{mosimage}

Paprika Balkanicus - un fenomen unic in mediul muzical din Marea Britanie, prezentand un melanj unic de ritmuri si melodii din Balcani si din Romania, va ajunge in Australia.

{mosimage}

In perioada  9-15 iunie a.c., cinematograful Massimo din Torino va gazdui saptamana documentarului romanesc, “ Tara mea- La mia Terra. Romania de azi vazuta prin prisma documentaristilor, transmite Romanian Global News.

{mosimage}

Doi istorici de la Muzeul Judetean din Zalau au vernisat, pe 21 aprilie, o expozitie despre  revolutionarul roman Simion Barnutiu si au sustinut o conferinta pe aceeasi tema pentru elevii si profesorii Liceului „N. Balcescu” din Jula.

Publicatia Foaia Romaneasca a plublicat un interviu cu zalauanii preluat de Romanian Globa News pe care il puteti lectura mai jos.
Muzeografii din Zalau sunt Elena Musca este doctor in stiinte istorice, cercetator stiintific si director al Muzeului Judetean de Istorie si Arta din Zalau, iar domnul Marin Pop, doctorand in istorie, muzeograf si responsabil al departamentului relatii publice si comunicare din cadrul Muzeului judetean din Zalau

 – Cum ajunge un muzeu zalauan sa aiba relatii cu scoala romaneasca din
Jula?
– Tocmai pentru ca este vorba de scoala romaneasca din Jula, deja avem orelatie mai veche din anul 2004, am mai avut o astfel de colaborare tot cu o expozitie. Este ceea ce putem oferi din plin, expozitii fotodocumentare legate de anumite evenimente pe care noi le putem marca
mult mai bine, decat cei de aici, datorita nevoilor documentare. Pe linia aceasta se inscrie si aceasta activitate din ziua de 21 aprilie, dedicata revolutiei din 1848–1849, dar pentru judetul
Salaj anul acesta este un an deosebit, si anume, vom aniversa 200 de ani de la nasterea ideologului revolutiei de la 1848, Simion Barnutiu, nascut la 1 au-gust in Bocsa. Am venit
mai repede la Jula cu aceasta expozitie, care se deruleaza cu ajutorul ICR si a consulatului roman din Jula. Iata, ne bucuram si de un lucru deosebit pentru ca domnul consul general Ioan Fodoreanu este zalauan si de aceea este si co-organizator al expozitiei. Ne-am gandit ca  estemomentul ca sa marcam acesti 200 de ani si totodata si 160 de ani de la izbucnirea
revolutiei. Am organizat acest act pentru luna aprilie ca sa putem prinde si elevii, sa nu fie
vacanta. Expozitia este in aula liceului si poate fi vazuta de oricine trece pe acolo. Speram sa putem organiza pana la sfarsitul anului pentru cei care se ocupa de istorie, precum si pentru elevii mai buni, o vizita acasa la Simion Barnutiu, in Bocsa.

- Din cate am inteles,muzeul din Zalau va organiza un sir de manifestari in acest an bicentenar, si acest sir l-ati deschis aici in Ungaria, la Jula?

– Actiunile s-au desfasurat in felul urmator, a continuat Marin Pop. Doamna director a muzeului a
prezentat un cuvant de salut, dupa care eu am deschis expozitia pe care am impartit-o in doua perimetre. In primul, Simion Barnutiu, unde oferim date biografice, locul unde a murit in judetul Salaj, biserica unde este inmormantat, opera lui, apoi imagini referitoare la comuna unde s-a   nascut si modul cum a fost el onorat de posteritate. A doua parte a expozitiei se refera la anul 1848, principalele etape ale revolutiei  si fruntasii revolutionari de la 1848 din Transilvania,
Ungaria si Tara Romaneasca si Moldova. In sala de spectacole aCentrului Cultural din Jula
au fost sustinute doua prelegeri. Doamna Elena Musca a vorbit despre anul 1848 si revolutia din acest an, iar eu am oferit cateva date biografice ale lui Simion Barnutiu, si modul cum a intrat el in constiinta salajenilor. Tot aici a putut fi vizionat un film documentar legat de istoria Salajului, cu accent deosebit pe Bocsa, localitatea unde exista un muzeu Simion Barnutiu, care din anul 2006 a intrat in administrarea Muzeului Judetean din Zalau si localitatile mai importante din Salaj.

- Aceasta expozitie a fost aranjata in aula liceului unde la deschidere au participat profesorii si elevii scolii. Pana cand poate fi vizitata aceasta?

 – Expozitia o lasam aici pana prin 15 mai. Depinde si de modul cum ne organizam acasa, pentru ca este prima manifestare dedicata  lui Barnutiu si ne mandrim cu acest lucru, ca am putut sa o prezentam aici la dumneavoastra, la Jula. In cazul in care o putem reface acasa, aceasta expozitie de la Jula, poate sa ramana aici. O facem cadou scolii.

 A consemnat Eva Iova, Foaia Romaneasca

{mosimage}

Agentia pentru Strategii Guvernamentale a realizat in perioada martie - aprilie 2008 un sondaj de opinie in randul comunitatii romanesti din Spania. Prin sondaj s-a urmarit identificarea conditiilor sociale, valorilor si asteptarilor care ii caracterizeaza pe imigrantii romani din Spania.

{mosimage}

Deputatul roman din Ucraina Dr. Ion Popescu aduce pe agenda Comisiei Politice a Consiliului Europei problema foametei organizate in 1932-33 in sud-estul Ucrainei si in 1946-47 in Basarabia si nordul Bucovinei, transmite Romanian Global News.

{mosimage}

In cadrul vizitei intreprinse de Ambasadorul SUA, D-nul Cameron Munter, la comunitatea romaneasca din Voivodina, Excelenta sa a vizitat si Biserica Ordoxoda Romana din Varset unde a fost primit de catre Preacuviosul Parinte Longin, transmite Radio “Victoria” preluat de Romanian Global News.

{mosimage}

Cei aproape 200 de mii de romani care traiesc in regiunea Madrid au trimis in Romania, pe parcursul anului 2007, suma de 303 milioane de euro, dupa cum se arata intr-un studiu realizat de Remesas.org si Comunitatea Madrid.

{mosimage}

Inca o deturnare de proportii a unor simboluri si realitati istorice se face simtita zilele acestea in societatea romaneasca. Este vorba de manipularea cunoscuta sub numele de "Ziua aromanilor" - serbata de cativa ani pe 23 mai.

Momentul in sine este intr-adevar unul istoric: pe 23 mai 1905 sultanul otoman Abdul Hamid al II lea conferea romanilor din Peninsula Balcanica un statut de autonomie limitata. Documentul a fost preluat si interpretat ca o "eliberare a aromanilor" - o interpretare care deturneaza faptele si siluieste logica. Mai mult, aceasta interpretare este folosita pentru a legitima simbolic aparitia unei noi minoritati in Romania - falsa "minoritate aromana".
In primul rand documentul din 1905 nu vorbeste nicaieri de "aromani" - este scris in limba turca si mentioneaza poporul "ulagh" din cuprinsul Imperiului Otoman. Mai simplu spus - valahi. Nici vorba de aromani. Faptul ca romanii din Brasov au aparut timp de mai multe secole in cronicile si actele sasesti sub denumirea de "Walachen" nu-i face mai putin romani. Logica aplicata in acest caz este una similara cu cea aplicata la Chisinau in inventarea "etniei moldovenesti". Primele documente care se refera la locuitorii de la est de Carpati ii denumesc "volohi". Manipularea de tip stalinist de la Chisinau refuza cu incapatanare sa-i apropie pe "volohi" de "valahi" si atunci corifeii moldovenismului ii decreteaza pe numitii volohi drept "proto-moldoveni" si renunta sa mai analizeze de ce purtau acest nume. La fel, "valahii" de la sudul Dunarii devin brusc orice altceva decat romani.
Decretul imperial din 23 mai 1905 le dadea "valahilor" din cuprinsul Imperiului Otoman dreptul de a se organiza in comunitati dotate cu privilegii de autoadministrare. Mai mult, acelasi document stabilea ca statul roman avea dreptul de a finanta pe teritoriul Imperiului Otoman scoli, publicatii culturale si biserici romanesti. O victorie diplomatica majora, datorata ambasadorului roman la Constantinopol Alexandru Lahovary. Nici vorba in asa - numitul "act fondator al minoritatii aromane" de aparitia unui nou popor in estul Europei. Dimpotriva, Imperiul Otoman recunoaste Romaniei dreptul de a se ingriji de soarta unei ramuri a propriului popor. In plus diferenta dintre calendarul pe stilul vechi si calendarul pe stilul nou facea ca decretul otoman din 23 mai sa fie aniversat pe 10 mai de romanii sud-dunareni ca zi a romanilor din afara granitelor tarii.
O dezbatere care in mod normal isi are locul in revistele de istorie intra in spatiul public in mod inexplicabil la o prima vedere. Inventarea unei minoritati aromane la Bucuresti nu poate fi tratata ca fiind un caz izolat. In Bulgaria si Serbia nu se vorbeste la nivel oficial de minoritati romanesti - ci de "vlahi". In Ucraina - mai ales in sudul Basarabiei - la fel: nu prea exista romani din punct de vedere oficial, ci doar moldoveni. Romanii din Bucovina de nord si din Tinutul Herta sunt supusi sistematic presiunilor pentru a imbratisa fabricata identitate moldoveneasca. In Republica Moldova "moldovenismul" a devenit industrie de partid si de stat - politrucii pregatiti in URSS imprastiindu-si frenetic semintele otravite.
Mecanismul este simplu si bine pus la punct. Se bazeaza pe minciuna, distorsionarea realitatilor si documentelor istorice, omiterea documentelor care nu se incadreaza in schema proiectata. Ideologi cu putina carte altoiesc pe schema primita cateva franturi de date si reusesc in timp record sa inventeze noi popoare. Mai lipsesc doar fonduri pentru crearea permanenta de scandaluri publice - si de indata ce sunt gasite incepe popularizarea. Scopurile sunt diferite - de la caz la caz. Uneori este vorba de considerente strategice gandite cu multa vreme in urma - adevarate mosteniri ale raului - asa cum este teoria moldovenismului. Alteori este vorba de meschinarii dambovitene - cum este cazul aromanilor. Inventarea si acceptarea unei noi minoritati inseamna asigurarea unui scaun de deputat - iar fondatorul noului popor se va bucura de acest scaun fara sa mai treaca prin urna electorala. O tinta parca prea mica...

George Damian, Ziua

{mosimage}

 O parte a comunitatii aromane din Romania organizeaza cu mare fast, la Bucuresti, "Ziua Nationala a Armanilor", pe fondul intensificarii presiunilor interne si regionale pentru recunoasterea ramurii balcanice a poporului roman drept etnie separata de poporul roman.

Printre promotorii noii doctrine se remarca si o oarecare "Comunitate Armana din Romania" (CARO), care sustine ca "isi reafirma dorinta ca armanii sa fie inregistrati de jure drept minoritate nationala si ca limba armana sa devina limba de comunicare". Pretentiile CARO sunt condamnate de Academia Romana, care a precizat intr-o luare de pozitie: "Aromanii sunt o parte integranta a poporului roman, iar limba lor este romana, caracterizare data de oamenii de stiinta romani si straini, din Evul Mediu si pana astazi. Acestea sunt date istorice imposibil de schimbat, caci limba, argumentul de baza, pune in evidenta acest lucru. Unitatea limbii romane vorbite la nordul si la sudul Dunarii este atat de concludenta, incat se poate spune nu numai ca aromana (ca si meglenoromana si istroromana) si dacoromana sunt asemanatoare, ci ca sunt chiar identice in trasaturile lor fundamentale, constituite de-a lungul secolelor (cu unele exceptii in vocabular, cel mai sensibil la schimbari, in contactele cu alte limbi)".
La randul sau, marele istoric Nicolae Iorga scria ca "macedo-romanii sau aromanii nu sunt o unitate nationala neglijabila in Peninsula Balcanica, din contra, ei constituiesc o populatie foarte numeroasa in Epir, Macedonia si in alte regiuni din partea medie si meridionala a Peninsulei Balcanice(..)unde se afla nucleuri foarte importante de romani".
Pretentiile crearii unei minoritati armane transforma discursul mitologic in unealta politica. O Recomandare, neobligatorie - 1333/1997, a APCE privind "limba si civilizatia Armanilor", e prezentata tehnic ca o forma de recunoastere a "natiunii armane", ceea ce nu reflecta realitatea. "Vrem ca limba noastra sa se predea in scolile unde sunt elevi aromani, iar acest lucru se poate rezolva cu un simplu ordin de ministru al Educatiei", declara Costica Canacheu (foto), deputat PD-L si unul dintre promovatorii crearii falsei minoritati aromane. Discursul lui Canacheu da insa apa la moara "comunitatii moldovenesti" instrumentate de organele de informatii rusesti de peste Prut si este insa chiar impotriva dispozitiilor presedintelui Traian Basescu privind apararea identitatii romanesti in spatiul carpato-dunareano-pontic.

 Mihai Isac, Victor Roncea, Ziua

{mosimage}

Implinirea a 196 de ani de la rapirea Basarabiei de catre Imperiul Tarist a fost tema emisiunii „Epicentru” din 16 mai, difuzata la postul de televiziune „EU TV” de la Chisinau, moderata de Sergiu Praporscic. Despre contextul acestui eveniment, precum si despre consecintele acestui act asupra populatiei din Basarabia au vorbit invitatii emisiunii, istoricii Mihai Adauge si Ion Varta. Flux.md , preluat de Romanian Global News, prezinta opiniile invitatilor despre acest eveniment exprimate in cadrul emisiunii.

- In ce context a avut loc evenimentul tragic de la 16 mai 1812, consecintele nefaste ale caruia le simtim si astazi?
Ion Varta: - Era in ajunul declansarii unui razboi ruso-francez. Iminenta razboiului era evidenta pentru toata lumea si in ajunul invaziei franceze, imparatul Rusiei tariste, Alexandru I, a dispus semnarea tratatului de pace fara intarziere. In viziunea protagonistilor acestui conflict era necesara acceptarea unor compromisuri din partea ambelor parti, si anume semnarea acestui tratat fara a permite anexiuni. Cel care a convins imparatul tarist ca sa semneze acest tratat a fost Pavel Ciceagov, care a si fost desemnat in calitate de comandant al armatei ruse revocate la Dunare. Numai ca el a intarziat cateva zile si pacea a fost semnata in mod precipitat de catre maresalul Mihail Kutuzov, la 16 mai, stil vechi, in anul 1812. In asa fel s-a produs aceasta mare nedreptate, incorporarea silita a teritoriului de la Rasarit de Prut in cadrul Imperiului Rus. Asa a vrut destinul. De aici avem geneza acestei probleme spinoase, cea a Basarabiei.
Ceea ce a urmat dupa 1812 a fost un calvar pentru populatia de la est de Prut
- Ce prezenta Moldova Medievala de la 1812 si ce a insemnat aceasta dezmembrare?
Mihai Adauge: - Actul din 1812 a fost inceputul unui calvar cu consecinte grave resimtite peste cateva sute de ani. Moldova pana atunci avea statut de suzeranitate in raport cu Imperiul Otoman. Aceasta insemna ca Moldova nu fusese cucerita de catre Poarta Otomana si turcii au fost nevoiti sa incheie anumite tratate cu aceasta formatiune statala medievala. Aceste tratate prevedeau mai multe clauze, dar incepand cu secolul XVI si pana in 1812, in aceste acte era mentionat faptul ca Tara Moldovei este un stat liber. Cu alte cuvinte, Poarta Otomana nu avea dreptul sa anexeze sau sa ocupe acest stat. Astfel, nici Imperiul Rus nu avea acest drept. De asemenea, Imperiul Rus nu avea dreptul sa negocieze o clauza de anexare cu Imperiul Otoman. A fost un act criminal, o frauda care vine in contradictie cu practica internationala, cu toate normele de drept existente la moment. Atunci toate normele de drept erau constituite din prevederile tratatelor bilaterale.
- Care au fost consecintele pentru populatia din partea stanga a Prutului?
Ion Varta: - Din cele mai nefaste. Ar fi bine sa punctam cateva idei in legatura cu faptul cat de bine cunostea realitatile ruse populatia din cele doua principate in urma multiplelor razboaie. Un exemplu in acest sens este prima campanie, care a fost si ultima, care s-a incheiat cu esec pentru Rusia invadatoare. Este vorba de Campania de la Prut de la 1711. Armata rusa a fost asteptata cu sufletul la gura, deoarece se credea sincer si naiv, in acelasi timp, in rolul mesianic al Rusiei crestine. In urmatoarele razboaie ocupatia tarista a semanat deceptii si regrete in sanul romanilor moldoveni si munteni, pentru ca in razboiul din perioada 1806-1812 sa-si dea seama ca este cu mult mai greu de suportat o ocupatie ruseasca decat una otomana. Abuzurile si nelegiuirile la care s-a dedat administratia militara rusa au intrecut orice limita. S-a ajuns in situatia cand nimeni nu-si mai dorea aceasta „fericire” adusa de catre „eliberatorii” de la Rasarit. Astfel, ceea ce a urmat dupa 1812 a fost un calvar pentru populatia de la est de Prut. Chiar din primele luni s-a declansat un exod al populatiei romanesti, care incerca sa paraseasca patria lor mica si sa-si gaseasca refugiul in dreapta Prutului. Acest exod a alarmat autoritatile tariste si, desi depuneau eforturi ca sa curme acest exod, nici sarma ghimpata nu mai era o salvare. Daca initial Divanul Moldovei a salutat semnarea acestui tratat de pace, deja in octombrie 1812 a manifestat deceptie si regrete in legatura cu pierderea celei mai importante parti a Principatului Moldovei. Astfel, Mitropolitul Veniamin Costache s-a transformat intr-un protagonist important al actiunilor de recuperare a actualului teritoriu al Basarabiei. Veniamin Costache i-a cerut domnitorului Moldovei sa revendice la Congresul de la Viena teritoriul rapit de Rusia Tarista. Din pacate, domnitorul nu a avut curajul pentru a actiona in acest sens. Mai curajos a fost domnitorul Caragea al Munteniei, care a incercat prin intermediul consulului austriac acreditat la Bucuresti sa solicite cancelarului la Congresul de la Viena intoarcerea la Patria-mama a teritoriului Moldovei de la Rasarit de Prut.
Rusificarea, o alta consecinta a rapirii Basarabiei din 1812
- De ce conducerea Moldovei Medievale de atunci nu a gasit un prieten in nici o putere statala care i-ar fi ajutat sa-si pastreze integritatea teritoriala?
Mihai Adauge: - Tara Moldovei era un stat mic care devenea jertfa a jocurilor politice ale marilor puteri, de fapt ale celor trei mari imperii care o inconjurau. S-a incercat chiar prin tratatele incheiate intre Imperiul Rus si Imperiul Otoman sau intre Imperiul Rus si Franta, in care erau stipulate anumite prevederi cu privire la pastrarea integritatii Moldovei, dar atunci cand a fost convenabila incalcarea acestor stipulatii, au fost incalcate fara a tine cont de nimic. De fapt, dintre consecintele grave ale dezmembrarii teritoriale a Moldovei, consecinta pe care o resimtim si astazi, a fost aparitia asa-numitei doctrine a moldovenismului. Atunci, Imperiul Rus, care avea o diplomatie foarte buna, trebuie sa recunoastem acest lucru, in special diplomatie secreta, a stiut cum sa elaboreze aceasta doctrina a moldovenismului, care s-a amplificat pe parcursul secolului XIX si ne confruntam si astazi cu consecintele acesteia. Am o scrisoare a unui basarabean adresata lui Banulescu–Bodoni prin anii 1814-1815, unde deja se vorbea despre o limba moldoveneasca diferita de cea a fratilor de dincolo de Prut. Evident ca era scrisa la comanda, dar reprezinta un inceput de drum al acestui proces de spalare a creierului populatiei. Tarismul a stiut sa implementeze aceasta doctrina, a corupt paturi sociale intregi, mai ales nobilimea, si anume nobilii veniti pe teritoriul Moldovei. Aici este vorba si despre familia Crupenschi, care facea partizanat pentru tarismul rusesc. Acesti partizani devenise ulterior dusmani ai unificarii de la inceputul secolului XX.
Ion Varta: - Totusi, o perioada autoritatile tariste erau extrem de tolerante fata de romanii basarabeni si nu au incercat sa le remodeleze constiinta etnica. Acest proces a demarat cand s-au aflat niste lucruri alarmante pentru diplomatia rusa si semnarea unui tratat secret de catre Romania, stat constituit la 1859, cu Austro-Ungaria si ulterior cu Germania. Deci, aderarea la puterile centrale a Romaniei a alarmat autoritatile ruse si i-a determinat sa intreprinda ceva pentru a anihila o eventuala miscare de emancipare nationala. Astfel, in aceasta perioada se plasmuieste aceasta pseudoteorie cu privire la moldovenism ca entitate diferita de romanii din dreapta Prutului. Pana atunci autoritatile tariste au fost chiar tolerante si sunt chiar marturii pastrate in arhiva Republicii Moldova care demonstreaza acest fapt. Astfel, conform acestor marturii, chiar guvernatorii rusi prezenti in Basarabia utilizeaza etnonimul de roman in rapoartele lor anuale pana la inceputul anului 1880. Cel care a subliniat implementarea acestei doctrinei de moldovenism a fost nimeni altul decat nepotul lui Pavel Ciceagov, Serafim Ciceagov, care a fost trimis in 1908 in Basarabia pentru a anihila asa-zisul separatism din biserica ortodoxa, adica pentru a lupta cu unionistii. Acest Ciceagov ii preda lectii de filologie romaneasca arhimandritului Gurie Grosu, care era unul din redactorul revistei „Luminatorul”, si il atentiona, spunandu-i ca vorbeste o limba diferita de populatia Basarabiei si ca este o limba preluata de la munteni. Adica Serafim Ciceagov, care cunostea foarte putin limba romana pe care chiar a incercat s-o studieze ulterior, nu era competent sa-l invete pe Gurie Grosu filologia limbii romane.
- O alta consecinta pe care o resimtim si astazi este rusificarea romanilor din Basarabia, care a avut loc prin intermediul administratiei, scolilor si a bisericii. Cum s-a produs si a evaluat acest proces pana la Unirea din 1918?
Mihai Adauge: - Rusificarea a fost initial un proces mai domol, dar cu timpul ia amploare in cadrul bisericii, administratiei, scolilor, armatei. In ceea ce priveste armata, istoricii rusi faceau speculatii precum ca populatia din Basarabia a fost scutita de efectuarea serviciului militar. Au existat discutii si polemici la aceasta tema pana cand am gasit motivul acestor scutiri. Rusii nu aveau incredere in ostasul basarabean care era frate cu cel de peste Prut, ceea ce era in dezavantajul scopurilor pe care le avea atunci Imperiul Tarist de a avansa in Balcani si evident ca ostasii basarabeni erau periculosi si ineficienti.
Ion Varta: - Prima mobilizare masiva a ostasilor basarabeni in armata rusa s-a produs imediat dupa ce a fost adoptata Legea cu privire la serviciul militar obligatoriu. In 1877 au participat la razboiul ruso-romano-turc de partea armatei ruse peste 20 de mii de ostasi originari din Basarabia, dar si etnici bulgari sau gagauzi. De asemenea, s-a inregistrat un numar considerabil de victime printre ostasii basarabeni care au participat la razboiul ruso-japonez si au luptat in primul Razboi Mondial. Deci, ostasii romani si-au pierdut viata pentru a servi interese straine.
In timp ce populatia basarabeana era exilata, regimul tarist a facilitat venirea in Basarabia a populatiei de alta etnie
Mihai Adauge: - O alta consecinta dramatica a ocupatiei rusesti pentru populatia Basarabiei au fost deportarile. Motivele acestor deportari au fost nesupunerea fata de impunerea schimbarii modului de viata si a gandirii, mai ales a paturilor instarite, si nerecunoasterea regimului instaurat aici.
Ion Varta: - Multi conationali de-ai nostri au fost exilati in Siberia pentru faptul ca treceau ilegal hotarul de la Prut. Trecerea frauduloasa a frontierei era sanctionata cu batai cu vergile si surghiunirea pe viata in Siberia. Aceasta era cea mai crunta pedeapsa aplicata in cazul in care romanii basarabeni incercau sa-si viziteze rudele care locuiau peste Prut, pentru ca asa s-a intamplat in urma rapirii Basarabiei de catre Imperiul Tarist, sate intregi fiind separate de catre sarma ghimpata instalata de-a lungul Prutului la 1814. Astfel, conationali de-ai nostri erau impusi incepand cu anul 1870 sa accepte exilul si se stabileau in Caucazul de Nord si mai tarziu in regiunea Amur din Extremul Orient. Acest exil era acceptat de catre populatie si din cauza faptului ca lucrurile s-au complicat in Basarabia. Reforma agrara efectuata in anul 1868 si-a consumat toate rezervele in doua decenii si catre sfarsitul secolului al XIX-lea. Basarabia devenise practic cea mai saraca gubernie, de aceea populatia autohtona era „invitata” sa accepte exilul. Statisticile spun ca in 15 ani, incepand cu 1890 si pana in 1906, au plecat in exil peste 60 de mii de basarabeni. Conationalii nostri trebuiau sa-si vanda pamantul si casa pentru a procura bilete intr-o singura directie pentru intreaga familie. Aceste actiuni faceau parte dintr-un plan bine pus la punct de schimbare a componentei etnice din Basarabia.
Mihai Adauge: - Cu atat mai dramatica este aceasta miscare daca o raportam la un proces foarte intens de colonizare a Basarabiei. Deci, in timp ce populatia basarabeana era exilata, regimul tarist a facilitat venirea in Basarabia a populatiei de alta etnie, in special in sudul Basarabiei, unde era mai putina populatie, pentru ca acest teritoriu s-a aflat sub raia turceasca. Astfel, in sudul Basarabiei avem si astazi o componenta etnica mai pestrita.
Ion Varta: - Miza Rusiei Tariste pentru sudul Basarabiei era una uriasa, intrucat era vorba de Gurile Dunarii si tocmai din aceste considerente la 1808-1809 au fost expulzati din acest spatiu tatarii nohaici si au fost adusi tarani de alte etnii. Facilitatile care stimulau acest aflux de populatie erau mai multe. Li se ofereau 60 de desetine de pamant, erau scutiti de impozite si de serviciul militar si au venit mai intai etnicii germani din Ducatul Varsoviei, mai apoi din Bavaria, etnicii gagauzi si bulgari, ca la un moment dat sudul Basarabiei sa aiba o populatie preponderent alogena. Deci, scopul strategic al autoritatilor tariste era de a nu admite in preajma Gurilor Dunarii populatie romaneasca, pentru ca factorul etnic sa nu fie luat in calcul atunci cand va fi scoasa in evidenta problema Gurilor Dunarii, care era o problema de maxima importanta in secolul XIX la masa de tratative a marilor puteri dat fiind faptul ca era principala artera a continentului european. Referitor la procesul de rusificare as putea sa mentionez ca pe parcursul celor 106 ani de ocupatie straina, in Basarabia nu au existat scoli secundare de predare in limba romana si rusificarea se facea chiar din clasa intai. Copiii erau impusi sa invete din start intr-o limba neinteleasa lor. Efectele am putea spune ca erau minore, deoarece elevii traiau intr-un mediu preponderent romanesc, dar oricum la sfarsitul secolului XIX ne-am pomenit ca recensamantul din 1897 a atestat faptul ca cei mai analfabeti dupa etnicii romi, eram noi, romanii basarabeni. S-a produs un adevarat miracol dupa Unirea Basarabiei cu Romania, cand doar in 22 de ani, peste 60 la suta din basarabeni erau carturari. Astfel, s-a produs o adevarata revolutie culturala.
Mihai Adauge: - In acest context, tot mai multi istorici pledeaza pentru faptul ca taranul a fost cel care a salvat fiinta romaneasca, deoarece taranul s-a inchistat in gaoacea sa, comunica foarte rar cu autoritatile. Prin faptul ca a ramas mai putin alfabetizat a evitat procesul de rusificare din scoli.
- Astazi exista dupa cum ati mentionat mai multe consecinte ale ocupatiei rusesti incepand cu 1812 pana la 1918. A urmat perioada interbelica ce a schimbat nitel situatia. Care a fost rodul acestui respiro pentru spiritul romanesc din Basarabia?
Ion Varta: - A fost o minune pentru poporul romanesc din Basarabia pentru ca am reusit sa ne conservam. Daca nu ar fi fost aceasta perioada de 22 de ani nu stiu daca astazi s-ar mai fi vorbit limba romana in Basarabia. Daca luam in consideratie ca sudul Basarabiei a fost de doua ori in componenta Romaniei, se vede foarte clar ca acolo spiritul romanesc este si mai pronuntat. Este o dovada clara ca acest teritoriu s-a aflat mai mult in componenta Romaniei si a avut posibilitatea sa profite din plin.

{mosimage}

Ion Popescu, unicul deputat roman in Rada Suprema de la Kiev va conduce delegatia parlamentara a Ucraine la Parlamentul European de la Strasbourg, transmite Romanian Global  News.

In perioada 22-23 mai la Strasbourg isi desfasoara lucrarile Conferinta europeana a Presedintilor parlamentelor nationale din Europa. Datorita crizei politice din Ucraina in urma careia nu au fost alesi nici unul din vice-presedintii Parlamentului Ucrainean, desi au trecut mai bine de 7 luni de la alegerile parlamentare anticipate, Arseni Yatseniuk, presedintele Radei Supreme, fiind antrenat in lupta politica interna, nu va participa la aceasta Conferinta, care isi desfasoara lucrarile o data la doi ani. In aceste conditii de inexistenta a vice-presedintilor Radei Supreme la conferinta sefilor parlamentelor nationale din Europa a fost delegat reprezentantul celei mai mari fractiuni din Parlamentul Ucrainei. Partidul Regiunilor, desi aflat in opozitie, detine cea mai numeroasa fractiune in Rada de la Kiev. Dat fiind acestui fapt, PR l-a desmnat pe Dr. Ion Popescu, unicul deputat roman in Parlamentul Ucrainei si seful delegatiei parlamentare a Ucrainei in AP a Consiliului Europei, sa reprezinte Rada Suprema la acest forum European.
« Comunitatea romaneasca din Ucraina remarca cu satisfactie marea incredere de care care se bucura Presedintele Consiliului National al Comunitatii Romanesti din Ucraina Dr. Ion Popescu, atat la nivel national, cat si cel european, si-i doreste tarie de caracter pentru a apara destoinic atat interesele poporului multietnic al Ucrainei, dar si ale fratilor nostri de sange - ale romanilor din intreaga Europa! », se arata intr-un comunicat al Uniunii Interregionale « Comunitatea Romaneasca » din Ucraina.

{mosimage}

Prezentarea in mod negativ a unui eveniment pozitiv din viata culturala romaneasca este cu  siguranta o manipulare, o noua picatura ungureasca pentru a distanta minoritatea romana din Ungaria de valorile romanesti. Mai la concret, iata despre ce este vorba.

{mosimage}

Asociatia Ziaristilor si Editorilor Crestini organizeaza astazi, 23 mai, la ora 11.00, la conferinta-avertizare publica "Pericolele homosexualitatii – agresiunea asupra familiei, moralei si ordinii publice". Conferinta este organizata impreuna cu Asociatia Provita, Asociatia Christiana, Alianta Familiilor din Romania si Grupul de Reflexie pentru Protectia Familiei, cu binecuvantarea Bisericii, transmite Romanian Global News.

{mosimage}

Colectivul romanilor din Spania continua sa fie al doilea ca marime, potrivit datelor oficiale centralizate la 31 martie, insa acum se afla doar la 11.000 de persoane diferenta de prima comunitate de straini, cea marocana.

In ultimul an, comunitatea romaneasca este cea care a suferit cea mai mare crestere: 150%. La ora actuala, romanii care traiesc in Spania cu acte in regula ajung la 664.880. Marocanii cu permis de rezidenta sunt 675.906, iar a treia comunitate ca numar de membri este cea ecuadoriana (413.642), informeaza Roman in Lume, preluat de Romanian Global News.
Cataluña, Madrid, Comunidad Valenciana si Andalucia sunt regiunile cu cel mai mare numar de straini, aproximativ 65 %. Potrivit tipului de permis de rezidenta, 2.200.000 de straini sunt inscrisi in „Régimen General” si 1.900.000 in „Régimen Comunitario”. Dintre cei 4,2 milioane de straini stabiliti in Spania si cu permis legal de munca 199.677 s-au nascut aici si 3,8 milioane in tara care le acorda nationalitatea millones en el país correspondiente a su nacionalidad.
Una dintre analizele acestor date arata ca 6 din 10 nou-nascuti in Spania provin dintr-o tara africana (jumatate din Maroc) si 20 % provin din Uniunea Europeana.

{mosimage}

Dupa o perioada de tacere creatoare, Costel Busuioc revine in forta cu un album prin care isi pune extraordinara sa voce la proba „adevarului” – piata muzicala. Romanul care a castigat emisiunea concurs de la TVE, „Hijos de Babel” a reusit sa scoata primul sau album ca artist in Spania, unde venise, initial, ca muncitor in constructii.

Dupa ce a trait doi ani in Spania si s-a straduit sa-si scoata familia la liman, Costel a fost ajutat sa mearga la un casting pentru o noua emisiune a televiziunii spaniole, care isi propunea sa descopere talentele muzicale din randul imigrantilor stabiliti in Spania. Inca de la prima proba, Costel Busuioc a fost remarcat pentru vocea sa extraodinara, iar admiterea sa in grupul finalistilor nu a fost o surpriza pentru nimeni, informeaza publicatia romaneasca in Spania, Roman in Lume citata de Romanian Global News.
Emisiunea „Hijos de Babel” a avut o evolutie stranie, trecand la un moment dat de pe canalul 1 al televiziunii publice spaniole pe 2, insa, prestatia lui Costel a fost rasplatita in fiecare saptamana cu aplauzele publicului si cu voturile acelor telespectatori care au vazut in el favoritul pentru castigarea concursului. Competitia a fost dura pentru ca pe scena emisiunii au urcat artisti care au reprezentat cele mai diverse genuri muzicale, insa Costel nu a terminat niciodata etapele pe alt loc decat cel de castigator. Vocea romanului a facut totul in aceasta intrecere, care s-a sfarsit dupa 10 etape, cu punctajul cel mai mare pentru Costel Busuioc.
Miza concursului a fost un contract cu casa de discuri Sony BMG, care iata ca se concretizeaza acum cu un album. Costel Busuioc, romanul care nu a reusit sa se afirme in Romania, pentru ca oamenii si institutiile statului nu au stiut sa asculte vocea sa, a ajuns sa se afirme ca artist in Spania, unde a venit sa castige o paine in constructii.
Potrivit unui comunicat al casei de discuri, albumul lui Costel va iesi in 27 mai si contine 10 piese muzicale, printre care sunt si teme originale, dar si altele deja cunoscute precum „Yesterday” a trupei The Beatles. „Dotat cu o voce privilegiata si fiind marcat de viata dura pe care a avut-o, Costel si-a implinit visul: sa cante si vocea lui sa fie ascultata. Debutul sau discografic - solo, reflecta marea deschidere a talentului sau natural, motiv care ii permite sa intre in repertoriul operistic („Puccini”) ca si in cel al liricului („Leoncavallo”) sau in cel al muzicii napolitane („Santa Lucia”), trecand si in terenul muzicii populare clasice spaniole („Ochi Spaniei”, „Lumea”). De asemenea, canta cu aceeasi daruire cantece cunoscute precum „Yesterday” (The Beatles) sau muzica cu influente latine („La Malagueña”). Cu vocea sa deosebita va interpreta in acest album doua cantece inedite, compuse special pentru el („Traiesc” si „Cu spuma marii”). Toate aceste melodii sunt lucrate si produse la un inalt nivel calitativ, sub conducerea producatorului muzical José Ramon Floréz, cu aranjamentul muzical lucrat de Bob Painter, cu sprijinul si colaborarea Orchestrei Simfonice din Bratislava”, se spune in comunicatul Sony BMG, care mai precizeaza ca piesele de pe acest album “reflecta speranta si visul pe care Costel l-a urmarit toata viata”.

{mosimage}

Sambata, 24 mai, la Centrul Cultural din Aletea va fi organizata cea de-a 26-a editie a Intalnirii Regionale a Cluburilor de Nationalitate din judetul Bichis. La intalnire sunt asteptate cluburile pensionarilor de nationalitate romana, maghiara, germana si slovaca din judet.

{mosimage}

Miercuri, 21 mai, a avut loc intalnirea anuala a ambasadorului Romaniei la Oslo cu consulii onorifici ai Romaniei in Norvegia. La reuniune, care s-a desfasurat la Ambasada, au participat consulii onorifici de la Bergen, Stavanger, Trondheim si Kristiansand, precum si echipa TVR International, aflata in vizita la Oslo.

{mosimage}

Autoguvernarea romaneasca din Macau organizeaza vineri, 13 iunie, la Casa de Cultura „Hagymaház” (Casa Cepii) din Macau, expozitia de icoane pe sticla a preotului ortodox roman Cosmin Pop din Jaca. Deschiderea expozitiei va avea loc la ora 18.00 si va fi vernisata de preotul ortodox maghiar dr. Imrényi Tibor, potrivit corespondentului Romanian Global News in Ungaria.  

{mosimage}

Biserica Ortodoxa Romana Sfanta Maria din Atlanta anunta, in ultimul sau buletin parohial, ca va reluaa ista cu persoanele de serviciu la Biserica.
“Pe masa din holul de la intrare veti gasi un calendar. Va rugam sa va alegeti o duminica in care puteti veni sa faceti cafeaua, sa aduceti o gustare si apoi sa faceti curatenie dupa masa. Avem nevoie de voluntari si va rugam sa va implicati Va multumim” se arata intr-un anunt publicat pe pagina de web a Bisericii, preluat de Romanian Global News.

Totodata, membrii Consiliului Parohial multumesc tuturor celor care au contribuit la desfasurarea lucrarilor la Biserica. Astfel, unele dintre cele mai importante dintre acestea au fost cutia postala frumos zidita de catre Valentin si Solomon Lazar, pavajul din piatra donat si instalat de Ionel Nastac precum si filmul protector din geamurile Bisericii cumparat si instalat de Viorica Cherchezan.
In fiecare duminica, la biserica se va gasi un cos, asezat pe masa de la intrare, unde se strang donatii pentru bancile Bisericii. “Avem nevoie sa stangem cat mai repede suma necesara pentru a comanda bancile si a incepe fabricarea lor. Va rugam sa fiti generosi si sa ne ajutati. Orice ajutor finaciar este important. Din cauza ca inca nu suntem gata pentru scoala, sala de clasa fiind ocupata cu diferite lucruri, vom intra direct in vacanta de vara, urmand ca pana in luna august sa ne ocupam si sa amenajam bine locul unde pe viitor copiii nostri vor invata religie. Tot in aceasta vara vom organiza un comitet al parintilor care se va ocupa de toate pregatirile necesare impreuna cu educatoarele si Pr. Nicolae. In viitorul apropiat vor fi programate intalnirile organizatiilor de doamne si de tineret pentru a face planurile activitatilor viitoare si pentru o reorganizare a acestor comitete. Data celor doua intalniri va fi anuntata din timp” mai informeaza site-ul bisericii.

{mosimage}

Biserica Ortodoxa Romana Sfanta Maria din Atlanta anunta, in ultimul sau buletin parohial, ca va reluaa ista cu persoanele de serviciu la Biserica.
“Pe masa din holul de la intrare veti gasi un calendar. Va rugam sa va alegeti o duminica in care puteti veni sa faceti cafeaua, sa aduceti o gustare si apoi sa faceti curatenie dupa masa. Avem nevoie de voluntari si va rugam sa va implicati Va multumim” se arata intr-un anunt publicat pe pagina de web a Bisericii, preluat de Romanian Global News.

Totodata, membrii Consiliului Parohial multumesc tuturor celor care au contribuit la desfasurarea lucrarilor la Biserica. Astfel, unele dintre cele mai importante dintre acestea au fost cutia postala frumos zidita de catre Valentin si Solomon Lazar, pavajul din piatra donat si instalat de Ionel Nastac precum si filmul protector din geamurile Bisericii cumparat si instalat de Viorica Cherchezan.
In fiecare duminica, la biserica se va gasi un cos, asezat pe masa de la intrare, unde se strang donatii pentru bancile Bisericii. “Avem nevoie sa stangem cat mai repede suma necesara pentru a comanda bancile si a incepe fabricarea lor. Va rugam sa fiti generosi si sa ne ajutati. Orice ajutor finaciar este important. Din cauza ca inca nu suntem gata pentru scoala, sala de clasa fiind ocupata cu diferite lucruri, vom intra direct in vacanta de vara, urmand ca pana in luna august sa ne ocupam si sa amenajam bine locul unde pe viitor copiii nostri vor invata religie. Tot in aceasta vara vom organiza un comitet al parintilor care se va ocupa de toate pregatirile necesare impreuna cu educatoarele si Pr. Nicolae. In viitorul apropiat vor fi programate intalnirile organizatiilor de doamne si de tineret pentru a face planurile activitatilor viitoare si pentru o reorganizare a acestor comitete. Data celor doua intalniri va fi anuntata din timp” mai informeaza site-ul bisericii.

{mosimage}

Romania a fost prezenta, in perioada 20-22 mai la cea de-a 28-a editie a Targului International de Vin de la Londra, una dintre cele mai cunoscute expozitii de gen din intreaga lume.

{mosimage}

La 20 mai 2008 a fost publicat cel de-al cincilea raport al Agentiei britanice pentru Frontiere si al Ministerului Muncii si Pensiilor privind numarul cetatenilor romani si bulgari care si-au exercitat dreptul de sedere in scop de munca pe teritoriul Marii Britanii in primele trei luni ale anului 2008.

Potrivit Ambasadei Romaniei la Londra, citata de Roman in UK, in perioada de referinta au fost primite 5.455 de solicitari din partea cetatenilor romani in vederea reglementarii dreptului de munca in Marea Britanie. Din acestea, 1.340 au fost solutionate pozitiv pana la data publicarii raportului, 320 au fost refuzate, alte 3.715 de aplicatii primite pana la data de 31 martie a.c. urmand sa fie solutionate in perioada urmatoare.
185 autorizatii de munca au fost eliberate cetatenilor romani in cadrul Schemei Permiselor de Munca (pentru lucratorii calificati), Schemei bazata pe Sectoare (pentru lucratorii necalificati), sau membrilor de familie autorizati.
4.910 de solicitari au fost transmise de cetatenii romani in vederea obtinerii certificatelor de inregistrare, iar dintre acestea 1.155 au fost solutionate pozitiv, 185 refuzate, alte 3.500 de solicitari asteptand sa fie solutionate in perioada urmatoare.
Cele mai multe certificate de inregistrare (395) au fost eliberate cetatenilor romani care au solicitat dreptul de munca pe durata studiilor. 320 de cereri similare urmeaza sa fie solutionate in perioada urmatoare. Din cele 2.345 de aplicatii transmise de catre cetatenii romani care au solicitat confirmarea statutului de lucrator independent, 165 au fost solutionate pozitiv, 40 respinse, restul de 2.345 aflandu-se in procedura de evaluare. Cetatenii romani au transmis structurilor Ministerului Muncii si Pensiilor 7.360 solicitari pentru numere de asigurare.
In ceea ce priveste distributia profesionala a lucratorilor calificati, cea mai mare parte a cetatenilor romani au obtinut locuri de munca in domeniul medical, al productiei, administrarii afacerilor, serviciilor financiare si de educatie. Cele mai multe dintre autorizatiile de munca au fost emise pentru angajatori aflati in Sud - Vestul Angliei (21%), Scotia (15%) si Londra (15%). Autorizatiile de munca emise in regiunea Sud - Vest si in Scotia au fost in principal pentru posturi necalificate din industria de procesare a alimentelor (93%, respectiv 86%), in timp ce 99% din autorizatiile emise pentru regiunea Londrei au vizat posturi calificate.
Aplicatiile transmise de catre cetatenii romani in primul trimestru al anului 2008 au inregistrat cel mai scazut nivel dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (5.455 de solicitari comparativ cu 7.720 de solicitari, nivelul inregistrat in trimestrul II al anului 2007). Cu toate acestea, nivelul solicitarilor pentru eliberarea numerelor de asigurare inregistreaza valori superioare celor din perioada anterioara.
Cifrele prezentate de catre autoritatile britanice in data de 20 mai nu includ insa numarul cetatenilor romani care au obtinut locuri de munca in domeniul agricol din Marea Britanie. Pentru anul 2008 in cadrul SAWS au fost alocate 16.250 de locuri de munca sezoniere pentru cetatenii romani si bulgari. Potrivit informatiilor Ambasadei, in prezent contingentul aprobat pentru anul in curs este aproape in totalitate alocat.

{mosimage}

Ziarul ACASA sarbatoreste majoratul! Numarul 18, o editie pentru oameni mari / care se afla deja pe piata in Canada -  cuprinde articole precum "O revenire in forta a generatiei de aur: FFN (Formatia Fara Nume) lanseaza, dupa 28 de ani de tacere, albumul „In Blue Jeans", joi, 5 iunie de la orele 8 P.M. la Floral Hall, Edwards Gardens, Toronto"; "Incalzirea globala: Nu e cazul sa intram in panica, dar trebuie sa actionam."; "Societatea Arhitectilor Romani sustine proiectul infiintarii primului Centru Cultural Romanesc la Toronto" si "Euro 2008, Grupa C - Trei meciuri ca trei finale".

"O revenire in forta a generatiei de aur: FFN (Formatia Fara Nume) lanseaza, dupa 28 de ani de tacere, albumul „In Blue Jeans", joi, 5 iunie de la orele 8 P.M. la Floral Hall, Edwards Gardens, Toronto". Unul dintre cele mai puternice nume ale muzicii Romaniei anilor ‘70, FFN se reuneste in Toronto si, dupa aproape trei decenii, isi aduna fortele ca sa editeze un nou album. Cat anume au adaugat cei de la FFN la culoarea adolescentei a mii de compatrioti care astazi formeaza societatea romanilor din Canada si au trecut binisor de 45 de ani, nu se poate masura. Aduc, in refrene, aroma teraselor din Vama Veche, a Costinestiului cearsafurilor albe si a sticlelor de bere pe plaja. A Predealului, hoinarit doar cu bani de tren in buzunar. Si, mai ales, atmosfera artistic-subversiva din Club A - pag 13
"Incalzirea globala: Nu e cazul sa intram in panica, dar trebuie sa actionam." „La intrebarea daca e cazul sa intram in panica, raspunsul meu este deocamdata NU. Clima planetei are un comportament haotic, iar schimbari abrupte se vor produce intodeauna, indiferent de rolul societatii umane. Din pacate, migrarea oamenilor in zone mai prielnice nu mai este posibila. Suntem deja foarte multi", ne-a scris Lica (Vasile) Ersek, absolvent al Univ. Babes Bolyai din Cluj, in prezent doctorand la Oregon State University, Department of Geosciences - pag 4

"Societatea Arhitectilor Romani sustine proiectul infiintarii primului Centru Cultural Romanesc la Toronto". Club "A" a lasat o legenda in tara si profeseaza aici. Arhitectii romano-canadieni se vor implicati si in restaurarea patrimoniului arhitectural romanesc. Are nevoie Romania de arhitectii stabiliti in Canada? "Un Centru Cultural Roman la Toronto este un proiect care ne bucura si ne da sperante ca visul multora dintre noi, de a avea o institutie publica de cultura romaneasca in oras, se va implini. Intentionam sa ne implicam cat mai mult in activitatile acestuia" – pag 15
"Euro 2008, Grupa C - Trei meciuri ca trei finale" Datele: 9, 13, 17 iunie le stim, stim si cu cine: vicecampioana lumii, campioana lumii si portocala mecanica a "olandezului zburator". Jumatate din lot vine de la toboganele de apa din Antalya, si avand la origini jocul de zaruri din Liga I, acolo unde banii bagati in fotbal vin invariabil din "combinatii", iar cei care ies din fotbal ies cu comision "pe persoana fizica" – Mihai Manolache cu ochii pe nationala Romaniei si partenerele ei - pag 16 – 17.

{mosimage}

Dupa 28 de ani, o revenire in forta a generatiei de aur a muzicii romanesti: FFN canta la Toronto! Potrivit portalului RomaniansToronto.ca, preluat de Romanian Global News, FFN (Formatia Fara Nume) lanseaza albumul "In Blue Jeans", joi, 5 iunie, de la orele 8 P.M. la Floral Hall (Edwards Gardens), Toronto. Unul dintre cele mai puternice nume ale muzicii rebelilor Romaniei anilor ‘70, FFN se reuneste in Toronto si, dupa aproape trei decenii, isi aduna fortele ca sa editeze un nou album.

{mosimage}

Cel de-al treilea concert al „Primaverii Jazz-ului Romanesc”, program derulat in parteneriat cu doua dintre cele mai cunoscute cluburi de jazz varsoviene, „Akwarium” si „Tygmont”, va fi sustinut de pianistul Ion Baciu Jr., acompaniat de trei instrumentisti suedezi.

{mosimage}

Taraful Haiducilor din Clejani va sustine doua concerte in Israel, la inceputul lunii iunie 2008 - la Haifa pe 2 iunie si la Ierusalim, in cadrul Festivalului Israel 2008, pe 3 iunie.

Taraful Haiducilor din Clejani este trupa de muzicieni de etnie rroma din Romania cu cel mai mare succes international. De la lansarea primului album, in 1991, trupa a cucerit public dupa public in intreaga lume, prin talent interpretativ si o extraordinara vitalitate, fie ca interpreteaza piese romanesti traditionale, muzica lautareasca sau adapteaza inovator muzica clasica, dupa cum o demonstreaza ultimul lor album, Maskarada (2007).
Institutul Cultural Roman este onorat sa va invite la acest eveniment de exceptie, realizat in parteneriat cu Festivalul Israel, Auditorium Haifa (Ethos – Societatea de Arta, Cultura si Sport Haifa Ltd.) si H.O.R Haifa, trasnsmite Romanian Global News.

{mosimage}

Exploatarea aurifera de la Rosia Montana constituie epicentrul unei tumultuoase dezbateri publice in Romania. Spre a sensibiliza opinia publica europeana asupra acestei controverse cu profunde implicatii ecologice, industriale, sociale si culturale, un festival de film documentar si un simpozion vor avea loc la Paris in zilele de 26 si 27 mai. Vor fi evaluate riscurile generate de exploatarea pe baza de cianuri a aurului muntilor Apuseni si prezentate proiecte alternative prentru dezvoltarea durabila a acestei regiuni cu un semnificativ patrimoniu cultural si natural, transmite Romanian Global News. 

{mosimage}

Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu participa la cea de-a 54-a editie a Festivalului de la Mérida (21 iun - 30 aug) cu "Electra". Reprezentatiile ale spectacolului sunt programate in zilele de 26, 27 si 28 august. Scenariu dramatic al poemului lui Sofocle si Euripide este senat de Mihai Maniutiu, transmite Romanian Global News.

{mosimage}

Doi romani din Anvers isi deschid o nou afacere romaneasca in Belgia. Sambata, 24 mai, de la ora 14.00 se va deschide oficial salonul de masaj, cosmetica, manichiura si pedichiura Mani D’Oro din Anvers.

{mosimage}

Seria de spectacole “Paris Bukarest – Nathalie Joly chante Maria Tanase” continua in Franta cu inca 3 reprezentatii, programate pentru lunile mai si iunie. Umatoarele reprezentatii sunt programate vineri, 30 mai, incepand cu ora 19.00, la Théatre de l’Epée de bois Cartoucherie, in cadrul Festival Diva, respective sambata, 31 mai, ora 16.00, la Longjumeau. In luna iunie, un nou spectacol Nathalie Joly va avea loc sambata, 7 iunie, ora 18.00, la Norville.