Lipsa tratatelor nu inseamna nerecunoastere
Stilul ritos nu tine insa loc de logica. Sofismele sunt la ele acasa in aceasta formula si cotele falsului, monstruoase. Caci, nesemnarea respectivelor documente, nu indica, in nici un caz, ca „Romania nu recunoaste Moldova ca tara independenta si suverana”. Inseamna, doar, ca Romania nu are in acest moment cu R. Moldova relatii care sa se concretizeze intr-un tratat. Atat si nimic mai mult! E un fapt normal si deloc unicat. Daca am duce logica Chisinaului mai departe ar rezulta ca perioade intregi de timp, statele europene, si nu numai, au trait si traiesc „fara sa isi recunoasca independenta si suveranitatea” unul altuia. Ceea ce este nu doar neconform cu dreptul international, dar de-a dreptul ridicol.

Un tratat se semneaza de doua parti
Un tratat nu este un document pe care, cu capul in nisip, o parte il redacteaza, il duce celeilalte sa il semneze si, daca aceasta nu o face, incepe sa se isterizeze ca o Coana Chirita cu voce grava. Un tratat e ca un tangou: se „danseaza” in doi. Adica devine – daca devine! – expresia unor relatii care exista – daca exista! - la un moment dat intre doi parteneri. Daca nu dansam, nu inseamna ca nu ne recunoastem. Inseamna, doar, ca nu dansam. Din varii motive. Si punct. Vom dansa, poate, maine sau poimaine, caci daca dansam acum riscam sa ne calcam violent pe bombeuri. Relatiile dintre Romania si R. Moldova sunt astazi blocate. De aceea este blocat si tratatul. Si nu pentru ca Bucurestiul nu ar recunoaste „independenta si suveranitatea” unui stat a carui independenta a recunoscut-o... primul! Si asta dincolo de tratatele existente si in uz, precum cel din 1961 (care, in paranteza fie spus, face referire si la cel din 1947).
Romania pe rol de Armata a XIV-a?
Dar enormitatea acuzei mai sus-mentionate este evident cunoscuta si la Chisinau. Numai ca nu asta este miza. Repetand ostentativ aceasta fraza, diplomatia de acolo nu face decat sa caute un tap ispasitor. Adica vrea sa deturneze sensurile discutiei despre trecutul recent si viitorul imediat al celui mai sarac stat din Europa si care a ratat in realitate multe dintre tintele pe care si le-a propus. Iar acest tap ispasitor trebuie sa fie – cum altfel? - Romania. Nu guvernarea propriu-zisa din R. Moldova, nu elitele de la putere, nu partidul majoritar, nu Federatia Rusa cu trupele ei din Transnistria transformate de discursul prezidential, strategic, (doar) in „clici mafiote”. Ci, Romania! De parca lipsa tratatului a impiedecat trupele ruse sa plece din Transnistria, a intarziat implementarea Planul de Actiuni cu cel putin un an, a saracit populatia, a golit Moldova, a pierdut procese la CEDO, a blocat justitia, a generat si perpetuat coruptia sau a imbinat spatiul mediatic cu televiziuni neeuropene.

Telefonul Moscovei compenseaza lipsa tratatului
La 11 aprilie 2008, Presedintele Voronin s-a intalnit la Tighina cu Igor Smirnov, dupa 7 ani de neglijare reciproca. Au discutat despre perspectivele reglementarii conflictului transnistrean. Dupa aproximativ o luna, Presedintele Parlamentului Marian Lupu s-a intalnit la Bruxelles, neoficial, cu „presedintele” Sovietului Suprem de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk. In nici una dintre aceste intalniri, problema tratatului cu Romania nu a fost ridicata. Mai mult, chiar intalnirile insele au fost posibile – cu ajutorul telefonului domnului Lavrov - in lipsa unui tratat de baza sau de frontiera. Cu ocazia celor doua intalniri, ideea abundent vehiculata, dupa care lipsa tratatului este principala cauza a dezghetarii conflictului transnistrean, a iesit definitiv din uz.

Doua mize ale tratatului cu Moldova
In fapt, sunt doua. Prima este una strategica. Tratatul trebuie sa fie expresia unor tipuri de relatii intre cele doua state. Si aici exista doua viziuni. Una, bazata pe comunalitatile evidente dintre cele doua maluri, spune ca relatiile Bucurestiului cu Chisinaul trebuie sa fie speciale, unice si dincolo de sunetul sec si impersonal al unui tratat de baza. A doua viziune spune ca relatiile cu R. Moldova trebuie sa fie, in principiu, analoge cu relatiile pe care Romania le are cu oricare alta tara, fie ca se numeste Portugalia, Slovenia, Chile sau Noua Zeelanda. Miza strategica este aceasta: care dintre cele doua viziuni va prevala in tratat si cine la Bucuresti isi va permite sa rupa firul diplomatiei romanesti, din 1992 incoace, impunand cea de-a doua teza? A doua miza este una conjuncturala. In toiul campaniei electorale de la Chisinau (parlamentare in martie 2009), a semna un tratat inseamna a intra in corul sustinatorilor actualei guvernari sau majoritati parlamentare deasupra carora troneaza mana de fier, inmanusata in catifea, a presedintelui Voronin. Si in acest caz intrebarea este aceeasi: cine, la Bucuresti, Bruxelles sau Washington doreste cu adevarat asa ceva?
Dan Dungaciu, Gardianul

Smirnov a spus ca actualmente Chisinaul viseaza sa subordoneze Transnistria, acordandu-i dreprturi de autonomie si considera ca Moscova il va sprijini in schimbul ”ochilor dulci” facuti Kremlinului. Dar ”pozitia Moscovei este consecventa si neschimbatoare: o rezolvare definitiva a conflictului poate fi identificata doar prin acordul ambelor parti-Moldovei si Transnistriei”,- a specificat Smirnov. 
Smirnov a amintit ca pozitia autoproclamatei sale republici este sa ajunga la un acord de relatii de buna vecinatate ca intre doua state si ca intelege abordarea Moscovei, care se declara adepta principiului unitatii teritoriale a R. Moldova.

 In Belgia, conform calendarului stabilit de MECT, depunerea dosarelor la Ambasada Romaniei de la Bruxelles are loc in perioada 9 -15 iunie. Evaluarea dosarelor este programata in 16 si 17 iunie, iar afisarea rezultatelor evaluarii dosarelor in 17 iunie. Candidatii vor sustine interviuri cu comisia de examinare in zilele de 18 si 19 iunie, iar rezultatele selectiei vor fi comunicate in 19 iunie Repartizarea cadrelor didactice admise va avea loc in data de 20 iunie, in functie de optiunile fiecarui candidat. Pentru Italia, calendarul are urmatoarea configuratie: depunerea dosarelor (Ambasada Romaniei de la Roma): 7- 13 iulie, evaluarea dosarelor: 14-15 iulie, afisarea rezultatelor evaluarii dosarelor: 15 iulie, interviul: 16- 17 iulie, afisarea rezultatelor selectiei pe 18 iulie, respectiv repartizarea pe 19 iulie. In Spania, selectia si recrutarea se va desfasura astfel: depunerea dosarelor: 23- 29 iunie (Ambasada Romaniei la Madrid), evaluarea dosarelor 30 iunie-1 iulie, afisarea rezultatelor evaluarii dosarelor 1 iulie, interviul 2-3 iulie, afisarea rezultatelor selectiei 4 iulie si repartizarea pe 6 iulie. Dosarele complete se depun la sediile Ambasadelor Romaniei in tarile partenere, conform calendarului. Rezultatele evaluarii dosarului, ale interviului, precum si rezultatele finale ale concursului se afiseaza pe pagina web a Ministerului Educatiei. Conform metodologiei de organizare a proiectului privind predarea cursului de Limba, cultura si civilizatie romaneasca, personalul didactic care a predat cursul in anul scolar 2007 - 2008 si care doreste continuarea activitatii si in anul scolar 2008 - 2009, va fi incadrat cu prioritate. In acest caz, selectia se realizeaza in baza urmatoarelor criterii: fisa de evaluare elaborata de MECT si semnata de comisia de evaluare, calificativul minim „bine” si depunerea unei cereri tip de continuare a activitatii. Candidatii care indeplinesc conditiile mentionate sunt declarati admisi. Repartizarea se va realiza in ordinea descrescatoare a punctajului din fisa de evaluare, in prima etapa a sedintei publice. Pentru crestul personalului, selectia are doua etape: evaluarea dosarului si interviul. Numarul maxim de puncte ce poate fi obtinut este 100. Vor fi evaluate doar dosarele complete si depuse in termenele stabilite prin calendar. In acest sens, este obligatorie atasarea unor copii legalizate dupa cartea de rezidenta sau permisul de sedere in tara pentru care un candidat aplica. Evaluarea dosarului consta in acordarea unui punctaj (maximum 40 de puncte), care se constituie parte a punctajului final. Diferenta de 60 de puncte se acorda in urma interviului, care se constituie in a doua etapa a selectiei. In cadrul acestui interviu vor fi verificate cunoasterea proiectului LCCR, competentele de comunicare in limba tarii pentru care opteaza candidatul, prezentarea unui proiect didactic pe o tema aleasa din curriculumul cursului LCCR si prezentarea unui proiect cu tema Promovarea limbii, culturii si civilizatiei romanesti in tari ale Uniunii Europene” sau a unui proiect de deschidere interculturala pentru unitati scolare din tara pentru care opteaza. Fiecare proba a interviului este obligatorie si eliminatorie. Candidatii declarati admisi, in ordinea descrescatoare a punctajului, vor alege in a doua etapa a sedintei publice, unitatile scolare in care vor preda. Persoanele declarate admise si care au optat pentru un numar de ore sunt numite prin ordin al ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului. Institutul Limbii Romane va incheia cu acestea un contract de colaborare, in care sunt stipulate drepturile si obligatiile partilor. Incepand din anul scolar 2007 - 2008, proiectul a fost implementat dupa cum urmeaza:
a) in Spania in comunitatile Madrid, Castilla la Mancha si Catalunya sunt implicate 22 de cadre didactice si aproximativ 1500 de elevi, inscrisi in 113 grupe pentru care sunt predate, in medie in fiecare luna, 972 de ore de limba, cultura si civilizatie romaneasca. La cursuri sunt inscrisi si elevi de alta origine decat romana (spanioli, ucraineni, marocani, moldoveni etc.) reprezentand aproximativ 3% din totalul elevilor inscrisi.
b) in Italia in regiunile Lazio, Piemonte si Veneto sunt implicate 5 cadre didactice si aproximativ 400 elevi, inscrisi in 22 de grupe. In medie sunt predate in fiecare luna, 198 de ore de limba, cultura si civilizatie romaneasca.
Ministerul Educatiei va extinde cursul in cat mai multe institutii de invatamant publice din statele Uniunii Europene. Belgia este primul, urmand ca acesta sa fie implementat si in Portugalia si Cipru. Obiectivele cursului sunt pastrarea identitatii culturale si de limba pentru copiii de nationalitate romana si promovarea acesteia in randul familiei europene.