Asta reiese dintr-un memoriu pe care Romanian Global News il prezinta in continuare si prin care Consiliul tinerilor de origine etnica romana din Republica Moldova, Ucraina, Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia, Serbia, Ungaria si diaspora se adreseaza tuturor autoritatilor statului roman cu competente pe domeniu, cerand indreptarea lucrurilor.

« Referitor la Proiectul privind Metodologia de scolarizare a cetatenilor din Republica Moldova, a cetatenilor de origine etnica romana din Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia, Ucraina si Ungaria si a etnicilor romani cu domiciliul stabil in strainatate, in invatamantul de stat din Romania, incepand cu anul scolar/universitar 2008-2009, afisat pe site-ul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, va supunem atentiei urmatoarele aspecte:
1. In primul rand, inca din titlu, ar rezulta ca Metodologia se refera la toti cetatenii Republicii Moldova, indiferent de originea lor etnica. In realitate, ar trebui sa se precizeze ca este vorba despre cetatenii de origine romana. Dupa cum se stie, in Republica Moldova, precum si in anumite regiuni ale Ucrainei (Transcarpatia, Cernauti si Odesa), urmare a politicii de rusificare si, respectiv, ucrainizare a teritoriilor populate de romani, au fost adusi masiv, in perioada tarista, dar mai cu seama in cea sovietica, cetateni de alta origine etnica decat cea romana, care se
opun intereselor cultural-nationale ale romanilor din aceste regiuni (folosirea limbii materne in institutiile de stat, revenirea la grafia latina, dreptul la instruire in limba materna etc.). Nu credem ca datoria Romaniei este de a-i asigura cu locuri de studii cu bursa in Romania pe romanofobi. Prin urmare, trebuie precizat din start ca locurile cu bursa si cele fara bursa nu sunt pentru toti cetatenii Republicii Moldova, ai Ucrainei sau ai altor state in care locuiesc romani, ci numai pentru cei de origine etnica romana.
2. a) In ceea ce priveste inscrierea si admiterea la studii de masterat, rezidentiat (ciclul II) si doctorat (ciclul III), prin actualul Proiect de metodologie se ingradeste inadmisibil accesul traditional la studii in Romania al absolventilor cu diploma de studii universitare de licenta din Republica Moldova, Ucraina, tarile invecinate si diaspora.
b) Mai mult decat atat. Prin actualul proiect de Metodologie sunt discriminati, chiar in raport cu absolventii proprii, cetatenii de origine etnica romana din Republica Moldova, Ucraina, Balcani etc., care au obtinut studii universitare de licenta in Romania. Exemplificam pe baza R. Moldova: avand doua serii de promotii de studii de licenta (de 3 si, respectiv, de 4-5 ani, in total circa 2500 de absolventi cu diploma de licenta numai in anul universitar 2007-2008, la care se adauga si absolventii din seriile anterioare care nu reusisera, la timpul respectiv,  sa obtina locuri de studiu), numarul de locuri acordate pentru studii de masterat (124 cu bursa si 103 fara bursa) este absolut insuficient. In ceea ce ii priveste pe absolventii studiilor universitare de 3 ani (nerecunoscute in Republica Moldova pentru angajare in campul muncii), acest numar de locuri reprezinta o calamitate. Statul roman a investit bani pentru instruirea lor universitara incompleta, fara a-i preveni de la inceput ca nu le va asigura studii universitare complete (studii de
licenta + masterat), fapt care va provoca nu atat nemultumirea oficialitatilor Republicii Moldova, a caror atitudine ostila fata de Romania este bine cunoscuta, ci a cetatenilor simpli, care nu poarta nici o vina de politica promovata de conducere in relatiile cu Romania. O situatie similara o avem si in cazul celorlalti absolventi cu studii universitare de licenta de origine etnica romana.
3. Eroarea comisa la stabilirea numarului de locuri la studii universitare in ciclul II fata de romanii din Republica Moldova, dar si din Ucraina, tarile invecinate, diaspora (chiar in comparatie cu procentul acordat cetatenilor proprii in anul universitar 2008-2009), trebuie reparata de urgenta prin completarea HG nr. 170/20.02.2008, persoanele din MECT care au comis cu buna stiinta aceasta eroare suportand consecintele, fapta lor prejudiciind grav imaginea Romaniei in fata conationalilor din afara tarii, si nu numai.
4.Precizam ca aproape toate statele din care provin acesti absolventi (cetateni straini de origine etnica romana, care finalizeaza studiile universitare de licenta, in anul universitar 2007-2008, in Romania) nu sunt incluse in Uniunea Europeana si, prin urmare, absolventilor promotiei cu durata de 3 ani nu li se recunoaste statutul de absolventi cu studii superioare de lunga durata. Acesti tineri vor fi obligati sa paraseasca Romania si sa se intoarca, in tarile ai caror cetateni sunt, fara studii universitare complete, fara posibilitatea de a se angaja si ostracizati la incercarea de a-si continua studiile universitare in propria tara. Astfel, eroarea de planificare chibzuita a numarului de locuri pentru masterat, comisa de unii functionari si factori de raspundere din partea MECT, va crea un impact negativ nu numai asupra absolventilor care, in timp, au fost indusi in eroare prin invitarea la studii universitare de 3 ani recunoscute in UE, dar nerecunoscute in state terte, ci asupra intregii societati romanesti.
5. Obligandu-i pe candidatii de origine etnica romana din afara tarii sa se inscrie la studii universitare din ciclurile II si III direct la universitati, se incalca prevederile H.G. nr. 689/1994 privind preselectia si nominalizarea la studii de catre Comisia mixta M.A.E.-M.E.C.T. In plus, oficialii din MECT nu  tin cont de faptul ca, in toate tarile civilizate, candidatii la studii in alte state isi trimit dosarele la concurs si, numai dupa ce li se aduce la cunostinta ca au fost declarati admisi, incep demersurile pentru obtinerea vizelor, pasaportului etc. Multi doritori de a participa la admitere pur si simplu nu vor reusi sa obtina actele necesare pentru a veni ( o data) sa-si depuna actele la concurs si (alta data) sa participe la probele de admitere.
6. Locurile cu bursa si fara bursa, prevazute in anexele 6 A si 6 B, au fost repartizate la cu totul alte universitati si domenii fundamentale decat cele absolvite de candidati. Era necesara o examinare elementara a statisticii privind numarul etnicilor romani din afara-absolventi cu diploma de licenta pe universitati si pe domenii) pentru a face o repartizare adecvata a acestor locuri.
7. Propunem ca locurile ramase vacante la rezidentiat sa fie redistribuite la grupele de specialitati medicale solicitate de candidati, si nu la „medicina de familie”, de care nu duc lipsa nici Republica Moldova, nici Ucraina si nici tarile din Balcani. Statul roman a sprijinit, timp de 5-6 ani, pregatirea universitara medicala a romanilor din afara tarii nu pentru a-i face medici de familie, ci pentru a-i pregati specialisti performanti in domeniile de specialitati de care tara din care provin are nevoie.
8.  Faptul ca pe locurile cu bursa nu sunt admisi la masterat, rezidentiat si doctorat absolventii de origine romana cu studii universitare obtinute in Republica Moldova, Ucraina si tarile din Balcani reprezinta o grava discriminare si este in contradictie cu modalitatea de inscriere la aceste studii a aceleiasi categorii de absolventi din alte state, atunci cand li se permite, cu aceleasi studii universitare, inscrierea pe cont propriu pe valuta: daca solicita inscrierea pe locuri cu taxa in valuta (in regimul cetatenilor straini de alta origine decat cea romana), atunci li se recunosc studiile efectuate in statele ai caror cetateni sunt, daca solicita inscrierea pe un loc cu bursa sau fara bursa (ca etnici romani sau romani cu domiciliul in strainatate), atunci nu le sunt recunoscute diplomele de licenta.
In concluzie, propunem:
1. Revizuirea proiectului de Metodologie elaborat de MECT, in conformitate cu prevederile H.G. nr. 689/1994 privind scolarizarea tinerilor de origine etnica romana din afara tarii, aplicata cu succes dupa 1989, deoarece la ora actuala nu exista documente bilaterale cu Republica Moldova, tari invecinate si diaspora, care sa reglementeze scolarizarea acestei categorii de tineri. Precizam ca toate tarile din lume, inclusiv cele vecine (Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, Albania) scolarizeaza cetatenii straini si etnicii numai in baza evaluarii  dosarului profesional;
2. Completarea H.G. nr. 170/20.02.2008 privind aprobarea cifrelor de scolarizare pentru invatamantul preuniversitar si superior de stat, in anul scolar/universitar 2008-2009 (asa cum s-a procedat pentru cele doua promotii ale cetatenilor proprii), cu o O.U.G. sau H.G. speciala de suplimentare a numarului de locuri pentru studii universitare de masterat (si de rezidentiat), astfel incat sa li se acorde tuturor tinerilor absolventi de origine etnica romana (promotia 2008 – studii universitare de licenta cu durata de 3 ani si, respectiv, cu durata de 4-6 ani) sansa de a-si continua si finaliza studiile de master si de rezidentiat. »

Cu aceasta ocazie Drapelul National va fi binecuvantat de un preot militar si va fi ridicat pe catargul din piata, in acordurile Imnului National. De asemenea, in celelalte garnizoane din tara, subunitati ale Ministerului Apararii vor participa la ceremoniile publice de inaltare a drapelului Romaniei. 26 iunie a fost proclamata Ziua Drapelului National prin Legea nr. 96/1998.

Scurta istorie a Zilei Drapelului National
In 1834, cand Tarile Romane au inceput sa se dezvolte din punct de vedere economic, cand constiinta nationala cerea unitatea si libertatea tarii, domnitorul Tarii Romanesti, Alexandru Ghica Voda, a obtinut de la otomani invoirea „de a pune steag romanesc corabiilor negustoresti si ostirii". Steagul destinat corabiilor avea doua culori (galben si rosu), cel atribuit armatei era compus din trei (rosu, galben si albastru) si un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept inceputul adoptarii tricolorului pe pamant romanesc. O informatie o descoperim printre marturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant (chemat si stabilit in Muntenia in 1830, profesor si director al „Colegiului Sf. Sava” din Bucuresti intre anii 1831 si 1834), potrivit caruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima data in ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Plesuva (zona Comarnic-Prahova). Astfel, arborarea de catre Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentara a acestui fapt.
Tricolorul romanesc era cunoscut inca din deceniul 4 al secolului al XIX-lea drept simbol national cu cel putin un deceniu inainte de oficializarea sa.
In timpul revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al natiunii in prima zi a victoriei revolutiei burghezo – democratica (1848-1849), 14/26 iunie, cand a vut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucuresti si promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului national.
Revolutionarii de la 1848, atat cei din Transilvania, cat si cei din Tara Romaneasca, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, avand inscriptionat lozinca: „Fratia”: „Dreptate – Fratie” si dandu-i denumire de „stindard al libertatii”. O luna mai tarziu, „vazand cu nu s-a inteles inca cum trebuiesc facute stindardele nationale“, decretul guvernamental nr. 252 din 13 iulie 1848, preciza din nou ca “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru inchis, galben deschis si rosu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical si vor fi aranjate in ordinea urmatoare: „langa lemn vine albastru, apoi galben si apoi rosu falfaind“. In Adunarea populara desfasurata pe dealul Filaretului din Bucuresti, in ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, inceputul revolutiei, ”zi de mantuire pentru toata Romania”, sub flamurile tricolore. Tot in acel an istoric 1848, in acea impresionanta Adunare de la Blaj, 3-15 mai, s-a inaltat „flamura cea mare tricolora a natiunii romane”, a intregii natiuni romane.
Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel national in 1859, odata cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse insa pe orizontala. Primul drapel din 1859, aflat in uz pina in 1862, a avut fisia albastra plasata sus, urmand ca, in a doua parte a domniei lui Cuza, fisia rosie sa fie dispusa pe partea superioara. Dupa venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticala, Romania aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
Ziua Drapelului National a fost instituita pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, cand Guvernul revolutionar a decretat ca Tricolorul - rosu, galben si albastru - sa reprezinte steagul national al tuturor romanilor; cele trei culori impartite in mod egal reprezinta principiul egalitatii, orientarea culorilor in sus semnifica verticalitatea, cifra trei este numarul perfect, pe langa tara noastra mai existand alte trei tari europene traditionale cu steagul tripartit in mod egal si vertical: Franta, Italia si Belgia.

Mircea Mihaescu are o experienta de peste 20 de ani in ingineria IT, in dezvoltarea si implementarea de proiecte software la scara mare. Mircea este directorul departamentului WebAhead Development and Security Innovations la IBM, iar anterior a fost director de Software Development la IBM Tivoli. Inainte de a se angaja la IBM, romanul a avut mai multe pozitii in management, consultanta si dezvoltare de soft la mai multe companii si organizatii.
Intalnirea cu romanii va avea loc miercuri, 23 iulie, de la ora 18.00, la George Kelk Corporation, din 48 Lesmill Road, Toronto, Ontario M3B 2T5.

Artistii prezinta cantece (piese vocale si instrumentale) si jocuri populare romanesti in maniera autentica si etaland superbe costume populare. Ansamblul concerteaza in numar de 16 perechi dansatori sub acompaniamentul orchestrei formate din 16 muzicieni. Concertele vor avea loc in zilele de 1 si 2 august, de la orele 20.00, respectiv 16.00.