| Exista o „diaspora moldoveneasca”? |  |  |  |
| Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :470 | | Friday, 06 June 2008 | {mosimage}R. Moldova, stat aparut pe harta lumii cu putina vreme in urma, s-a remarcat mai degraba prin exodul cetatenilor sai de la 1990 incoace. Aceasta masa de cetateni, cea mai importanta din Europa, din punct de vedere proportional, este definita acum ca o „diaspora”. Cine sunt ei, cati sunt, de ce au plecat, ce au lasat in urma lor si cu ce au imbogatit patrimoniul valorilor autohtone?
Aceastea sunt intrebarile care pot clarifica daca exista realmente o diaspora moldoveneasca si cu ce se deosebeste ea de celelalte similare.
Un proverb rus, inspirat de o veche zicala latina, spune ca „Patria mea este acolo unde imi este bine”. Noua, celor din spatiul spiritual romanesc, popor autohton, nascut si crescut pe aceste meleaguri, sintagma data pare sa ne fie mai putin caracteristica. Totusi, istoria nu ne-a fost favorabila intotdeauna. Sau, mai bine zis, a fost mai degraba defavorabila cu acest neam. De-a lungul vremurilor, multi romani basarabeni au fost nevoiti sa intre in diaspora, fie cu voie, fara voie sau de nevoie, din cauze dintre cele mai diverse, politice si geopolitice, economice si sociale, spirituale sau religioase.
Este greu de vorbit despre o „diaspora moldoveneasca”, pentru ca nu stim ce inseamna, cand a inceput ea, din cine e compusa si, mai ales, care este legatura ei cu „diaspora romaneasca”.
Ocupatia sovietica si diaspora basarabeana
Cei mai multi din teritoriul dintre Prut si Nistru au plecat inainte de ocupatia sovietica. Nume precum Anton Crihan, (initiator al Unirii de la 1918), Leon Donici (prozator, publicist, dramatirg si actor plecat in 1924 la Paris si fondator al organizatiei „Cercul Basarabenilor”), sau Sergiu Grossu (poet, publicist si activist pe taramul culturii romanesti), Stefan Ciobanu (membru titular al Academiei Romane), au fost printre primii care au conturat specificul diasporei basarabene. Aceste nume celebre sunt cei care, dupa ce au facut periplu prin lume si neputand reveni acasa, in Basarabia, s-au intors in Romania unde si-au gasit locul prielnic pentru linistea si definitivarea operelor lor.
O intreaga pleiada de intelectuali romani au venit din Basarabia in Romania dupa ocupatia sovietica din 1940. Familia Baconschi, de exemplu, a carui descendent, Teodor Baconschi, este astazi ambasadorul statului Roman la Paris este un caz concret. Pentru altii, care nu s-au stabilit in Romania, aceasta a fost mai mult o punte spre Occident. Exemple pot fi gasite chiar printre contemporanii nostri. Nume precum binecunoscutul poet, dramaturg, si eseist Nicolae Lupan, sau lingvistul Eugen Coseriu, ori publicistul Paul Goma, toti situati la Paris, au au contribuit esential la ceea ce numim cultura romana si europeana.
Eugen Coseriu, emblema a diasporei basarabene, este cel care s-a implicat in problemele cuturale si a identitatii romanesti la cel mai inalt nivel. Este cel care a declarat de nenumarate ori de la tribune academice si oficiale, atat in Occident, la Bucuresti, cat si la Chisinau ca: „A promova sub orice forma o limba „moldoveneasca” deosebita de limba romana este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic e o absurditate si utopie; si din punct de vedere politic e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocid etnico-cultural”. Paul Goma este un alt caz. Un alt basarabean refugiat la Paris si care a afirmat clar si sigur ca nu revine la Chisinau pana cand „comunismul nu va fi eradicat din radacina”. Nicolae Lupan, un alt nume celebru expluzat din Basarabia si situat in Belgia, creator al Asociatiei „Pro Basarabia si Pro Bucovina” a devenit si el forta luptatoare a idealul romanitatii.
Astfel, drama exilatilor din diaspora de pana la 1940 arata cert ca ei sunt pastratorii idealului romanesc, in diverse forme. Ei fac parte din categorie care se autoexileaza, mai ales din motive politice. Sunt insa cei pentru care daca lucrurile la ei acasa nu merg bine, nu pot sta deoparte, trebuie sa se implice fie si de la distanta. E si firesc sa fie asa.
Diaspora basarabeana mai are un specific. Cei plecati dupa 1940 s-au exprimat atat in apus cat si in rasarit. Exemple pot fi cazul a doi mari oameni de geniu: cel al marelui regizor Emil Loteanu, talentul caruia a fost pe deplin apreciat la Moscova si cel al lui Eugen Grebenicov, omul care prin forta mintii lui a calculat forta scutului termic al navelor rusesti si a carui nume astazi il poarta o constelatie.
Si daca la Moscova unii s-au dezvolat si au ajuns artisti unionali, totusi exista diverse polemici pe marginea acestor ascensiuni. Sunt voci care sustin ca rusii i-ar fi plasat practic pe cei plecati ca intr-o rezervatie si i-au transformat in masini care sa le fie de folos. Dar chiar si in aceasta ecuatie exista o parte buna a lucrurilor. Avantajul este ca cei care constituiau diaspora basarabeana au fost perceputi aproape intotdeauna ca fiind romani, chiar si in Siberia, indiferent ca veneau din Republica Moldova.
Schimbarea de dupa ’90 sau diaspora statului R.Moldova
Dupa 1990, odata cu aparitia pe harta a noului stat R. Moldova, situatia se schimba. Desi ar trebui sa mearga in Romania sau in Occident in calatorii turistice, exile intelectuale sau motive de afaceri improtante si substantiale, cetatenii R. Moldova merg de nevoie. E drept ca suntem in mileniul trei si lucrurile trebuie vazute in mai mare complexitate; e firesc ca lumea sa se diversifice, dar si sa se unifice. De la ‘90 incoace insa, diaspora moldoveneasca s-a largit vizibil, mai mult de nevoie. Pe lista celor plecati au inceput sa intre tot mai mult basarabeni din diferite categorii sociale. Migrarea masiva a celor peste un milion de cetateni a facut ca astazi diaspora moldoveneasca sa fie raspandita in lume. Saracia de acasa din ultimii ani ne-a sporit diaspora substantial. Astfel ca, astazi, „ai nostri” sunt peste tot, atat in vest cat si in est.
Actuala diaspora se poate impartii in cateva categorii, inegale cantitativ sau calitativ: romanii / moldovenii din Romania, romanii / moldovenii din Rusia (cei care s-au adaugat celor deportati sau urmasilor acestora), romanii / moldovenii din Occident. Inainte de a le discuta pe fiecare in parte, sa abordam problema si din punct de vedere teoretic.
Definirea diasporei depinde de definirea statului
Sunt foarte putine studii si articole teoretice asupra aceastei probleme. Cercetatorul de la Bucuresti, Dan Dungaciu, identifica in publicatia Flux (22.02.08) problema principala a diasporei R. Moldova in modul de definire al identitatii R. Moldova ca atare: sau moldovenist sau polietnicist. „Daca, de pilda, discursul asumat ar fi cel moldovenist, toata armatura institutionala (programe TV, publicatii, finatarea unor manifestari culturale, sustinerea prin biserica) trebuie orientata in acord cu acest deziderat „etnic”: limba, istorie, repere etno-identitare”. In acest caz, consecintele ar fi urmatoarele: „prima: ramanerea pe dinafara a cetatenilor din R. Moldova de alte extractii etnice, vorbitori de limba rusa in general. Pentru ei nu ar exista politici de sustinere etno-identitara, caci cele generate de discursul moldovenist-etnicist-istoricist nu ii ating”. Si a doua consecinta identifcata de cercetatorul din Romania: suprapunerea diasporei din R. Moldova cu cea romaneasca, „caci reperele etno-identitare sunt, practic, identice, inclusiv limba, iar biserica spre care statul R. Moldova ar trebui sa isi orienteze cetatenii in acest caz ar fi cea… romaneasca, adica Mitropolia Basarabiei si Biserica Ortodoxa Romana, caci un asemenea discurs nu ar putea, riguros vorbind, sa orienteze cetateanul R. Moldova spre o biserica de cu totul si cu totul alta identitate etno-lingvistica, respectiv cea rusa de care tine si Mitropolia Moldovei (cazul cetatenilor moldoveni din Italia este emblematic din acest punct de vedere)”.
Dan Dungaciu sustine ca, in cazul unui „discurs polietnic si multicultural asumat la Chisinau”, institutiile statului trebuie sa lucreze in exterior cu aceeasi platforma polietnica, „respectiv, sa aiba drept tinta, toata gama etnica de cetateni aflati in afara frontierelor R. Moldova si sa isi calibreze programele in consecinta”.
In realitate, concluzioneaza sociologul Dan Dungaciu, „o asemenea sarcina este dincolo de posibilitatile unui stat, mai ales a R. Moldova, care risca, in cazul „validarii” discursului polietnic si multicultural la Chisinau, sa esueze intr-o incoerenta endemica, cel putin la nivelul relatiei cu cetatenii ei din afara frontierelor”.
Basarabenii din Romania
Revenind la categoriile anuntate, prima categorie pe care trebuie sa o avem in vedere este compusa din cei care pleaca din spatiul R. Moldova si se muta in Romania. Sunt din ce in ce mai multi si din ce in ce mai cunoscuti. Acum cateva luni in urma, revista VIP Magazin de la Chisinau le-a dedicat un articol amplu si ne-a facut cunostinta cu unii dintre ei: nu-i vedem foarte des la TV si nici la cronicele mondene: succesele vorbesc de la sine. Sunt 11 nume noi de basarabeni recent realizati peste Prut, pe langa cele pe care le cunoastem deja - Anastasia Lazariuc, „Planeta Moldova”, Arsenie Toderas, Anna Lesko, fratii Vaculovschi, Tania Popa (actrita la Teatrul National din Bucuresti), Tina Geru (interpreta), Petrica Ciobanu (actor), Victoria Bucun (coregrafa), Veceslav Ciuhrii (director “InsecFarm”), Nicolae Petrov (presedinte “CarpatAir”). Text de Rodica Trofimov” (VIP Magazin, aprilie 2008).
Este de asteptat ca aceasta parte sa creasca, sa se remarce tot mai mult, sa devina mai vizibila si mai atractiva pentru cei care traiesc in R. Moldova.
In ce masura aceasta categorie se poate defini ca „diaspora moldoveneasca” este greu de spus. Aceasta categorie se simte bine la Bucuresti, ca si la Chisinau, si nu face distinctiile intre „roman” si „moldovean” decat geografic, in nici un caz in termeni moldovenisti.
Romanii / moldovenii din Rusia si fosta URSS
Publicatia Flux prezinta sub semnatura lui Sergiu Praporscic, intr-un articol recent, situatia romanilor / moldovenilor din fostul spatiul al URSS (30 mai 2008). La recensamantul din 2002 din Federatia Rusa aproximativ „178 de mii de cetateni rusi s-au declarat romani, moldoveni sau volohi (acestora li se mai adauga peste 250 de mii de cetateni moldoveni, aflati la munci, multi dintre ei impreuna cu copii, in Federatia Rusa, dintre care mai mult de jumatate se afla in orasul si regiunea Moscova)”. Cu toate acestea, afirma autorul articolului, „in Rusia nu exista nici o institutie de invatamant sau culturala in limba romana cu finantare de la Bugetul de stat al Federatiei Ruse”.
Rezultatele guvernului de la Chisinau pe aceasta directie nu sunt deloc notabile. Gheorghe Tihenchi, vicepresedintele Asociatiei “Moldova” de la Moscova, declara, citat de BBC (mai 2006, autor Corneliu Rusnac), ca acel program guvernamental de sustinere a diasporei nu are sanse de reusita din cauza ca legaturile dintre basarabenii din Rusia si autoritatile de la Chisinau, spune Tihenchi, exista mai mult la nivel de declaratii decat in realitate: “Practic nu-i nici o sustinere. Singura sustinere, si aceea prea mica, este ca, pe langa o scoala din Moscova, functioneaza cursuri de limba numita moldoveneasca, limba romana. Se mai organizeaza diferite actiuni culturale, dar in ultimul timp mai putin, fiindca, din pacate, nu prea dispunem de posibilitati materiale care ne-ar permite sa fim mai activi”.
Problema este ca, dupa cum remarca si reportajul BBC, in unele situatii este imposibil de deosebit intre diaspora "moldoveneasca" si cea "romaneasca", deoarece o buna parte dintre basarabenii din diaspora se considera romani. De aici si concluzia logica: “responsabilitatea pentru aceasta situatie le revine, in egala masura, atat autoritatilor de la Chisinau, cat si celor de la Bucuresti”.
Acest lucru este confirmat si de Gheorghe Tihenchi, vicepresedintele Asociatiei "Moldova" de la Moscova. El spune ca la Moscova exista cateva organizatii ale basarabenilor, dintre care una se numeste Asociatia de cultura romano-rusa.
Moldovenii / romanii din Occident
In prezent, aproximativ un sfert din populatia apta de munca din Moldova se afla peste hotare, arata studioul „O analiza a legaturilor existente intre comunitatile moldovenesti de peste hotare si patria lor” ( OIM, mai 2007). O buna parte dintre acestia muncesc in Occident ( Italia, Spania, Portugalia etc.). Relatia lor cu statul R. Moldova este extrem de firava.
Rolul lor pare sa fie doar de furnizori de remitente pentru membrii familiilor lor. Dupa cum atesta si raportul citat, „aceasta este mai degraba o legatura directa cu familia decat cu o identitate colectiva mai mare”. Un moldovean aflat in Italia mentiona: „Diaspora este ceva inventat la Chisinau din cauza veniturilor pe care le oferim tarii, dar si pentru anumite motive politice, cum ar fi dorinta de a obtine mai multe voturi”
Se poate constata ca exista o ruptura cu locurile de unde au plecat. Cei aflati in afara au prea putina informatie despre cele din tara. In Italia, spre exemplu, sunt disponibile prin satelit canale din Rusia, Ucraina si prea putine din Moldova.
Nici cei din R. Moldova nu prea stiu ce se intampla cu cei plecati. Iata ce spunea un alt migrant in Italia : „Multi oameni din Moldova nu-si imagineaza ce viata grea avem noi aici ; cand ei se gandesc la noi, presupun ca din moment ce lucram aici, peste hotare, trebuie sa fim bine dotati financiar si nu avem deloc probleme. Nu vorbesc doar despre politcieni - care nu stiu si nici nu vor sa stie – dar despre moldovenii de rand, ca si noi ”.
Problema principala din punct de vedere al subiectului pe ccare il discutam aici este urmatoarea. In cadru aceluiasi studiu realizat de OIM gasim remarca unui medic din Bologna, Italia, care a avut ca pacienti mai multi migranti. El spune asa: „Moldovenii deseori se prezinta ca fiind romani, deoarece foarte putini (italieni) stiu unde se afla Moldova”. Si opinia lui nu este deloc singulara. Observam asadar si cazul moldovenilor plecati in Occident aceeasi problema a auto-identificarii cetatenilor R. Moldova si a slabei legaturii cu proiectele de tip moldovenist impuse de la centru.
„Diaspora moldoveneasca” trezeste semne de intrebare
Nu exista deocamdata o dezbatere publica cu referire la aceasta tema, desi este de la an la an tot mai necesara. Dupa cum s-a remarcat pana acum, problemele diasporei moldovenesti sunt in primul rand problemele statului R. Moldova. In acest context, tindem sa credem ca fara o clarificare a problematicii identitatii statului R. Moldova nu se va putea obtine prea usor o clarificate a problematicii „diasporei R. Moldova”.
Stela Popa, jurnalist
|
| Raspunsul M.A.E. la infiintarea unui consulat romanesc in Timoc, Serbia | | | |
| Bucuresti, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :435 | | Friday, 06 June 2008 | {mosimage}In data de 15 aprilie a.c., deputatul de Dolj Dan Horatiu Buzatu a adresat o scrisoare catre Ministerul Afacerilor Externe in care sustinea necesitate infiintarii unui unui consulat romanesc la Negotin in Timoc si deschiderea unui nou punct de trecerea a frontierei la Portile de Fier ll, intre Serbia si Romania, justificate prin numarul mare de romani regiunea din Timocului, transmite Romanian Global News.
In urma cu doua zile, deputatul Dan Horatiu Buzatu a primit raspuns din parte M.A.E.ca ministerul a aprobat deja infiintarea unui consulat la Zajecar inca din decembrie 2004 dar ca acest consulat nu s-a deschis inca deoarece autoritatile sarbe nu si-au dat inca acordul, care este obligatoriu pentru aceste proceduri.. In acelasi timp, se mai arata in raspunsul dat de Ministerul Afacerilor Externe, deschiderea unui nou oficiu consular este in atentia M.A.E. Totodata, hotararea deschiderii unui nou punct de frontiera nu tine doar de competenta M.A.E. Ea trebuie analizata si de alte institutii si in functie de hotararea pe care o vor lua acestea, urmand sa inainteze cererea autoritatilor sarbe.
Intrebati asupra necesitatii unui asemenea consulat, liderii romanilor din Timoc au raspuns ca acest consulat ar fi trebuit de foarte mult timp infiintat si si-au exprimat speranta ca autoritatile romane si sarbe nu vor tergiversa la nesfarsit finalizarea consultarilor si infiintarea consulatului.
|
| SUA iau in discutie eliminarea vizelor pentru romani | | | |
| Bruxelles, Belgia/ Romanian Global News | | Accesari :417 | | Friday, 06 June 2008 | {mosimage}Parlamentarii europeni au dezbatut, miercuri, in plenul Legislativului european, declaratiile Consiliului de Ministri si ale Comisiei Europene referitoare la intalnirea la nivel inalt intre UE si SUA din 9 - 10 iunie, informeaza Ziua, preluat de Romanian Global News.
Un subiect important pe agenda a fost eliminarea vizelor pentru SUA. Parlamentul European a adoptat o rezolutie, in care se reitereaza solicitarea adresata SUA "sa ridice imediat regimul in materie de vize si sa trateze toti cetatenii UE in mod egal", se arata intr-un comunicat al PE.
Parlamentul European saluta initierea discutiilor UE-SUA privind noul set de cerinte de securitate ale SUA pentru instituirea unui regim fara vize si considera ca negocierile trebuie sa fie "transparente, bazate pe reciprocitate si sa respecte dispozitiile UE privind protectia datelor".
|
| Romanii din Italia “faultati" de propriul consulat | | | |
| Roma, Italia/ Romanian Global News | | Accesari :385 | | Friday, 06 June 2008 | {mosimage}Corrado Giustiniani, un cunoscut ziarist de la cotidianul italian „Il Messaggero", a publicat zilele trecute editorialul „Romani, lovitura grea in ambasada: 70 de euro pentru o stampila", in care vorbeste despre taxele consulare ridicate practicate de autoritatile romane pe teritoriul Italiei, informeaza Adevarul, preluat de Romanian Global News.
Saptamana trecuta, Giustiniani a angajat o bona romanca si a ajutat-o sa isi procure actele necesare inregistrarii contractului de munca. Printre acestea se afla si traducerea certificatului de nastere de catre Consulatul roman de la Roma.
Nu mica i-a fost mirarea sa constate ca o simpla traducere a numelui, datei si locului nasterii au costat 70 de euro."Romanii nu sunt doar tinta atacurilor presei si a clasei politice italiene, ci si a Ambasadei lor, care ii executa, mai exact, serviciile consulare", scrie jurnalistul in „Il Messaggero".
Descrierea scenariului din fata Consulatului
Giustiniani a numarat peste 100 de persoane care asteptau in fata Consulatului, cu diferite probleme. Prin urmare, el isi invita cititorii sa multiplice o suma necesara pentru un certificat cu media de persoane, pe zilele saptamanii. „70 de euro sunt echivalentul a unei saptamani de lucru in Romania, in functie de situatie. Functionarului de la Ambasada i-au trebuit 7 minute ca sa completeze datele personale pe modelul standard in italiana si sa puna stampila", scrie Corrado Giustiniani.
|
| MAE ii sfatuieste pe romanii care calatoresc in Austria si Elvetia in perioada CE de fotbal | | | |
| Bucuresti, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :410 | | Friday, 06 June 2008 | {mosimage}Ministerul Afacerilor Externe aduce la cunostinta cetatenilor romani care vor calatori in Austria si Elvetia in perioada desfasurarii Campionatului European de Fotbal (7 - 29 iunie 2008) urmatoarele informatii de interes:
Intrarea pe teritoriul Elvetiei se poate face numai cu pasaportul romanesc valabil. Nu se admite trecerea frontierei elvetiene pe baza cartii de identitate.
Personalul Consular de la Ambasada Romaniei la Berna a fost suplimentat temporar cu doi consuli, pentru a putea raspunde unei eventuale cereri sporite de servicii consulare. De asemenea, au fost intarite echipele consulare de la Ambasadele Romaniei de la Budapesta si Viena cu cate un consul.
Orarul de functionare al Sectiilor Consulare ale Ambasadelor Romaniei la Budapesta, Berna si Viena, precum si la Consulatul General al Romaniei de la Szeged a fost adaptat, urmand ca in perioada Campionatului European sa fie extins la intervalul orar 08.00 – 20.00. Pentru cazuri deosebite pot fi apelate telefoanele: Ambasada Romaniei la Berna: 0041-786-478-441 (mobil) 0041-313-523-522 (fix); Ambasada Romaniei la Budapesta: 0036-30-535-69-12 (mobil), 0036-1-3848349 (fix); Ambasada Romaniei la Viena: 0043-699-117-26-027 (mobil), 043-1-505-3227 (fix); 0043-1-503-8940 (fix); Consulatul General de la Szeged: 0036-306-777-980 (mobil), 0036- 624-244-30 (fix)
In ceea ce priveste conditiile de calatorie, Cardul European de Asigurari Sociale de Sanatate, care poate fi obtinut in regim de urgenta, este valabil numai pentru deplasari pe teritoriul Austriei si Ungariei, state membre ale Uniunii Europene, nu insa si pentru Elvetia, stat pentru care trebuie incheiata o asigurare privata de sanatate, valabila pentru intreaga durata a sejurului.
Cardul European de Asigurari Sociale de Sanatate poate fi eliberat imediat, la cerere, de CNAS a municipiului Bucuresti sau din judetul de domiciliu al persoanei asigurate. Mai multe informatii despre acest subiect se gasesc pe site-ul M.A.E.: mae.ro/index.php?unde=doc&id=36093).
|
| Comunistii de la Chisinau interzic cartile care contesta “statul si poporul moldovenesc” | | | |
| Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :389 | | Friday, 06 June 2008 | {mosimage}Majoritatea communista din Parlamentul de la Chisinau a adoptat un act normative indreptat impotriva contestatarilor statului Republicii Moldova.
Norma adoptata a starnit protestul unor reprezentanti ai opozitiei care afirma ca prevederile sus-numite exista in Constitutia Republicii Moldova, informeaza Presa.md, preluat de Romanian Global News.
Astfel, modificarile la Legea cu privire la activitatea editoriala, votate de deputatii din fractiunea majoritara, interzic editarea literaturii care contine „contestarea si defaimarea statului si a poporului moldovean, indemnul la razboi si agresiune, la ura nationala, rasiala sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenta publica, precum si la alte manifestari ce atenteaza la regimul constitutional”. De asemenea, modificarile elimina restrictiile care limiteaza la moment organizatiile si cetatenii straini sa desfasuroare in Basarabia activitate editoriala.
|
| Berlusconi gafeaza din nou | | | |
| Roma, Italia/ Romanian Global News | | Accesari :411 | | Friday, 06 June 2008 | | {mosimage}Imigratia ramane pentru italieni un subiect arzator. Este si motivul pentru care Berlusconi a insistat pe acest subiect in recenta campanie electorala, informeaza Adevarul, preluat de Romanian Global News.
Acum pare ca scandalul pe care l-a provocat se intoarce impotriva lui. Conducand o alianta de dreapta, cu multe legaturi in lumea catolica, Berlusconi se vede in situatia de a incerca sa impace si Vaticanul, si aliatul de extrema dreapta Liga Nordului, pe tema introducerii infractiunii de imigratie ilegala in legislatia italiana.
Declaratii contradictorii
Intr-o recenta declaratie facuta in fata presei, Berlusconi a spus textual: „In Italia, ar fi bine sa nu existe infractiunea de imigratie ilegala". Aliatii din Liga s-au alarmat, amenintand cu masuri drastice.
Ieri dimineata, Berlusconi a revenit asupra subiectului, dand vina pe presa: „Era doar o opinie personala si nu avea legatura cu linia abordata de guvern". Declaratia a fost facuta cu ocazia depunerii in parlament a propunerii legislative privind infractiunea de imigratie ilegala. In proiectul de lege este prevazuta o pedeapsa de pana la patru ani de inchisoare.
In cazul in care va trece de parlament, legea i-ar viza direct pe imigrantii romani care dupa trei luni de sedere in Italia nu pot demonstra ca au un venit lunar.
|
| Intelepciunea paznicului de cimitir | | | |
| Jula, Ungaria/ Romanian Global News | | Accesari :428 | | Friday, 06 June 2008 | {mosimage}Incheindu-ne plimbarea prin cimitirul mic romanesc din Jula, la iesire ne-a intampinat paznicul si ingrijitorul acestuia. Mirat de interesul nostru fata de acest loc de veci, omul abia astepta sa intre in vorba cu noi. Cand l-am intrebat daca nu ii este frica sa stea acolo, in cimitir, omul ne-a raspuns prompt: nu de morti, ci de vii trebuie sa te temi!
Iar cand l-am intrebat, cum se intelege cu romanii, cu simpla lui intelepciune de care a dat dovada si inainte, paznicul ne-a explicat: romanii sunt oameni de treaba, sunt oameni cinstiti, el stie bine asta. Se vede din mormintele aranjate, din modul cum se ingrijesc de amintirea celor plecati dintre ei. Poate sa-i spuna lui oricine orice lucru rau despre romani, pentru ca el asta nu crede. El stie, el vede cu ochii lui, el le cunoaste durerile. In tot orasul Jula nu prea mai gasesti un om atat de hotarat ca romanii sunt oameni buni. Zi de zi intampinam situatii in care suntem atentionati sa nu vorbim romaneste, pentru ca asa nu ne inteleg cei din jur. (Mentionez ca paznicul, vazand ca sunt cu niste oaspeti din Romania, imediat s-a scuzat ca el, care ingrijeste mormintele romanilor, nu vorbeste romaneste.) Intoleranta fata de o alta limba decat maghiara se vede din comportamentul chelneritelor sau a vanzatoarelor, din lipsa inscriptiilor in limba acelor concetateni cu care ungurii din Jula convietuiesc de sute de ani, iar mai nou a miilor de turisti romani care viziteaza orasul si care cheltuiesc acolo foarte multi bani.
Omul nostru din cimitir poate n-a facut atata scoala ca altii, el nu stie ca romanii „le-au furat” ungurilor Ardealul, dar stie ca nu-i bine sa te dusmanesti cu vecinul tau, pentru ca el iti este cel mai apropiat cand ai vreo problema, el te poate ajuta. Paznicul nu aprinde lumanare comemorand ziua semnarii tratatului de la Trianon, ci se roaga, cu vorbele lui simple, pentru linistea sufletelor adormite in cimitirul nostru. stie ca sub soare traiesc mai multe neamuri, toate fiind si bune si rele, nici preaprea, nici foarte-foarte. Calitatea omului nu se masoara cu cantarul national: daca esti ungur esti mai bun, iar daca esti roman esti mai rau, sau invers. Omul din cimitir stie ca trebuie sa-ti cinstesti parintii, bunicii, stramosii, traditiile, limba. Asta e ordinea lumii. El nu filozofeaza asupra ideilor de identitate, nu cauta sa ponegreasca un popor numai pentru ca acela vorbe ste o alta limba sau are altfel de traditii si obiceiuri, pentru ca stie ca si el numai atunci poate fi respectat daca si el respecta. Lumea din jurul lui este lumea inteleptilor.
A celor unde nu se mai cearta frati cu frati, a celor care nu se mai dusmanesc pentru un salariu mai bun sau pentru un fotoliu de deputat. Omul din cimitir stie ca in acest oras traiesc impreuna de sute de ani diferite nationalitati, care nu trebuie sa-si ceara scuze unii de la altii pentru ca sunt diferiti, ci trebuie sa traiasca si sa moara in legea si credinta stramosilor lor. Mandru de mica lui gradina, paznicul de cimitir ne-a lasat sa plecam linistiti, cu gandul ca mai exista in Jula un coltisor unde romanii au pace, unde le este respectata credinta si originea. Din simpla intelepciune a paznicului de cimitir au de invatat nu doar concetatenii nostri majoritari, ci si noi, romanii, care de multe ori ascundem cine suntem, de unde venim, parca atunci am fi mai respectati de ceilalti. Greseste cel care crede ca daca isi scrie numele in ungureste pe cruce, lumea nu va mai afla ca el a fost roman. Se inseala el singur si le face rau si celor care urmeaza dupa el, copiilor si nepotilor lui, care vor fi smintiti pe veci in credinta si identitatea lor.
Eva Iova, Foaia Romaneasca
|
| Imaginea Romaniei, facuta tandari in Europa | | | |
| Bucuresti, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :395 | | Friday, 06 June 2008 | {mosimage}Romania a fost din nou luata in balon zilele acestea de presa europeana.Tiganii si cersetorii i-au adus la disperare pe europeni care ii considera din rabunare, nestiinta sau prostie, adevarate simboluri ale Romaniei, informeaza Hotnews, preluat de Romanian Global News.
Ziarul elvetian Le Temps a publicat in 29 mai o caricatura despre modul in care folosesc romanii dreptul la libera circulatie. In desen apare o cersetoare in fata unei banci, careia un politist ii spune: "Circulati". Caricatura a aparut in contextul in care, cu doua zile inainte, Elvetia semnase cu UE un protocol referitor la extinderea acordului privind libera circulatie a cetatenilor UE pentru Romania si Bulgaria. Ambasadorul roman la Berna, Ionel Nicu Sava, si cel la Natiunile Unite din Geneva, Doru Costea, au trimis ziarului un drept la replica - publicat joi - in care arata ca desenul este ofensator la adresa romanilor care locuiesc si muncesc onest in Elvetia.
In Anglia, compania Virgin Media, ce a realizat o serie de spoturi de prezentare pentru toate participantele la Euro, a prezentat drept simboluri pentru Romania niste tigani cu burta si cu lanturi groase de aur la gat! La interventia ambasadei romane, Virgin Media a retras clipul si a anuntat ca il va reface. Spotul exista insa in continuare pe Youtube, fiind postat de utilizatori privati.
Tara noastra a fost ironizata (fin,ce-i drept) si in ultimul spot Toyota difuzat in Franta, spot care sugereaza ca jucatorii romani sunt trisori si simuleaza des in careul advers. Un francez, care poarta tricoul nationalei "cocosului galic" incearca sa parcheze o Toyota langa o masina galbena, cam uzata, dar care are pe ea imprimat steagul Romaniei.Da cu spatele cu mare grija, si cand vrea sa coboare, atinge masina galbena care in acel moment plonjeaza doua locuri mai incolo. Francezul se uita stupefiat si, langa el, era un politist care raporta accidentul. "Nu ai vazut ca s-a aruncat? A plonjat!", a strigat de cateva ori, revoltat, francezul, imitand jucatorii care protesteaza la deciziile arbitrului atunci cand dicteaza un penalty.
Deasemenea, furtul din buzunare, taximetristii care nu folosesc aparatul de taxat, cainii vagabonzi, surprizele neplacute la primirea notei de plata la restaurant si stilul imprudent in care soferii conduc prin oras sunt repere prin care turistilor straini le este descrisa Romania in ghidul Lonely Planet.
|
| Guvernul spaniol pregateste o lege care sa evite publicarea anunturilor xenofobe | | | |
| Madrid, Spania/ Romanian Global News | | Accesari :350 | | Friday, 06 June 2008 | {mosimage}Din ce in ce mai des vazute in presa, pe internet si chiar in vitrinele agentiilor imobiliare din Spania, anunturile de vanzare-cumparare sau inchiriere de apartamente contin mesaje discriminatorii, informeaza Adevarul, preluat de Romanian Global News.
Guvernul spaniol pregateste, in decursul acestui mandat, o lege care sa sanctioneze anunturile discriminatorii de inchiriere a apartamentelor, care apar in ziarele spaniole si pe internet. Nu se va mai accepta ca proprietarii care isi cauta chiriasi, sa mentioneze: "Nu inchiriem imigrantilor".
Federatia Spaniola a Asociatiilor de Imigranti, formata din mai mult de 60 de organizatii care reprezinta interesele a sute de mii de straini, si-a exprimat indignarea fata de publicarea acestor anunturi, prin intermediul presedintelui, Guillermo Llano: "Cred ca autoritatile spaniole ar trebui sa se ocupe de aceste probleme, deoarece imigrantii au fost cei care ne-au construit casele si ne-au lucrat campurile".
In pagina web a firmei Fotocasa se poate citi urmatorul anunt imobiliar: "Se inchiriaza apartament in Yatova, cu 3 camere si baie. Observatii: mobilat, recent renovat. Sa se abtina imigrantii." Estrella Rodriguez, directorul general al Directiei de Integrare a Imigrantilor din Spania, a afirmat, cu stupoare, ca "este pentru prima data cand constatam o proba atat de explicita de rasism in acest sector."
In centrul orasului Castellon, pe una dintre strazile cele mai circulate, o agentie imobiliara a expus, pe usa principala, un anunt prin care ofera spre vanzare un apartament, insa potentialii clienti imigranti sunt avertizati ca nu au dreptul sa opteze pentru aceasta oferta.
Intrebat despre acest act de discriminare, N. G. Martinez, patronul agentiei imobiliare, a declarat: "Nu stiam de existenta acestui anunt, deoarece secretara mea a fost cea care l-a afisat sub aceasta forma, la cererea proprietarului locuintei. Cer scuze tuturor imigrantilor, pentru ca nu intentionam sa-i jignim".
|
| 6 iunie, moment aniversar in memoria lui ION Ratiu, campionul democratiei | | | |
| Londra, Marea Britanie/ Romanian Global News | | Accesari :379 | | Friday, 06 June 2008 | {mosimage}Fundatia Ratiu din Londra a cautat prin arhivele pastrate de Ion Ratiu (6 iunie 1917-17 ianuarie 2000) documente interesante privind unele acte de sfidare ale marelui filantrop fata de Nicolae Ceausescu pe vremea cand dictatorul era inca apreciat in vest. Documentele gasite de acestia confirma descrierea cu care acesta a parasit aceasta lume: "Campionul democratiei".
In urma cu exact 30 de ani, in 1978, Ceausescu a vizitat Marea Britanie. Cu aceasta ocazie istorica, presedintele roman a cerut si I s-au acordat toate onorurile cuvenite in vederea incheierii unui important acord. Pentru a atrage atentia asupra situatiei deplorabile a drepturilor omului in Romania, Ion Ratiu unul dintre cei mai vehementi si mai vizibili critici ai regimului comunist a organizat o actiune de protest in fata hotelului la care Ceausescu a organizat o receptie in onoarea Reginei. La acel moment, guvernul britanic acceptase tacit sa il protejeze pe Ceausescu de neplacerile provocate de eventualele proteste. Iata in cele ce urmeaza descrierea facuta de The Times din 16 iunie 1978:
“Proteste au incetat: Aseara, politia a inabusit o demonstratie a romanilor la hotelul Claridge, unde domnul Ceausescu oferea o petrecere in onoarea Reginei, spune unul dintre protestatari. Domnul Ion Ratiu, fost diplomat roman, in prezent om de afaceri si presedinte al Asociatiei Romano-Britanice a fost arestat, acuzat de obstructionare si, dupa cum sustine dansul, detinut la sectia de politie Saville Row pana cand presedintele roman a parasit hotelul.
Protestatarii, purtand pancarte, comparau viata din Romania cu romanul “1984” a lui George Orwell, spunand ca drepturile le erau ingradite si ca nu puteau sa se apropie macar de persoana domnului Ceausescu. Arthur Reed, corespondent Air scrie: “Intelegerea prin care marea Britanie isi va folosi expertiza pentru constructia aparatelor BAC 1-11 in Romania, ajutand-o sa realizeze apoi propria productie, este cea mai importanta intelegere de acest fel dintre doua tari de pana acum privind constructia de avioane”. The Times, in editia din 20 septembrie 1978 vine cu o completare: Ion Ratiu, in varsta de 61 de ani, presedinte al Asociatiei Romano-Britanice a fost concediat din functia pe care o detinea in cadrul Marlborough Street Magistrates’ Court ieri pentru obstructionarea politiei in timpul unei demonstratii pasnice impotriva violarii drepturilor omului din Romania.”
S-a spus mai tarziu ca guvernul roman a platit pentru permisul BAC printr-o serie de intelegeri comerciale, inclusiv prin livrari de cantitati substantiale de capsuni putrazite.
Fundatia Ratiu ofera anual un numar de 50 de burse studentilor romani, pentru ca acestia sa poata studia in Mare Britanie in domenii variate. Aceste burse, adresate absolventilor de facultate, constand in scoli de vara si alte forme de cursuri pe termen scurt, inclusiv pentru cercetare academica care le permit tinerilor romani sa capete o serie de aptitudini ce le vor fi utile pe viitor. De asemenea, fundatia finanteaza anual o serie de proiecte inovatoare, care incurajeaza dezvoltarea artei culturii si civilizatiei romanesti.
Criteriile de eligibilitate pentru bursele Ratiu se gasesc pe site-ul fundatiei, ratiufamilyfoundation.com; tot acolo se gaseste si formularul. Pentru bursele de anul acesta, data limita de aplicare este 15 septembie. Formularul trebuie trimis la mail@ratiufamilyfoundation.com
|
| Vacanta se apropie si pentru copiii romani din Canada | | | |
| Kitchener, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :339 | | Friday, 06 June 2008 | | {mosimage}Scoala de limba romana din Kitchener, Ontario – Canada anunta terminarea cursurilor pe 14 iunie 2008, se arata in pagina scolii citata de Romanian Global News.
Ultima zi de scoala, este si o provocare pentru parintii si elevii clasei profesoarei Simona Voichita care sunt invitati la un concurs de cultura generala: Provocare la Duel.
Scoala de limba roamana din Kitchener nu este o scoala particulara, ci este o scoala care functioneaza prin International Languages Program, care apartine de Waterloo Catholic District School Board si este deschisa copiilor cu varstele cuprinse intre 4 si 14 ani, precum si elevilor de liceu. Scolarizarea este gratuita. Din luna septembrie 2008 Scoala de Limba Romana din Kitchener va oferi si cursuri de limba romana cu credite (credit courses) elevilor de liceu si adultilor. Pentru informatii si inscrieri sunati la: + 745-1979.
|
| Grecia: Roman batut si talharit de politisti | | | |
| Corint, Grecia/ Romanian Global News | | Accesari :383 | | Friday, 06 June 2008 | | {mosimage}Un roman a fost batut si talharit de sapte politisti greci din orasul Corint, dupa care a fost aruncat pe un camp, informeaza Ziare.com, preluat de Romanian Global News.
Potrivit unui comunicat al Ministerului grec de Interne, seful politiei nationale a ordonat suspendarea din functii a celor sapte si deschiderea unei anchete in acest caz. Din primele informatii reiese ca romanul, in varsta de 35 de ani, fusese dus la sectia de politie din Corint la care lucrau cei sapte pentru ca tulburase linistea publica. El a fost batut crunt de seful sectiei si de alti sase subalterni ai sai si a fost deposedat de suma de 480 de euro si de doua telefoane mobile, dupa care a fost aruncat pe camp la circa 50 de kilometri distanta. Barbatul a fost internat in spital cu rani grave.
|
| Mircea Butcovan la Festivalul VentiEventi de la Milano | | | |
| Milano, Italia/ Romanian Global News | | Accesari :355 | | Friday, 06 June 2008 | {mosimage}Mascherenere prezinta ultima etapa a festivalului VentiEventi, parte a manifestarii “Puncte de vedere”, cu sedinte organizate de catre Vivisarpi sambata 7 si duminica 8 iunie incepand cu orele 20:30 la Teatrul Verga. Evenimentul ii are ca invitati pe autorul roman Mircea Butcovan si pe studentul chinez Fu Rao, transmite Romanian Global News.
Sambata, incepand cu orele 21:30 Gabriel Manzanares ii prezinta pe comicii de la Zelig Strangers, “creati” in laboratorul Zelig de “contaminari multietnice”. Spectacolul propune un cabaret format din personaje care provin din toate partile lumii, care se intalnesc, interactioneaza pe scena, dand nastere unui cabaret babilonian.
La orele 22:30 grupul folcloric Peru MayKamapas prezinta marinera si saya, simboluri ale folclorului peruvian. Marinera cunoaste mai multe variante, printre care si Nortena, atat de draga orasului Trujillo. Numele sau celebreaza razboiul marin din Peru. Saya, originara de pe platoul care desparte Peru de Bolivia si este specifica orasului Puno, fiind inchinata Fecioarei de Candellaria.
Duminica, 8 iunie la Teatrul Verga din Milano, incepand cu ora 20:30 va incepe spectacolul Roda di Capoeira, prezentat de Asociatia italiana de Capoeira din Angola. Incepand cu orele 21:00, va fi prezentat un moment de intalnire cu cultura africana, in interpretarea lui Modou Gueye: tobele, naratorul, traditionalul “griot” intr-o explozie de dans, ritm si poveste. Va urma un moment in interpretarea artistei Luz Amparo Osorio, cantand din muzica sacra a Indiei, Israelului si a amerindienilor. Apoi, Omid Malenika ii prezinta din nou pe comicii de la Zelig Strangers.
|
| Clubul Filmului Romanesc Contemporan | | | |
| Praga, Cehia/ Romanian Global News | | Accesari :379 | | Friday, 06 June 2008 | | {mosimage}In cadrul programului Clubul Filmului Contemporan pe 12 iunie va avea loc, la Institutul Cultural Roman din Praga proiectii de scurt metraje documentare, se arata intr-un comunicat de presa preluat de Romanian Global News.
Nichita Stanescu in regia lui Marius Baciu, 2007 si Sibiu, capitala culturala europeana in regia lui Dumitru Brudala, 2007sunt doua dintre documentarele serii. Clubul Filmului Contemporan este un program permanent al ICR Praga.
|
| Pictorita Livia Balu expune la Galeria ARVA din Vevey | | | |
| Geneva, Elvetia/ Romanian Global News | | Accesari :245 | | Friday, 06 June 2008 | {mosimage}Expozitia de desen, pictura si gravura "L'eloge du carnaval" a pictoritei de origine romana Livia Balu va fi gazduita, in perioada 13 iunie - 3 iulie, de Galeria ARVA din Vevey. Vernisajul va avea loc sambata, 14 iunie, intre orele 11:00 si 17:00, anunta Casa Romanilor din Elvetia preluata de Romanian Global News.
Livia Balu este un artist complex; cunoscuta drept ilustratoare de carti, si-a legat numele si de ilustratii aparute in articole de presa si reviste. Utilizeaza diverse materiale drept suport pentru picturile sale, care imbina tehnica clasica cu modalitati mixte de expresie. Expozitiile sale in muzee si galerii au avut drept urmare participarea la Art’air Geneve 2004, care i-a adus premiul Jet d’Or.
Expozitia poate fi vizitata de marti pana vineri intre 14:30 si 18:00 si sambata de la 11:00 la 17:00.
Martea si vinerea, intre orele 12:00 si 14:30 si intre 18:00 si 20:00, precum si sambata, la cerere, se vor organiza ateliere de desen si pictura.
|
| Dragostea este o experienta muzicala | | | |
| Montreal, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :369 | | Friday, 06 June 2008 | | {mosimage}Asociatia culturala M.A.V.A- La marche a l’amour et a l’amitie in colaborare cu Centrul Istoric National Canadian Sir George-Etienne Cartier prezinta evenimentul muzical si teatral inchinat femeii, L’amour est une experience musicale, vineri, 13 iunie, incepand cu orele 19:30, transmite Romanian Global News.
Evenimentul va avea loc la sediul George-Etienne Cartier, la Vieux-Montreal, nr. 458, strada Ntre-Dame Est, aproape de metroul Champs de Mars. Spectacolul va fi sustinut de interpreta Shola Doummar, ale carei cantece la chitara vor incanta auditoriul. Ea va fi acompaniata de violoncelistul Richard Wyce si de flautista Claudie Gagnon. Pe parcursul concertului, Isabelle Chalifoux va presenta pasaje din autori francezi precum George Sand, Balzac, Guy de Maupassant, incitand participantele la o discutie pe tema emanciparii femeii in secolul XIX.
|
| “La mia terra”: filme documentare despre Romania la Torino | | | |
| Torino, Italia/ Romanian Global News | | Accesari :420 | | Friday, 06 June 2008 | {mosimage}Incepand de luni, 9 iunie, si pana duminica, 15 iunie a.c., Cinema Massimo din cadrul Muzeului National al Cinematografiei si Biblioteca Civica Villa Amoretti din Torino vor gazdui Festivalul de film documentar “La mia terra”/“Tara mea”, dedicat Romaniei, transmite Romanian Global News.
Evenimentul este organizat si sustinut de Institutul Cultural Roman, Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia, Primaria, bibliotecile civice si Universitatea din Torino, FIERI (Forumul International si European pentru Cercetarea Imigratiei), Muzeul National al Cinematografiei din Torino.
Manifestarea va propune publicului o selectie din cele mai bune documentare produse in ultimii ani, avand ca obiect Romania, si realizate de tineri regizori romani si straini. Calitatea si diversitatea filmelor selectionate vor oferi spectatorului italian prilejul unei reflectii – nu numai artistice - asupra diferitelor aspecte ale Romaniei de ieri si de azi.
Vor fi prezentate urmatoarele filme: “Nascuti la comanda” de Florin Iepan (Romania), “Cold Waves” de Alexandru Solomon (Romania), “Podul peste Tisa” de Ileana Stanculescu (Romania), “Blestemul ariciului” de Dumitru Budrala (Romania), “Carpatia” de Andrzej Klamt (Germania), ”Last Peasants” de Augus Macqueen (U.K), “My home” de Debora Scaperrotta (Italia), “Mamaliga te asteapta” de Laurentiu Calciu (Romania), “Asta e” de Thomas Ciulei (Romania) si “New Eldorado” de Tibor Kocsis (Ungaria).
|
| Doua capodopere camerale cu Cvartetul Belcea | | | |
| Bucuresti, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :344 | | Friday, 06 June 2008 | {mosimage}Miercuri, 11 iunie 2008, de la ora 19.00, Cvartetul Belcea revine la Ateneul Roman cu doua capodopere ale muzicii de camera: Rosamunda de Franz Schubert si Cvartetul op. 131 de Ludwig van Beethoven, transmite Romanian Global News.
Evenimentul are loc in cadrul rezidentei Cvartetului Belcea la Ateneul Roman, rezidenta sustinuta de Institutul Cultural Roman in parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“.
Cvartetul Belcea soseste la Bucuresti dupa o serie de turnee, inregistrari si cursuri de maiestrie in Statele Unite, Canada si Europa. Concertul de la Ateneul Roman va fi urmat de turneul de promovare pentru recent lansata Integrala a cvartetelor de Bartók, inregistrare de referinta a EMI, realizata cu sprijinul ICR si nominalizata, in luna mai, de prestigioasa publicatie Gramophone.
Infiintat in 1994, in timpul studiilor la Colegiul Regal din Londra, ansamblul alcatuit din Corina Belcea, Laura Samuel, Krzysztof Chorzelski si Antoine Lederlin are un palmares impresionant: mari premii la competitiile internationale de gen de la Osaka si Bordeaux, premiul de disc Gramophone, colaborari cu muzicieni de renume.
|
| Cvartetul de coarde Contempo la ICR Lisabona | | | |
| Lisabona, Portugalia/ Romanian Global News | | Accesari :371 | | Friday, 06 June 2008 | | {mosimage}ICR Lisabona invita luni, in data de 23.06.2008 incepand cu orele 19:30: la Muzeul de Musica Statia do Metropolitano Alto dos Moinhos, Rua João Freitas Branco, Lisboa si marti, 24 iunie 2008 de la orele 20:30 la Amfiteatrul Franco-Portughez , Av. Luís Bívar, nº 91, Lisabona la concertul cvartetului de coarde CONTEMPO, transmite Romanian Global News.
ConTempo String Quartet a luat nastere in 1995 cind patru studenti de la Facultatea de Muzica a Universitatii din Bucuresti au inceput un turneu international, castigand 13 premii internationale (Londra, Roma, Munchen, Gray, Berlin, Praga, Hamburg, Cluj). Cvartetul a devenit unul dintre cele mai celebre cvartete de coarde. Dupa un indelungat stagiu in Anglia, acest cvartet alcatuit din tineri si talentati instrumentisti romani detine actualmente statutul de grup muzical in rezidenta in Irlanda. Repertoriul e magnific, abordand lucrari de mare valoare din domeniul clasic pana in cel contemporan. Printre numeroasele concerte amintim cateva care subliniaza valoarea internationala a acestui grup: in 1999 Cvartetul ConTempo a fost invitat sa sustina un concert pentru Papa Paul al II-lea la Castelul Gandolfo in Italia, in 2001 si 2002 au cantat pentru Printul Charles in Marea Britanie, in 2003 au fost invitati sa cante pentru Nelson Mandela, fost presedinte al Africii de Sud.
|
| Conferinta, Seminarii, Masa rotunda | | | |
| Madrid, Spania/ Romanian Global News | | Accesari :379 | | Friday, 06 June 2008 | | {mosimage}In perioada 9-11 iunie se desfasoara la Valencia proiectul “Strategii actuale de comunicare culturala in cadrul european comunitar”, transmite Romanian Global News.
Directorul ICR Madrid, Horia Barna, va prezenta in cadrul seminarului “Intalnire culturala a intelectualilor din Spania, Bulgaria si Romania”, conferinta "Cultura romana, parte esentiala a culturii europene: cunoastere, recuperare, integrare, imbogatire”; miercuri, 11 iunie, la ora 17:00. In acelasi context va avea loc masa rotunda cu titlul “Caracterstici specifice ale culturii romanesti contemporane”: pe 11 iunie, de la ora 18:00, la sediul Universitatii Internationale “Menendez Pelayo”.
|
| Prezentarea cartii “Portret de femeie bizantina”la ICR Madrid | | | |
| Madrid, Spania/ Romanian Global News | | Accesari :371 | | Friday, 06 June 2008 | | {mosimage}ICR Madrid invita in data de 20 iunie 2008 la prezentarea cartii “Portet de femeie bizantina” a Mihaelei Manescu, incepand cu orele 19:00, transmite Romanian Global News. Discutia va fi moderata de directorul ICRM, Horia Barna. La eveniment va participa si ambasadorul Romaniei la Madrid, Maria Ligorr.
Daca viziunea crestina asupra familiei a reusit sa influenteze in mare masura legislatia imperiala, nu acelasi lucru poate fi spus despre situatia femeii. In Biserica, la fel ca si in societatea romana, femeia era privita in continuare ca o fiinta slaba fizic si uneori periculoasa pe plan moral, care ar fi putut deveni in mod usor victima a ispitelor si pacatelor.
Dar, in vreme ce invatatura crestina sustinea ca femeile, la fel ca si barbatii, trebuiau si puteau sa incerce sa depaseasca slabiciunile lor fizice si morale, cu ajutorul Duhului Sfant, opinia publica si legislatia imperiala continuau sa considere femeia ca fiind o creatura slaba si fara importanta din punct de vedere socio-legal. Sa surprinzi femeia si evolutia sa intr-un imperiu ce s-a nascut odata cu acceptarea crestinismului ca religie licita este o experienta mai mult decat interesanta.
In spatiul bizantin ea a ajuns sa indeplineasca sarcini necunoscute pana atunci in istoria umanitatii: diaconita, monahie, mucenita prin marturisirea credintei crestine. Un lucru, fara indoiala, este de netagaduit: ca diaconita reprezinta un ordin feminin, foarte singular, care se incheaga de-a lungul unei intregi epoci glorioase a vietii pastorale si liturgice a Bisericii.
Pe langa cele amintite, si-a reafirmat si intarit statutul de mama, sotie sau conducatoare in stat. Putine state au dat femeii mai mult spatiu, i-au acordat un loc mai considerabil, i-au oferit o mai larga influenta asupra chestiunilor politice si destinelor guvernarii, decat a facut Imperiul Bizantin.
La finalul cartii, ne amintim, pe de o parte de acei Sfinti Parinti care in operele lor au abordat tema femeii, iar pe de alta de rolul important jucat de aceasta in cultura Imperiului Bizantin.
Prin cele continute in paginile acestei lucrari am incercat sa ofer cititorului o alta fateta a istoriei Imperiului Bizantin.
|
| New York, SUA/ Romanian Global News | | Accesari :441 | | Friday, 06 June 2008 | {mosimage}In timp ce gentrificarea urbana si politicile de curatare a New Yorkului sterg urme legendare de grafitti care au inspirat artisti din toata lumea, street art-ul infloreste in oresele din Estul Europei.
Bucuresti, Timisoara, Cluj, Arad sunt doar cateva dintre locurile unde putem gasi lucrari de Nuclear Fairy (Linda Barkasz), IRLO (Laurentiu Alexandrescu), si Omar (Marwan Anbaki). Arta lor, combinand estetica lowbrow, grafitti figurativ si o abordare neobisnuita a textului, da viata peretilor mohorati si “discuta” cu mediul, fie ca e vorba despre o cabina telefonica, un panou publicitar sau o cutie de carton. Artistii, cu totii abia trecuti de 20 de ani, lucreaza pe atat pe cont propriu, cat si colectiv sub numele de Zacuska Senzual.
ICRNY i-a invitat pentru zece zile in New York pentru a-si construi amprenta vizuala pe peretii Galeriei Romane, dar si pentru a intalni artisti care lucreaza pe strazile marelui oras si a colabora cu cativa dintre acestia, transmite Romanian Global News. Evenimentul este gazduit in colaborare cu Wooster Collective, unul dintre cele mai importante proiecte online de street art. Expozitia va incepe de miercuri, 15 iunie si este deschisa pana la data de 15 august 2008. Inspirata de lucrarile celor trei artisti, scenografa Marina Draghici i-a invitat sa creeze propria lor versiune a Fela Kuti's Shrine, decorurile spectacolului dedicat muzicianului african la 37 Arts Theaters. Spectacolul Fela Kuti Live va avea loc incepand cu data de 29 iulie.
SIMULTAN: Tactici Temporare Arta video si muzica experimentala
Trecand firesc de la pereti la spatiile digitale, va invitam la o prezentare a Festivalului International de Arta Video si Media SIMULTAN, urmata de proiectia celor mai bune filme scurte din ultimele trei editii. SIMULTAN este o platforma internationala pentru concepte audiovizuale, urmarind sa sustina noile miscari si tendinte in cultura contemporana, precum arta video, new media si muzica experimentala. In cele trei editii anterioare, festivalul a prezentat peste 150 de video-filme scurte din peste 20 de tari si a pus in scena 23 de proiecte audiovizuale si de muzica experimentala din Anglia, Franta, Ungaria, Germania, Olanda, Suedia, Japonia, Austria si Romania.
|
|
|
Arhiva 2008 -
decembrie, 2008
-
noiembrie, 2008
-
octombrie, 2008
-
septembrie, 2008
-
august, 2008
-
iulie, 2008
-
iunie, 2008
-
mai, 2008
-
aprilie, 2008
-
martie, 2008
-
februarie, 2008
-
ianuarie, 2008
|
