Din anul 1985 pana in prezent, an de an la Vaslui vin,  pentru a fi impreuna si a lega noi prietenii, sute de copii din toate colturile tarii si din strainatate. Festivalul "Prietenia" este cuprins in Calendarul Activitatilor Educative Extrascolare al Mnisterului Educatiei, Cercetarii si Tineretului care asigura si finantarea celor mai mari cheltuieli (masa si cazare). Sustinatori importanti ai acestei manifestari cultural-artistice de anvergura sunt si Primaria Municipiului Vaslui, Inspectoratul Scolar Judetean, Casa de Cultura "Constantin Tanase", Grupul Scolar Industrial "Stefan Procopiu", Colegiul Economic "Anghel Rugina" Vaslui, parintii si alte institutii ale statului roman.
Si-au anuntat  participarea formatii de gimnastica si dans din Bulgaria, R.Moldova, Ucraina si 72 formatii din Romania. Juriul concursului este format din profesori de educatie fizica si sport, maestri coregrafi, alte personalitati. Palatul Copiilor Vaslui, in calitate de organizator, doreste ca desfasurarea festivalului sa fie intr-un adevarat spirit de fair-play, sa aduca tuturor participantilor bucurii si cei mai buni sa castige!

« Dl. Vlad Cubreacov, incununeaza astfel idealul celor mai constienti dintre Istroromani, inceput acum 120 de ani, inca de pe vremea Austro-Ungariei, exprimat prin petitiile adresate autoritatilor la 1887 pentru a avea scoala in limba lor, de catre Francisc Stroligo, si la 1888 de alti 47 de gospodari, capi de familie, din Susnievita. Acest ideal s-a implinit in 1921, prin deschiderea scolii „Imparatul Traian” la Valdarsa (Susnievita), dar a apus repede, ca o zi de primavara frumoasa, dar scurta, prin moartea apostolului Andrei Glavina in 1925 si prin nepasarea –atunci ca si acum- a guvernantilor de la Bucuresti.
A ramas insa comuna bilingva cu autoadministratie istroromana, Valdarsa, pana in 1943, cand ostilitatile celui de al doilea razboi mondial au ajuns in Istria, stingand orice scanteie de viata nationala a Istroromanilor. S-au asternut 50 de ani de uitare peste Istroromani, ca un lintoliu de moarte, pana la inceputul anilor 1990, cand un roman stabilit in Italia, a strans in jurul sau un grup de cativa italieni si istroromani si a inceput calatoriile in Istria, nu ca turist sau lingvist, ci interesat de continuitatea existentei fratilor sai in vatra lor strabuna. Aceste calatorii, incepute in 1990 –vezi descrierea lor in ziarul „Dreptatea” din 7 si 8 mai 1991- au fost premiza infiintarii in 1994 a „Asociatiei culturale istroromane Andrei Glavina” la Triest, al carei scop statutar a fost si este pastrarea identitatii etnice si lingvistice a Istroromanilor prin toate mijloacele legale la dispozitie.
In acest scop a fost editata de catre Emil Petru Ratiu, Presedintele Asociatiei Andrei Glavina, prima revista in dialect istroroman, „Scrisore catre frat rumeri”, in conditiile grele ale lipsei unui dictionar istroroman si fara ajutor financiar sau de alta natura, au fost publicate poezii si texte istroromane in reviste de specialitate din Belgia, s-a participat, de unul singur, fara  sustinere financiara, la Congresele Consiliului Europei pe tema aplicarii Cartei limbilor regionale sau minoritare, la Innsbruck (1998), Haga (Noordwijkershout- 2001), cerandu-se insistent aplicarea Cartei in favoarea Istroromanilor, ca dealtfel si la Congresele Uniunii Federative a Comunitatilor Etnice Europene –UFCE- la S.Moritz (1995), Timisoara (1996), Portschach am Worthersee (Austria, 1997), unde Adunarea congresuala a UFCE a votat in unanimitate o rezolutie la cererea Asociatiei „Andrei Glavina”, prin care se invitau Consiliul Europei, OSCE, Parlamentul european, sa intervina pe langa autoritatile croate pentru acordarea statutului de minoritate nationala Istroromanilor si se facea apel la guvernele croat si roman pentru aplicarea clauzelor din Tratatul de baza romano-croat in favoarea minoritatii romanesti din Croatia, precum si la Praga (1998), Subotica (2001), Bolzano (2006), etc.  Atasam rezolutia 1997-02 in favoarea Istroromanilor.
Paralel cu acestea, s-au desfasurat la Triest, la Venetia, dar si la „Accademia di Romania” la Roma, numeroase intruniri si conferinte in favoarea Istroromanilor, dintre care se remarca pentru amploarea sa, cea din noembrie 1996, organizata la Triest de catre Dr.ul Ervin Curtis, sub auspiciile Consiliului Europei, in favoarea drepturilor Istroromanilor, cand Triest-ul a fost literalmente pavoazat cu afise mari, de peste un metru inaltime, cerand drepturi lingvistice pentru Istroromani. Aceste manifestari au culminat cu Congresul istroroman de la Pola din 30 martie-1 aprilie 2000, organizat din initiativa Asociatiei „Andrei Glavina”, in colaborare cu Universitatea din Pola, al carei decan era Prof. Goran Filipi; in aceasta ocazie, pentru prima oara, limba umililor tarani istroromani, Cici si Ciribiri, a rasunat cu putere in aula acelei Universitati, in discursul inaugural tinut de E.P.Ratiu, promotorul manifestarii, in dialectul istroroman.
Cercetari stiintifice, au dus la avansarea pentru prima oara in literatura istorica romaneasca, a ipotezei originei istroromane a marelui teolog din sec.XVI, Mattia Vlacich Flacius, ipoteza citata mai recent, ca atare, de catre unii in presa romaneasca, fara a indica insa, asa cum regulile o impun, sursa informatiei, care, in literatura istorica romaneasca, se afla numai in articolul publicat in „Adevarul literar si artistic” sub titlul „Un erou modern”, la 19 oct. 2004.
Recent, Dr.ul Ervin Curtis a organizat o expozitie cu stampe, ilustrate, tiparituri despre Istroromani, etc., incepand de la cartea de la 1698 a lui Ireneo della Croce –Storia antica e moderna di Trieste- in care apare pentru prima oara numele national de „Rumeri” pentru Istroromani, pana la ultimele tiparituri in dialect istroroman, ale emeritului profesor Richard Sarbu, si pana la cele mai recente, ale publicatiei, „Scrisore catre frat rumeri”; aceasta expozitie a atras la Triest si in Istria in iunie 2007 reporterii unei reviste din Romania, „Formula AS”, care au contribuit la popularizarea in randurile publicului larg din tara, a problemei Istroromanilor, creand in acest sens un vast ecou.
Aceasta expozitie este acum deschisa, incepand din 7 mai, la invitatia patrioatei profesoare Viorica Balteanu, la Timisoara, bucurandu-se de apreciere si viu interes; la inceputul lunii iulie Istroromanii sunt invitati la „Festivalul inimilor”, tot la Timisoara, iar in septembrie 2008 sunt invitati de catre Prof. Ramona Potoroaca, la muzeul „Astra” la Sibiu.
Echipa de cantece si jocuri „Zvoncearii” din Jeian, a mai participat in septembrie 2007 la un festival folcloric langa Roma, redescoperind „pe viu” propriile origini.  (Atasam o fotografie a grupului folcloric din Jeian, impreuna cu Presedintele Asociatiei „Andrei Glavina”, in vizita la Columna lui Traian, la Roma.)
Acestea au fost trepte, pornind de la 1887, pe care, asa cum scrie Tudor Arghezi, si ni se pare ca se potriveste si in cazul Istroromanilor, „De la strabunii mei pana la tine, Prin rapi si gropi adanci, Suite de batranii mei pe branci, Si care, tanar sa le urci te asteapta, Cartea mea-i, fiule, o treapta”.
Aceste trepte, „suite prin rapi si gropi adanci”, au dus azi la cererea de drepturi pentru Istroromani la APCE.  Aceasta dovedeste ca atunci cand exista continuitate si a fost semanata samanta, se pot intampla lucruri mari, desi mai raman inca multe, multe trepte grele, de urcat... Ii uram mult succes Dlui. Vlad Cubreacov si il vom sprijini cu toate posibilitatile noastre, in frumoasa sa initiativa romaneasca, convinsi ca urcusurile cele mai grele se inving cu inima entuziasta si cinste sufleteasca. »
Pentru Romanian Global News, Emil Petru Ratiu, Presedintele Asociatiei culturale lu rumeri din Istrie „Andrei Glavina”.

El sustine ca guvernarea moldoveneasca este incisiv concentrata asupra procesului si nu se poate vorbi despre anumiti termeni finali legati de reglementare. Demnitarul ungur ar vrea ca inca pana la intrarea in vacanta de vara sa existe sanse fata de un succes definitiv. Reprezentantul UE Javier Solana la fel spera intr-o ”solutie” si spera intr-o cooperare exemplara Intre UE si Federatia Rusa, - a mentionat Kalman Mizsei. Reprezentantul Bruxelles-ului crede ca daca locuitorii din regiunea transnistreana vor fi deschisi fata de UE, va ajunge ajutor oficial din UE, va fi asigurata securitatea pentru investitiile europene, ruse, ucrainesti.
Modelul compromisului este o abordare Europeana,- sustine Mizsei.  
Totodata, Mizsei enunta un acord dintre Chisinau si Tiraspol, pentru care ar garanta UE, Ucraina, Rusia si SUA.

Cei care insa nu au avut timp sa se inscrie sunt indrumati sa ceara detalii la sediul Centrului Intercultural zilnic intre orele 9 si 19, ora locala. Acest certificat este util celor care vor sa studieze in Italia sau sa munceasca si poate fi eliberat chiar daca petentul nu a urmat cursurile specifice de limba italiana.
Pe baza schemei propuse de catre Consiliul Europei, CILS prevede 6 nivele de cunostinta a limbii italiene: doua initiale pentru incepatori (CILS A1 e A2); CILS 1 si 2 care corespund competentelor dobandite cu licenta elementara si medie; CILS 3 si 4 care corespund cerintelor necesare pentru folosirea la nivel profesional a limbii italiene.
Examenul prevede 5 probe de capacitate (ascultare, lectura, analiza structurilor de comunicare, productie scrisa, productie orala). Cine este promovat doar la una sau la cateva din cele 5 probe, poate repeta in decurs de un an doar examenele picate.

Coslada, prin intermediul Consiliului pentru Imigratie, este primul municipiu din Uniunea Europeana, care a contactat cu ANPF in scopul de a semna un protocol de colaborare, pentru a lucra impreuna in ceea ce priveste eradicarea violentei domestice fata de femeie.

Protocolul ne informeaza despre impatirea in oras a intregului material informativ realizat de Guvernul Roman, material ce este indreptat catre femei, care are ca scop cunoasterea drepturilor si in cazurile de violenta de orice tip denuntierea acestora.
In urma datelor oferite de catre Consiliera Departamentului de  Egalitate de Sanse, Tineret si Imigratie al Primariei din Coslada, Charo Arroyo, rezulta ca “35% din denuntiile contra violentei domestice prezentate la Comisariatul Politiei Nationale din oras, au fost facute de catre femei de origine romana. Preocuparea rezultata in urma acestui procentaj crescut, si impreuna cu caracteristicile particulare de neprotectie a femeilor imigrante, au fost motivele contactarii cu ANPF.”
Primarul din Coslada, Angel Viveros a precizat in timpul semnarii protocolului despre “excelentele relatii intre Primaria din Coslada si Ambasada Romaniei, care s-au concretizat in diferite protocoluri, cum ar fi Serviciul de Traductor de limba romana sau Serviciul Consular ce se ofera in Consistoriul, in prima vineri a fiecarei luni.

: poetul simbolist roman George Bacovia (1881-1957) “40 Poeme”, poeta Deborah Vukusic “Guerra de identidad”, cu tata croat si mama spaniola si povestitorul croat Roman Simic “De que nos enamoramos”. Lansarea colectie: luni, 9 iunie, la orele 19.30, in Sala de Conferinte a Institutului Cervantes din Madrid. Participa: Prof. Dr. Dan Munteanu - director al colectiei si traducator al operei lui George Bacovia, Diana Cofsinski, director adjunct ICR Madrid si autorii, Roman Simic si Deborah Vukusic.

{mosimage}Scriitoarea Adriana Babeti va sustine miercuri, 4 iunie, la Centrul Cultural Francez din Cracovia, o conferinta dedicata spatiilor culturale plurale si interculturalitatii, transmite Romanian Global News.

Referinta geografica si culturala concreta va fi Banatul, spatiu multilingvistic si multiconfesional caruia i-a dedicat mai multe studii, inclusiv, in calitate de coordonator, un volum recent aparut in Franta, sub egida Universitatii Paris IV – Sorbona, Le Banat: Un Eldorado aux confins. Conferinta va fi moderata de profesorul si romanistul cracovian Kazimierz Jurczak si va fi urmata de o proiectie a filmului lui Florin Iepan, Bela Lugosi – Vampirul decazut, care insista asupra originilor banatene ale celebrului actor. In deschidere vor vorbi consulul general al Frantei la Cracovia, Pascal Vagogne, si directorul ICR Varsovia, Dorian Branea. Adriana Babeti, cunoscuta scriitoare, profesor de literatura comparata si studii culturale la Universitatea de Vest din Timisoara, jurnalist cultural, se ocupa de multa vreme de investigarea unui teritoriu cultural aparte, Banatul, unde diferentele etnoculturale nu au generat tensiuni, ci dimpotriva, o armonie surpinzatoare, bazata pe valori comune, care puteau fi impartasite indiferent de limba, religia sau etnia locuitorilor. Conferinta de la Cracovia deschide un ciclu de evenimente ce vor prezenta publicului polonez diversitatea etnoculturala a Romaniei si modul in care societatea romaneasca a asimilat, armonizat, integrat valorile si aspiratiile diferitelor grupuri etnice, culturale, lingvistice si confesionale.
Se stie ca Polonia este o tara in care pluralitatea lingvistica, confesionala, culturala este aproape absenta, spre deosebire de Romania, patrie a mai multor grupuri etnoculturale. Totusi, cum interculturalitatea e astazi norma curenta in Uniunea Europana, tipul de convietuire armonioasa – oferit, printre altele, si de Banatul multiconfesional si multietnic – poate constitui un model interesant si pentru societatile in care stiinta de a trai bine in societatile plurale nu a fost pana mai ieri foarte necesara.

{mosimage}Anul 2008 a fost declarat, prin decizia Comisiei Europene, „Anul Dialogului Intercultural”. Cu aceasta ocazie, Institutul Cultural Roman din Varsovia va organiza, la Varsovia, in parteneriat cu Primaria Varsoviei, Forumul Austriac si Ambasada Sloveniei, conferinta „Coexistenta in Europa: religie, cultura, societate”, transmite Romanian Global News.

Evenimentul este unul dintre cele mai mari proiecte din anul 2008 ale Primariei Varsovia si, desigur, ale ICR-Varsovia, unul dintre cei patru initiatori. Conferinta, la care sunt asteptate personalitati religioase, politice, mediatice si stiintifice din Polonia, Romania, Austria, Slovenia, Croatia si Bosnia, isi propune sa discute ideea coexistentei din perspectiva religioasa, culturala, sociala si geografica. Pentru fiecare dintre aceste dimensiuni ale discutiei, va fi organizata cate o sec?iune separata: „Coexistenta religiilor”, „Coexistenta culturilor”, „Coexistenta la frontiere” si „Coexistenta in societatile plurale”. Conferinta se va desfasura, sub patronajul d-nei Hanna Gronkiewicz-Waltz, intre 5 si 7 iunie, la Biblioteca Universitara din Varsovia. Din Romania, vor fi invitati Radu Carp, Adriana Babeti si Emil Hurezeanu.