| Basescu: Ofiterul armatei moderne trebuie sa fie si diplomat |  |  |  |
| Bucuresti, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :331 | | Friday, 25 July 2008 | {mosimage}Presedintele Traian Basescu a declarat, vineri, la ceremonia de absolvire a noii promotii de ofiteri a Universitatii de Aparare "Carol I", ca ofiterul armatei moderne trebuie sa fie si un bun diplomat, transmite Mediafax, preluat de Romanian Global News.
seful statului a spus ca diplomatia moderna trebuie sa fie insotita de capacitatea statului de a furniza securitate.
"Pentru ca sunt in fata unor ofiteri care vor avea raspunderi mari in armata, trebuie sa va spun ca astazi diplomatia nu mai este eficienta daca nu este insotita de capacitatea de a colabora in rezolvarea problemelor de securitate. Vechiul mod de a face diplomatie este depasit", a afirmat presedintele Basescu.
El a adaugat ca aceasta capacitate de a insoti diplomatia de posibilitatea de a furniza securitate este costisitoare, insa pierderile cauzate de lipsa investitiilor in armata sunt si mai costisitoare si pot afecta imaginea armatei si siguranta nationala pe termen lung. Importanta dezvoltarii in randul ofiterilor a capacitatii de comunicare si cooperare cu civilii cat si cu reprezentantii blocurilor NATO si UE si necesitatea elaborarii uneor strategii militare eficienta care sa asigure acestea au mai fost subliniate de catre seful statului.
Problema militara este, a mai spus Basescu in cadrul ceremoniei, cu mult prea importanta in societatea contemporana pentru a nu-si gasi un corespondent in lumea politica si in societatea civila. Armata are nevoie de un mediu solidar, care sa ii inteleaga nevoile si sa ii sprijine initiativele, a mai spus Presedintele.
|
| Italia persista in incalcarea legislatiei europene si a conventiilor internationale! | | | |
| Strasbourg, Franta/ Romanian Global News | | Accesari :332 | | Friday, 25 July 2008 | {mosimage}“Pachetul privind siguranta”, adoptat miercuri, 23 iulie 2008, de Senatul Italiei, la propunerea Guvernului Berlusconi, incalca normele internationale privind discriminarea, precum si legislatia europeana in materia libertatii de miscare, declara europarlamentarul liberal Renate Weber, informeaza Prompt Media, preluat de Romanian Global News.
Printre multele modificari discutabile din punctul de vedere al felului in care autoritatile italiene inteleg sa combata imigratia ilegala (prezenta pe teritoriul statului Italian a persoanelor din spatiul extracomunitar), exista o prevedere care trebuie, fara doar si poate, sa atraga sanctiuni din partea Comisiei Europene. Articolul 11-bis, care a fost adaugat la alineatul 1 al art. 61 din Codul penal italian,precizeaza majorarea cu o treime a pedepselor aplicate "daca fapta este comisa de un subiect care se afla ilegal pe teritoriul national" [italian]. Asadar, pentru savarsirea aceleiasi infractiuni, un cetatean italian va fi sanctionat cu o anume pedeapsa, in vreme ce o persoana care se afla ilegal in Italia va avea pedeapsa majorata cu o treime, indiferent de tara din care provine, din afara UE sau dintr-un stat membru al Uniunii, in conditiile in care insasi ilegalitatea sederii sale este considerata infractiune si se sanctioneaza cu inchisoarea .Aceasta masura este evident discriminatorie, pentru ca ea are in vedere alte aspecte decat conduita efectiva a faptuitorului. Principiile dreptului penal sunt clare in aceasta privinta: agravantele pot fi luate in considerare si sanctionate atunci cand circumstantele comiterii faptei sunt imputabile persoanei care o savarseste. Dar cand insasi ilegalitatea sederii este infractiune si se pedepseste, a o considera si agravanta a unei fapte penale este discriminatoriu, pentru ca ea se fundamenteaza exclusiv pe cetatenia persoanei in cauza. Noua lege penala italiana este o violare evidenta a Conventiei internationale cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala. Se incalca, de asemenea, mai multe articole ale Tratatului Uniunii Europene1 si ale Tratatului Comunitatilor Europene2.
In acelasi timp, noua lege reprezinta si o violare a Directivei 38/2004 privind libertatea de miscare in spatiul Uniunii Europene, pentru ca orice cetatean european, care are dreptul sa se afle pe teritoriul unui stat membru, se poate regasi la un moment dat intr-o situatie care nu e considerata legala de autoritatile italiene, fie si pentru o scurta perioada de timp; iar daca savarseste in acel interval o fapta penala, fie si din neglijenta, va fi pedepsit cu o treime mai mult! Este momentul ca masurile care s-au lasat mult asteptate din partea Comisiei Europene sa fie puse in practica, iar legislatia italiana sa fie supusa judecatii Curtii Europene de Justitie.
|
| ICR Paris in Festivalul OFF de la la Avignon | | | |
| Paris, Franta/ Romanian Global News | | Accesari :318 | | Friday, 25 July 2008 | {mosimage}Spectacolul Exodul de Benjamin Fondane va figura in sectiunea OFF a pretiogiosului festival de teatru de la Avignon, cu sprijinul ICR Paris, transmite Romanian Global News.
Regizat de Yves Sauton, produs si coordonat de Eric Freedman, presedintele Societatii de Studii Fondane, Exodul va fi prezentat de compania Theatre de la Mouvance la Ateliers d’Amphoux din Avignon, intre 22 iulie si 22 august.
Benjamin Fondane (1898-1944), poet, filosof si eseist roman care si-a scris operele fundamentale in limba franceza, a murit la Auschwitz in 1944. Exodul este poemul nesfarsitului exil al acestui spirit liber. Din 2006 ICR Paris a instituit premiul anual de literatura francofona Benjamin Fondane.
|
| Serviciile sociale pentru romanii din Spania se imbunatatesc | | | |
| Madrid, Spania/ Romanian Global News | | Accesari :314 | | Friday, 25 July 2008 | {mosimage}Romanii care muncesc in Spania si familiile lor vor beneficia de servicii sociale mai bune incepand cu data de 21 august, informeaza Adevarul, preluat de Romanian Global News.
La inceputul acestei saptamani, secretarul de stat al Ministerului de Externe Roman, Raduta Matache, si ambasadorul Spaniei la Bucuresti, Juan Pablo Garcia Berdoy, au ratificat acordul din 2006, semnat intre cele doua tari.
Potrivit noii reglementari, toate persoanele care au platit la asigurarile sociale dintr-unul sau din ambele state, precum si membrii familiilor acestora, vor beneficia de asistenta in caz de boala, maternitate, accidente de munca, somaj, pensie si deces.
Spania si Romania au semnat acordul pentru a facilita libera circulatie a muncitorilor din cele doua tari. Pana in prezent, beneficiau de servicii sociale in afara tarii numai functionarii publici, diplomatii, personalul companiilor de transport international si marinarii.
|
| Kommersant Plus: regiunea tranistreana se pregateste sa participe la alegerile din 2009 | | | |
| Tiraspol, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :367 | | Friday, 25 July 2008 | {mosimage}Recent ziarul “Kommersant Plus”, a publicat un articol in care lasa sa se inteleaga ca alegerile parlamentare din 2009 din Basarabia ar urma sa se desfasoare si cu participarea electoratului din regiunea transnistreana, informeaza Unimedia, preluat de Romanian Global News.
Unul dintre argumentele invocate de aceasta publicatie este declaratia ministrului Reintegrarii de la Chisinau, Vasile Sova, care a admis ca, urmare a intelegerilor dintre parti, Transnistriei ar putea sa i se ofere un anumit numar de locuri in Legislativul de la Chisinau. De asemenea publicatia “Komersant Plus” face cunoscuta existenta unei noi formatiuni in regiunea separatista, care ar avea menirea sa acumuleze cat mai multe voturi ale electoratului transnistrean. Este vorba de Partidul Moldova Unita, condus de Ana Tcaci.
Dupa cum informeaza cotidianul Flux, un alt argument vehiculat de jurnalistii de la „Kommersant Plus” in sustinerea ideii ca alegerile din 2009 vor avea loc si pe malul stang al Nistrului este faptul ca parlamentarii moldoveni au plecat in vacanta cu 15 zile mai devreme ca de obicei pentru ca, reveniti din vacanta tot cu 15 zile mai devreme, sa reuseasca, in perioada septembrie-octombrie, sa modifice Codul Electoral in vederea asigurarii participarii transnistrenilor la alegerile parlamentare, care ar urma sa aiba loc in luna mai 2009.
Tot aici, cei de la „Kommersant Plus” mai amintesc si preconizata intrevedere dintre liderul separatist Igor Smirnov cu presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, in cadrul careia Moscova va prezenta punctul sau de vedere privind solutionarea conflictului transnistrean si privind antrenarea in acest proces a „politicienilor” transnistreni. Ziarul separatistilor de la Tiraspol mai precizeaza ca din acest rationament a fost demis si asa-zisul ministru transnistrean de externe, Valeri Litkai, care, pana in prezent, a avut rolul de a torpila negocierile cu autoritatile de la Chisinau si care nu poate fi „reprogramat” ca in timp scurt sa actioneze in sens invers. Deci, „Kommersant Plus” admite ca pana la alegerile din 2009, Chisinaul ar putea sa ajunga la intelegere cu Moscova privind solutionarea problemei transnistrene si ca la acest scrutin ar putea sa participe electoratul din Transnistria.
In acelasi articol „Kommersant Plus” il scoate la rampa pe liderul unei formatiuni politice pe care, se pare ca mizeaza autoritatile separatiste de la Tiraspol in eventualitatea desfasurarii alegerilor din 2009 pe ambele maluri ale Nistrului. Este vorba de Ana Tcaci si despre formatiunea ei politica - „Moldova Unita” Potrivit cotidianului “Flux” titulatura formatiunii o imita pe cea a partidului puterii din Federatia Rusa - (Rusia Unita), la fel cum in regiunea autonoma gagauza exista „Edinnaia Gagauzia”. Aceeasi sursa precizeaza ca Ana Tcaci face parte din anturajul ex-presedintelui Republicii Moldova, Petru Lucinschi.
|
| Patriarhia Moscovei intre ignoranta si perfidie imperiala (ll) | | | |
| Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :426 | | Friday, 25 July 2008 |
{mosimage}Interviu cu deputatul basarabean, Vlad Cubreacov
- Domnule Cubreacov, discutam despre Declaratia Patriarhiei Moscovei din 26 martie 2008. Sa revenim la aspectele istorice ale problemei. Deci, ce sustine Patriarhia Moscovei pe plan istoric
Stramosii nostri, ai romanilor, sunt crestinati inca din epoca apostolica, dinainte chiar de intemeierea Constantinopolului sau cu vreo 8-9 secole inaintea crestinarii rusilor kieveni.
Primele incercari de argumentare istorica apar in paragraful 16 din cele 91 ale Declaratiei. Voi incepe prin a le da dreptate autorilor Declaratiei atunci cand vin cu unele precizari deosebit de utile si instructive pentru noi. Exista cateva paragrafe in Declaratia Patriarhiei Moscovei care, oricat ar parea de paradoxal, corespund adevarului istoric, aceste paragrafe insa constituie exceptii rare printre cele 91, cate cuprinde documentul analizat. Probabil ca doar perioada istorica prea indepartata a determinat eliminarea notei polemice din aceste cateva paragrafe vrednice de luat in seama. Mai intai, Patriarhia Moscovei arata ca stramosii romanilor au primit crestinismul de expresie latina de la Roma si nu pe cel de expresie greaca de la Constantinopol, ceea ce este adevarat. Citez: „§ 18. Este cunoscut ca samanta crestinismului a ajuns in vaile Dunarii odata cu colonistii romani din secolele IIII. Despre acesta ne marturiseste Tertullian in tratatul „Contra iudeilor”, pomenindu-i pe „dacii convertiti la crestinism”.
Despre acelasi lucru vorbesc si mormintele martirilor crestini care s-au savarsit in timpul domniei imparatilor Traian (98-117) si Diocletian (284-305). § 19. Provincia Dacia, cuprinzand si zona pontica a interfluviului pruto-nistrean (doar partial situata pe teritoriul actualei Republici Moldova), facea parte din regiunea Illirica, de aceea episcopii ei s-au aflat pana in secolul V sub obladuirea arhiepiscopului de Sirmium supus jurisdictiei Romei. Dupa distrugerea Sirmiumului de catre huni, regiunea bisericeasca Dacia a intrat sub obladuirea arhiepiscopului de Salonic supus cand Romei, cand Constantinopolului. Odata cu infiintarea in secolul VI de catre imparatul Iustinian I in orasul sau natal – Iusiniana prima – a unui centru administrativ-bisericesc, acestuia i-a fost supusa si Dacia alaturi de alte cateva provincii. § 20. Abia in secolul VIII Biserica Daciei a fost pusa de catre imparatul Leon Isaurianul sub deplina jurisdictie a Constantinopolului. Insa regiunea pontica a interfluviului pruto-nistrean, incepand cu secolul IV, nu mai facea parte administrativ din Dacia. § 21. Opinia oficiala a Bisericii Romane in aceasta chestiune a fost formulata astfel in unul din actele ei sinodale din anul 1882: „Romanii au primit invatatura crestina si botezul, precum si pe primii lor episcopi nu de la Constantinopol. Increstinarea romanilor este mai veche chiar decat Constantinopolul. Tara romaneasca a avut de la bun inceput o Biserica neatarnata, si doar catre sfarsitul secolului XIV Constantinopolul face prima incercare de a supune principatele romane jurisdictiei sale” (traducerea pasajului si retroversiunea ultimului citat ne apartine – n.n.). Ce trebuie sa intelegem din aceste 4 paragrafe ale Declaratiei ruse? Primo: Stramosii nostri, ai romanilor, inclusiv cei din intreaga Moldova istorica, adica si din „regiunea pontica a interfluviului pruto-nistrean”, - noi am adauga si a intrefluviului bugo-nistrean, intre Marea Neagra si limesul roman, dar si de dincolo de ea – sunt crestinati inca din epoca apostolica, dinainte chiar de intemeierea Constantinopolului sau cu vreo 8-9 secole inaintea crestinarii rusilor kieveni. O traditie crestineasca straromana de opt-noua sute de ani pana la crestinarea primului stramos al rusilor de azi inseamna enorm, si anuleaza in sine orice pretentie de dominatie bisericeasca rusa asupra neamului nostru. Secundo: Argumentele invocate in 1882 de catre inaintasii nostri in fata Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol in favoarea neatarnarii administrative si autocefaliei bisericesti a romanilor sunt astazi valabile si in fata Patriarhiei Moscovei, care doreste sa stapaneasca administrativ peste o parte a neamului romanesc, care isi are propria Biserica, autocefala, de origine apostolica, cu vechime venerabila si continuitate in spatiul de etnogeneza al neamului pe care il pastoreste. Tertio: Patriarhia Moscovei poate sa spuna uneori, intamplator sau nu, si adevarul.
-Sa vedem cat adevar se cuprinde in alte paragrafe ale Declaratiei moscovite...
- Mai departe vin abordarile speculative, cu sau fara temei istoric. Adevarul e ca Patriarhia Moscovei nu e suficient de sigura in ceea ce afirma. Haideti sa citim mai departe: „§ 22. Cat priveste restul teritoriului dintre Prut si Nistru (vedeti cum este substituita notiunea de Moldova cu teritoriul dintre Prut si Nistru? – n.n.), populat la inceputurile erei crestine de geto-daci si de urmasii scitilor, acesta nu a facut parte niciodata din nici una dintre provinciile Imperiului Roman si a fost supusa unei minime inrauriri romane”. Si indata macazul este schimbat: „Cu toate acestea putem presupune ca prima vestire despre Hristos a ajuns, din Dacia, in secolele I-III si in aceste locuri”.
- Ce vrea sa spuna, de fapt, Patriarhia Moscovei in acest paragraf?
- Vorbind de perioada antica si a primului mileniu in general, Patriarhia Moscovei decupeaza dintr-o data „teritoriul dintre Prut si Nistru” (nu invers, dintre Nistru si Prut, din perspectiva rusa normala, tinand cont de geografie) din spatiul etnogenetic al poporului roman. Acest fapt vine dintr-o permanenta nevoie a rusilor de justificare in fata romanilor moldoveni, vine din obsesia ruseasca pe care eu o numesc OBSESIA 1812 si despre care merita sa vorbim separat cu alta ocazie. Revenind la epoca antica, trebuie sa aratam ca nu a existat distinct nici un fel de entitate politica, administrativa sau de alt ordin care sa coincida cu jumatatea Principatului romanesc al Moldovei ocupata de Rusia in 1812, ca sa putem vorbi asemeni celor de la Patriarhia Moscovei despre „teritoriul dintre Prut si Nistru” cu referire la primul mileniu si la epoca de formare a poporului roman mai cu seama. Cat priveste insa prezenta romana in sudul Basarabiei si al Transnistriei, trebuie sa spunem ca aceasta se confirma prin limesul roman marcat de fortificatiile de pamant numite Valuri. Primul este Valul lui Traian, care strabate Basarabia de la Leova pana la Copanca, Stefan Voda si mai departe in Transnistria, iar al doilea este Valul lui Traian de la Vadul lui Isac, Cahul pana la lacul Sasac, mai jos de Tatarbunar. In Transnistria, limesul roman era marcat de un alt Val al lui Traian, ale carui vestigii se intind pe linia actualelor localitati Ustie-Kulcievti-Iaromirka-Satanov-Skalat. Se mai stie ca asa-numitele „frontiere invizibile” ale Imperiului Roman permiteau controlul populatiilor invecinate, inclusiv al dacilor liberi din spatiul Moldovei si Transnistriei, ceea ce a favorizat sinteza daco-romana si in aceste regiuni. Istoricii ucraineni arata ca mai multe cohorte ale militarilor romani au fost prezente cel putin in zona unor localitati ca Borscev, Kamenet si Zalescikov, nemaivorbind de prezenta romana de pe litoralul basarabean si transnistrean al Marii Negre.
Crestinismul a prins radacina in regiunile noastre, intr-un proces lent dar organic de crestinare de jos in sus, nu invers cum a fost cazul tuturor slavilor sau al maghiarilor
- Patriarhia Moscovei sugereaza, de asemenea, ca poporul nostru se putea forma strict in limitele administrative ale provinciilor romane...
- Ceea ce este fals, pentru ca influentele romane au fost puternice in Dacia si pana la razboiul daco-roman din 105-106, iar alte teritorii locuite astazi de romani si populate in trecut de daco-geti sau traci, in general, atat la sud, cat si la nord de Dunare, au facut parte administrativ din alte provincii romane decat Dacia. Daca aruncam o privire asupra hartii Imperiului Roman, observam ca vatra de formare a poporului roman a fost cuprinsa, pe langa provincia Dacia, si de provinciile Moesia Superior si Moesia Inferior, cucerite de Roma inaintea Daciei. Sudul Basarabiei si al Transnistriei faceau parte din Moesia Inferior. Marea greseala a Patriarhiei Moscovei este ca, obisnuita, in general, sa vorbeasca mai mult de granite si teritorii decat despre oameni, scapa din atentie un detaliu important, dar nesemnificativ doar la prima vedere. Si anume ca Dacia a fost ultima provincie cucerita de Roma, in anul 106 sub imparatul Traian, si prima provincie pierduta de Roma, in anul 275 sub imparatul Aurelian, deci reprezinta un spatiu in care prezenta administrativa romana a fost cea mai scurta ca durata comparativ cu oricare alta parte a Imperiului Roman. In plus, perioada celor 169 de ani de administratie romana in Dacia coincide cu perioada persecutiilor impotriva crestinilor. Si totusi, in pofida acestor doua fapte crestinismul a prins radacina in regiunile noastre, intr-un proces lent, dar organic de crestinare de jos in sus, nu invers, cum a fost cazul tuturor slavilor sau al maghiarilor.
Romanii sunt singurul popor din Europa care au temeiuri serioase sa sustina ca unul din factorii spirituali ai etnogenezei lor a fost crestinismul, acest factor determinand caracterul poporului nostru, distinct de toti barbarii care ne-au invadat, printre acestia fiind si slavii
- Unii vorbesc despre asemanarea in acest sens a romanilor cu evreii, care, daca isi pierd credinta isi pierd si nationalitatea, pentru ca intre aceste doua titluri de identitate exista o legatura organica. Sa revenim insa la firul istoric...
- Perioada romanizarii peninsulei Balcanice si a Daciei se suprapune in mare parte cu cea a raspandirii crestinismului. Romanii sunt singurul popor din Europa care au temeiuri serioase sa sustina ca unul din factorii spirituali ai etnogenezei lor a fost crestinismul, acest factor determinand caracterul poporului nostru, distinct de toti barbarii care ne-au invadat, printre acestia fiind si slavii. Crestinismul a fixat si consolidat mentalitatea romanica a neamului nostru. In lume exista putine popoare care au factorul religios ca factor etnogenetic. Romanitatea si crestinismul nostru sunt atat de intim si strans legate intre ele, incat vechimea si continuitatea noastra ca neam se sprijina de la inceput si pana acum mai cu seama si intai de toate pe crestinism. Ca neam ne-am nascut crestini, iar ca romani nu avem o istorie precrestina, cum au alte neamuri, printre care si rusii. Exista probe suficiente, de natura arheologica, agiografica, paleografica, filologica si chiar scripturistica care ne permit sa afirmam aceasta. Cum civilizatia romana si limba latina patrunsesera in Dacia, iesita de sub controlul Romei in anul 275, foarte multi dintre crestinii persecutati salbatic s-au indreptat din toate colturile Imperiului catre Dacia pentru a scapa de prigoana. Chiar daca acesti crestini erau foarte diferiti ca origine etnica si limba materna, singura limba in care puteau comunica inde ei si cu populatia locala era latina populara, un fel de lingua franca a epocii respective si inca mult dupa aceea, pana cand aceasta latina carpato-balcanica se va individualiza catre ceea ce numim limba straromana sau romana timpurie. Asa se explica paradoxul ca romanizarea Daciei s-a intensificat si nu a scazut odata cu retragerea administratiei romane, cum isi inchipuie Patriarhia Moscovei, iar fermentul crestin si-a accelerat efectele in plamadirea aluatului din care suntem facuti ca neam.
- Bine, dar Patriarhia Moscovei nu are fermitatea sa nege patrunderea crestinismului in zona dacilor liberi chiar de la inceput...
- Presupunerea Patriarhiei Moscovei ca „prima vestire despre Hristos a ajuns, din Dacia, in secolele I-III si in aceste locuri” este valabila, cu precizarea ca vestirea crestinismului a venit la dacii si getii liberi nu doar din provincia romana Dacia, dar si din alte provincii ale tracilor romanizati sau in proces de romanizare, cum am aratat mai sus. Un alt detaliu pe care il putem aduce in atentie este ca, in general, prima vestire a Evangheliei in Europa a fost facuta de Sfantul Apostol Pavel, singurul cetatean roman dintre Apostoli, si ca aceasta vestire s-a facut anume in limba latina, in anul 51 dupa Hristos, in Peninsula Balcanica, in provincia romana Macedonia din spatiul tracic romanizat, iar localitatea acestei prime vestiri se numeste Veria, astazi un orasel aroman de langa Tesalonic. Aceasta vestire s-a produs in timpul celei de a doua calatorii misionare a Apostolului Neamurilor, cum este numit adesea Sfantul Pavel, dupa decizia primului sinod apostolic din anul 50, de la Ierusalim, sinod care a eliberat crestinismul de servitutea legii mozaice si a asigurat propovaduirea sa universala. Dupa Veria, unde a fost intemeiata prima biserica crestina din Europa, au urmat Tesalonicul si Filipi. Pentru orice minte ruseasca in care este adanc fixat un an concret, si anume 988, ca moment al crestinarii poporului sau este greu sa inteleaga etnogeneza noastra si sa o raporteze la o alta geografie decat cea reflectata de hartile militare intocmite la Moscova, iar dupa caz si la Petersburg.
Vatra de formare si afirmare a neamului nostru ca neam crestin de limba latina este foarte vasta – de la Marea Adriatica la Marea Neagra, din Muntii Carpati pana in Macedonia, Pind si Tesalia - si nu corespunde limitelor administrative mai vechi sau mai noi de care se leaga absolut desuet Patriarhia Moscovei, pentru a-si justifica stapanirea peste romanii ortodocsi din jumatatea instrainata a Moldovei
- Veria este astazi in Grecia si se numeste oficial Beroia, pare-mi-se, dupa o forma adaptata fonetic la particularitatile limbii grecesti, chiar daca localitatea, resedinta mitropolitana, este populata de aromani...
- Intr-adevar. Veria este primul punct care nu trebuie sa lipseasca de pe nici o harta istorica a crestinismului de limba latina, in general, si a celui de limba romana, in particular. Ca sa sarim putin peste timp, se cuvine sa aratam ca rar dintre noi cine cunoaste, iar autorii Declaratiei Patriarhiei Moscovei ma indoiesc sa fi stiut vreodata, ca primele formatiuni statale romanesti atestate istoric si bine conturate nu sunt Muntenia si Moldova si nici principatele intracarpatice gasite de maghiari la venirea lor, ci niste principate sau ducate romanesti din sudul Dunarii, din peninsula Balcanica. Cronicarii bizantini atesta existenta unor formatiuni prestatale si statale romanesti numite Romanii. Cea mai importanta dintre aceste Romanii din Peninsula Balcanica este atestata intre anii 980 si 1259 chiar in locurile de propovaduire ale Sfantului Apostol Pavel, cuprinzand si Veria. Aceste Vlahii au existat sute de ani inainte de a fi mentionate in cronici. Bizantinii ii spuneau Elladi Vlahia, Megali Vlahia sau pur si simplu Vlahia, adica Tara a Romanilor, pe care o vedeau distincta de ceea ce, in general, se numea „regiones Graecorum” sau partile grecesti. Dupa cum ne marturiseste chiar un important cercetator rus, si anume academicianul Evgheni Evsignevici Golubinski (1834 - 1912) in lucrarea sa „Ocerk istorii Pravoslavnah Terkvei” („Schita a istoriei Bisericilor Ortodoxe”), aparuta la Moscova in anul 1871, documentul imparatului Vasile al II-lea Bulgaricidul din anul 1019 privind drepturile Arhiepiscopiei de Orhida atesta includerea acestei Romanii Mari (Megali Vlahia) in jurisdictia respectivei eparhii. O mentiune anterioara a romanilor, din 980, ii apartine, de asemenea, imparatului Vasile al II-lea Bulgaricidul si este cuprinsa intr-un decret imperial cu privire la Vlahiile balcanice. Se mai stie bunaoara si faptul ca multe dintre satele romanesti din nordul Traciei, conduse de celnici, au fost inchinate, in perioade diferite, manastirilor din Muntele Athos, dovada fiind mai multe documente si cronici bizantine. A devenit un loc comun sa mentionam expresia straromana Torna, torna, fratre! atestata de cronicile bizantine ca fiind rostita in 587, „in limba parinteasca”, de catre un soldat in timpul unei incursiuni contra avarilor din muntii Haemus (Balcani). Aceste cateva simple exemple ne dovedesc ca vatra de formare si afirmare a neamului nostru ca neam crestin de limba latina este foarte vasta – de la Marea Adriatica la Marea Neagra, din Muntii Carpati pana in Macedonia, Pind si Tesalia - si nu corespunde limitelor administrative mai vechi sau mai noi de care se leaga absolut desuet Patriarhia Moscovei, pentru a-si justifica stapanirea peste romanii ortodocsi din jumatatea instrainata a Moldovei.
Ilustrarea vietii crestine neintrerupte pe teritoriul nostru etnogenetic probeaza ca romanii nu s-au retras niciodata din istorie si ca organizatoric comunitatea sateascasi parohia crestina au asigurat continuitatea etnicasi au fost autoritatea care a tinut locul statului, pana la constituirea acestuia
- Se cunoaste ca in sudul Basarabiei si Dobrogea - fosta Scytia Minor - Cuvantul Evangheliei a fost propovaduit, chiar in a doua jumatate a secolului I, de catre Sfantul Apostol Andrei...
- Asa este. Unii cercetatori arata ca si un alt discipol si urmas al Sfantului Apostol Andrei, si anume Filip, dintre cei 70, de asemenea a predicat Cuvantul Evangheliei in partile noastre. Samanta crestinismului nu a intarziat sa dea rod pe acest sol misionat de la bun inceput. Si ne stau dovada cateva lucruri: marturiile scrise ale timpului sau cele ulterioare, traditia populara, terminologia noastra crestina de baza, martirologiile din perioada marii persecutii sub imparatul Diocletian (284-305), vestigiile paleocrestine si ruinele multiplelor bazilici, precum si formele de organizare bisericeasca din primele secole ale crestinismului din aceasta parte a spatiului nostru etnogenetic. Chiar din timpul perioadei romane in aceasta regiune existau centre episcopale conduse de ierarhi de limba latina si un cler destul de numeros. Astfel, episcopia Tomisului (Constanta) fusese infiintata inca in ultima parte a secolului III, avand jurisdictie canonica pe ambele maluri ale Dunarii, iar in secolul V devenise arhiepiscopie autocefala si mitropolie constituita din 14 episcopii cu o intensa activitate misionara in limba latina, mai ales la nord de Dunare, inclusiv in Basarabia. Multi dintre conducatorii acestor episcopii sunt cunoscuti cu numele si au participat la unele dintre Sinoadele ecumenice, pe cand rusii inca nu cunoscusera civilizatia si nici botezul crestin, iar Moscova nu exista pe fata pamantului. In alta zona importanta pentru etnogeneza romaneasca, la sud de Dunare, au existat viata bisericeasca straromana si romaneasca bine organizata, existand alte 15 episcopii atat in sudul, cat si in nordul Dunarii, in Banat, Transilvania si Timoc. Din nucleele solide ale crestinismului de expresie latina din regiunea Dunarii de Jos, din provinciile romane Scitia Mica, Mesia Superioara, Mesia Inferioara, dar si din Dacia Felix, crestinismul de limba latina a iradiat in restul teritoriului dacic necuprins de Imperiul Roman. Orice urma crestina din spatiul nostru etnogenetic datata cu primul mileniu poate fi atribuita doar romanilor autohtoni si probeaza continuitatea neamului nostru, combatand concomitent si diversele teorii straine ale vacuumului istoric, ale mileniului negru sau ale anexarii unor teritorii, cum e si cazul rasluirii Basarabiei la 1812. Ilustrarea vietii crestine neintrerupte pe teritoriul nostru etnogenetic probeaza ca romanii nu s-au retras niciodata din istorie si ca organizatoric comunitatea sateasca si parohia crestina au asigurat continuitatea etnica si au fost autoritatea care a tinut locul statului, pana la constituirea acestuia. Doar vremurile neasezate din cauza multiplelor puhoaie de straini care au invadat succesiv spatiul nostru nu a permis transmiterea unor marturii scrise, adica indirecte despre continuitatea noastra de neam si credinta. Dar probele directe, printre care intai de toate limba romana si traditia populara, ni le ofera din plin.
- Putem admite ca populatia traco-daco-romana crestinata a favorizat si crestinarea altor popoare?
- Romanii ca neam nascut crestin a pregatit terenul pentru increstinarea mai multor popoare barbare stabilite la sud sau la nord de Dunare in urma mai multor invazii. Dintre cei care nu s-au topit in masa etnica straromana si romaneasca trebuie sa-i amintim pe gotii, care se crestineaza in zona sudului Moldovei si nord-estului Munteniei sub episcopul Ulfila, dar si pe slavi, maghiari. Patriarhia Moscovei sustine in paragraful 23 al Declaratiei sale ca „In perioada dintre secolele IV si X in etnogeneza interfluviului (sic! Aceasta obsesie imperiala de a vedea teritorii si nu oameni, si inca teritorii configurate dupa criteriul anexarii din 1812! – n.n.) pruto-nistrean participarea de baza au avut-o triburile pagane ale slavilor, germanicilor, hunilor si avarilor. Ca urmare, urmele timpurii ale crestinismului au fost aproape sterse in aceasta regiune.” Afirmatia ca romanii dintre Prut si Nistru ar proveni de la slavi, germanici, huni si avari ar fi doar amuzanta, daca nu ar fi aberanta. Iar ideea evaporarii crestinismului este la fel de aberanta si ascunde intentia Patriarhiei Moscovei de a nega continuitatea noastra de neam si credinta. Este adevarat, ca autorii declaratiei isi iau o minima doza de prudenta si, ca in poanta cu crocodilii care zboara, dar la inaltimi totusi mai mici, folosesc adverbul „aproape”. Autorii Declaratiei recurg la ideea de „stergere” a urmelor crestine la romani pentru ca au nevoie sa sara peste timp, pana in zorii infiintarii Principatului romanesc al Moldovei, ca, iarasi prin metoda speculativa, sa pretinda drepturi de jurisdictie canonica pentru Patriarhia Moscovei asupra intregii Moldove. Si asta din cauza faptului ca Patriarhia Moscovei are nevoie sa sugereze ca ar fi fost un factor crestin civilizator in raport cu noi. Gandindu-ma la o perioada cu mult mai tarzie, imi vin in memorie viersurile lui Puskin, care, dintr-un reflex imperialist, identifica Basarabia cu o pustietate: „Cu lira nordica dand glas pustietatii, am poposit aci”.
Ce s-a intamplat pe plan bisericesc in momentul organizarii Principatului Moldovei ca stat?
- Principatul Romanesc al Moldovei s-a inchegat intr-un spatiu care fusese supus invaziilor repetate. Navalitorii, printre care Patriarhia Moscovei uita sa-i mentioneze pe bulgari, unguri, pecenegi, uzi si cumani, au avut un impact minor asupra fizionomiei spirituale si a identitatii romanilor, intrucat in secolul VIII, etnogeneza romanilor practic se incheiase.
Din secolul VIII crestinii romani din spatiul nostru etnogenetic au fost trecuti din jurisdictia Romei vechi in cea a Romei noi, adica a Constantinopolului. Istoriografia secolelor VIII-XII nu este foarte generoasa in a ne oferi date despre organizarea bisericeasca a romanilor, dar exista suficiente temeiuri sa sustinem ca jurisdictia Patriarhiei de Consntantinopol a fost exercitata neintrerupt asupra crestinilor romani de la nord si de la sud de Dunare. Documentele din Arhivele catolice de la Roma mentioneaza in anul 1234 existenta la sud si la rasarit de muntii Carpati a unor episcopi romani de rit ortodox, fara a preciza vechimea lor, care putem presupune ca era destul de mare. Ceea ce stim sigur e ca jurisdictia canonica in acest spatiu ii apartinea Patriarhiei de Constantinopol. In paragraful 24 al Declaratiei sale, Patriarhia Moscovei afirma ca „In secolele XII-XIII de la Nistru pana la Dunare si Siret s-au aflat sub controlul knezatului Halici, parte a Rusiei. In acea perioada asupra respectivului teritoriu se raspandea in mod firesc jurisdictia Bisericii Ruse, care se afla atunci in componenta Patriarhiei de Constantinopol.” Vai cata viclenie, de care doar Patriarhia Moscovei e capabila, pentru a justifica raptul canonic din 1812!
- Intr-adevar, suna cam ciudat acest citat... Sa ne lamurim asupra lui...
- Patriarhia Moscovei pune totusi putina prudenta si de aceasta data in afirmatiile ei vadit mincinoase si vorbeste doar de „controlul knezatului Halici, parte a Rusiei”, nu de o administrare directa, pentru ca principatul de Halici, cuprinzand populatie slava, dar si romaneasca intr-o proportie considerabila, nu a inglobat teritoriul Moldovei si nu exista nici un fel de dovezi care sa confirme „jurisdictia Bisericii Ruse” asupra Moldovei macar din simplul fapt ca o „Biserica Rusa” cu jurisdictie proprie nu exista inca. De aceea autorii Declaratiei vin indata cu precizarea prudenta „care se afla atunci in componenta Patriarhiei de Constantinopol”. Problema e ca „Biserica Rusa”, inexistenta la acea vreme ca entitate distincta, era reprezentata de mitropolia Kievului, egala, separata si deosebita de mitropolia de Halici, ambele mitropolii fiind subordonate direct Patriarhiei de Constantinopol. Patriarhia Moscovei continua: „In secolul XV interfluviul pruto-nistrean devine parte a Principatului Moldovei. Catre acea vreme moldovenii aveau deja Biserica lor. Primii episcopi al Bisericii Moldovei – Iosif si Meletie – au fost hirotoniti in 1371 (sau 1373), la cererea domnitorului Latcu, de catre mitropolitul Antonie de Halici. In anul 1387, cu binecuvantarea mitropolitului Antonie, succesorul lui Latco, domnitorul Petru I Musat l-a desemnat pe episcopul Iosif drept cap al Bisericii Moldovei”. Singurul lucru care este adevarat in acest paragraf (25) este hirotonirea de catre mitropolitul de Halici a celor doi episcopi romani, contrar dispozitiilor si vointei Bisericii Mame, Patriarhia de Constantinopol. Exista documente care atesta faptul ca cei doi episcopi, ca si intregul cler si popor de sub ascultarea lor doar din Tara de Sus, deci din partea de nord a Moldovei numita atunci de greci si Rusovlahia, adica Tara romaneasca de langa rusi, au fost anatemizati, pentru nesupunere si neascultare, de catre Patriarhul de Constantinopol Antonie al IV-lea, ca urmare a acuzatiilor mitropolitului legitim al Tarii de Jos, numita atunci de greci si Maurovlahia, adica Tara romaneasca neagra, adica de la nord de Muntenia (Ungrovlahia) sau din nordul Marii Negre, intrucat grecii, ca si alte popoare, foloseau culorile pentru desemnarea punctelor cardinale. Acel mitropolit legitim al Maurovlahiei se numea Ieremia si era hirotonit la Constantinopol special pentru Moldova pontica pana in cursul mijlociu al Nistrului, ceea ce acoperea circa 2/3 din spatiul carpato-nistrean. Predecesorul lui Ieremia in scaunul Maurovlahiei a fost mitropolitul Teodosie. Putina lume stie ca in Moldova au existat mult timp doua mitropolii si ca din cauza acestui fapt s-a iscat un mare litigiu cu Patriarhia din Constantinopol. Mitropolia de Halici, controlata de regii Poloniei, din care kenzatul Halici facea parte, a profitat de acest conflict. Dupa unirea celor doua mitropolii din cuprinsul Moldovei, tara a inceput sa fie numita de Patriarhia de Constantinopol Moldovlahia, adica Tara romaneasca a Moldovei. Pentru a intelege mai bine cele intamplate, trebuie sa tinem cont ca la acea vreme, Patriarhia ecumenica dorea integrarea mitropoliei de Halici in mitropolia Maurovlahiei, pentru a evita presiunile facute de regele Vladislav Jagello al Poloniei de a-l confirma ca mitropolit de Halici pe un oarecare episcop Ioan de Lutk, obedient intereselor polone. Aceste intentii consunau cu dorinta mitropolitului de Kiev, Ciprian, de a desfiinta mitropolia de Halici, in general, si de a-i anexa teritoriul populat atat de slavi, cat si de romani. Deci, contextul politic, presiunile polone, necesitatea afirmarii Moldovei ca stat si interesele Kievului au fost factori nelipsiti in aceasta ecuatie pe marginea careia speculeaza acum Patriarhia Moscovei.
Este foarte interesant ceea ce spuneti...
- E nevoie sa precizam ca mitropolia de Halici fusese reactivata de Patriarhia Ecumenica in anul 1370 ca urmare a cererii regelui Kazimir al III-lea al Poloniei, care, stiind ca in cuprinsul Galitiei exista o numeroasa populatie romaneasca, urmarea folosirea Ortodoxiei pentru extinderea controlului polonez asupra Moldovei. Primul mitropolit al reactivatei mitropolii de Halici a fost acest Antonie, despre care ne vorbeste acum Patriarhia Moscovei. Toti medievalistii romani, dar si cei rusi sunt unanimi in parerea ca nu exista nici o acoperire documentara care sa ateste vreo episcopie dintre Carpati si Nistru ca sufragana a mitropoliei de Halici. Hirotonirea ca episcopi pentru Tara de Sus a romanilor Iosif si Meletie nu confirma decat faptul ca Domnii Tarii de Sus, antrenati apropo si in proiecte de legitimare catolica a tarii, prin infiintarea unei episcopii catolice in capitala Siret, urmareau scopuri politice, printre care cel de capatai era emanciparea si consolidarea Moldovei de Sus ca formatiune statala romaneasca.
- Avem de a face cu un adevarat diferend geopolitic si geospiritual, daca tinem cont ca Principatul Moldovei este cronologic ultimul stat nascut in Europa orientala a evului mediu.
- Pentru a intelege mai bine esenta acestui diferend geospolitic si geospiritual, va invit sa vedem ce le scria celor doi episcopi din Tara de Sus, Iosif si Meletie, la 3 mai 1395, Patriarhul Antonie al IV-lea al Constantinopolului, care era si Patriarhul mitropolitului de Halici: „Voi, episcopilor mincinosi din Rusovlahia (Tara de Sus – n.n.), tu Iosif si tu Meletie. Stiti bine ca smerenia noastra in mare graba v-a scris si v-a scos din functie si v-a afurisit, ca pe niste oameni nedrepti si calcatori de lege si care va petreceti viata in afara dumnezeiestilor si sfintelor canoane, caci ati furat Biserica la care nu aveati nici un drept, si o stapaniti si l-ati izgonit pe mitropolitul cel binecuvantat de catre mine si care avea dreptul la ea; mai aud ca sunteti si batrani si deloc nu va temeti de moarte, si vreti sa va duceti si sa fiti pedepsiti in acel iad fara sfarsit, care nu se termina niciodata. De acolo a venit aici si protopopul Petru, fiu iubit intru Duhul Sfant al smereniei noastre, si mult m-a rugat el sa va iert, dar eu nicidecum nu l-am ascultat, ci i-am zis ca pe oamenii nedrepti si calcatori de lege nu ne ingaduie nici canoanele sa-i iertam. Acei oameni sunteti chiar voi, si foarte nerusinati inca, fiindca de cand v-a afurisit mitropolitul vostru savarsiti iarasi slujbe; chiar daca n-ati mai avea alt cusur, numai acesta singur e in masura sa va faca mult rau. Deci de aceea va scriu voua ca am incredintat aceasta Biserica a mea protopopului, pentru ca sa faca el cele cate le spun canoanele mele; caci e om cuminte, bine crescut si bun, si l-am primit eu pe el. Iar voua va scriu inca o data ca daca nu plecati din aceasta Biserica, eu va tin drept scosi din demnitate, si afurisiti, ca pe niste oameni calcatori de lege si rai, hoti, adulteri si talhari. Deci daca vreti sa va aflati mantuirea, sa veniti aici ca sa fiti judecati in chip canonic de catre Marele Sinod pentru cele ce ati gresit, pentru a nu va pierde sufletul. Caci nu exista nici un alt lucru care sa ajute sufletul vostru, decat numai acela de va veni aici.” Patriarhul Antonie al IV-lea i-a trimis in aceeasi zi o scrisoare si domnitorului Stefan I din Tara de Sus, precum si o alta scrisoare pastorala intregului cler si credinciosilor din aceasta parte a Moldovei de Sus. Lui Stefan Voda I al Tarii de Sus Patriarhul ecumenic ii scria intre altele: „Preanobile, preaviteaz si preintelept mare voievod si singur stapanitor al Rusovlahiei, intru Sfantul Duh fiu iubit al smereniei noastre, chir Stefan, har, pace, mila si binecuvantare de la Dumnezeu atotputernicul cere smerenia noastra in rugaciunile ei pentru nobletea ta. Preacucernicul protopop Petru a adus smereniei noastre scrisorile nobletei tale si ne-a rugat si el foarte mult ca sa-i binecuvantam pe episcopi si sa le dam lor invoire in tara ta. Iar noi, din dragoste pentru nobletea ta am fi dat curs cererii tale daca ai fi solicitat sau alt lucru neoprit de catre sfintele canoane, dar ca sa-i lasam pe episcopi acolo sa hirotoneasca si sa slujeasca, in nici un chip nu vrem sa facem asta, pentru ca Dumnezeu si smerenia noastra ii considera pe acesti nebinecuvantati drept hoti, adulteri si talhari, fiindca au furat Biserica Rusovlahiei impotriva consimtamantului Sfantului si Marelui Sinod; iar daca indeplinesc ceva acolo, este spre vatamarea sufletelor voastre si spre destramarea tarii voastre, caci Dumnezeu are multa manie pe acestia: daca vrei deci ca Dumnezeu sa fie totdeauna cu tine, sa te binecuvanteze si sa fie de ajutor poporului si tarii sale, izgoneste-i pe acestia de acolo, si atunci te voi avea si eu, Patriarhul ecumenic, iertat intru Sfantul Duh si binecuvantat impreuna cu tot poporul si tara ta, precum si cu toti mortii tai. Cat despre Biserica mea care se afla acolo in tara ta, am binevoit sa-l fac pe protopopul chir Petru exarh si in numele smereniei noastre sa indeplineasca acesta toate cele bisericesti, ci el deloc n-a primit, ba chiar l-am constrans la aceasta, dar nici macar n-a vrut sa auda; am vrut chiar sa-i iau preotia si sa-l tin ca nebinecuvantat, si din aceasta cauza a fost constrans sa ma asculte si a luat o scrisoare de la mine, ca sa tie el aceasta Biserica in numele smereniei noastre. Sa aiba deci si de la nobletea ta dragoste, cinstire si ajutor spre a-i izgoni pe falsii episcopi, si cand se va face voia lui Dumnezeu precum scriem noi, atunci ne vom gandi sa facem acolo mitropolit si cu voia ta, pentru a-i binecuvanta si sfinti pe toti, intrucat acela va sa vina acolo impreuna cu sfintele canoane si cu traditiile apostolice, si va sa aiba binecuvantarea Marelui Sinod. Rugaciunea si binecuvantarea mea sa fie cu nobletea ta si cu tot poporul tau”. Intrucat litigiul a durat, in septembrie 1395, Patriarhul ecumenic l-a trimis pe mitropolitul de Mitylene intr-o misiune speciala de cercetare a situatiei la fata locului, iar in ianuarie 1397 l-a trimis in inspectie, in Moldova si Galitia, pe arhiepiscopul Mihail de Betleem. Situatia Bisericeasca din Tara de Jos si Tara de Sus ale Moldovei au facut si obiectul corespondentei Patriarhului ecumenic cu mitropolitul Ciprian al Kievului, Patriarhul Constantinopolului insistand asupra restabilirii canonicitatii si aducerii episcopilor romani Iosif si Meletie sub ascultarea Marii Biserici de Rasarit, neglijata din ratiunile politice ale momentului in favoarea mitropoliei de Halici, reactivata la cererea polonezilor si controlata de acestia. S-a pastrat si o scrisoare in care Biserica Tarii de Sus este pomenita pentru ultima oara, ca a „Rusovlahiei”, de catre Patriarhul ecumenic Matei al Constantinopolului. Aceasta dateaza din 9 mai 1401, era adresata mitropolitului din Muntenia si arata o schimbare de atitudine fata de situatia din Moldova septentrionala, ai carei preoti nu erau trimisi spre a fi hirotoniti mitropolitului necanonic de Halici.
- Cum s-a incheiat acest litigiu care nu viza Basarabia aparte si nici nu implica Patriarhia Moscovei sau „Biserica Rusa” pentru ca aceasta inca nu exista, dupa cum ati mentionat?
- Litigiul s-a incheiat la 26 iulie 1401, in timpul domniei lui Alexandru cel Bun la Suceava, fara vreo contributie ruseasca sau moscovita. Sfantul Sinod al Patriarhiei de Constantinopol iertandu-l pe episcopul Iosif si recunoscandu-l ca mitropolit al intregii Moldove, entitate bisericeasca autonoma care a depasit schisma, fiind subordonata direct Patriarhiei ecumenice, ca si mitropolia Munteniei. Impartirea Tarii Moldovei insa in doua unitati distincte s-a mai pastrat inca un timp. Se stie ca Ilies, unul din fiii lui Alexandru cel Bun, a domnit la Suceava, in Tara de Sus, si detinea puterea suprema, iar fratele sau Stefan a stapanit Tara de Jos, avand resedinta la Vaslui. In Tara de Sus, centrele eparhiale erau Suceava si Radautii, iar in Tara de Jos - Romanul, din vechime era Cetatea Alba, iar mai tarziu avea sa devina si Husiul. De remarcat ca, pe fundalul rivalitatilor politice polono-maghiare, una din consecintele pozitive ale acestui litigiu cu Patriarhia de Constantinopol a fost si scoaterea Bisericii din Maramures de sub controlul mitropoliei de Halici si instituirea unui Exarhat romanesc autonom pentru toata regiunea, in persoana staretilor manastirii Peri, devenita stavropighie patriarhala. Ieromonahul Pahomie este primul dintre Exarhii patriarhali ai Maramuresului si a obtinut aceasta calitate in anul 1391, pe cand domneau ca voievozi fratii romani Balita si Dragos. Exarhatul de la Peri si-a exercitat autoritatea bisericeasca asupra romanilor din tinuturile Maramuresului, Salajului, Ardudului, Ugocei, Beregului, Ciceului, Ungurasului, Vaii Beretaului in Bihor. S-a ajuns pana intr-acolo incat Patriarhul Antonie al IV-lea al Constantinopolului le-a acordat voievozilor Balita si Dragos dreptul de a-l alege pe urmatorul mitropolit de Halici in cazul vacantarii scaunului mitropopolitan. Dincolo de ratiunile politice, aceasta decizie se baza pe faptul ca mitropolia de Halici avea in cuprinsul sau o numeroasa populatie romaneasca. Nu m-ar mira acum ca Patriarhia Moscovei sa revendice, pe motiv de succesoare (absolut indoielnica – n.n.) a mitropoliei de Halici, si drept de jurisdictie canonica asupra Maramuresului, Salajului si Bihorului, pentru ca ii cam sta in obicei.
- Acum lucrurile sunt clare. Ar mai fi ceva de precizat?
- E bine sa precizam ca pe durata acestui litigiu este atestata documentar o prezenta masiva a romanilor dincolo de Nistru, in Podolia. Acesti romani, numiti de slavi volohi si bolohoveni, isi aveau propriii lor voievozii locali. Cronicile rusesti (bunaoara „Hronika Bahivta”) arata ca dupa moartea principelui lituanian Juri Koriatovici, otravit de capeteniile romanilor podoleni in 1375, Domnitorul Tarii de Sus, Petru I Musat, a mers la consangenii sai de peste Nistru pentru a le fi Domn. Exista temeiuri serioase sa afirmam ca voievodul Tarii de Sus a exercitat mai multi ani nu doar controlul politic si militar al romanilor transnistreni, dar si o administrare efectiva asupra regiunii. Este de presupus ca si bisericeste acesti romani transnistreni, care apropo vorbesc pana astazi un grai de tip maramuresean, erau supusi Bisericii din Moldova de Sus. Cronicile rusesti ne vorbesc chiar despre o intalnire in Podolia Mica (Tara Bolohovenilor) a voievodului Petru I Musat si a tareviciului moscovit Vasili Dmitrievici, fiul lui Dimitrie Donskoi care mersese in anul 1386 „in Podolia la volohi (in alte surse: la volohii mari – n.n.), la Petru Voievod”. Daca Biserica Rusa tot abordeaza aceasta perioada pentru a-si justifica abuziva si necanonica sa jurisdictie de astazi asupra romanilor basarabeni, nu vad, cu titlu de gluma, bineinteles, de ce Biserica Romana nu s-ar interesa de aceeasi epoca pentru a-si reface o jurisdictie cu vechime venerabila la o populatie romaneasca autohtona care exista acolo neintrerupt.
- Deci, Podolia invecinata Moldovei a fost circumscrisa politic, militar si bisericeste spatiului romanesc...
- In alte perioade a depins direct de Moldova si Pocutia, partea de sud a fostului principat de Halici, cuprinsa intre raurile Prut si Ceremus, cu centrul la Colomeea. Pocutia fusese cedata Moldovei de catre regele polonez Vladislav Jogielo, care a gajat-o contra unui imprumut din partea domnitorului Petru I Musat. Cum regii polonezi nu si-ai onorat niciodata obligatiile financiare, Pocutia a fost disputata indelung intre Moldova si Polonia, iar in 1498 este cucerita militar si anexata Moldovei de catre Stefan cel Mare si Sfant. Pocutia a facut din nou parte administrativ si bisericeste din Moldova pana in 1531 sub domnia lui Petru Rares.
- Domnule Cubreacov, va propun sa ne oprim, deocamdata, aici si sa revenim in numarul viitor cu alte detalii privind aspectele istorice abordate in Declaratia Patriarhiei Moscovei.
- Cu placere.
Sergiu Praporsic, Flux.md
|
| Diversiunea Karadzici contra Romaniei | | | |
| Bucuresti, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :407 | | Friday, 25 July 2008 | {mosimage}Presa italiana a incercat sa tarasca Bucurestii in scandalul legat de identitatea falsa a fostului lider sarb acuzat de crime de razboi. Agentia de stiri Adnkronos si cotidianul Il Tempo au afirmat, nici mai mult nici mai putin, ca fostul lider sarb, care se ascundea sub o identitate falsa, avea acte de identitate "emise si eliberate" in Romania.
Cuvintele "emise si eliberate" sugereaza cititorilor si telespectatorilor italieni ca insasi autoritatile romane ar fi fost complice la ascunderea unui criminal de razboi. In realitate, totul este o minciuna sfruntata, o noua lucratura impotriva Romaniei. Italienii au facut o confuzie intentionata intre Romania si orasul sarbesc Ruma, ceea ce face referire si la romi/tigani. Deranjant este ca si multe posturi de "informare" din Romania, inclusiv televiziuni de stiri, au preluat dezinformarea fara sa o verifice si in ciuda faptului ca Ministerul de Interne deja oferise public o dezmintire.
"Documentele false ale lui Karadzici emise in Romania" este titlul de senzatie al stirii de pe fluxul agentiei italiene de stiri Adnkronos, de miercuri, 23 iulie 2008. Sursele citate de agentia italiana sunt" surse din cadrul anchetatorilor sarbi", adica surse anonime. A doua zi, joi, 24 iulie, stirea este repetata de cotidianul italian Il Tempo care, de asemenea, citeaza surse sarbesti. Iata ce scria Maurizio Piccirilli, editor stiri externe la Il Tempo: "In cursul anchetei asupra retelei de protectie (a lui Karadzici n.n) politia sarba a descoperit ca documentele de identitate ale ex-presedintelui enclavei sarbe din Bosnia au fost emise si eliberate in Romania. Probabil asumand identitatea unei persoane defuncte”.
Piccirilli si Romania.
Bineinteles ca nici ziaristul Piccirilli nici colegii sai de la Adnkronos nu au vorbit cu anchetatorii de la Belgrad. Ei au mistificat in schimb o stire a postului de radio belgradean B 92, care informa ca exista posibilitatea ca Radovan Karadzici sa-si fi insusit identitatea unei persoane defuncte, iar cartea de identitate a fost emisa in Ruma, oras din provincia sarbeasca Voivodina. Spre deosebire de italieni, B 92 a citat exact sursa informatiei, anume Bruno Vekarici, purtatorul de cuvant al anchetatorilor sarbi.
Este greu de presupus ca Maurizio Piccirilli, semnatarul articolului din Il Tempo, ar fi putut face confuzie intre orasul sarbesc Ruma si Romania. In primul rand Piccirilli este editor de stiri externe la ziarul sau si ar trebui sa aiba notiuni minime de geografie. In al doilea rand, ziaristul de la Il Tempo a avut relatii cu autoritatile romane. In septembrie 2005, cu ocazia vizitei presedintelui roman de atunci, Ion Iliescu la Roma, Piccirilli i-a luat un amplu interviu lui Ion Iliescu, interviu preluat si de presa din Romania. Avand in vedere amploarea si caracterul interviului respectiv, este posibil ca materialul sa fi aparut in Il Tempo ca material publicitar platit de autoritatile romane, care la vremea aceea faceau campanii de imagine in Occident pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Mai mult, in cursul vizitei lui Ion Iliescu la Roma, Piccirilli a avut si o calitate oficiala. In cadrul Forumului de investitii romano-italian, intrunit cu ocazia vizitei, ziaristul italian figura in calitate de co-presedinte si a condus sesiunea plenara a Forumului cu tema "Comertul si ariile strategice de dezvoltare economica in integrarea europeana”.
Alte diversiuni
Il Tempo, ziarul care a anuntat ca Romania ar fi fost complice la ascunderea lui Karadzici a mai avut antecedente antiromanesti. In acest ziar a aparut celebrul articol "Romanii, o etnie prezenta la cronica criminala". In articol care a scandalizat Romania la vremea respectiva, autorul, Augusto Parboni, scria despre romani: "Este considerata rasa cea mai violenta, periculoasa, capabila de a ucide pentru cativa bani". De mentionat ca acest articol a fost publicat inainte de uciderea Giovannei Reggiani de catre Romulus Mailat.
In ianuarie 2008, Mohamed Elbaradei, presedintele Agentiei Internationale pentru Energie Atomica, a declarat unui ziar de limba araba din Londra ca prin Romania s-ar face trafic de materiale radioactive. Elbaradei, care a retractat ulterior, a aruncat aceasta pastila pentru a distrage atentia de la vizita sa in Iran unde se va arata tolerant fata de programul nuclear al Teheranului. Singurul organ de presa din lume care a preluat minciunile lui Elbaradei a fost agentia italiana de stiri Apcom. Apcom apartine statului italian prin intermediul Telecom Italia, actionar la Apcom. Telecom Italia este in centrul unui scandal pentru ca a permis SISMI, serviciilor secrete militare italiene, sa faca interceptari telefonice ilegale. In noiembrie 2007, ziarul Il Secolo XIX din Genova anunta ca Al-Queda ar avea tabere de antrenament in Romania si nominalizeaza arabi casatoriti cu romance. Arabii respectivi au fost expulzati din Romania, iar SRI a informat serviciile din NATO, conform unui comunicat al serviciului ca raspuns la acuzatiile din Il Secolo XIX. Rezulta ca serviciile italiene au primit informatii de la SRI si le-au scurs la presa pentru a calomnia Romania.
Doctorul Dabici canta cu nationalistii
Aflat in asteparea unei decizii privind posibila sa transferare in inchisoarea Tribunalului Penal International, Radovan Karadzici se afla in greva foamei. Singura sa solictare a fost sa i se aduca o Biblie, in care sta adancit toata ziua, relateaza gardienii.
Radovan Karadzici frecventa, sub identitatea falsa a medicului Dragan David Dabici, un bar din Belgrad unde tinerii nationalisti se aduna si interpreteaza cantece traditionale sarbesti, unde portretul liderului sarb se afla la loc de cinste alaturi de cel al comandantului militar Ratko Mladici, urmarit la randul sau de instantele internationale. "Toata lumea din cartierul Luda Kuca isi aminteste de Dragan David Dabici. Doctorul cu barba alba locuia intr-un bloc situat in apropiere, iar copiii ii spuneau Mos Craciun. Barbatul care s-a dovedit a fi cel mai cautat om din Europa, Radovan Karadzici, vizita frecvent acest bar", scrie cotidianul britanic Guardian in editia online, citat de Mediafax. "Nu este deloc surprinzator ca Radovan Karadzici frecventa acest local. Pe peretii restaurantului sunt tablourile mai multor lideri sarbi - Slobodan Milosevici, Vojislav Seselj, Ratko Mladici si, desigur, Radovan Karadzici, toti considerati eroi", noteaza publicatia britanica.
Acum exista multe amintiri despre prezenta medicului dovedit a fi insusi Karadzici. Intr-o seara de iarna, tinerii adunati in local interpretau cantece traditionale sarbesti. Dabici asculta cu mare incantare si a fost invitat chiar el sa cante. Amintindu-si de acel moment, oamenii sunt acum socati ca insusi Kardzici, eroul lor, a fost prezent printre ei, fara ca nimeni sa stie cine era. "Voi, tinerii, sunteti cea mai mare avere a poporului sarb. Cantati si bucurati-va! Vorbiti de traditiile sarbesti! Tineti sus stindardul gloriei noastre! Si vom scrie versurile cantecelor dupa razboiul din Bosnia", isi aminteste Raso Vucinici, un tanar nationalist, ca asa le-a spus Radovan Karadzici in acea seara. "Purta o palarie si o haina neagra si asculta", povesteste Vucinici.
Prietena lui Dragan-Radovan e socata
Actuala prietena a lui Radovan Karadzici a fost socata sa afle adevarata identitate a acestuia, in conditiile in care ea stia ca este medicul Dragan Dabici, informeaza cotidianul Telegraph in editia electronica, citata de Mediafax.
Mila Damjanov, in varsta de 53 de ani, a negat cu vehementa ca ar fi fost amanta lui Karadzici, fiind convinsa ca politia facuse o greseala arestandu-l pe terapeutul in medicina alternativa. "Cand am vazut poza doctorului Dabici in ziare m-am gandit ca este vorba de o greseala. A trecut ceva timp pana mi-am dat seama ca doctorul Dabici este Radovan Karadzici. Nu aveam o relatie intima cu el si este important pentru mine sa se stie asta", afirma Mila Damjanov. "L-am cunoscut pe doctorul Dabici acum sapte-opt luni cu ocazia unui seminar pe tema medicinei alternative. Vorbea despre energie si despre tehnicile folosite in aplicatiile sale. Pentru ca eram interesata de subiect si citisem multe, eram sigura ca doctorul Dabici era un expert. Asa ne-am intalnit", explica femeia.
Site-ul lui Dragan Dabici
Presa internationala si mai multe agentii de stiri au fost obligate sa dea o dezmintire ieri dupa ce au prezentat cu o zi in urma un site aflat pe Internet ca apartinand noii identitati a liderului nationalist sarb: www.dragandabic.com. ZIUA a evitat ieri aceasta posibila gafa generata de gluma unui sarb dupa ce a identificat autorul si data crearii site-ului: 22 iulie. Adevaratul site al doctorului de medicina alternativa Dragan Dabici a fost descoperit ieri de redactorii ZIUA: www.psy-help-energy.com
George Scarlat, Victor Roncea, Ziua
|
| Sezonieri romani pe litoralul italian al Adriaticii | | | |
| Roma, Italia/ Romanian Global News | | Accesari :310 | | Friday, 25 July 2008 | {mosimage}Litoralul italian al Adriaticii atrage in perioada verii sute de mii de turisti din toate colturile lumii, generand o mare oferta de locuri de munca in sectorul serviciilor turistice. Mii de romani profita de aceasta posibilitate si se angajeaza ca bucatari, chelneri, receptioneri sau cameriere in restaurantele si hotelurile deschise doar pe perioada verii.
Sezonul turistic incepe in primele zile ale lunii iunie, moment in care pornesc activitatea multe hoteluri, restaurante, magazine sau parcuri de distractii inchise in restul anului. Fiind o activitate sezoniera, nu ofera decit locuri de munca pe o perioada de maxim patru luni, fara contract pe timp nedeterminat si nu garanteaza o continuitate. Cu toate acestea multi romani asteapta aceasta oportunitate si se angajeaza pe cele patru luni. Foarte multi vin direct din Romania dar nu putini sunt si din randul celor care au rezidenta permanenta in Italia. Orarul este prelungit, inclusiv simbata si duminica, ajungandu-se la un program de 10-12 ore pe zi. Salariile insa sunt destul de mari, unii ajungand sa castige chiar 100 de euro pe zi, avand cazarea si masa puse gratis la dispozitie de catre angajatori. Andi Radiu a reusit sa stea de vorba cu romani din locatii diferite si de meserii diferite, si le-a reunit povestile intr-un articol publicat de Realitatea din Italia, preluat de Romanian Global News.
Acatrinei Mihai are 46 de ani, este originar din judetul Neamt si impreuna cu sotia sa Viorica, au venit in al patrulea an consecutiv la munca, doar pe perioada verii, in localitatea Senigallia din apropierea Anconei. Lucreaza amandoi la acelasi hotel, Mihai pe post de „tutto fare”, la curatenie, taiat iarba, mici reparatii de zidarie, electrice sau instalatii sanitare iar sotia ca si camerista. „Am venit in Italia in urma cu cinci ani, la Roma, hotarat sa-mi gasesc de munca pe toata perioada anului. Am avut ghinion pentru ca din februarie si pana in iunie, nu am lucrat nici macar o ora. Am fost si pe la depozite, am apelat si la alti romani , dar nimic. Am avut noroc ca sotia a gasit de lucru la o familie, ca si colaboratoare familiara si in felul asta puteam plati chiria. In iunie, familia pentru care lucra sotia s-a transferat la Senigallia si au luat-o si pe ea. Ajunsa acolo mi-a gasit imediat de lucru la hotelul unde suntem acum. Dupa putin timp a fost angajata si ea ca si camerista iar eu fac de toate, pe afara la curatenie sau chiar si la spalat vase.”
Familia Acatrinei si-a dat seama ca ceea ce castiga in cele patru luni le poate asigura intoarcerea si intretinerea pe toata perioada anului in Romania. „Dupa aproape patru luni reusisem sa stringem impreuna putin peste 4000 de euro si pentru ca sezonul se incheiase si nu aveam nici o alta perspectiva de lucru, ne-am hotarat sa ne intoarcem in Romania. Patronul, auzind de decizia noastra, ne-a platit biletele de autocar rugandu-ne sa revenim si anul viitor. Am hotarat ca banii castigati sa-i impartim pentru cele opt luni de stat acasa, avand un asa-zis salariu de 500 de euro care ne asigurau un trai decent. Eu oricum lucrez periodic in Romania, la o firma forestiera si astfel venitul familiei e mai mult decat multumitor. De atunci revenim in fiecare an, suntem primiti foarte bine si am ajuns sa castigam chiar 6000 de euro pe sezon. Cat se va mai putea ne vom reintoarce mereu.”
Am cunoscut si doi studenti romani care ca si familia Acatrinei lucreaza sezonier, dupa care se intorc in Romania. I-am intalnit in localitatea Francavilla al Mare, o cocheta statiune din apropierea Pescarei.
Elena Turcu are 25 de ani, este originara din judetul Suceava, iar in Romania este studenta la facultatea de relatii internationale din cadrul unei facultati particulare din Bucuresti. „Este al treilea an consecutiv cand vin in Italia. In primul an venisem la mama mea in vizita. Ea lucra ca badanta la o familie care inchiriase o casa de vacanta si i-au permis sa ma gazduiasca si pe mine. Eu nu am stat mult pe ganduri si m-am angajat ca ospatar la un restaurant unde majoritatea turistilor erau straini. Pentru ca vorbesc foarte bine limba engleza si o mai rup cu germana, m-au angajat ca receptioner si mi-au pus la dispozitie o camera mica. Am reusit anul trecut sa strang 3000 de euro, in afara banilor de transport si a altor cheltuieli. Cu acesti bani imi platesc taxa de studiu si imi folosesc tot timpul anului. Anul acesta m-au angajat din nou ca receptioner si se pare ca patronii sunt multumiti de mine.”
Radu Ghidovat are 22 de ani, locuieste in orasul Focsani si este student la facultatea de drept din cadrul unei facultati particulare din Iasi. Este al doilea an cand lucreaza la Francavilla al Mare ca ospatar, dar mai ramane de multe ori peste program la curatenie sau la spalat vase. „Am venit anul trecut, in vizita la niste prieteni din Pescara. Nu aveam de gand sa stau mai mult de doua saptamani dar amicii mei mi-au propus sa lucrez la spalat vase pentru o scurta perioada. Gandindu-ma ca imi pot plati drumul si sa mai cumpar cate ceva, am acceptat bucuros. Pentru ca vorbesc binisor limba engleza, am fost solicitat sa lucrez si in sala de restaurant datorita prezentei multor turisti din afara Italiei. Cred ca patronii au fost incantati de mine deoarece cand le-am telefonat sa-i intreb de munca, mi-au zis sa vin urgent. Anul trecut, dupa o luna si jumatate, aveam o mie de euro si banii de transport pusi deoparte. Sper ca anul acesta sa reusesc sa strang mai mult, sa-mi pot plati scoala si sa am si ceva bani de cheltuiala.”
Am intalnit si romani care desi au un serviciu stabil in Italia, la sfarsitul saptamanii sau pe perioada concediului de odihna, pentru a-si rotunji veniturile, lucreaza in bucatariile sau pe terasele restaurantelor.
Domnica Culceru are 34 de ani si locuieste, impreuna cu sotul si cei doi copii, in localitatea Osimo, din provincia Ancona. Lucreaza ca operator la o fabrica artizanala care prelucreaza argintul dar in fiecare sambata si duminica castiga suplimentar, lucrand ca ajutor de bucatar la un restaurant situat chiar pe malul marii in localitatea Potenza Picena. „E destul de obositor pentru mine dar castigul este foarte bun. In weekend, cand ar trebui sa ma odihnesc, merg sa lucrez in bucataria unui restaurant. Castigul ajunge chiar si la 100 de euro pe zi si va dati seama ca nu pot refuza. Daca ar fi sa merg si eu la mare asi cheltui bani, asa ca prefer sa lucrez, cat ma mai tin puterile. Am cumparat un apartament aici in Italia, prin credit ipotecar si cu banii astia imi mai scot niste rate. In plus, noi preferam sa mergem in concediu in Romania, cu ocazia sarbatorilor de iarna. Nu concep un Craciun petrecut departe de familia din tara, cu traditiile si obiceiurile noastre. Am ramas intr-un an in Italia si a fost atat de urat ca mi-am promis sa nu se mai intample.”
Mihai Mihoc are 38 de ani si lucreaza ca sofer la o firma de curieri. Pe perioada concediului, lucreaza impreuna cu sotia, Catalina, la un hotel din Porto Recanati, provincia Macerata. „Pe perioada lunilor iulie si august am posibilitatea sa-mi iau un concediu prelungit. Nu plecam nicaieri in vacanta pentru ca in aceasta perioada preturile sunt exorbitante, asa ca lucram la un hotel.Ne ocupam amandoi de curatenie in camere, eu mai tai iarba si ingrijesc plantele iar sotia mai da o mana de ajutor la bucatarie. Salariul e foarte bun, chiar daca ne tine aproape toata ziua la munca. Sincer sa va spun anul trecut in luna septembrie, cu banii stransi, am plecat in excursie, in croaziera pe marea Mediterana, de 8 zile si nu am regretat. Anul acesta vom pleca tot pentru o saptamana in Egipt. E o prostie sa cheltui in august, cand preturile sunt astronomice. Si va spun sincer ca ne-au ramas si ceva bani in plus, dupa doua luni de munca.”
Am intalnit chiar o familie compusa din cinci persoane care lucrau in aceeasi locatie. Doi dintre membrii familiei Gheata traiesc si muncesc pe toata perioada anului in Italia, ceilalti trei venind doar pentru perioada estiva. Elena si Marius Gheata locuiesc in localitatea Cesenatico din provincia Forli- Cesena, un oras statiune situat pe riviera romagnola, nu departe de Rimini. Elena este casnica iar Marius lucreaza in constructii. Pe perioada estiva insa ,muncesc la un mare hotel din localitate. „Este al cincelea an consecutiv cand suntem angajati la acest hotel impreuna cu alti doi cumnati si o nepoata, care vin din Romania in aceasta perioada. Patronii au o incredere deosebita in noi pentru ca am fost mereu cinstiti si muncitori. Eu reusesc sa lucrez si in extra sezon, facand reparatii de zidarie la acest hotel. Sotia, cumnata si nepoata muncesc in bucatarie, iar cumnatul meu la bar. Salariile sunt foarte bune, economisim si prin faptul ca mancam gratis iar rudele din Romania nu platesc nimic pentru cazare. Cat timp se va mai putea lucra aici, nu vom renunta. Ma gandesc chiar tot mai serios sa revin doar vara iar in timpul anului sa locuim in Romania. Am facut un imprumut mare pentru a ne cumpara o masina si pana nu termin ratele nu ma intorc. Dupa aia, ne mai gandim.”
|
| Noi reguli pentru reunirea familiala in Italia, din 1 august | | | |
| Roma, Italia/ Romanian Global News | | Accesari :357 | | Friday, 25 July 2008 | {mosimage}Ministrul italian de Interne, Roberto Maroni isi exprima „marea satisfactie” vis-a-vis de aprobarea definitiva de catre Senat a Decretului lege privind siguranta, care „va permite o lupta mai eficace pentru combaterea imigratiei clandestine
, o mai buna prevenire a micro-criminalitatii, prin implicarea primarilor in controlul teritorial’, transmite Romanian Global News.
Acestea sunt cuvintele transmise de ministru intr-o nota, in care anunta ca „saptamana viitoare voi semna documentatia referitoare la folosirea armatei si la noile puteri ale primarilor in ceea ce priveste siguranta urbana, iar in Consiliul de Ministri din 1 august voi aduce spre aprobare definitiva celelalte norme ce fac parte din pachetul de Siguranta, inclusiv cele referitoare la reunirile familiale, la dreptul de azil si la cetatenii comunitari”.
|
| ONU: „directiva privind repatrierile este xenofoba” | | | |
| Roma, Italia/ Romanian Global News | | Accesari :318 | | Friday, 25 July 2008 | {mosimage}Directiva europeana privind repatrierea, aprobata in luna iunie de catre Parlamentul european, este „extrem de xenofoba” si „incalca toate drepturile civile in materie de imigratie”, a spus raportorul special ONU pe probleme de rasism, Doudou Diene.
Potrivit lui Diene, directiva „rusinii” este rezultatul unei „crize de identitate a partidelor politice europene, care le determina sa aiba discursuri xenofobe care incrimineaza diversitatea”.
„Europa este atat de concentrata pe construirea uniunii sale economice incat a uitat de noua sa identitate, care este in mod necesar plurala, si in continua constructie. Lupta impotriva terorismului a sporit aceasta criza de identitate, consolidand ideea ca teroristi sunt ceilalti, cei diferiti”, transmite Romanian Global News.
|
| Dupa numai sase luni, medicul roman paraseste satul Seboncourt | | | |
| Seboncourt, Franta/ Romanian Global News | | Accesari :366 | | Friday, 25 July 2008 | {mosimage}Abia au trecut sase luni de la instalarea sa in functie la Seboncourt si medicul Lucian Popoviciu isi face deja bagajele. Desi zvonul circula in sat inca de saptamana trecuta, confirmarea a venit abia la inceputul acestei saptamani, informeaza ziarul francez La Voix du Nord, citat de Romanian Global News.
Cu totii ne amintim de sosirea practicianului roman in Seboncourt in luna februarie si de primirea de salvator pe care i-au facut-o cei din comuna, un eveniment care a avut ecouri atat in presa regionala cat si in cea nationala din Franta.
Reamintim ca dupa plecarea medicului Demonchaux, localitatea Seboncourt, care numara aproximativ 1100 de suflete, ca de altfel multe alte comune franceze, nu avea niciun medic generalist. Fata in fata cu aceasta realitate, primarul Gerard Feuillette a multiplicat demersurile pentru rezolvarea acestei situatii, neezitand sa contacteze cabinete din Belgia, Magreb sau din tarile din Europa de Est. Dupa 10 luni de cautari, a gasit in cele din urma perla rara: Lucian Popoviciu, un doctor roman in varsta de 38 de ani care a acceptat propunerea sa de a se instala la Seboncourt. Consiliul municipal i-a propus atunci sa ramana timp de sase luni, cu posibilitatea ca acest acord sa se prelungeasca pana la finele anului.
Lucian Popoviciu a spus la inceputul acestei saptamani ca nu ascunde faptul ca adaptarea sa la reglementarile franceze a fost dificila, si ca regreta ca nu a avut o sustinere financiara mai importanta. Insa el sustine ca decizia sa de a pleca este datorata lipsei de pacienti. Acestia s-au adaptat plecarilor doctorilor Demonchaux si Augert, si s-au inscris la alte cabinete, in Bohain, Fresnoy, Vaux Andigny. “Eu am o clientela foarte limitata si cu un venit de aproximativ 2000 de euro lunar imi este greu sa tin pasul” a spus el.
Medicul roman nu stie care va fi exact urmatorul sau pas, dar spune ca are patru propuneri: in Franta (regiunea lioneza), in Germania, in Rusia si in Romania.
|
| Carti romanesti la Biblioteca „Jose Hierro” din Madrid | | | |
| Madrid, Spania/ Romanian Global News | | Accesari :293 | | Friday, 25 July 2008 | {mosimage}Numarul mare de romani din Madrid a determinat autoritatile de la Bucuresti sa puna in miscare un program de donare de fonduri de carte in limba romana pentru Bibliotecile din Madrid, transmite Romanian Global News.
In cadrul acestui program, Biblioteca Publica „Jose Hierro”, din districtul San Blas, pune la dispozitia cetatenilor romani din Madrid o colectie de literatura romana, din care fac parte peste 2500 de titluri in limba romana. Dintre acestea, 70% sunt carti pentru adulti, si restul de 30% literatura pentru copii.
Informatii detaliate despre continutul acestei colectii si despre functionarea serviciului, sunt disponibile pe pagina de web a Bibliotecii, la munimadrid.es/bibliotecaspublicas .
|
| Concurs la Ambasada Marii Britanii la Bucuresti | | | |
| Londra, Anglia/ Romanian Global News | | Accesari :327 | | Friday, 25 July 2008 | | {mosimage}Ambasada britanica la Bucuresti lanseaza un nou concurs on-line cu premii, transmite Romanian Global News. Romanii interesati pot trimite pana la data de 25 august sugestiile lor despre cea mai interesanta vacanta in Marea Britanie si pot castiga marele premiu
: un aparat foto digital si doua ore pe teritoriu britanic, in Bucuresti! Ce interesati pot intra in concurs pe noul website al Ambasadei britanice la Bucuresti, la ukinromania.fco.gov.uk.
|
| Restrictiile nu se pot ridica prin magie | | | |
| Londra, Anglia/ /Romanian Global News | | Accesari :361 | | Friday, 25 July 2008 | {mosimage}In capitala britanica, noul primar londonez, Boris Johnson, indruma londonezii sa nu ajute necunoscutii, daca acestia se afla intr-o situatie dificila. Acest avertisment vine dupa ce violenta pe strazile londoneze a atins o cota ridicata.
Mai multi londonezi si-au pierdut viata ajutand persoane straine aflate in pericol. Violenta devine o caracteristica a unei societati multiculturale, care pare sa o ia razna. Acum in universul britanic pare un puzzle ale carui piese este tot mai greu sa le montam in viata de zi cu zi, pentru a avea un trai linistit. Pica bursele, scade pretul caselor, chiriile se maresc, salariile stagneaza, cresc vazand cu ochii pretul carburantilor si al alimentelor iar mini-concediile care faceau parte din viata britanicilor devin un lux. Parlamentarii se cearta, laburistii pierd teren pe zi ce trece, iar subiectul imigrantilor ramane inca unul fierbinte.
Nu este poate de mirare ca in aceasta lume pestrita de aici, o iau razna si romanii. Galceava ca la usa cortului: cam asa as decrie starea de spirit din aceasta vara a comunitatii romanesti. Se cearta lumea cu Home Office-ul, constructorii injura oficiile de taxe si agentii pentru ca nu le vin odata taxele inapoi. Romancele sunt satule de slugarit prin hoteluri britanice. Consulatul roman se aglomereaza pentru ca romanii pleaca acasa cu familiile marite, iar copiii nascuti aici au nevoie de certificate de nastere si titluri de calatorie. Cei care si-au depus pasaportul la Home Office si nu au buletin sa plece totusi in concediul renumit de luna august, recurg la diferite modalitati de a pleca acasa: obtin un titlu de calatorie daca au un act expirat sau un permis de conducere romanesc, urla la telefon atunci cand suna la Home Office sau la binecunoscutul " intermediator de obtinere de carduri de sedere". Din acest peisaj nu lipsesc nici romanii recent sositi de pe meleaguri mediteraneene care au venit sa isi faca un rost. Dar nu le place umezeala, nu cunosc limba, li se termina banii din buzunar in cautarea unui loc de munca si vor protectie sociala.
Din cand in cand, reprezentantii romanilor de aici se mai intalnesc pentru a pune tara la cale. Se discuta restrictiile, imaginea comunitatii, numarul romanilor de aici, si fiecare isi prezinta portofoliul de actiuni pe care le desfasoara in folosul comunitatii. Unii dintre ei ajung sa transmita oficialitatilor anumite semnale din comunitate. Pulsul din comunitate e vazut diferit, in functie de pozitia din care bate vantul acolo unde te afli.
Eu vad ca romanii se inmultesc si problemele cu care se confrunta vor creste...Bucurestiul vede ca romanii din Anglia se imputineaza si vor veni acasa sa ocupe locurile de munca ramase vacante de prea multa vreme...
Pot, din ce vad, afirma cu convingere ca ridicarea restrictiile ii vor mai preocupa pe romanii de aici pana prin anul 2011, in timp ce multi altii asteapta ca, prin magie, ele sa se ridice de la sine in toamna acestui an. In urma cu doi ani credeam ca 1 ianuarie 2007 va aduce accesul liber la piata muncii romanilor. Am ripostat prin scrisori si interviuri. Am umblat vara trecuta impreuna cu o mica echipa care dorea sa schimbe ceva pentru romanii de aici dupa semnaturi pentru o petitie care cerea stoparea discriminarii si accesul liber la piata muncii. Am vegheat in spitale londoneze la capataiul unor romani nenorociti de aceste restrictii, in lipsa unui preot care sa ii linisteasca. Stiu, dupa toate astea ca poti fara bani, dar cu multa dedicatie si nopti albe neplatite sa faci minuni pentru felul in care o comunitate este privita; minuni pe care guvernul Romaniei nu a reusit si nici nu va reusi sa le faca cu fonduri, pentru ca duce lipsa de strategii reale si de interes fata de romanii din UK.
Din pacate din puzzle-ul romanilor din UK, pe care incerc inca sa il descifrez, lipsesc acum, cu doua luni inainte de asa-zisa dezbatere privind restrictiile, cateva piese fara de care jocul ramane blocat in continuare: perseverenta, curajul de a vorbi raspicat cu voce tare, dorinta de a te implica si curajul de a recunoaste ca gresim in continuare. Fara ele, ramanem cu lamentarile inutile tipic romanesti si cu tendinta de a ne victimiza, invinuind englezii, la ei acasa, de discriminare.
(Cristina Irimie, pentru Roman in UK)
|
| Se cauta doi profesori de romana in Aletea | | | |
| Aletea, Ungaria/ /Romanian Global News | | Accesari :380 | | Friday, 25 July 2008 | | {mosimage}Scoala generala romaneasca din Aletea cauta doi profesori de romana, care sa ocupe posturile de la 1 septembrie 2008. Se solicita ca unul dintre candidati sa aiba specializarea de romana si maghiara, iar celalalt romana si orice alta specializare, informeaza corespondentul Romanian Global News in Ungaria.
Contractele se vor incheia pentru anul de invatamant 2008–2009. Candidaturile se pot depune la directorul scolii, Cornel Nisu, de la care se pot obtine si informatii suplimentare la numarul de telefon 06-30/374-7612.
|
| Libertatea creatiei la Chitighaz | | | |
| Chirigaz, Ungaria/ Romanian Global News | | Accesari :322 | | Friday, 25 July 2008 | {mosimage}In atelierele de creatie din parcul Castelului Almasy din Chitighaz a avut loc vineri, 11 iulie, incheierea celei de-a 28-a editii a Taberei internationale de creatie, care de aproape trei decenii se organizeaza in aceasta localitate.
Potrivit corespondentului Romanian Global News in Ungaria, tabara s-a desfasurat pe parcursul a doua saptamani. Cu ocazia festivitatii de incheiere, s-a deschis o expozitie unde au fost prezentate creatiile artistice ale participantilor la tabara.
Initiatorii acestei tabere au dorit sa ofere tinerilor talentati posibilitatea de a crea si de a invata unii de la altii. Astfel, in anul 1980, s-a organizat pentru prima data tabara internationala de creatie la Caminul cultural din localitate si de atunci este organizata anual la Chitighaz. De organizarea taberei actualmente se ocupa Asociatia “Scoala Libera de Arte Plastice a judetului Bichis”, asociatie infiintata in 1994, coordonatoarea taberei fiind Valeria Megyeri Hargittai, care se ocupa de organizarea taberei cu multa insufletire. Participantii din Romania acorda taberei o atmosfera deosebita si un caracter international, intrucat pe langa participanti din Ungaria sunt invitati si artisti si creatori din Romania, din zona judetelor limitrofe ale judetului Bichis. In aceste tabere vin oameni care au mai participat, dar vin si alti invitati pe langa cei care sunt deja oameni ai locului, cum s-ar zice, si participa si foarte multi tineri.
|
| Romanii din Ungaria pe locul doi la Festivalul minoritatilor | | | |
| Nyíregyhaza, Ungaria/ Romanian Global News | | Accesari :307 | | Friday, 25 July 2008 | {mosimage}La Festivalul Minoritatilor de la Nyíregyháza, „Kisok Kupa”, editia I, desfasurata sambata, 19 iulie, minoritatea romaneasca a fost reprezentata de Autoguvernarea Romaneasca din Chitighaz si s-a clasat pe locul doi.
Printre cele 13 nationalitati din Ungaria, grupul chitighazenilor a luat parte la concursul minoritatilor pe patru categorii: fotbal, popice, gastronomie, cultura si traditie, clasandu-se printre primii la fiecare categorie, transmite corespondentul Romanian Global News.
Traditia si cultura romanilor reprezentata de dansurile din Chitighaz, prezentate pe scena de sotii Gheorghe si Ana Buha si elevii Scolii de arta, sectia Chitighaz, au obtinut locul 4. Echipa de fotbal s-a clasat pe locul 7, iar la popice au luat locul 1. La popice, barbati, pe primul loc s-a clasat tot un roman, Petru Hotea din Aletea. Gastronomia si etnografia chitighazenilor au primit punctajul maxim, astfel echipa romanilor din Chitighaz s-a clasat in final pe locul doi, autoguvernarea romaneasca fiind rasplatita pentru buna organizare a echipei cu un premiu de 200.000 forinti, a informat Petru Selejan, presedintele autoguvernarii romanesti din Chitighaz, care pe aceasta cale transmite multumiri participantilor. „Doresc sa aduc multumiri tuturor celor care ne-au insotit la Nyíregyháza si cu ajutorul carora am reusit sa reprezentam romanii din aceasta tara, asa cum trebuie. Ne-am clasat pe locul doi, dar oricum am fost la inaltime, asa ca multumesc inca odata echipelor de fotbal si popice, doamnei profesoare Maria Sarca Zombai, care s-a ocupat de etnografie, sotilor Gheorghe si Ana Buha, scolii de arta „Kalaris”, precum si gospodinelor care s-au ocupat de prezentarea gastronomiei romanesti: Florica Muntean, Maria Ciumpila, Maria Selejan, Elena Bota, Maria Sarosi si Maria Crisan.”
|
| "Legaturi bolnavicioase" participa la Stockholm Queer Film Festival | | | |
| Stockholm,Suedia/ Romanian Global News | | Accesari :351 | | Friday, 25 July 2008 | {mosimage}Filmul romanesc „Legaturi bolnavicioase” va putea fi vizionat in zilele de 26 si 27 iulie la cinematograful Klarabiografen (Kulturhuset), in cadrul Stockholm Queer Film Festival, organizat in colaborare cu Stockholm Pride, cel mai mare festival al culturii LGBT din Scandinavia.
”Legaturi bolnavicioase”, filmul de debut in lung metraj al lui Tudor Giurgiu, dupa romanul cu acelasi nume scris de Cecilia Stefanescu, aminteste de prima poveste de dragoste, intodeauna sfarsita prost. Alexandra, o tanara intelectuala si ambitioasa se muta la Bucuresti pentru studii. La facultate o intalneste pe Kiki si, in scurt timp, prietenia lor evolueaza intr-o poveste de iubire secreta. Personalitatile lor diferite par a se completa una pe cealalta, chiar daca uneori intervin si conflicte intre ambitioasa Alexandra si Kiki, care pare sa mearga la scoala doar pentru linistea parintilor ei. Kiki mai are insa un secret. Pentru familia lor, Kiki si Sandu sunt doi frati care se cearta din cand in cand, insa in realitate ei sunt indragostiti unul de altul.
Proiectiile vor fi difuzate in data de 26 iulie, de la ora 15.00 si in 27 iulie, de la ora 19.00. Duminica, 27 iulie, cei prezenti la cinematograf le vor putea intalni pe actritele din rolurile principale Maria Popistasu (Kiki) si Ioana Barbu (Alex), care vor prezenta filmul si vor raspunde intrebarilor publicului.
Difuzarea filmului Legaturi bolnavicioase si prezenta actritelor Maria Popistasu si Ioana Barbu in cadrul Stockholm Queer Film Festival sunt sustinute de Institutul Cultural Roman de la Stockholm. Pentru bilete si informatii suplimentare despre festival cei interesati pot vizita queerfilmfestival.com.
|
| Simpozion dedicat sculptorului si scriitorului Nicapetre | | | |
| Hamilton, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :347 | | Friday, 25 July 2008 | | {mosimage}Dupa un pelerinaj la Aleea Scriitorilor din Exil, ale caror busturi sunt sculptate de maestrul Nicapetre, in sala de festivitati a Campului Romanesc din Hamilton a avut loc recent simpozionul "Nicapetre, viata si opera", transmite Romanian Global News.
Cu aceasta ocazie, s-au depanat amintiri inedite despre omul, sculptorul si scriitorul Nicapetre, informeaza pagina de web a Observatorului. Cu emotie au fost vizionate filme, imagini, care au amintit despre viata si opera acestui mare artist si prieten al comunitatii romanesti din Canada. La eveniment au fost prezenti iubitori de arta din Hamilton, Toronto, Montreal, Kitchener, London, Cambridge, Chicago, New Jersey. Organizator si moderator al acestui simpozion a fost editorul Observatorului, Dumitru Puiu Popescu.
|
| Incepe a cincea editie a „Udine solidale” – o editie dedicata romanilor | | | |
| Udine, Italia/ Romanian Global News | | Accesari :344 | | Friday, 25 July 2008 | {mosimage}Cea de-a 5-a editie a Festivalului Udine Solidale - Festivalul culturilor migrante care va avea loc intre 25-27 iulie in piata Castelului din orasul Udine (nord est, Regiunea Friuli Venetia Giulia) va fi dedicat Romaniei, romanilor, dar si etniilor Rom si Sinti, transmite Romanian Global News.
Organizatorii manifestarii, intre care Mihai Mircea Butcovan, afirma pe site-ul oficial al Festivalului: „In acest an vom vorbi despre cei care, din pacate, au ocupat atat de mult spatiu in telejurnale si TV, despre diaspora romaneasca, despre Rom, despre Sinti, dar si despre revenirea ucigatoare a veninului care nu a fost niciodata neutralizat pe deplin. O vom face asa cum stim noi: cu zambetul de sarbatoare, cu concertele sale, cu tarabele, cu standurile si cu bucatariile popoarelor”, informeaza pagina de web a Primariei din Torino.
Prima zi a manifestarilor, vineri, 25 iulie, va incepe de la ora 17.00, cu proiectul Alef „Solidaritate Friuli-Etiopia, si va continua, de la ora 18.00 cu prezentarea „Mamadou va a morire”, de si cu Gabriele Del Grande. Discutia va fi moderata de Rossana Cillo, de la Universitatea din Venetia.
De la ora 19.30, intra in scena lecturile de poezie si proza ale imigratiei. Sub numele „Aseaza-te si asculta. Sosesc cantastoriile. Lectura de poezie si proza imigranta”, scriitorii romani Mihaela Dimitriu si Viorel Boldis si sciitorul Hamid Barole (din Eritrea) isi vor prezenta lucrarile, in cadrul unui eveniment prezentat de Raphael d’Abdon (Universitatea din Udine)
De la ora 21.00 este programata prezentarea oficiala a festivalului, iar de la 21.30, spectacolul Marracash.
|
| „Restul e tacere” va reprezenta Romania la premiile Oscar | | | |
| New York, SUA/ Romanian Global News | | Accesari :321 | | Friday, 25 July 2008 | {mosimage}Filmul "Restul e tacere", regizat de Nae Caranfil, va reprezenta Romania la editia de anul viitor a Premiilor Oscar, anunta Antena 3. Un juriu format din mai multi critici romani de film si regizorul Dinu Tanase a decis ce pelicula va reprezenta Romania la premiile Oscar din februarie 2009, la categoria "Film strain", transmite Romanian Global News.
Scenariul peliculei a castigat deja Marele Premiu pentru Cel mai Bun Scenariu la Festivalul International de Film de la Paris in 1995 si premiul doi la competitia "Hartly & Merrill International Scriptwriting Competition", Los Angeles 1999. Premiera oficiala a filmului a avut loc in martie 2008, iar bugetul productiei a fost de circa 2,4 milioane de euro, cel mai mare buget al unui film romanesc din ultimii 25 de ani.
Din distributie fac parte actorii Marius Florea Vizante, Ovidiu Niculescu, Mirela Zeta, Gruia Sandu, Valentin Popescu, Nicu Mihoc, Silviu Biris, Patru Gavril, Vlad Zamfirescu, Samuel Tastet, Florin Zamfirescu, Alexandru Hasnas, cu participarea extraordinara a actritei Ioana Bulca.
|
|
|
Arhiva 2008 -
decembrie, 2008
-
noiembrie, 2008
-
octombrie, 2008
-
septembrie, 2008
-
august, 2008
-
iulie, 2008
-
iunie, 2008
-
mai, 2008
-
aprilie, 2008
-
martie, 2008
-
februarie, 2008
-
ianuarie, 2008
|
