, cel mai elementar drept al unui cetatean intr-o democratie, se arata intr-un comunicat ARI preluat de Romanian Global News.
“Vrem sa votam”, a fost strigatul sutelor de romani care stateau la coada la sectiile de vot de la consulatele din Italia, la referendumul din mai anul trecut pentru suspendarea presedintelui. “Vrem sa votam” s-a strigat la numeroase sectii de votare din toata lumea, unde romanii se calcau in picioare pentru a reusi sa voteze.
Dupa protestele organizatiilor romanesti din strainatate, Ministerul de Externe a facut promisiuni ferme pentru viitor, a promis ca romanii din strainatate nu vor mai avea probleme la vot. In 2008 aflam ca vor putea vota doar romanii cu domiciliul in strainatate, adica exact cei care au renuntat la cartea de identitate romaneasca, care au decis sa renunte definitiv la ideea intoarcerii acasa, care au practic cele mai putine legaturi cu tara mama. Ceilalti, care traiesc zi de zi cu gandul intoarcerii, care au permis de rezidenta in strainatate, dar pasaport turistic, nu vor putea vota.
Noile reguli de vot constituie, pentru romanii din strainatate, un regres fata de felul cum se vota pana acum. Am fost mintiti cu introducerea votului prin corespondenta sau a celui electronic, pentru ca acum sa fim ignorati la urne. Daca pentru cineva din Romania este relativ usor sa se intoarca in localitatea de domiciliu in ziua alegerilor pentru a putea vota, pentru romanii din strainatate este in afara de orice discutie. Practic, suntem impiedicati sa votam, desi suntem cetateni romani si conform Constitutiei avem aceleasi drepturi cu toti ceilalti cetateni romani din tara.
In ultima vreme diaspora s-a organizat, au aparut partide romanesti in strainatate, s-au creat miscari politice si au aparut persoane care vor sa candideze din partea diasporei la viitoarele alegeri, pentru putinele locuri de parlamentar destinate milioanelor de romani care muncesc afara. Toate acestea devin inutile in conditiile blocarii prezentei la vot a romanilor care n-au vrut sa-si stabileasca domiciliul in strainatate. Partidele din Romania nu vor cu nici un chip sa cedeze aceste locuri, doua de senator si patru de deputat, celor pentru care au fost infiintate. Chiar daca se bat pe ciolanul din tara, le surade si osciorul din diaspora. Foame mare in politica romaneasca. Partidele romanesti isi vor desemna pentru colegiile din diaspora aceiasi demagogi cu care ne-au asasinat ani de zile, care plang pentru soarta romanilor din afara, dar nu misca un deget atunci cand apar probleme, cum sunt acum in Italia. Ar fi fost logic, conform noilor norme, ca cei care candideaza pentru colegiile din strainatate sa aiba domiciliul intr-o tara din colegiul respectiv, daca cei care voteaza vor fi obligati sa aiba domiciliul in strainatate.
Un argument al celor care organizeaza alegerile a fost ca putini romani au votat in strainatate pana acum. Au votat putini pentru ca nu au avut unde si nu au fost informati. Dar din cei care au votat la precedentele scrutinuri, cati aveau domiciliul in strainatate? Foarte putini. Cu noile reguli, vor vota si mai putini. Intelegem ca parerea celor plecati nu intereseaza politicienii din Romania. Atunci de ce ne mai cheama sa ne intoarcem acasa si sa muncim in Romania?  
Gasirea modalitatii de a ne permite sa votam nu este in sarcina noastra, ci a legislativului de la Bucuresti. Daca nu se va gasi o solutie, in ziua alegerilor ne vom prezenta totusi la sectiile de votare, cu pasaportul sau cartea de identitate romaneasca, si vom striga, la fel ca anul trecut, “Vrem sa votam”. Este dreptul nostru si nu avem de gand sa renuntam la el.

Potrivit lui Voronin, au fost depasite toate problemele, inclusiv cele ce tin de limba in care vor fi elaborate documentele, fiind aleasa formula „in limbile oficiale ale fiecarui stat”. ”R. Moldova este gata sa semneze cele doua documente, indiferent de ordinea in care o va dori Bucurestiul. Ramane a fi luata doar decizia politica a conducerii Romaniei”, a spus Vladimir Voronin. Conventia privind micul trafic la frontiera va fi semnata numai dupa semnarea si ratificarea Acordul privind frontiera, a reiterat presedintele de la Chisinau.
Vladimir Voronin a subliniat ca vizita ministrului roman de externe, Lazar Comanescu, a fost „una dintre cele mai rezultative si constructive vizite ale unui demnitar roman la Chisinau” din timpul mandatului sau de presedinte al Basarabiei. „Discutiile au demonstrat ca Romania si R. Moldova sunt capabile sa hotarasca problemele existente”.
Consultate de Romanian Global News, surse oficiale importante din Romania au declarat ca nu se pune problema semnarii documentelor respective care ar aduce un prejudiciu imens romanilor si interesului national.
Asta daca nu cumva ministrul de externe Lazar Comanescu nu lucreaza pentru un alt stat ostil intereselor romanesti....Cel putin asta ar putea fi interpretarea lipsei de reactie a MAE la declaratiile lui Voronin.

Sefa serviciului de presa al institutiei prezidentiale, Natalia Visan, a declarat ca motivele pentru care jurnalistul nu are acreditare nu o privesc, iar in lipsa acesteia corespondentul agentiei romanesti nu poate avea acces la eveniment.
Visan a mai spus ca Presedintia nu poate face exceptie de la regula generala, chiar daca solicitarea de acreditare a fost depusa de NewsIn de mai bine de trei luni, data fiind principialitatea cu care s-a procedat si la precedenta conferinta de bilant a presedintelui Voronin, din decembrie 2007, cand patru jurnalisti romani nu au fost lasati sa participe la eveniment pe motiv ca nu erau acreditati la MAEIE.
Anterior, serviciul de presa al Presedintiei refuzase o solicitare a agentiei pentru realizarea unui interviu cu presedintele Voronin, interviu pentru care seful statului moldovean isi daduse in principiu acordul in cadrul unei discutii cu corespondentul. Motivul acestui refuz fusese faptul ca “presedintele oricum va sustine in curand o conferinta de presa de totalizare in cadrul careia se va referi la toate problemele de actualitate".
Urmand rigorile procedurii de acreditare a jurnalistilor straini in Basarabia, publicate pe site-ul Ministerului moldovean de Externe, NewsIn a expediat prin fax, in data de 14 aprilie 2008, o solicitare de acreditare a corespondentului sau la Chisinau, Lina Grau. La data de 17 aprilie 2008, corespondentul NewsIn, care detine atat cetatenia basarabeana, cat si romana, a depus la MAE de la Chisinau setul de documente necesar acreditarii, inclusiv copia cartii de identitate romanesti, documente care i-au fost acceptate spre examinare. Dar, in pofida faptului ca termenul legal in care autoritatile moldovene ar fi trebuit sa prezinte un raspuns pe marginea acestui demers este de o luna, nici dupa trecerea a mai bine de trei luni nu a fost formulat un raspuns, fie de acceptare, fie de respingere a acreditarii.
Surse bine informate din Executivul basarabean au confirmat existenta unor avize pozitive la solicitarea de acreditare a corespondentului NewsIn din partea Serviciului de Informatii si Securitate si a Ministerului basarabean de Interne. Presedintia, potrivit surselor, ar fi fost cea care a formulat obiectii in avizul sau.
Incercarile corespondentului NewsIn de a obtine explicatii de la factorii responsabili, prin intermediul numeroaselor apeluri telefonice si al unor demersuri verbale, in legatura cu motivul tergiversarii raspunsului la solicitarea de acreditare, nu au avut succes, raspunsul fiind de obicei: "Nu avem inca un raspuns. Trebuie sa mai asteptam putin".
Mentionam ca mai multi jurnalisti straini s-au confruntat in ultimul timp cu probleme la acreditarea in Republica Moldova. Administratia de la Chisinau a refuzat prelungirea acreditarii corespondentilor agentiei internationale de stiri Reuters si a agentiei ruse ITAR-TASS. Corespondentul ROMPRES a fost acreditat dupa o perioada de asteptare de doua luni, iar prelungirea acreditarii corespondentul TVR1 a fost respinsa in prima instanta si doar dupa ce acesta a publicat o declaratie in cotidianul Timpul de la Chisinau autoritatile moldovene au revenit asupra deciziei, prelungind acreditarea jurnalistului.
O situatie similara cu cea a corespondentului NewsIn, a avut loc la 19 decembrie 2007 cand Vladimir Voronin a sustinut, in mod traditional la sfarsit de an, o conferinta de presa in fata jurnalistilor. E de mentionat insa ca Serviciul de presa al Presedintiei nu a difuzat anterior un comunicat de presa in care sa anunte despre acest eveniment. De asemenea modul de acreditare la conferinta nu a fost cunoscut.
Astfel ca la conferinta de presa a presedintelui nu au fost admisi jurnalistii de la "Radio Romania Actualitati" si "Rompres", precum si echipa de la Prima TV, cameramanul careia era din Romania, iar reporterul (Petru Terguta) din Basarabia.
Potrivit reporterului DTV si Prima TV la Chisinau, Petru Terguta, Presedintia a facut atunci invitatii nominale jurnalistilor. „Am sunat la Presedintie pentru acreditari in 2008. Ni s-a spus ca s-a renuntat la acreditari, iar pe viitor accesul in Presedintie se va face pe baza de legitimatii. Am mers la conferita si ne-am pomenit ca Serviciul de presa al Presedintiei nici nu a facut un comunicat despre conferinta. A facut invitatii nominale”, a declarat Petru Terguta pentru UNIMEDIA.
Basarabia este situata, in raportul pe 2007 al Freedom House, in categoria tarilor cu libertate ingradita a presei, intrucat ingerintele Guvernului in mass-media sunt majore. Asigurarea independentei mass-media si a libertatii de expresie figureaza, de asemenea, printre restantele importante ale Chisinaului in indeplinirea Planului de actiuni cu UE din cadrul Politicii europene de vecinatate.
Expertii locali si cei internationali semnaleaza o crestere a presiunilor din partea puterii comuniste de la Chisinau asupra presei independente si estimeaza ca aceste presiuni s-ar putea amplifica si degenera in abuzuri odata cu apropierea alegerilor din 2009.

{mosimage}In spitalul din Eboli (provincia Salerno) a fost inaugurata in 21 iulie o sectie noua, adresata exclusiv imigrantilor, Sectia de onco-dermo-venerologie si asistenta medicala pentru imigranti, informeaza Adevarul, preluat de Romanian Global News.

Inaugurarea oficiala a fost facuta de prefectul orasului, Mario Morcone. Punerea in practica a acestui proiect a fost posibila cu ajutorul Departamentului pentru drepturi civile si imigratie din cadrul Ministerului de Interne. Desi inaugurarea oficiala a avut loc de curand, sectia a fost deschisa din ianuarie 2008. Medicii au precizat ca, in decursul ultimelor sase luni, aproximativ 1.000 de extra-comunitari au vizitat Sectia de onco-dermo-venerologie pentru imigranti. Au avut loc peste 250 de interventii chirurgicale si au fost identificate peste 60 de cazuri de tumori in randul cetatenilor straini.