“Ascultand ce se intampla in Bulgaria sau alte tari, noi inca o ducem bine. Avem 86 de scoli cu predare in limba romana”, spune profesoara Maria Borla, din comuna Ciudei, din raionul Storojinet. Incercarile Kievului de a taia elanul invatamantului romanesc nu lipsesc. “Exista o scrisoare metodologica, nu este ordin inca, pentru 2008-2009, in care se propune introducerea predarii in limba ucraineana a istoriei Ucrainei si, pe masura posibilitatilor, a geografiei Ucrainei”, spune doamna Borla. Totodata, introducerea vizelor a redus foarte mult numarul elevilor romani din Ucraina care doresc sa studieze in tara. In plus, multi dintre ei aleg acum sa mearga la universitatile private, care au rasarit ca si ciupercile dupa ploaie in Cernauti. Profesorul Anatol Moraru din Balti a atras atentia ca, in mod paradoxal, desi colegii din Cernauti sunt geografic aproape, dialogul este aproape inexistent, chiar daca au probleme similare. “In cazul Ucrainei este o politica de ucrainizare, ca si in cazul Republicii Moldova, unde actuala conducere merge pe moldovenism. Aceste contacte trebuie sa si le asume cineva”, ne-a declarat profesorul Moraru, sugerand necesitatea implicarii autoritatilor romane. “Guvernul de la Chisinau ii sustine pe asa-zisii moldoveni din sudul Basarabiei si Odesa din interes”, a adaugat el. Invatamantul in limba rusa se dezvolta in Republica Moldova, unde exista mai multe filiale ale universitatilor din Rusia, in timp ce filialele universitatilor romanesti au fost blocate sub diverse pretexte. In Bulgaria, limba romana castiga teren atat in randul vlahilor, dar si al bulgarilor. „Intai se zicea ca bulgarii sunt prosti. La noi se zicea ca romanii sunt prosti. Acum s-a vazut ca nu e asa”, povesteste Pamilinia Petrova din Vidin.
Cornelia Rosoga, Gardianul

Foto: Gardianul

Restul Vaii Timocului, ramasa sub stapanire otomana, a revenit Bulgariei in momentul in care aceasta tara si-a castigat independenta. Romanii ramasi astfel in Serbia si Bulgaria au fost total abandonati. Autoritatile de la Bucuresti au incercat in perioada interbelica sa incheie cu cele doua tari tratate care sa le asigure romanilor libertatea de a studia in limba romana. Tratativele cu Belgradul au fost extrem de dificile, deoarece Romania si Iugoslavia erau aliate, iar diplomatii de la Bucuresti se temeau sa nu strice aceasta alianta pentru drepturile unei minoritati. Bulgaria a negat permanent existenta unei minoritati romanesti si nevoia de scoli in limba romana. Cand Germania nazista a invadat Iugoslavia in 1941 s-a vehiculat ideeea ca Romania sa anexeze Valea Timocului cu populatie majoritar romaneasca. Maresalul Antonescu a respins aceasta idee, iar romanii din Timoc care se manifestau pentru drepturile lor ca minoritate sau cereau unirea cu Romania au cazut victime nazistilor si comunistilor sarbi.
Desi autoritatile de la Bucuresti nu au intreprins niciodata o adevarata campanie pentru protejarea drepturilor romanilor din Valea Timocului, periodic au existat rapoarte diplomatice care semnalau situatia romanilor din aceasta regiune. Diplomatii romani din perioada comunista au continuat sa se intereseze de soarta romanilor de la sud de Dunare, de cele mai multe ori fiind siliti la adevarate exercitii de echilibristica logica si ideologica pentru a putea strecura problema conationalilor in rapoartele pe sablon stalinist.
Raportul lui Vianu
Pe 3 mai 1946, ambasadorul Romaniei la Belgrad Tudor Vianu trimitea la Bucuresti un raport in care oferea detalii privitoare la situatia romanilor din Valea Timocului dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Participand la o manifestare culturala a romanilor din Voivodina, Tudor Vianu a avut ocazia sa se intalneasca cu un subsecretar de stat din guvernul iugoslav care l-a asigurat ca "una dintre directivele politice pe care le urmeaza actualul regim iugoslav este sa se favorizeze dezvoltarea culturala in forme originale a tuturor natiunilor intrunite astazi in noua Republica Federativa Populara a Iugoslaviei. D-sa a aratat ca 4000 de copii romani invata in scolile Iugoslaviei in limba lor nationala. Domnul Grubascici s-a alaturat cu multa caldura sperantelor infatisate de mine exprimand si D-sa dorinta unei cunoasteri mai apropiate si a adancirii prieteniei dintre popoarele noastre".
Declaratiile de prietenie din partea oficialului iugoslav au fost rapid curmate in cursul intalnirii cu Tudor Vianu cand a venit vorba despre romanii din Valea Timocului: "In timpul convorbirii pe care am avut-o la masa si mai tarziu cu domnul subsecretar de stat Kosta Grubascici s-a prezentat prilejul de a vorbi si despre romanii din Timoc, a caror dezvoltare populara, evident inferioara celor din Banatul iugoslav d-sa este cel dintai care o regreta. Dl Grubascici este insa de parere ca populatia de obarsie romaneasca de pe Valea Timocului vorbeste astazi un dialect romano-sarb care ar alcatui adevarata ei limba nationala si ca Scoala romanilor timoceni ar putea sa se dezvolte in acest dialect., indata ce se vor stabili normele ei gramaticale si se vor scrie manualele elementare de care ar avea nevoie. Am replicat ca romanii timoceni, in singura lor publicatie periodica "Vorba Noastra" tiparita cu caractere chirilice intrebuinteaza forme destul de apropiate de cele ale limbii romane, ca deosebirile care pot fi semnalate sunt mai mult de caracter fonetic si ca deoarece aceasta limba este scrisa si inteleasa de romanii timoceni, nu-mi apare lipede motivul pentru care scoala timocenilor ar trebui sa adopte ca instrument de propunere dialectul romano-sarb de care vorbea d-l Grubascici. Cum nu era momentul de a insista asupra problemei filologice pe care o pusese dl. Grubascici am amanat pentru alta imprejurare discutia cu d-sa". Proiectul "limbii vlahe" se afla in atentia guvernului de la Belgrad inca din aceasta perioada pentru a reusi separarea definitiva a romanilor timoceni de romanii de la nordul Dunarii.
Anularea romanilor din Bulgaria
Pe 7 aprilie 1951, Ambasada Romaniei la Sofia trimitea la Bucuresti un raport in care atingea problema romanilor din Bulgaria: "Scoli in limba romana nu exista. Inainte de 9 septembrie au existat in Bulgaria doua scoli in care predarea se facea in limba romana - curs primar si liceu - la Sofia si a doua la Grona Djumaia (curs primar). Aceste scoli erau intretinute de guvernul roman. Curand dupa 7 noiembrie 1947 ele au fost inchise considerandu-se de catre Guvernul RPR ca nu este justa sustinerea acestor scoli intr-o tara prietena. Alte scoli in limba romana nu au mai fost infiintate. In discutia avuta cu tov. Dobri Bodurov, acesta ne-a spus ca s-a ajuns la concluzia ca nu este necesara infiintarea de scoli in limba romana, deoarece toti cetatenii bulgari de nationalitate romana stiu perfect limba bulgara. Am socotit ca nu e necesar sa insistam asupra acestei probleme in cadrul discutiei (de altfel tov. Dobri Bodurov a ridicat problema scolilor romanesti fara ca noi sa ne oprim in mod special asupra ei), dar stim precis ca in regiunea Vidin sunt numeroase sate in care copiii invata limba bulgara abia cand incep cursurile scolii primare, iar parintii lor vorbesc numai romaneste si multi sunt nestiutori de carte".
Echilibristica ideologica
Consulul Romaniei la Sofia, Nicolae Stanciu, a inaintat pe 24 septembrie1954 un raport care constituie un exemplu de echilibristica ideologica in perioada stalinista: diplomatul roman alterneaza frazele corecte din punct de vedere ideologic cu detalii reale privind discriminarile si deznationalizarea suferite de romanii din Bulgaria. "In R.P.B. exista o minoritate romana al carei numar nu se poate preciza decat cu mare aproximatie, deoarece asemenea cifre nu au fost date decat foarte rar si au facut obiectul unor discutii contradictorii destul de aprinse. Guvernele burgheze bulgaresti de o parte au cautat pe toate caile sa diminueze si chiar sa nege complet existenta minoritatii romane, ducand o politica de presiune, colonizare si deznationalizare a acestei minoritati prin mijloacele cele mai odioase care mergeau pana la inchisoare si exterminare. Pe de alta parte, elementele din aceasta minoritate nationala ajunse in Romania si incurajate de regimurile burghze mosieresti au dus campanie prin presa, reviste si alte mijloace care aveau ca scop sa arate ca in Bulgaria exista o minoritate compacta romaneasca in Dreapta Dunarii, care numara peste 200.000 de romani si sa formuleze astfel pretentii teritoriale. Desigur, aceste mijloace erau folosite de regimurile burghezo-mosieresti care, la ordinul imperialistilor straini, cautau prin toate mijloacele sa intretina un focar de ura intre aceste popoare vecine, cu scopul de a le dezbina, stapani si exploata mai usor".
Diplomatul roman a produs un raport in care paragrafele succesive se contraziceau reciproc: "Dupa 9 septembrie 1944, urmand exemplul URSS, problema nationala a inceput sa se rezolve si in R.P.B. De unde inainte de aceasta data guvernele burgheze fascizate au dus o politica de exploatare, asuprire si teroare impotriva minoritatilor nationale, prigonind si interzicand limba materna, dupa 9 septembrie 1944, Partidul Comunist Bulgar si regimul democrat popular au redat libertatea deplina a vorbirii limbei materne, a libertatii de a alege si de a fi ales in organele conducatoare in comune si stat, fara deosebire de nationalitate. Prin constitutia R.P.B. din anul 1947 s-au acordat drepturi depline minoritatilor nationale. (...) Romanii, dupa cum am aratat, in numar nestabilit cu precizie, formand in unele localitati mase compacte (...), numar care s-ar putea aprecia (...) la 150.000 de locuitori. Aceasta populatie care vorbeste in casa si pe strada limba materna romaneasca nu se bucura pana azi de scoli cu predare in limba romana, de asemenea nu exista carti, ziare sau reviste in limba romana. Acestui fapt se datoresc desigur si unele tendinte nationaliste, care mai exista in sanul acestei populatii, de unde vine si dorinta marii majoritati a tinerilor de a merge la studii in R.P.R. si alte parti din aceasta populatie de a se mai plange de lipsa de drepturi egale si de inchiderea unor scoli care au existat in trecut (scoli burgheze cu limba de predare romana, care educau tineretul in spirit nationalist sovin, cu totul necorespunzator)" Limba de lemn a diplomatului roman sesiza de fapt existenta in 1954 a unui puternic sentiment national printre romanii din Bulgaria care regretau inchiderea scolilor romanesti si doreau sa studieze in Romania - iar consulul de la Sofia informa asupra acestor realitati incercand sa se "acopere" in cazul in care ar fi fost acuzat de "sovinism".
Raport la APCE
La inceputul acestui an situatia minoritatii romanesti din Valea Timocului a fost prezentata pe larg intr-un raport alcatuit de deputatul german Jurgen Hermann pentru Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE). In urma cercetarii facute in anul 2007, Jurgen Hermann a constatat nerespectarea dreptului la educatie, serviciu religios si mass-media in limba materna al romanilor din Serbia de est (Valea Timocului) - in conditiile in care aceste drepturi sunt respectate pentru romanii din Voivodina. Procesul de observare a situatiei romanilor din Valea Timocului a fost demarat pe 17 octombrie 2005, cand deputatul basarabean Vlad Cubreacov a depus un proiect de rezolutie privind nerespectarea drepturilor minoritatii romanesti din Serbia.
Slujba in limba romana
In proiectul de rezolutie alcatuit de raportorul Jurgen Hermann se cere o mai mare colaborare intre eutoritatile statelor-mama si Serbia pentru respectarea drepturilor minoritatilor. Documentul arata "cooperarea dintre statul de rezidenta si statul mama prin acorduri bilaterale, constituind o adevarata valoare pentru garantarea stabilitatii europene, Adunarea cere autoritatilor Serbiei sa-si intensifice bunele relatii de vecinatate cu statele mama (Romania, Ungaria si Macedonia) prin aplicarea deplina a acordurilor bilaterale pe care le-au semnat". Acelasi proiect de rezolutie "incurajeaza pe membrii minoritatii vlahe/romane din Serbia de Est sa-si combine eforturile si sa-si depaseasca dezacordurile interne in interesul propriu si pentru a putea pastra trasaturile specifice care alcatuiesc identitatea lor. In acest caz autoritatile sarbe au datoria de a nu impiedica, ci de a sprijini initiativele in aceasta directie". Documentul APCE cere si recunoasterea Bisericii Ortodoxe Romane in Valea Timocului: "Avand cunostinta de criticile ridicate fata de legea din 2006 asupra bisericilor si organizatiilor religioase din Republica Serbia, in particular chestiunea nerecunoasterii Bisericii Ortodoxe Romane prin aceasta lege, Adunarea este surprinsa de influenta dominanta a Bisericii Ortodoxe Sarbe in cadrul recunoasterii altor biserici si/sau comunitati religioase". In finalul rezolutiei se solicita autoritatilor sarbe "sa intreprinda masurile necesare pentru asigurarea vlahilor/romanilor care traiesc in Serbia de est (vaile Timocului, Moravei si Dunarii) accesul la educatie, mass-media si administratie publica in limba lor materna si sa li se permita tinerea serviciului religios in aceasta limba".
Problema comisiei bilaterale
Raportorul Jurgen Hermann constata in textul inaintat APCE ca principala problema in ceea ce priveste respectarea drepturilor minoritatii romanesti din Serbia este constituita de neaplicarea tratatelor semnate intre Bucuresti si Belgrad, mai precis faptul ca comisia bilaterala romano-sarba privind problema minoritatilor nu s-a constituit pana in prezent. Raportul APCE arata ca "Relatiile dintre Romania si Serbia sunt guvernate de doua texte: un tratat de prietenie si cooperare (semnat pe 16 mai 1996) si un acord bilateral asupra cooperarii in domeniul protectiei minoritatilor nationale. Raportorul a fost informat ca aplicarea acestor texte este nesatisfacatoare. Ministrul roman al Afacerilor Externe a vizitat Serbia si a solicitat intrunirea unei comisii comune interguvernamentale pentru minoritati nationale, prevazuta in articolul 11 al acordului. In ciuda unui raspuns pozitiv din partea sarba, comisia comuna nu s-a reunit inca. Raportorul incurajeaza autoritatile sarbe sa trateze aceasta problema si sa numeasca persoanele calificate pentru a participa la aceasta comisie interguvernamentala".
George Damian, Ziua

Foto: Ziua

Problemele romanilor timoceni aflati sub autoritatea sarbilor raman aceleasi indiferent de regimul politic - incepand cu secolul al XIX-lea, trecand prin perioada Regatului Iugoslav, a Iugoslaviei comuniste si chiar si in prezent. Lipsa scolilor, a bisericilor, a publicatiilor, sicane in infiintarea asociatiilor culturale, un ochi aspru din partea autoritatilor care nu vad bine nici un fel de incercare de pastrare a identitatii culturale.
Volumul "Schisma rosie. Romania si declansarea conflictului sovieto-iugoslav (1948-1950)" realizat de Florin Constantiniu si Adrian Pop ne rezerva o surpriza neasteptata: la pagina 216 contine un raport din 16 iunie 1949 al ambasadorului roman la Belgrad Teodor Rudenco, pe marginea "conferintei muncitorilor publici, politici si culturali a romanilor din RPFI" publicate in ziarul Libertatea din 12 iunie 1949 - raport prezentat in randurile urmatoare. Situatia romanilor timoceni din Iugoslavia in perioada comunista este extrem de putin cunoscuta: accesul de doua ori dificil la arhivele de la Belgrad - o data din cauza limbii si a doua oara din cauza autoritatilor sarbesti - face ca aceasta perioada sa fie practic necunoscuta. Insa si arhivele romanesti adapostesc surprize placute.
Raportul ambasadorului Teodor Rudenco se incadreaza perfect pe linia "condamnarii titoismului" de la Belgrad - in mare voga pe atunci la Bucuresti, de vreme ce tocmai Gheorghe Gheorghiu Dej a adoptat rolul de trompeta a Moscovei in condamnarea "devierii" lui Iosip Broz Tito. Insa daca indepartam balastul condamnarii titoismului (absolut necesar pentru ca ambasadorul sa-si pastreze postul in acea perioada) raman o suma de informatii cat se poate de relevante. Practic, ambasadorul roman realizeaza o radiografie aproape completa a situatiei romanilor timoceni. Trebuie notata mai ales partea finala a raportului lui Teodor Rudenco care remarca "sarbizarea" romanilor din Valea Timocului, deznationalizarea lor si controlul cat se poate de strict impus de autoritatile sarbesti de la Belgrad. De exemplu, romanii din Valea Timocului nu puteau sa-si organizeze horele duminicale fara sa aiba aprobare de la militia sarba - iar uniunile si asociatiile culturale romanesti au fost desfiintate.
In studiul introductiv al volumului amintit, Florin Constantiniu remarca faptul ca ruptura dintre Tito si Moscova nu a fost ceva brusc si neasteptat - ci a fost o urmare logica a unei serii de evenimente. Printre proiectele de organizare a regiunii balcanice de dupa cel de-al doilea razboi mondial, Belgradul a sustinut inclusiv o varianta prin care orasele Timisoara si Resita ar fi trebuit sa fie anexate de Serbia. In ianuarie 1945, liderul comunist de la Belgrad Andrija Hebrang i-a cerut lui Stalin "alipirea teritoriului romanesc din zona Timisoara, inclusiv orasul Timisoara. Hebrang argumenteaza cererea prin faptul ca aceasta zona este un judet populat exclusiv de sarbi. Orasul Timisoara a fost locuit mai ales de germani si acum de asemenea poate fi cedat Iugoslaviei. (...) Hebrang solicita de asemenea schimbarea frontierei Romaniei in zona orasului Resita, intrucat in acest oras aflat pe teritoriul Romaniei, la 20 de km de frontiera cu Iugoslavia, sunt uzine metalurgice absolut necesare Iugoslaviei".
"Serbizarea si titoizarea romanilor"
Cateva comentarii si observatii pe marginea "conferintei muncitorilor publici, politici si culturali a romanilor din RPFI" publicate in "Libertatea" din 12 VI 1949:
1) Trecand peste faptul ca "conferinta" a fost deschisa si "salutata" de reprezentanti oficiali iugoslavi, delegati ai centrului pentru Voivodina, in majoritate sarbi sau nestiutori de limba romaneasca (directorul liceului de ex.) aproape toti "reprezentantii" vietii publice, politice si culturale din Voivodina pentru romani sunt sau din Belgrad (Popin Andrei, Vasile Popa, Aurel Gavrila) sau ... din Costei (Gaico Eva, Visu Ilie, Bilicea Cornel, Ion Sarbu). De nici o alta localitate romaneasca (si sunt zeci de sate curat romanesti) nu se pomeneste in afara de Virset, colonizat in ultimii ani numai cu sarbi. In orice caz, adunatura pare sa fi fost stransa la comanda numai din Belgrad, Varset si Costei, fara participarea reprezentantilor adevarati din satele romanesti(Uzdin, Voevodinti, Novo-Selo etc.)
2) Cine sunt reprezentantii "adevarului si moralei comuniste" din scrisoarea catre radio-urile romanesti, prezenti la conferinta si acei care au vorbit si iscalit scrisoarea?
a. Mihai Avramescu, redactorul revistei in limba romana "Lumina" care reproduce traducerile discursurilor sarbesti atatatoare si a articolelor din "Borba". Este fost invatator trimis de regimurile reactionare romanesti de pe vremuri (935-36) pentru a infiltra o politica imperialista, fascista si un timp legionara a cercurilor conducatoare de atunci. Astfel in zilele loviturii legionare el a imbracat uniforma verde, procura si difuza brosuri si portrete ale conducatorilor legionari. Mai tarziu acelasi lucru il facea pentru germanii ocupatori ai Serbiei si Voevodinei afisand portrete de-ale "Fuhrerului" in scoala si invatand pe copiii ce i-au fost incredintati sa cante marsuri nemtesti si ocazionale dintre care unele ce rimau in "Stalin... Kremlin" si alte baliverne belicoase.(...)
Spioni si santaje
Aurel Gavrila, student - scriitoras pretins, caci in realitate este agentul "secret" al UDBA-ei (serviciul secret iugoslav, n.red.) inca inainte de rezolutie. Ca atare a fost trimis sa se infiltreze in Ambasada noastra din Belgrad pentru a spiona si informa direct pe Rancovici. Alungat si izolat dupa primele incercari de manevrare, a continuat totusi sa acosteze pe strada pe functionarii ambasadei incercand in numele "socialismului" sa-i recruteze in serviciul UDBA-ei pentru informarea lui Rancovici. Nu s-a eschivat de la cele mai josnice incercari de santaj, amenintari etc. specifice stapanilor sai de la UDBA. Nu duce nici o alta activitate "publica" sau "culturala" pe taramul romanesc. In restul timpului liber urmareste pe colegii lui, studenti patrioti.
Vasile Popa, tanarul absolvent al literelor, scos pentru incapacitate de la ora-radio a pionierilor, mentinut la revista "Knijevme Novine" a societatii scriitorilor unde "informeaza" redactia asupra miscarii literare romanesti din RPR si unde "n-a reusit" sa publice nimic despre realizarile noastre. Sub acest pretext este "trimis" sa ia contact cu Ambasada noastra. De altfel e bun si intim prieten al lui A. Gavrila si cunoaste la perfectie activitatea "secreta" de agent al UDBA-ei. Popin Andrei, este omul de incredere al Directiei de Informatii de pe langa presedintia Consiliului sarbesc. Ca atare este atasat pe langa radio-emisia romaneasca la Belgrad, cenzureaza si taie tot ce se refera pozitiv la RPR, redacteaza mai toate articolele de fond radiodifuzate anonim in romaneste din Belgrad. Urmareste pe colaboratorii din subordine, reusind sa obtina unele arestari, intre care si a unei cetatene romane de la radio, pentru simplul motiv ca s-ar fi intalnit in timpul conferintei dunarene cu un vechi cunoscut din tara. E o lichea careia ii place cateodata sa jongleze afirmand ca stie ce-l asteapta, odata ce dreptatea poporului iugoslav va triumfa, dar ca pana atunci imparte el "dreptatea". Are un trecut obscur si colaborationist. Ceilalti toti sunt necunoscuti, anonimi etc.
Problemele romanilor
Fara indoiala ca intreaga aceasta "haita" urmareste pregatirea unei atmosfere pentru arestarile bunilor romani din Iugoslavia si eventual inscenarea unui proces contra acestora si, in primul rand, contra deputatilor arestati Lupsici, Florea Traian si altii. E de notat ca nici lichelele de la aceasta "conferinta" n-au indraznit sa pomeneasca numele celor arestati si in genere oficialitatea n-are curaj sa aduca aceasta, si mai ales adevaratele motive, in fata opiniei publice romanesti. Si adevaratele motive sunt multe:
Satele romanesti nu aproba politica clicii titoiste si a reprezentantilor sai in satele acestea. Satele romanesti sunt pentru prietenia cu URSS si pentru relatii fratesti cu poporul roman din RPR. Satele romanesti rezista la politica oficiala de sarbizare si nu aproba dizolvarea si oprirea activitatii societatilor (uniunilor) culturale romanesti. (Azi n-au voie sa faca hora fara autorizatia prealabila a militiei sarbesti).
Satele romanesti protesteaza ca li se scoate limba romaneasca din relatiile cu autoritatile locale, ca s-au dat jos firmele romanesti de la primarii, ca sigiliile romanesti au fost inlocuite cu cele sarbesti etc. Satele romanesti resping zvonurile lansate de provocatori titoisti sarbi despre apropiata creare a celei de-a saptea republici in Iugoslavia "Voivodina Mare" cu Resita si Timisoara. Deci palavrele lui Avramescu, Popin, Gavrila etc. nu reprezinta opinia publica si culturala romaneasca din Voevodina.
George Damian, Ziua

Foto: Ziua

Piata imobilului din Basarabia se afla intr-o situatie foarte incordata. Acest lucru se intampla din cauza reducerii de aproape doua ori a creditelor bancare pentru imobile numai in ultimele cinci luni ale anului curent. Totodata, in ultimul timp, in Basarabia se observa o tendinta clara de micsorare a imprumuturilor bancare, in pofida faptului ca preturile constructiilor au crescut cu 8,5 la suta doar pe parcursul ultimului semestru. In acest context, si pretul imobilelor a crescut semnificativ.
La sfarsitul anului trecut, bancile din Basarabia au acordat credite pentru imobile in valoare de 118,1 milioane de lei. Totusi, in luna februarie a anului curent, creditul pentru imobil a ajuns la cota de 61,5 milioane de lei, urmand sa se diminueze treptat, pana la 34,4 milioane de lei, inregistrate in prezent.
Reducerea creditelor imobiliare va afecta, in primul rand, cetateanul simplu
Creditorii bancari din Basarabia au fost foarte rezervati la acordarea creditelor pentru populatia autohtona. In acest sens, volumul imprumuturilor oferite persoanelor fizice s-a redus cu 15,5 la suta, iar creditele pentru imobil au inregistrat o scadere si mai mare, de 24,1 la suta.
Inca un semn alarmant este ca bancile au redus dramatic programele de creditare pentru cetateanul de rand. Acest lucru se intampla pe fondul tulburarilor de pe piata financiara autohtona, iar Banca Nationala a Moldovei (BNM) a decis sa majoreze gradual, cu 6 la suta, norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase in lei basarabeni si in valute neconvertibile, precum si norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase in valuta liber convertibila.
De fapt, norma rezervelor obligatorii urmeaza sa fie ridicata pana la 22 la suta in perioada 21 iulie-5 august a anului curent. In aceasta ordine de idei, ne putem confrunta pe viitor cu o noua reducere a imprumuturilor oferite de bancile comerciale. Acest lucru va afecta, in special, cetateanul de rand, pentru ca anume acesta este considerat de catre banci ca fiind cel mai riscant fenomen la capitolul imprumuturi. Dupa cum este deja cunoscut si opiniei publice, au fost stopate si unele programe ipotecare, numarul acestora diminuandu-se semnificativ. Totodata, si dobanda imprumuturilor a fost majorata cu pana la 24 la suta.
Creditele pentru imobile dispar, in pofida cererii de locuinte destul de pronuntate
Cel mai mare pericol este ca reducerea creditarii pentru imobil ar putea genera micsorarea cererii. Reamintim ca doar 5 la suta din populatia Basarabiei isi poate permite sa construiasca o casa sau sa amane lansarea unor proiecte rezidentiale. Nu suntem nici pe aproape de o extindere a leasingului imobiliar pentru ca si creditele ipotecare accesibile si cetateanului de rand dispar incet, dar sigur, din vizorul bancilor autohtone, dar si a celor din exteriorul tarii.
Expertii in imobiliare sustin ca a satisface cererea de locuinte, numai in raza municipiului Chisinau, este necesar de a da in exploatare, anual, in jur la 30 de mii de apartamente. De asemenea, specialistii mai sustin ca scaderea numarului de locuinte se va accentua si in viitorul apropiat. Dupa o crestere anuala de peste 20 la suta, pe parcursul a cinci ani, in perioada anului precedent, numai in primul trimestru al anului 2008 s-a inregistrat o scadere cu 26,3 la suta. Nu exista date pentru trimestrul doi, dar nu sunt semne ca trendul se va inversa. Si investitiile populatiei in imobilele locative au coborat de la de 90,6 la suta, inregistrate in anul 2003, pana la 65,4 la suta, in anul 2007.
Problemele din domeniul imobiliar enumerate mai sus, duc, nemijlocit, la o scadere semnificativa in vanzarea apartamentelor. In anul 2007, pentru prima data dupa cinci ani de crestere, suprafata totala a caselor de locuit a scazut de la 507,2 de mii de metri patrati la 418,6 mii, ceea ce semnifica un regres de 100 de mii de metri patrati. 
Reducerea creditelor imobiliare poate avea efecte nefaste asupra economiei nationale. Sa nu uitam ca implicarea populatiei in constructia locuintelor este una primordiala, iar nefinantarea acestui domeniu ar putea sa coste scump Basarabia in viitorul apropiat.

Un expert britanic, implicat in proiect, sustine insa ca a compara Varna cu Constanta ar fi ca si cum s-ar compara aeroportul Frankfurt cu Heathrow, din moment ce orasul bulgaresc este mult mai mare decat portul romanesc. John Murray, directorul organizatiei growthclusters.com, a afirmat ca, desi Constanta are avantajul unui port construit recent, sansele Varnei de a deveni capitala Uniunii Europene la Marea Neagra s-ar imbunatati sensibil daca se va construi un centru logistic mai mare si modern. Expertul britanic a mai spus ca "scopul Bruxelles-ului nu este sa mute Europa de Est la Paris sau la Londra, ci sa alinieze standardele de viata" in Uniunea Europeana.

Decizia va exercita presiune asupra statelor UE, care au limitat dreptul la rezidenta al partenerilor cetatenilor comunitari pentru a atenua rata de imigrare si cea a casatoriilor de coniventa. „Sotul sau sotia de origine non-comunitara a unui cetatean al UE se poate muta si locui in Uniunea Europeana fara a fi rezident legal al unui stat membru“, se arata in decizia Curtii, care devine obligatorie pentru toate statele membre.

Totodata, incepand din luna august 2008, programul cu publicul al Consulatului general al Romaniei de la Torino se va modifica, pentru a raspunde intr-o mai mare masura cerintelor publicului din zona de competenta a institutiei. Consulatul va fi deschis in zilele de luni si de miercuri de la orele 13.00 - 19.00, astfel: luni - 13.00 - 19.00; marti - 9.00 - 15.00; miercuri - 13.00 - 19.00; joi - 9.00 - 15.00; vineri - 9.00 - 15.00.