Peste 100 de voluntari bucuresteni ai Crucii Rosii Romane vor face demonstratii de prim ajutor, demonstratii de interventie in caz de dezastre naturale, jocuri educative pentru copii, concursuri de desen pe asfalt, grafitti, jocuri energizante, concurs de triciclete, biciclete si role. De asemenea, ce prezenti vor putea face o incursiune in istoria Crucii Rosii Romana prin intermediul expozitiei fotografice. Incepand cu orele 11.00, directorii filialelor de Cruce Rosie din Bucuresti vor oferi mai multe informatii privind insemnatatea zilei de 4 iulie.
La 4 iulie 1876, se infiinta Societatea Crucea Rosie din Romania, prin hotararea Principelui Ghica de organizare a unei societati de ajutor pentru militarii raniti in razboi, Romania fiind printre primele tari din lume care a aderat la Conventiile de la Geneva. Cu o activitate neintrerupta de-a lungul celor 132 de ani de existenta, Crucea Rosie Romana a raspuns de fiecare data provocarilor umanitare cu care tara s-a confruntat. Activa in razboiul de independenta, in primul si al doilea razboi mondial, prezenta alaturi de cei in nevoie - oameni afectati de marile epidemii care au lovit tara, de cutremurele din 1940 si 1977, de secetele din Moldova, de inundatiile din anii 1970 si cele care au urmat, organizatia a reusit de fiecare data, cu sprijinul oamenilor de toate categoriile, sa vina in ajutorul celor mai vulnerabili, sa aline durerea celor loviti de soarta. Refugiati, prizionieri, vaduve de razboi, raniti, sinistrati, bolnavi, saraci, orfani, sunt categorii pentru care Crucea Rosie Romana a avut mereu usa deschisa. Prin munca a zeci de generatii, milioane de oameni au fost sustinuti intr-un fel sau altul de organizatie. Cantine, spitale, ambulante, colonii de vara, tabere, bucatarii de campanie, adaposturi, toate acestea au fost deservite de mii de oameni sensibili la suferinta altora.

In final faptele si nu vorbele vor fi cele care vor demostra de ce parte a barierei sunt unii sau altii dintre protagonistii politici de la Chisinau, transmite Romanian Global News.
Analisti rusi si britanici sunt de parere ca Basarabia va fi nevoita sa aleaga intre calea de integrarea in UE si reglementarea conflictului transnistrean. Basarabia doreste recunoasterea statutului sau de stat neutru, dar Chisinaul trebuie sa specifice despre ce fel de neutralitate este vorba - neaderarea la NATO sau neaderarea la NATO si UE, a declarat, in cadrul unor dezbateri publice desfasurate la Chisinau, James Sherr, directorul programelor Rusia/Eurasia, de la Institutul Regal Pentru Relatii Internationale - Chatham House, Londra, informeaza Ziua, preluat de Romanian Global News.
Rusia, dar si cei din partea stanga a Nistrului, vad neutralitatea Basarabiei si prin faptul ca aceasta nu se va integra in UE, de aceea trebuie concretizat termenul de neutralitate, a adaugat oficialul citat.
Referindu-se la solutionarea conflictului transnistrean, expertul britanic a spus ca daca se va ajunge la conditia ca pentru aceasta regiunea transnistreana va obtine un statut de membru al federatiei, cu imputerniciri largi, inclusiv dreptul la veto, atunci Chisinaul va trebui sa aleaga dintre suveranitatea tarii si reglementarea conflictului.
Noul proiect de acord elaborat de Basarabia vizand reglementarea diferendului transnistrean, ce reprezinta de fapt un pachet de propuneri, prevede statut de republica pentru regiunea transnistreana, cu dreptul la propria Constitutie, care sa fie totusi in consonanta cu Legea Fundamentala a Chisinaului, relateaza marti mass-media electronica de peste Prut.
Anuntul a fost facut de ministrul reintegrarii din cabinetul de ministri de la Chisinau, Vasile Sova, in cadrul seminarului "Dialoguri transnistrene", ce s-a desfasurat luni, in statiunea Vadul lui Voda, nu departe de capitala moldoveana, sub egida Asociatiei de politica externa din Republica Moldova. Ministrul basarabean a subliniat ca pachetul de masuri a fost deja prezentat spre examinare tuturor participantilor la negocierile consacrate diferendului transnistrean, in formatul "cinci plus doi" (Basarabia, Transnistria, Rusia, Ucraina, OSCE, UE si SUA).
"Aceste propuneri prevad un statut de republica pentru Transnistria si dreptul de a avea Constitutie proprie, dreptul la initiative legislative proprii in Sovietul Suprem de la Tiraspol si dreptul de a iesi din componenta Republicii Moldova in cazul in care ea isi va pierde statutul de subiect international" (in cazul unificarii cu Romania), a detaliat Sova.
"Acest pachet de propuneri garanteaza luarea unor decizii care sa evite o eventuala destabilizare a statului, iar problemele din domeniul securitatii vor putea fi rezolvate astfel incat Chisinaul si Tiraspolul sa nu poata adopta ceva negativ unul impotriva altuia, sa asigure securitate deplina populatiei de pe ambele maluri ale Nistrului", a mai spus ministrul moldovean pentru reintegrare.
Sova nu a mentionat insa ce se va intampla cu forta de mentinere a pacii ruseasca din Transnistria si daca prezenta militara a Moscovei va fi prelungita. De fapt, afirma expertii de la Chisinau, noul plan al conducerii comuniste moldovene de reglementare a conflictului transnistrean este preluat direct din Memorandumul Kozak.

Foto: Ziua