Autocarul care aducea in tara Corul „Junior VIP" din Cluj-Napoca, laureat cu argint la un concurs international din Austria, a fost retinut, duminica noaptea, doua ore, de vamesii unguri. In zona localitatii Szekesfehervar, pe autostrada, o masina cu insemnele politiei, dar in care se aflau vamesi, a obligat soferul autocarului sa intre intr-o parcare, unde au fost solicitate mai multe documente de transport.
Vamesii au considerat ca soferii au incalcat prevederile legale, pentru ca nu ar fi fost evidentiata o jumatate de ora de odihna pe diagramele mai vechi de bord si pentru ca lista cu pasageri nu avea stampila.
Acestia au amendat soferii cu 50.000 de forinti, circa 250 euro. Pentru ca soferii au solicitat intocmirea unui proces verbal, autocarul a fost obligat sa insoteasca masina vamesilor la sediul vamii din localitate.
Desi in alte tari amenda putea fi achitata ulterior, vamesii s-au prevalat de un act normativ recent, amenintand ca vor sechestra autocarul, pana la achitarea amenzii. Insotiti de masina vamesilor, soferii au trebuit sa se deplaseze la o alta parcare de pe autostrada, unde au schimbat la un curs aproximativ, la „mica intelegere", euro in forinti, pentru a putea achita amenda.
Aniversare in fata vamii
Discutiile cu vamesii au durat mai bine de doua ore, timp in care copiii au coborat pe strada si s-au intins pe paturi, chiar in fata cladirii vamii din oras. La miezul noptii, ei i-au cantat „La Multi Ani!" unei colege, care isi sarbatorea ziua de nastere.
Parintii coristilor au amenintat ca vor face o reclamatie la Consulatul Ungariei din Cluj-Napoca. „Sunt lipsiti de suflet. Au putut sa actioneze astfel, desi in autocar se aflau copii. Vom reclama la toate autoritatile competente. Acest lucru nu va putea ramane fara urmari", ne-a spus Iosif Curta, tatal unuia dintre pasageri.
Teofil Mandrutiu, patronul firmei „Pasager", cea care a transportat clujenii la Olimpiada Corala din Austria, ne-a declarat ca va contesta amenda la autoritatile ungare. „Isi bat joc de noi. Ne-au retinut si amendat fara niciun suport legal. Nici lista cu pasageri nu trebuia sa fie stampilata si nici problema cu diagrama nu sta in picioare", ne-a spus Mandrutiu. „Am incercat sa intervenim la Consulatul Roman din Gyula, dar ne-au spus ca ei nu se baga", a mai spus acesta.

Foto: Adevarul

In urma unei sesizari telefonice primite la 30 mai din partea familiei, o echipa a ambasadei s-a deplasat in aceasi zi la penitenciar, pentru a discuta atat cu detinutul, cat si cu conducerea inchisorii. 
Ambasada a sesizat si oficial Ministerele de Externe si de Interne ale Spaniei in legatura cu situatia detinutului si a solicitat garantii pentru evitarea oricarui pericol la adresa sanatatii acestuia.
In urma demersurilor Ambasadei pe langa anchetatorii judiciari, acestia au confirmat  ca proba specifica solicitata in mod expres de detinut si care era invocata ca motiv pentru protest, respectiv o analiza de voce, a fost acceptata. 
Detinutul a fost vizitat in mai multe randuri de reprezentantii Ambasadei Romaniei la Madrid, incepand cu consulul, precum si de atasatii de interne, si cu ocazia vizitelor i s-a transmis ca autoritatea judiciara este de acord sa realizeze proba de voce solicitata, insa decizia sa a fost sa continue protestul, solicitand anchetarea in stare de libertate.
Mai precizam ca, la 10 iunie, Ambasada i-a facilitat asistenta religioasa, P.S. Timotei, Episcopul ortodox  roman pentru Spania si Portugalia, vizitandu-l la inchisoare.
Totodata la 18 iunie, Ambasada a organizat deplasarea sorei detinutului de la Valencia (unde locuieste) la Madrid, si vizita acesteia la  Penitenciar. Pe parcursul vizitei a fost insotita de un reprezentant al Ambasadei.
La sfarsitul aceste saptamani, tot cu sprijinul Ambasadei, sora detinutului va realiza o noua vizita la inchisoare.
Mai precizam ca, desi reprezentantii Ambasadei i-au prezentat detinutului optiunea recurgerii la un aparator din oficiu, acesta si-a exprimat dorinta de  a fi aparat in continuare de avocatul ales.
Ambasada a facut o serie de demersuri pe langa  cabinetul aparatorului ales si a solicitat expres sa se acorde o atentie speciala acestui caz.
Ca urmare a preocuparii pe care Ambasada a manifestat-o pentru situatia detinutului roman, autoritatile spaniole ne pun la dispozitie periodic informatii referitoare la evolutia starii de sanatate, care in prezent este stabila si sub control. In doua randuri, detinutul a fost transportat la un spital unde i s-au facut analize. Autoritatile penitenciare spaniole au precizat ca, in cazul unei deteriorari grave a starii de sanatate, se va recurge la alimentarea artificiala.
Conform rapoartelor de santate, detinutul se hidrateaza, bea ceaiuri si in cateva ocazii ar fi primit si hrana in cantitati mici.
Reamintim ca romanul a fost retinut in luna februarie, intr-o operatiune de amploare si este acuzat de inselaciune, fals de documente si carduri bancare, precum si de asociere in grup infractional organizat.

Nota Redactiei : Romanian Global News precizeaza ca fiind la curent cu activitate Ambasadei (una dintre cele mai active dintre ambasadele Romaniei in strainatate) a scos din textul corespondentei primite si publicate ieri, precizari de genul “Asistam neputinciosi la balbaielile corpului diplomatic de la Madrid, care este corigent la toate materiile si care nu convinge decat ca cel mai bun lucru ar fi sa plece acasa cu toata echipa,” considerand ca acestea nu respecta realitate.
Citirea cu atentie de catre angajatii ambasadei, a materialului publicat de noi, ar fi putut evita o asemenea interpretare.

"Acum, in domeniul constructiilor este zero, nici macar o oferta de munca", spune Daniel Tecu.
Intrebat ce crede despre posibila intoarcere in tara a romanilor plecati la munca in Spania, Daniel Tecu crede ca majoritatea dintre romanii care doresc sa se intoarca o vor face in luna august. "Este luna cand toata lumea ia concedii in Spania, se blocheaza total munca si eu cred ca va coincide cu optiunea lor de a pleca in Romania. Ma refer la cei care doresc sa plece", a spus Tecu.

Cea mai mare companie de gaze din lume, concernul rus Gazprom, a devenit, in numai cativa ani, cea mai importanta arma a Moscovei. Daca in anii '40-'50 rusii cucereau Europa cu "bocancii", arma energetica pare sa-si demonstreze eficienta dupa destramarea URSS. In numai cativa ani, Kremlinul a demonstrat ca fara gazul si petrolul rusesc Europa ramane in frig si bezna.
In 2006 a oprit furnizarea gazelor catre Ucraina, iarna, ceea ce a insemnat ca tot vestul Europei a suferit de frig. Acum, au oprit furnizarea de petrol catre Cehia, iar Praga trebuie sa apeleze la rezerve, ca sa nu ramana, de exemplu, masinile in parcari. Uniunea Europeana, care sta la "mana" Gazprom pentru circa 30% din necesarul de gaze, a inteles ca securitatea nu inseamna numai sa ai arme pentru aparare, ci si acces neingradit la energie si resurse energetice. Asa a aparut proiectul gazoductului Nabucco, o conducta ce ar trebui sa aduca gaze din zona Marii Caspice, ocolind Rusia, nu numai in ceea ce priveste transportul, ci si in ceea ce priveste aprovizionarea. Principalii furnizori de gaze ar trebui sa fie Azerbaidjan, Turkmenistan, Kazahstan, dar si Iran.
Sabotarea lui Nabucco
Ca raspuns la proiectul european Nabucco, rusii au venit cu o contra-oferta, South Stream, care are aproape acelasi traseu prin Europa ca si Nabucco, dar care va primi numai gaz rusesc. In plus, ca sa fie siguri ca nu vor avea concurenta din zona caspica, rusii au inceput sa-i curteze pe cei din zona caspica. Teheranul si gigantul rus Gazprom au incheiat la sfarsitul saptamanii trecute un important acord de cooperare pentru dezvoltarea campurilor petroliere si de gaze din Iran, relateaza RIA-Novosti. Ministrul iranian al petrolului, Gholamhossein Nozari, a declarat, pentru agentia Shana, ca partea rusa se va implica in constructia mai multor rafinarii si conducte ce vor deservi porturile iraniene de la Marea Caspica si Golful Persic. Oficialul iranian a precizat ca Gazpromul va participa si la constructia imensei conducte care va transporta gaz iranian spre Pakistan si India. Un alt proiect important se refera la infiintarea unei companii mixte ruso-iraniene care se va implica in dezvoltarea resurselor energetice din tari latino-americane, a mai subliniat ministrul Nozari.
De remarcat, decizia contravine noilor tendinte ale democratiilor, care isi manifesta nemultumirea fata de programul nuclear iranian. De altfel, cu cateva zile in urma, reprezentantii grupului francez Total au declarat ca este foarte riscant din punct de vedere politic sa investeasca in Republica Islamica Iran. Capitalele occidentale si-au intensificat presiunile asupra propriilor companii pentru ca acestea sa limiteze contactele comerciale cu regimul de la Teheran, cu scopul declarat de a obliga Iranul sa suspende activitatile sale de imbogatire a uraniului.
Recucerirea Asiei
Alexei Miller, directorul executiv al Gazprom, a declarat ca Federatia Rusa doreste sa-si sporeasca aprovizionarea cu gaze turkmene, pe fondul recentei vizite in statul central-asiatic a presedintelui rus Dmitri Medvedev. Rusia este principalul cumparator al gazelor turkmene, dar pana acum a cumparat hidrocarburi de la Turkmenistan la un pret cu mult sub cel al pietei.
In 2008, pretul la gazele turkmene s-a ridicat la 130 de dolari pe mia de metri cubi in primul semestru, un tarif ce ar putea sa creasca pana la 150 de dolari in semestrul al doilea. Gazprom vinde, in prezent gaze Europei Occidentale la un pret de cel putin 450 de dolari mia de metri cubi.
Nici Kazahstanul nu ramane in afara intentiilor Moscovei. La inceputul lunii iulie, directorul adjunct de la Gazprom Neft, Boris Zilbermints, a dezvaluit ca divizia de petrol a Gazprom este interesata sa preia compania petroliera kazaha MangistauMunaiGas, in colaborare cu KazMunaiGas. "Cu siguranta, KazMunaiGas va prelua 51% din MangistauMunaiGas si noi am fi bucurosi daca am putea sa achizitionam restul de 49%", a declarat atunci Boris Zilbermints. Reamintim, KazMunaiGas este proprietarul companiei romanesti Rompetrol.
In plus, desi abia a preluat mandatul de doua luni, Dmitri Medvedev a vizitat deja Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazahstanul. Ceea ce demonstreaza, o data in plus, ca Moscova nu renunta la planurile de "cucerire" energetica a Europei. De altfel, cu cativa ani in urma, presedintele Traian Basescu declara, la Washington, la dezbaterea "Energia caspica si coridorul Marii Negre", ca "Gazprom este mai eficient decat Armata Rosie in a demonstra dependenta Europei de resursele rusesti". Ca o dovada in plus, Duma de Stat, camera inferioara a Legislativului de la Moscova, a legiferat, inca de anul trecut, ca Gazprom si Transneft (detinatorul monopolului asupra oleoductelor), ambele controlate de statul rus, vor putea avea propriile servicii de securitate si informatii, dotate cu puteri extinse. Criticii acestei legi sustin ca astfel se da unda verde crearii de militii si armate private. Presa din Federatia Rusa a lansat, in ultima vreme, o serie de speculatii, conform carora cele doua companii inceaca sa obtina prerogative asemanatoare si in alte state CSI.
Cumpararea Occidentului
Ca si cum resursele energetice si presiunile pe care le poate crea nu ar fi suficiente, Moscova a demarat si "proiectul" de cumparare a Occidentului. Nikita Hrusciov, liderul Uniunii Sovietice din 1956, a spus lumii occidentale: "Va vom ingropa". In prezent, Dmitri Medvedev, noul presedinte al Rusiei, are o varianta imbunatatita a respectivei replici: "Va vom cumpara".
Intr-un discurs tinut anul acesta, Medvedev a cerut afacerilor ruse sa emuleze China si sa porneasca intr-o aventura a achizitiilor la nivel global, pentru a obtine noi tehnologii si noi piete. Rusia are, cu siguranta, multi bani de cheltuit. Rezervele sale financiare, de 464 de miliarde de dolari, se afla pe locul trei in lume. A creat un fond de stabilizare in valoare de 127 de miliarde de dolari, cu dreptul de investire peste hotare. Gazprom, monopolul de stat din domeniul gazelor naturale pe care l-a condus Medvedev, doreste sa faca achizitii in Europa Occidentala.
Mai mult, sunt occidentali care considera ca bancile rusesti ar putea fi la fel de amenintatoare ca si tancurile rusesti. Edward Lucas, autorul cartii "Noul Razboi Rece", scria: "Avem de-a face cu oameni (n.r. - rusii) care doresc sa ne faca rau, sa ne frustreze si sa ne slabeasca puterile. Principala lor arma consta in cea mai mare slabiciune a noastra: banii. Asa cum am fost ingrijorati in legatura cu puterea sovietica din timpul razboiului, acum trebuie sa ne temem de zecile de miliarde de dolari din banci", transmite Rompres.
Controlul Kremlinului
Kremlinul controleaza efectiv cele mai "strategice" elemente ale economiei ruse, insa folosirea acestei puteri drept arma politica este mai dificila decat ar putea parea.
Principalul instrument al puterii revigorate a tarii consta in rezervele de petrol si gaz. Pretul din ce in ce mai mare al energiei a imbogatit Rusia si i-a dat Kremlinului sentimentul ca are un avantaj important.
UE se teme ca, intr-un potential viitor conflict politic, Moscova se va folosi de acest avantaj. O amenintare cu sistarea furnizarii de energie in mijlocul iernii ar schimba, cu siguranta, sensul expresiei "razboi rece". Insa energia rusa este o arma dificil de folosit. Kremlinul isi poate folosi cu adevarat bogatia resurselor doar daca isi vinde gazul si petrolul. Toate rutele importante ale conductelor Gazprom se indreapta spre Vest. Moscova este constienta de faptul ca, daca ar incerca vreodata sa manipuleze Europa de Vest intrerupand livrarea de energie, si-ar pierde pentru totdeauna reputatia de furnizor de incredere. Eforturile UE de reducere a dependentei de energie fata de Rusia nu s-au bucurat de prea mult succes pana acum. Insa aceste eforturi ar fi mult mai sustinute daca un razboi al energiei ar deveni iminent.
Gabriela MOROIANU si Mihai ISAC , Ziua

Foto: Ziua

Doar primul dintre ei avea permis de sedere in Italiana, ceilalti doi fiind clandestini, informeaza portalul Realitatea din Italia, citat de Romanian Global News.
Cei trei, conform declaratilor romanilor, ar fi intrat in incinta societatii agricole unde dupa ce i-au amenintat cu un pistol si o bara de fier, le-au furat 480 de euro, doua telefoane mobile si un ceas de mana. Dupa arestarea delincventilor, totul a fost restituit proprietarilor de drept. Pistolul s-a dovedit a fi unul de jucarie.

Teza de doctorat „Les relations entre la Roumanie et la Suisse, 1939-1948. Entre Realpolitik et perceptions idéologiques” a fost prezentata Consiliului Facultatii in 2006 si publicata la sfarsitul anului trecut la Fribourg, transmite Romanian Global News.
Lucrarea Claudiei Chinezu este expresia unei preocupari constante in ultimii ani pentru studiul relatiilor romano-elvetiene. Alte doua lucrari au abordat, din perspective diferite, aceeasi tema: Rene de Weck. Jurnalul unui diplomat elvetian in Romania (1939-1945) (2000), Roumanie-Suisse: approches diplomatiques, economiques et culturelles (2001), Suisses en Roumanie (2002). Grigore Gafencu si exilul sau in Elvetia (1941-1947) (2004). Se adauga un numar de articole si studii independente privind aspecte particulare ale relatiilor dintre cele doua tari. Teza de doctorat este o incununare a acestor preocupari ale cercetatorului roman.
Eforturile sale au fost sustinute de Fundatia Dimitrie Sturdza din Zurich si de familia Mirabaud din Geneva. Viorel Grecu, fost consilier cultural la Ambasada Romaniei din Elvetia, a oferit indrumarea necesara pentru documentare, profesorul Francis Python de la Fribourg a fost directorul tezei. Diplomele de doctorat au fost inmanate de profesorul Jean-Michel Spieser, decanul Facultatii de Litere.

La ceremonie a participat ambasadorul Romaniei la Berna, Excelenta Sa dl. Ionel Nicu Sava.
Lucrarea a fost publicata la Universitatea din Fribourg in martie 2008 si este disponibila online la
ethesis.unifr.ch/theses/downloads.php?file=ChinezuC.pdf .

si deseneaza in notele esentiale portretele fiecarui autor antologat.

Aria de selectie incepe cu „epoca marilor clasici” si se incheie „la zi”, cu „optzecistii”, ba chiar cu o foarte tinara autoare de origine romana, traitoare in Olanda, recent afirmata in ambele spatii de cultura.
Dar iata-i pe cei patrusprezece autori impreuna cu textele cu care sint prezenti in volumul de peste 450 de pagini: Ion Creanga – Povestea povestilor (O proba de virtuozitate pentru orice traducator, in orice limba! Ar fi interesant sa putem „controla” cum suna in olandeza.), Ion Luca Caragiale – La hanul lui Manjoala, Mateiu Ion Caragiale – Remember (alta traducere „grea”!), Mircea Eliade – Secretul doctorului Honigberger, Vasile Voiculescu – Iubirea magica, Geo Bogza – Moartea lui Iacob Onisia, Ana Blandiana – Amintiri din copilarie, Horia Patrascu – Reconstituirea (nuvela dupa care s-a realizat exceptionalul film al lui Lucian Pintilie), Mircea Cartarescu – Arhitectul, Liviu Antonesei – Povestea calului si a carutasului, Ioan Grosan – Trenul de noapte, Gabriela Adamesteanu – L’Air du Temps, Cristian Teodorescu – Glontul de adio, Mira Feticu – Mansarda cu nr. 24.
Sigur, ca despre oricare antologie, s-ar putea spune ca lipsesc unii autori ori ca unii dintre cei prezenti ar fi putut fi substituiti cu altii. Dar este dreptul fiecarui traducator si realizator de antologii sa-si manifeste optiunile. Iar, din acest punct de vedere, putem spune ca Jan Willem Bos reuseste, intr-o selectie atit de strinsa, de riguroasa, sa atinga locul geometric in care se impaca traditia istoriei literare cu gustul sau personal. Si nu e putin lucru!
Jan Willem Bos este un prieten al romanilor. Acesta nu este la prima carte despre Romania pe care o scrie sau editeaza in limba olandeza. In 1997 a fost coator, impreuna cu Jacques Neeven, a volumului Democratisering Aan De Donau: Roemenie Na De Revolutie Van 1989 (Democratizarea pe Dunare: Romania de la revolutia din 1989), Editura „Instituut voor Publiek en Politiek”, 197 pagini ilustrate. Urmatoarea carte a fost publicata in anul 2001 cu titlul Roemenie: Mensen, Politiek, Economie, Cultuur, Milieu (Romania: Popor, Politica, Economie, Cultura si Mediu Inconjurator), editura necunoscuta, 74 pagini ilustrate.
Ar mai trebui adaugat ca aparitia volumului Moderne Roemeense verhalen s-a bucurat de sprijinul financiar al „Institutului Cultural Roman”. Cartea a fosti lansata pe data de 10 iulie 2008 la Ambasada romana din Haga.

George Roca

Potrivit Onlinesport, preluat de Romanian Global News, dupa victoria obtinuta la tie-break in setul decisiv al intalnirii cu spaniolul Pablo Andujar, cel mai bine clasat jucator roman in ierarhia ATP a trecut fara probleme in optimi de un alt iberic, Guillermo Garcia-Lopez, cu 6-2, 6-1.
In sferturile de finala Hanescu va juca impotriva invingatorului meciului care-i opune pe argentinianul Brian Dabul si cehul Ivo Minar, pentru calificarea intre cei mai buni opt jucatori de la Kitzbuhel reprezentantul Romaniei primind 60 de puncte in clasamentul mondial si 14.330 de euro.
Altfel, jucatorii Catalin Gard si Victor Crivoi au depasit faza primului tur la turneele challenger de la Rimini, si respectiv Oberstaufen. Gard l-a invins in concursul italian pe Alex Raditschnigg (Austria), cu 6-3, 7-5, umand a juca in optimi cu reprezentantul gazdelor Alessio Di Mauro. La Oberstaufen, in Germania, Victor Crivoi a avut nevoie de set decisiv pentru a-l depasi pe slovacul Ivo Klec, scor 6-2, 3-6, 6-4, adversarul sau din optimi fiind spaniolul Gabriel Trujillo-Soler.
Romania a ramas fara nicio reprezentanta in circuitul mondial profesionist, dupa ce Liana Ungur a fost invinsa in primul tur al concursului austriac de la Bad Gastein, dotat cu premii totale in valoare de 175.000 de dolari. Clasata pe locul 228 WTA, Ungur a pierdut in fata elvetiencei Timea Bacsinszky, favorita cinci, cu 6-3, 3-6, 6-3. Venita din calificari, Liana Ungur va primi 8 puncte in ierarhia mondiala si un cec in valoare de 1300 de dolari.

Romancele au inceput destul de greu partida astfel ca in minutul 3 scorul arata un neverosimil 0-4. Imediat selectionerul Tadici a solicitat time out si a operat o schimbare, Adina Meirosu in locul lui Carmen Amariei. Romania a dat semne ca isi revine, prima repriza incheindu-se la egalitate, scor 13-13. Repriza a doua a fost una spectaculoasa, jocul fiind deschis. Romancele au reusit pana la urma se impuna, 27-25, fiind ajutate si de interventiile bune ale Terezei Tamas. Unguroaicele au sansa revansei, in a doua partida ce se va disputa vineri in Ungaria.

Foto: Realitatea.net