiedicarea activitatilor ilegale, care ar putea prezenta un pericol pentru securitatea cetatenilor Republicii Moldova.
Biroul de presa al ASCOR
|
| Ziua Independentei Romaniei si Ziua Europei | | | |
| Bucuresti, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :347 | | Friday, 09 May 2008 | {mosimage}Ministerul Apararii organizeaza pe 9 Mai in municipiile resedinta de judet si in localitatile unde sunt dislocate mari unitati militare, activitati dedicate Zilei Independentei de Stat a Romaniei, Zilei Victoriei Coalitiei Natiunilor Unite in cel de-al doilea Razboi Mondial si Zilei Europei, informeaza Ziare.com, preluat de Romanian Global News.
In Bucuresti, ceremonialele militare si religioase de depuneri de coroane si jerbe de flori vor avea loc la Mormantul Ostasului Necunoscut din Parcul Carol,incepand cu ora 10.00 iar apoi vor continua la ora 12 la Monumentul Eroilor Patriei, din fata Universitatii Nationale de Aparare ,"Carol I".
La activitati vor participa reprezentanti din partea Ministerului Apararii, categoriilor de forte ale Armatei, veterani de razboi, cadre militare in rezerva si in retragere. Primaria sectorului 2 a pregatit, pentru bucurestenii care vor aniversa Ziua de 9 Mai alaturi de administratia publica locala a sectorului 2, demostratii de forta, arte martiale, exercitii de interventii in cazurile unor simulari de misiuni de lupta, muzica de fanfara, demonstratii de echitatie si lansare de porumbei.
Vineri, de la ora 11.00, in fata Primariei Sectorului 2 vor incepe manifestarile, cu trecerea in revista a garzii de onoare de catre primarul Neculai Ontanu si intonarea "Odei Bucuriei", dupa care se va inalta Drapelul Uniunii Europene si se vor elibera aproximativ 1.300 de porumbei.
Data de 9 Mai este importanta pentru romani deoarece se aniverseaza evenimente importante si anume: sfarsitul razboiului si victoria impotriva fascismului in Europa si dobandirea independentei de stat a Romaniei la 9 Mai 1877. In acelasi an, ziua de 9 Mai a fost aleasa ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano.
|
| Spania are nevoie de 25.000 de ingineri | | | |
| Madrid, Spania/ Romanian Global News | | Accesari :339 | | Friday, 09 May 2008 | {mosimage}Anuntul nu este nou: lipsesc profesionistii in sectorul noilor tehnologii; si lipsesc multi. Potrivit Asociatiei Intreprinderilor de Tehnologia Informatiei si Comunicatii din Spania (AETIC), in prezent exista un deficit de 10.000 de muncitori de inalta calificare
, plus alti 15.000 cu formatie medie si joasa. In viitorii 5 ani, firmele spaniole vor avea nevoie de 30.000 de ingineri de telecomunicatii, transmite Romanian Global News. Cu toate acestea, in anul 2006 universitatile spaniole au “produs” doar 13.700 de licentiati in domeniile acestui sector, dintre care doar 2.100 erau absolventi de telecomunicatii. Anul trecut, Universitatea Politehnica din Madrid a primit 961 de solicitari de angajare pentru studentii sai, in timp ce in anul de curs 2005/06 acest numar a fost de 322, informeaza Rador, citand cotidianul spaniol El Pais. Deficitul este atat de mare incat 58% dintre studenti lucreaza inainte de a-si termina studiile. Si daca oferta depaseste cererea? "Daca aceste talente nu ies din universitatile spaniole, va trebui sa le cautam in alte tari". Carlos Cabezon, director al Diviziei Adecco, dedicata noilor tehnologii, o stie foarte bine. La fel si sectorul. Firma de gestionare a resurselor umane a lansat un program privind incheierea de contracte in tara de origine a inginerilor, programatorilor si analistilor ce vor dori sa faca o cariera in Spania.
Venezuela, Peru, Colombia si Chile sunt unele dintre tarile in care Adecco va cauta lucratorii care nu se gasesc in Spania. De asemenea in estul Europei (Romania, Republica Ceha si Slovacia), desi limba si marea apropiere de alte tari, in care salariile sunt mai mari, face dificil ca prima lor alegere sa fie Spania.
|
| Un nou numar al Buletinului Promolex | | | |
| Tiraspol, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :327 | | Friday, 09 May 2008 | | {mosimage}A aparut numarul pentru luna mai a Buletinului Informativ CRDT, transmite Romanian Global News. In editia cu numarul 17, cititorii pot gasi prezentarea unui curs de instruire in managementul proiectelor, sustinut la Chisinau, care a avut ca scop mobilizarea societatii civile, in vederea incurajarii comunicarii dintre ONG-uri si a stimularii aplicarii pentru priecte de finantare.
In acelasi numar, sunt puse la dispozitia cititorilor o serie de sfaturi si sugestii grupate sub titlul de “Educatie Democratica in conditii politice si culturale dificile: Ce functioneaza?”. Urmeaza un articol ce trateaza situatia ONG-rilor in Basarabia. Promolex organizeaza o serie de scoli de vara, despre care a caror descriere cititorii pot gasi detalii tot in paginile acestui numar. Tot aici si despre finantarile pe care le pot primi cei care aplica proiecte in cadrul Programului pentru granturi mici oferite de Ambasada SUA.
|
| Seminarul „Schimb de experiente in domeniul asistentei oficiale pentru dezvoltare” | | | |
| Helsinki, Finlanda/ Romanian Global News | | Accesari :360 | | Friday, 09 May 2008 | | {mosimage}Ministerul Afacerilor Externe a organizat, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe din Finlanda, seminarul „Schimb de experienta in domeniul asistentei oficiale pentru dezvoltare”. Seminarul s-a desfasurat in perioada 5-6 mai a.c. la sediul MAE, Salonul Alb, transmite Romanian Global News.
Actiunea s-a inscris in ciclul de manifestari vizand consolidarea capacitatii institutionale in domeniul implementarii politicii nationale pentru cooperare internationala pentru dezvoltare, pornind de la cunoasterea experientei altor state cu profil de donator bine definit.
La seminar au participat diplomatii din MAE roman cu responsabilitati in domeniul asistentei pentru dezvoltare, experti din institutiile guvernamentale angrenati in gestionarea unor proiecte de asistenta tehnica sau proiecte conexe asistentei pentru dezvoltare, precum si reprezentanti ai Federatiei Organizatiilor Neguvernamentale in domeniul dezvoltarii din Romania.
Pe agenda seminarului s-au aflat subiecte de interes pentru partea romana, precum: experienta finlandeza in domeniul politicii de cooperare pentru dezvoltare; planificarea modului de alocare a resurselor financiare pentru asistenta pentru dezvoltare; implementarea si monitorizarea asistentei pentru dezvoltare oferita prin canale bi- si multilaterale, prin intermediul ONG-urilor, cooperarea cu sectorul privat; informarea si sensibilizarea publica in domeniu.
|
| Expozitie Alexandru Niculescu la Roma | | | |
| Roma, Italia/ Romanian Global News | | Accesari :328 | | Friday, 09 May 2008 | | {mosimage}Sala de Expozitii a Accademiei di Romania din Roma va gazdui joi, 15 mai, cu incepere de la ora 18.00, o expozitie de pictura semnata Alexandru Niculescu, informeaza Romanian Global News.
Expozitia lui Niculescu inaugureaza o serie de manifestari expozitive ale artistilor bursieri pe langa Accademia di Romania, la finele stagiului lor de doi ani. Artistul propune picturi cu o puternica dominanta coloristica, sub titlul „Invasions”, lucrari in care autorul se regaseste jucandu-se cu notiuni din politica, istorie si cu cruzimea zilelor noastre. In viziunea artistului, politica invaziilor ar trebui reevaluata, pornindu-se de la intrebari precum „cine, unde si cand invadeaza pe cine?”. Ramane o intrebare totusi: cine invadeaza pe cine, de fapt? Estul invadeaza Vestul sau invers?
|
| Salzburg, Austria/ Romanian Global News | | Accesari :298 | | Friday, 09 May 2008 | | {mosimage}ICR Viena marcheaza Ziua Europei, 9 mai, impreuna cu Primaria orasului Salzburg, in cadrul evenimentului „Salzburg trifft Europa”, cu doua spectacole ale grupului “Adrian Gaspar GypsyCombo”, compus in majoritate din muzicieni apartinand de etnie din Romania, Macedonia si Serbia, transmite Romanian Global News.
Muzica interpretata in stil jazz-istic imbina stilurile etno din cele trei tari. Inca de la infiintare sa, in decembrie 2005, grupul s-a bucurat de succes: in aceeasi luna a castigat premiul I la concursul „Gypsy Talents”. Sub conducerea lui Adrian Gaspar, grupul a mai participat la „Balkan Fever Festival” din Viena in aprilie 2006, a sustinut numeroase concerte in capitala austriaca, dintre care cele mai importante in „OST-Club” si in cadrul Festivalului de acordeon din 2007. Evenimentul de la Salzbutg va avea loc vineri, 9 mai, de la ora 13.00, in Europapark din orasul austriac.
|
| Comunismul din Romania – subiect de dezbatere la New York | | | |
| New York, SUA/ Romanian Global News | | Accesari :329 | | Friday, 09 May 2008 | {mosimage}„Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania”, un document fundamental care simbolizeaza ruptura oficiala si ireversibila cu mostenirea totalitara a regimului comunist va fi prezentat miercuri, 14 mai, la Harriman Institute, Columbia University, transmite Romanian Global News.
„Raportul Final” este rezultatul unei munci dificile si intense desfasurata de unii dintre cei mai importanti cercetatori din domeniu, bazandu-se astfel pe contributii de inalta tinuta stiintifica. CPADCR a fost formata din 18 membri (istorici, politologi, sociologi, fosti disidenti, intelectuali marcanti), iar presedintele ei a fost profesorul de stiinte politice de la Universitatea Maryland, domnul Vladimir Tismaneanu, autoritate recunoscuta international pe subiecte legate de comunismul romanesc si mondial. Alti 21 de experti au colaborat la elaborarea variilor capitole ale Raportului Final. Concluziile sale au fost prezentate de Presedintele Romaniei Traian Basescu in discursul sau din cadrul sesiunii celor doua camere reunite ale Parlamentului, in data de 18 decembrie 2006. Discursul sau a devenit act oficial al Statului Roman. Raportul Final a fost publicat in volum de catre prestigioasa editura Humanitas, editori coordonatori fiind Profesorul Vladimir Tismaneanu, Dr. Dorin Dobrincu (Director General al Arhivelor Nationale ale Romaniei) si Dr. Cristian Vasile (Secretar Stiintific al CPADCR). Raportul Comisiei Prezidentiale a provocat o profunda dezbatere in cadrul opiniei publice din Romania, oferind astfel posibilitatea societatii romanesti de a se confrunta cu unele dintre cele mai dificile si tragice pagini ale propriului trecut. Recenzii favorabile ale Raportului Final au aparut in unele dintre cele mai prestigioase reviste de cultura si analiza politica din Romania (Idei in Dialog sau Revista 22) si in cele mai importante jurnale stiintifice de profil (Slavic Review, Problems of Post-Communism si East European Politics and Societies). In aprilie 2007, Presedintele Traian Basescu a creat Comisia Consultativa pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania, care are in componenta 12 membri si al carei presedinte este Profesorul Vladimir Tismaneanu. Aceasta institutie are mandatul de a-l consilia pe Presedintele tarii in legatura cu punerea in aplicare a recomandarilor si propunerilor Raportului Final.
Vladimir Tismaneanu discuta concluziile Raportului Final in dialog cu Traian Ungureanu si Calin-Andrei Mihailescu la prestigiosul Institut Harriman, cu o introducere a directoarei acestuia, Catharine Nepomnyashchy. La manifestare va fi present si ambasadorul Romaniei la Washington, Adrian Vierita.
|
| Ionel Nicu Sava la reuniunea Centrului Cultural Roman de la Neuchatel | | | |
| Neuchatel, Elvetia/ Romanian Global News | | Accesari :347 | | Friday, 09 May 2008 | | {mosimage}Centrul Cultural Roman de la Neuchatel a organizat sambata,3 mai, o reuniune care a prilejuit celor prezenti rememorarea mai multor perioade din istoria Romaniei, transmite Romanian Global News.
Dupa cuvintele de salut rostite de presedintele Centrului, Mihai Tugui, manifestarea a debutat cu expunerea „Romania de-a lungul secolelor”, sustinuta de Pierre Delepelaire. Pornind de la perioada daco-romana, acesta s-a oprit asupra marilor momente care au marcat istoria poporului roman, oprindu-se la perioada revolutiei de la 1848. In continuare, Susane Hausmann si Rene Anker, care au trait o perioada in Romania, au povestit din experienta avuta acolo inaintea si in timpul celui de-al doilea razboi mondial. In incheierea manifestarii, ambasadorul Romaniei la Berna, Ionel Nicu Sava, a sustinut o scurta expunere cu tema "Geoistoria si geopolitica Romaniei". Intalnirea a continuat „la iarba verde”, cu o gustare traditionala romaneasca si schimburi de opinii atat pe marginea expunerilor prezentate cat si cu referire la viitoarele proiecte ale Centrului.
|
| Seara literar-muzicala pe Vltava | | | |
| Praga, Cehia/ Romanian Global News | | Accesari :269 | | Friday, 09 May 2008 | | {mosimage}Lecturi de autor, concert folcloric romano-ceh si degustare de vinuri romanesti pe vaporul Tyrs, cu participarea poetilor Emil Brumaru si Tomas Mika, precum si a ansamblurilor folclorice vocal-instrumentale Iza din Baia-Mare si Slovacko din Praga, transmite Romanian Global News.
Toate acestea fac parte din programul unei seri literar-muzicale pe Vltava. Evenimentul va avea loc marti, 27 mai, de la ora 19.00, pe Vaporul Tyrs. Locul imbarcarii este portul Rasínovo nabrezí, Vyton (langa podul de cale ferata). Acesta este un program traditional de mare succes, organizat de ICR Praga, Cercul Folcloric Slovacko din Praga si societatea de turism fluvial Tyrs.
|
| “All Over – Dan Perjovschi” – spectacol la Bruxelles | | | |
| Bruxelles, Belgia/ Romanian Global News | | Accesari :333 | | Friday, 09 May 2008 | {mosimage}Artistul roman Dan Perjovschi prezinta in perioada 8 mai - 1 iunie, la Bruxelles, in cadrul manifestarii KunstenFestivaldesArts, proiectul "Dan Perjovschi - All Over", transmite Romanian Global News.
"Dan Perjovschi - All Over" are patru componente care isi propun sa includa orasul Bruxelles intr-un manifest artistic contemporan. Prezentarea desenelor lui Dan Persjovschi constituie evenimentul principal al KunstenFestivaldesArts, una dintre cele mai cunoscute manifestari de profil din Belgia. In paralel cu desenele expuse in locatia centrala a festivalului, Palatul Bursei, va rula si un slideshow cu imagini produse in timpul festivalului si/sau trimise prin fax si instalate asemenea unei "poste restante" in atentia publicului si a artistilor. Totodata, Dan Perjovschi a fost invitat sa ilustreze cu desene editiile din 16 mai ale celor mai mari cotidiene belgiene, "Le Soir" si "De Morgen", pe teme curente de politica internationala si belgiana, informeaza forumul romanilor din Belgia, Rombel.
Desenele artistului vor fi expuse in spatiul public pe axa Gare de Midi/Forest National si in cartierul european, pe toata durata expozitiei. Totodata, Perjovschi va lucra "in rezidenta" la centrul Wiels, intre 8 si 15 mai. Atelierul sau va fi deschis publicului si lucrarile vor putea fi vazute in cursul realizarii pana la 1 iunie.
Dan Perjovschi (46 de ani) este grafician, autor de performance, apologet critic si satiric al artei politice. Operele lui Perjovschi au putut fi vazute pe peretii si tavanele de la MoMA, New York (2007), Tate Modern, Londra (2006), Muzeul Ludwig din Koln (2005). La Bienala de la Venetia, din 2007, desenele lui Perjovschi puteau fi luate chiar pe haine de vizitatorii pavilionului Arsenale, de pe peretii coridorului de acces. Dan Perjovschi a primit premiul George Maciunas in 2004.
|
| Primavara Romaneasca la Bruxelles – Un adevarat succes | | | |
| Bruxelles, Belgia/ Romanian Global News | | Accesari :319 | | Friday, 09 May 2008 | {mosimage}Evenimentul “Primavara Romanesca la Bruxelles”, organizat de asociatia romaneasca Arthis, in Piata Sainte Catherine din centrul Bruxelles-ului, s-a bucurat de un succes exceptional. Conform anumitor aprecieri oficiale, la aceasta sarbatoare au participat mai mult de 10.000 de persoane.
O intreaga dupa-amiaza de spectacole exceptionale, in care locuitori ai cartierului de diferite origini, europenii bruxellezi si bineinteles o mare parte a comunitatii romane s-au intalnit intr-o atmosfera de convivialitate, animati de dorinta de a se cunoaste reciproc. Standurile mesterilor populari au adus o minunata imagine a folclorului romanesc, pastrat cu atata sfintenie in aceasta zona a Europei.
Potrivit forumului romanilor din Belgia, Rombel, preluat de Romanian Global News, alaturi de romani, de-a lungul acestei zile s-au aflat 7 reprezentanti la concursul Eurovision 2008: Nico si Vlad Mirita – reprezentantii Romaniei, Elvir Lakovic Laka - reprezentantul Bosniei-Hertegovina, Dima Bilan - reprezentantul Rusiei, Jelena Toma¹eviæ - reprezentanta Serbiei, Rebeka Dremelj - reprezentanta Sloveniei, Ani Lorak – reprezentanta Ucrainei si Sirusho – reprezentanta Armeniei.
|
| Se deschide sezonul de vara la Campul Romanesc | | | |
| Hamilton, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :347 | | Friday, 09 May 2008 | | {mosimage}Romanii din Canada sunt invitati sa ia parte la Banchetul de deschidere a sezonului de vara 2008 la Campul Romanesc din Hamilton. Banchetul va avea loc duminica, 25 mai, de la ora 14.00, la Campul Romanesc din Hamilton-Ontario, transmite Romanian Global News.
La eveniment sunt invitati toti membrii, sustinatorii si prietenii Asociatiei, impreuna cu familiile si prietenii, chemati sa petreaca o seara romaneasca de neuitat. Intrarea este de $20.00 pentru adulti si de $10.00 pentru copii sub 14 ani. Pretul biletului include si un meniu romanesc asortat si delicios, muzica (din repertoriul romanesc si international) si dansul. Rezervarile de locuri se pot face la numarul de telefon (905)387-0637.
|
| Sperante de Primavara – eveniment social organizat de RSM | | | |
| Manitoba, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :273 | | Friday, 09 May 2008 | {mosimage}Societatea Romaneasca din Manitoba organizeaza sambata, 24 mai, un eveniment social, intitulat “Sperante de Primavara”. Evenimentul – o cazie pentru muzica, dans si voie buna - va fi gazduit, cu incepere de la ora 18.00, pe 1465 Pembina Hwy (Weber's Meats and Delicatessen - Connections), informeaza comunitatea romanilor din Manitoba, citata de Romanian Global News.
Pretul unui bilel este de 12 dolari canadieni, pentru copii intre 6 si 14 ani este de 5 dolari canadieni, iar pentru cei sub 6 ani intrarea este libera. Biletul include, masa bauturile nealcoolice si deserturile. Bauturi alcoolice sunt disponibile, la preturi speciale la barul bine asortat al localului.
Trei mese de biliard vor fi disponibile, cu aceasta ocazie, pentru etalarea talentelor in domeniu.
|
| Calgary, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :315 | | Friday, 09 May 2008 | | {mosimage}Asociatia Culturala Romano-Canadiana din Calgary organizeaza duminica, 11 mai, de la ora 19.00, o Adunare Generala, gazduita de sediul sau, din cladirea OldY Centre, transmite Romanian Global News.
Cu aceasta ocazie, informeaza pagina de web a asociatiei, se vor tine si alegerile pentru functiile de conducere din cadrul Asociatiei. Candidaturile se pot depune la adresa de mail secretar@romanianscalgary.ca.
|
| A aparut numarul 17 al ziarului “Acasa” | | | |
| Toronto, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :310 | | Friday, 09 May 2008 | | {mosimage}"Pe moment ma luasera dracii ca nu am facut tot posibilul sa emigrez si eu in Canada" – este principalul material pe care romanii din Canada il pot citi in numarul 17 al ziarului “Acasa”, lansat recent pe piata canadiana, transmite Romanian Global News.
Articolul reprezinta o serie de reactii italiene la materialul despre performantele elevilor romani din Canada. Tot in acest numar al ziarului, mai pot fi citite articole precum "Aurul de la Rosia Montana valoareaza peste 8 miliarde de dolari" – un articol din Toronto Star care a sperat, in zadar, sa intoarca decizia parlamentarilor de la Bucuresti. Invinsa de societatea civila, Gabriel Resources a pierdut aurul dacilor (Pagina 5); “Un job. Orice job" – note de nou-venit. Aventuri cu resume-ul in mana, drumul catre prima slujba dupa venirea in Canada. Retraiti experientele din primele luni alaturi de Claudia Ivanov (Pagina 13); "Un roman-canadian in America Centrala" – reportajul de calatorie cu rucsacul in spate a ajuns la episodul al saselea. Intrati alaturi de Bogdan Stadniciuc in jungla costaricana de pe tarmul Pacificului (Pagina 12); "Povestea locurilor pe unde treci – Richmond Hill, Ontario" – o asezare care a inceput ca garnizoana militara. Aflati de unde i se trage numele si de ce este o provocare pentru ingineri sa construiasca sosele, poduri si case in Richmond Hill (Pagina 15).
|
| Viorel Boldis din nou la Torino | | | |
| Torino, Italia/ Romanian Global News | | Accesari :331 | | Friday, 09 May 2008 | | {mosimage}„Legge del leggero leggere” („Legea lecturii lejere”) - acesta este titlul manifestarii literare care il vede din nou printre protagonisti pe Viorel Boldis, poetul oradean ramas „Singur in groapa comuna” („Da solo, nella fossa comune”), asa cum titreaza in volumul de poezii editat in 2006 de catre Gedit edizioni.
Potrivit paginii de web a primariei din Torino, citata de Romanian Global News, sambata 10 mai, la ora 18.00 Viorel Boldis va fi prezent la Imbarchino sul Po, in Parco del Valentino, iar duminica la orele 15.00 va fi in fata pietei de peste din Porta Palazzo, in cadrul proiectului Bibliomigra.
|
| Dansatorii din Micherechi la FUEN | | | |
| Micherechi, Ungaria/ Romanian Global News | | Accesari :324 | | Friday, 09 May 2008 | | {mosimage}Conferinta anuala a FUEN, organizatie europeana a nationalitatilor, va avea loc anul acesta in perioada 21–25 mai, in Ungaria, la Pecs.
La conferinta vor participa si reprezentanti ai Uniunii Culturale a Romanilor din Ungaria, printre care si presedintele dr. Ioan Ciotea, iar in cadrul unei serate culturale va evolua pe scena Echipa de dansuri populare romanesti „Gheorghe Nistor” din Micherechi, informeaza corespondentul Romanian Global News in Ungaria.
|
| Ziua Europei la romanii din Jula | | | |
| Jula, Ungaria/ Romanian Global News | | Accesari :309 | | Friday, 09 May 2008 | | {mosimage}Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, ziua de 9 Mai a devenit deja o sarbatoare si pentru romani. Potrivit corespondentului Romanian Global News la Jula, aceasta va avea loc si in acest an sub genericul „Ziua Europei” si va cuprinde o larga paleta de manifestari
avand ca scop apropierea cetateanului de valorile esentiale ale Uniunii Europene. Consulatul General al Romaniei la Jula organizeaza cu aceasta ocazie o festivitate dedicata Zilei Europei, care va avea loc in ziua de 13 mai, la restaurantul Parc. Serbarea va incepe la ora 16.00, cu discursul consulului general al Romaniei la Jula, Ioan Fodoreanu, dupa care va urma un program artistic cu cantece si dansuri populare, interpretate de artisti de la Satu Mare. Festivitatea se va incheia cu o receptie.
|
|
|
Arhiva 2008 -
decembrie, 2008
-
noiembrie, 2008
-
octombrie, 2008
-
septembrie, 2008
-
august, 2008
-
iulie, 2008
-
iunie, 2008
-
mai, 2008
-
aprilie, 2008
-
martie, 2008
-
februarie, 2008
-
ianuarie, 2008
|
