In ciuda scaderii influentei limbii ruse la nivel mondial, in unele foste tarii sovietice, inclusiv in R. Moldova, se constata insa o resurectie a acesteia. Jurnalista Stela Popa a surprins acest paradox si il prezinta in analiza de mai jos.
Motto: „Care opinie publica? De ce aceasta opinie publica nu urmareste procesul destramarii poporului roman cu aceeasi fervoare cu care urmareste procesul destramarii unei familii? Ce ferocitate!” (Dan Puric, „Cine suntem”, Bucuresti, 2008)
Unora le place rusa
Zilele trecute ma uitam pe fluxul de stiri de la noi. Mi-a atras atentia un titlul, pe cat de intrigant, pe atat de alarmant : „Moldovenilor le place tot mai mult limba rusa”! Agentia care difuza stirea facea trimitere la un studiu realizat de organizatia de cercetare a opiniei publice Gallup Polls. Trebuie sa recunosc ca nu mica mi-a fost mirarea cand am vazut datele difuzate. Din sondaj am aflat cu stupoare ca in R. Moldova, procentajul respondentilor care spun ca este foarte important ca limba rusa sa fie invatata de copii, a crescut uluitor, tocmai cu 12 puncte procentuale. Astfel ca, de la 27 % in anul 2006 numarul celor care vor sa isi invete copii sa vorbeasca limba rusa s-a ridicat la 39 % in 2007. Gallup explica aceasta crestere drept urmare a  „incalzirii relatiilor dintre Moscova si Chisinau, dupa ce Rusia a anulat embargoul asupra vinurilor moldovenesti”.
La acest punct, mi-am amintit o serie de experiente personale.
Invatati, invatati si iar invatati!.. Limba rusa ?
Primul soc in raport cu evolutia limbii ruse la noi am avut-o cu putin timp in urma cand, o veche cunostinta, mi-a declarat cu nonsalanta ca isi va da odrasla sa studieze la o scoala rusa din capitala. Socul a fost pe masura. Nu se poate, am zis atunci. Cum sa mearga copilul tau sa studieze la o scoala rusa, de vreme ce voi, parintii, sunteti romani / moldoveni, iar acasa vorbiti doar romana ?! Ce identitate va avea acest copil? V-ati gandit ce istorie va invata copilul vostru?! Si atunci - marea dezamagire - am primit un raspuns cum nu am mai auzit pana atunci: „El va face afaceri cand va fi mare, ca mine, iar in bussiness-ul de la noi, daca nu stii rusa nu ai ce cauta (sic!). S-apoi, romana o cunoaste de acasa...”.
Asta e! Interesul poarta fesul, iar, pentru unii, bunastarea face cat tot nationalismul altora la un loc. Ce puteam sa raspund ? Sa-i zic ca acest copil poate sa se compare, in timp, cu un copac care isi va pierde frunzele si va ramane uscat, pentru ca nu va avea ceea ce este absolut vital pentru un OM – identitatea? Mai avea oare rost sa explic?... Un lucru am inteles atunci: iata de unde ies struto-camilele moldovenesti ! 
Vorba lui Dan Puric din cartea „Cine suntem”:  „Tineretul nostru este aur, dar noi suntem cei care il distrugem”.
Spatiul cotidian – cucerit treptat de limba rusa
In afara de Belarus, Kazahstan si Kargazstan, unde limba rusa si-a mai pastrat statutul de limba oficiala, in alte trei foste republici sovietice – R. Moldova, Ucraina si Tadjikistan, aceasta este considerata „limba pentru comunicare interetnica”. Aici am rezerve. Realitatea de la noi este mult mai grava. In R. Moldova, rusa ocupa un loc si un rol mult mai important decat „limba de comunicare etnica”. La noi aceasta limba  este pretutindeni: in politica, afaceri, hartii oficiale, documente, instructiuni tehnice, programe, inclusiv la computerul de la care scriu acest text.
M-am tot intrebat si va intreb: de ce, de cele mai multe ori, diplomatii care vin in misiune la noi in tara aleg sa invete mai degraba limba rusa pentru a se exprima si nu limba tarii unde vin?  Au invatat oare atat de prost domniile lor geografia incat nu stiu asemenea detalii sau, dimpotriva, au fost instruiti sa procedeze exact cum procedeaza? Si de ce nu ii putem convinge de contrariul? Nu stiu raspunsul, doar intreb...
Din propria experienta, pot spune ca, in ultimii ani cat m-am aflat la Chisinau, am resimtit cresterea influentei limbii ruse. Exemplele sunt nenumarate si le stim cu totii. Incepand de la clasicul exemplu din transportul public cand, la intrebarea „Coborati la statie?”, ti se raspunde pe un ton grav si nemultumit un „Niet” apasat, pana la revolta cretina a unui chelner de pizzerie care refuza sa te serveasca, pentru ca, atentie, nu vorbesti „na normalinom iaziche”, sau si mai sus, pana la institutiile mediatice si institutionale ale statului unde, in anumite cercuri, daca refuzi sa te exprimi in rusa, „risti” sa nu mai fii invitat a doua oara. Mai mult, in randul tinerilor limba rusa devine tot mai „cool”, iar la nivelul „high-life-ului”, utilizarea limbii ruse devine cel mai nou test al snobismului local.

Date statistice ingrijoratoare. „Moldovenism” in limba rusa
Datele statistice si cercetarile din ultimii ani confirma observatiile mele empirice. Usurinta celor care traiesc in stanga Prutului de a trece de la o limba la alta este bine cunoscuta, iar studiul Gallup Polls, de la care am pornit acest articol, demonstreaza acest fapt. Un exemplul: in R. Moldova, 23% dintre respondentii solicitati sa raspunda la sondaj au acceptat cu usurinta sa raspunda in limba rusa. Aici, o mica precizare comparativa. Acelasi studiu a fost realizat in Georgia si Armenia, unde doar 3% din respondenti au acceptat sa raspunda la intrebari in limba rusa (desi datele atesta si la ei o crestere a influentei limbii ruse). Sa nu mai existe oare demnitate nationala in R. Moldova ? Am uitat oare valul de entuziasm al anilor 90 ? Sau pe cel din 2002-2003?
Aceste date din 2008 sunt confirmate si de studiul sociologic din octombrie – noiembrie 2007, realizat in cadrul proiectului „Monitorul Euroasiatic”. In acest studiu, ar trebui sa ne dea de gandit atitudinea celor 61% dintre intervievati care au o atitudine pozitiva fata de sustinerea limbii ruse de catre Moscova in R. Moldova. Mai mult, ar trebui sa ne puna in garda si sa ne ingrijoreze serios indiferenta celor 15% dintre respondenti, care au raspuns ca nu le pasa de implicarea lingvistica a Rusiei in stanga Prutului. Daca am aduna cifrele, am obtine un procent de 76 care sustin sau sunt indiferenti la implicarea lingvistica a Moscovei in R. Moldova!
Cresterea influentei fostului imperiu la noi si, mai ales, indiferenta periculoasa a cetatenilor nostri lasa loc de un NO COMMENT elocvent.
In ce limba vor vorbi copii nostri?
Programul „moldovenist” si „patriotic” al Partidului de guvernamant a generat o sistematica crestere a influentei limbii ruse. Din 2001, de cand au venit la putere comunistii, influenta limbii ruse a crescut constant si puternic si in randurile tinerilor. Faptul ca in unele scoli s-a introdus obligativitatea studierii limbii ruse vorbeste de la sine. Si mai asistam la un fenomen periculos: parerea mea este ca limba romana se vorbeste mai neglijent in randul elevilor, mai neglijent decat acum 5-10 ani, daca nu in clase, atunci in recreatii, in jurul blocului, cu prietenii.
Dar nu este vorba numai de tineri, iar datele sociologice confirma si ele acesasta evolutie. Studiul comandat de „Monitorul Euroasiatic”, arata ca in Republica Moldova, vorbesc in limba rusa, acasa, 20 % din respondenti, pe cand alti 27 % atat in rusa cat si in romana. Prin urmare, insumad, procentul celor care se exprima fie curat in limba rusa, fie si in rusa este de 47 %. Doar jumatate din respondenti, mai exact 52 %, vorbesc acasa curat in romana. Cifrele sunt mari daca e sa comparam cu alte tari din spatiul fostei URSS. Sa luam, de exemplu, Georgia. Aici, in limba nationala vorbesc acasa, 89%, alte 8 % vorbesc si in rusa, pe cand doar 1 % dintre vorbitori se exprima curat in rusa. Situatia este aproape similara si in Latvia. Aici 88 % vorbesc acasa in limba nationala, 5 % si in rusa, iar alte 2 % doar in limba rusa. De aici si intrebarea : „De ce asa si nu altfel? De ce in Georgia si Latvia procentul este atat de diferit? Chiar nu ne intereseaza in ce limba vor vorbi copii nostri?
Apropo de influenta pe care o exercita limba rusa in spatiul basarabean, mai trebuie relevat un rezultat. Faptul ca 46 % dintre minorii de la noi poseda limba rusa la perfectie, si doar 11% nu o cunosc (fac trimitere la acelasi sondaj), releva impactul acestei limbi asupra tinerei generatii. De ce oare in Latvia nu se intampla la fel ? De ce aici 47 % dintre minori nu cunosc deloc limba rusa si doar 6 % o vorbesc fara oarecare probleme.
Care este explictia? Una dintre ele este, cu siguranta, mass-media si influenta covarsitoare a limbii ruse aici.
Mass media ruseasca - lider de piata in R. Moldova
Un studiu comandat de Eurasia Fondation, realizat de IDIS Viitorul si publicat in aprilie anul curent – „Raport asupra studiului de evaluare a perceptiei publice privind procesul de integrare europeana si implimentare a Planului de Actiuni Uniunea Europeana – Republica Moldova”, arata clar influienta masiva a mass-media rusa in R. Moldova, cel putin la nivelul increderii publice.  Astfel, 67,5% „tind sa aiba incredere” in posturile TV din Rusia. Mai mult, institutiile TV din Rusia sunt cele in care populatia R. Moldova are cea mai mare incredere dupa Mitropolia Moldovei (67,7%), dar la o diferenta nesemnificativa. Pe locurile urmatoare se claseaza „posturile TV din Moldova cu acoperire larga” (62,3%), urmate de „posturile de radio din R. Moldova cu acoperire larga” (59%) si de „posturile de radio in limba rusa” (53,6%). In acels studiu se arata faptul ca, in R. Moldova, increderea acordata mijloacelor de informare de la Moscova este relativ egala cu cea acordata mijloacelor de informare de la Chisinau. Observam ca din octombrie 2007 pana in 2008 situatia a ramas aceeasi.
Studiul din 2007 inclus in proiectul „Monitorul Euroasiatic”, pe care l-am mai pomenit, atesta un procent de 71% dintre respondenti care afirma ca urmaresc canalele de la Moscova „regulat”, si alte 15 %, „doar uneori”. Asta inseamna 85% de privitori la canalele rusesti de televiziune. Ca sa nu mai vorbim despre canalele nerusesti, dar traduse si ele preluate tot in... limba rusa.
Ce e de facut?
Sa fiu inteleasa corect. Nu am nimic cu limba rusa, dimpotriva, Apreciez literatura rusa si am citit si eu marii clasici, m-au impresionat si pe mine scriitori uriasi ca Tolstoi si Dostoievschi. Sunt si eu de acord ca cine stie mai multe limbi este mai castigat. Doar ca avem de-a face aici cu limba ca purtator de interese geopolitice, cu influente politice sau economice ale Moscovei prin intermediul mass-mediei, pietii cartilor, afacerilor. Cresterea influentei limbii ruse in R. Moldova este direct proportionala cu cresterea influentei politice a Rusiei la noi. Ce facem in situatia asta? Nicolae Iorga spunea ca numai aplecandu-ne asupra trecutului putem avea taria faptelor de astazi. Dar mai putem sa facem asta?
In minunata sa carte, „Cine suntem”,  Dan Puric ne avertiza si pe noi, cei din stanga Prutului: „Ce trebuie sa facem noi acum? Trebuie sa ne definim, ca sa le spunem si altora cine suntem, ca sa stie si ei cu cine stau de vorba... Altfel suntem pierduti”.
Stela POPA, Unimedia

Explicatiile pentru amploarea pe care o ia limba rusa in Republica Moldova pornesc de la faptul ca aceasta a devenit o necesitate in viata de zi cu zi din cauza politicii de rusificare.
Limba rusa castiga teren in fata limbii romane in Republica Moldova, arata un sondaj Gallup dat publicitatii recent. Cu toate ca numarul vorbitorilor de limba rusa a scazut dupa destramarea Uniunii Sovietice, potrivit anchetei sociologice, numarul romanilor de peste Prut care prefera sa invete mai degraba limba rusa decat romana inregistreaza una dintre cele mai mari cresteri in randul populatiilor tarilor spatiului ex-sovietic. Astfel, daca in 2006 numai 27% din basarabeni socoteau invatarea limbii ruse mai importanta, in 2007 numarul acestora a crescut ridicandu-se la 39% in totalul populatiei. Ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, ne-a spus ca aceasta situatie s-ar datora, in parte, "politicii de rusificare pe care o duce guvernul de la Moscova, la care se adauga si schimburile culturale si energetice intensificate cu Rusia". In plus, un alt factor care a dus la crearea acestei situatii este, conform ministrului Culturii, faptul ca Televiziunea Romana nu mai emite in Republica Moldova, devenind "un mijloc de comunicare interzis". De altfel, potrivit lui Vitalie Ciobanu, redactor-sef al revistei moldovene Contrafort, editata de Institutul Cultural Roman, domeniul audiovizualului in Republica Moldova este dominat in proportie de 70% de posturi rusesti. Mai mult, explica Vitalie Ciobanu, aceasta proportie, care se regaseste si in spoturile publicitare, ar reprezenta "un indice pentru orientarea economica a Moldovei", fiindca principalele schimburi economice pe care le are Chisinaul se desfasoara pe directia Moscova.
Pe de alta parte, subliniaza Adrian Iorgulescu, institutiile statului moldovean ar trebui sa se preocupe cu precadere de aceasta problema pentru ca este vorba despre limba lor de stat, in timp ce statul roman ar trebui sa semneze cu autoritatile moldovene un parteneriat pentru practicarea si invatarea limbii romane in Republica Moldova. Cu alte cuvinte, oficialii autohtoni nu-si asuma in nici un fel aceasta tendinta, care lasa limba romana in offside dincolo de Prut.
Scriitorul Vitalie Ciobanu recunoaste in acelasi timp ca "este de preferat sa stii limba rusa in Moldova pentru ca este limba folosita cel mai des pentru comunicare, desi romana este limba de stat". Potrivit Constitutiei Republicii Moldova, limba oficiala a statului este cea moldoveneasca. Sociologul Mircea Kivu adauga ca declinul limbii romane in Republica Moldova se explica prin faptul ca "pentru viata de zi cu zi, rusa este o limba fara de care nu te poti descurca, iar apropierea fata de Bucuresti nu are relevanta – de exemplu, in toate firmele se vorbeste limba rusa, toate calculatoarele au sisteme de operare in aceasta limba".
In plus, subliniaza Vitalie Ciobanu, "daca limba romana, fie si sub forma de limba moldoveneasca, nu ar avea acest statut de limba oficiala, ar fi foarte greu sa se mentina pe pozitii". In cel mai rau caz, mai arata Vitalie Ciobanu, "daca rusa ar deveni limba oficiala, romana ar disparea".
In opinia lui Mircea Kivu, in conditiile in care Rusia isi extinde si mai mult sfera de influenta economica in Republica Moldova, iar "elitele vor fi ruse, sunt foarte mari sanse ca declinul sa se accentueze". Analistul economic Ilie serbanescu considera ca, in conditiile unei piete economice dominate de rusi, "in Romania nu exista interes pentru Republica Moldova din acest punct de vedere". Mai mult, analistul economic adauga ca "Romania nu are forta financiara necesara sa exploateze oportunitati precum Republica Moldova". In plus, adauga Ilie serbanescu, "romanii nu le pot oferi nimic basarabenilor, pe cand de la rusi iau gaz mai ieftin, energie si astfel le este mai usor sa se orienteze spre ei".
Solutii salvarea limbii romane
Din punct de vedere cultural, solutia ar fi, in opinia lui Adrian Iorgulescu, "schimbul activ de spectacole, exportarea spectacolelor de teatru si a productiilor romanesti acolo, astfel incat contactul cu limba sa aiba un suport clar". Totodata, ar trebui sa existe, in opinia ministrului Culturii, un parteneriat cu Republica Moldova pentru difuzarea productiilor romanesti de televiziune. Cu toate ca pune pe primul plan intarirea relatiilor economice intre cele doua tari, Vitalie Ciobanu mai adauga necesitatea reluarii parteneriatului de colaborare intre Ministerele Educatiei de la Bucuresti si de la Chisinau, intrerupt in 2001, in momentul venirii comunistilor la putere. Potrivit lui Vitalie Ciobanu, acest parteneriat le-ar fi oferit posibilitatea elevilor sa se inscrie la facultatile din Romania direct de la Chisinau.
» Romania a fost principala destinatie a exporturilor din Republica Moldova in primele sase luni din 2008, devansand Rusia care a fost mult timp cea mai mare piata de desfacere pentru exporturile moldovenesti. Atfel, livrarile de bunuri au crescut cu 64% fata de acelasi interval din anul trecut, conform datelor Statisticii din Republica Moldova.
Cristina Dobreanu, Romania Libera

Foto: Romania Libera

Potrivit editiei electronice a ziarului Adevarul, preluat de Romanian Global News, Costica Noru (39 de ani), din Panciu, este vicepresedintele Asociatiei „Micii intreprinzatori romani din Italia". Impreuna cu presedintele asociatiei, a luat decizia de a veni in ajutorul celor ramasi fara casa in urma inundatiilor din Moldova. Gheorghita Mihoc (n.r. - presedintele asociatiei) a ramas marcat de imaginile socante vizionate la stiri despre inundatiile din Romania. „Am avut o discutie scurta si am hotarat sa trimitem in tara numaidecat tiruri cu apa si alimente", precizeaza Costica. „Luni deja a ajuns prima masina in judetul Neamt, caci acolo au fost foarte multe sate afectate. Am trimis, pentru inceput, zece mii de litri de apa minerala imbuteliata", informeaza vicepresedintele asociatiei intreprinzatorilor romani.
Cei doi romani care au avut aceasta initiativa sunt patronii unor firme de constructii si restaurari in Roma. Gheorghita Mihoc (36 de ani), din Roman, sustine ca vor trimite sinistratilor din judetul Neamt si materiale de constructie (ciment, fier si caramida). „Vrem ca romanii nostri de acasa sa stie ca ne gandim la ei si ca ii vom sprijini", sustine Mihoc. Acesta se afla deja in mijlocul oamenilor ramasi sub cerul liber, distribuindu-le apa si mangaindu-i cu o vorba buna si incurajari. Cei doi patroni romani s-au angajat chiar sa construiasca o casa pentru o femeie din comuna Tamaseni. Apele au luat gospodaria si toata agoniseala de-o viata a femeii, lasand-o pe drumuri cu trei copii, dintre care unul cu nevoi speciale.
Geta Lupu, secretarul national al Partidului Identitatea Romaneasca din Italia, s-a implicat si ea in aceasta campanie, deplasandu-se in mijlocul sinistratilor si dand o mana de ajutor la distribuirea alimentelor. De asemenea, secretarul PIR a lansat si un apel umanitar tuturor firmelor de constructii romanesti din Italia de a veni in ajutorul conationalilor, donand materiale de constructii.
Ajutoarele se vor distribui in comunele: Rachiteni, Tamaseni, Adjudeni. In comuna Tamaseni va fi construita si casa in care va locui femeia ramasa pe drumuri impreuna cu cei trei copii. Valoarea primului transport este de 10.000 euro. Din Asociatia „Micii intreprinzatori romani din Italia" fac parte 35 de patroni romani ai unor firme de constructii care sunt active in partea centrala a Italiei.

Foto: Adevarul

Economia Romaniei a crescut cu 8,2% in primul trimestru al anului 2008, acesta fiind cel mai mare salt din 1990 pentru trimestrul respectiv, potrivit Institutului National de Statistica. PIB-ul pentru primul trimestru a fost de 23,5 miliarde euro. In comparatie cu acesta, cresterea economica medie a tarilor Uniunii Europene a fost, potrivit Eurostat, de circa 2,4% in aceeasi perioada.
Primul trimestru al acestui an se numara printre cele mai bune cinci trimestre inregistrate de Romania din 1990, potrivit Ziarul Financiar. PIB-ul a cunoscut o crestere de 8,3% in trimestrul trei al anului 2006. Comisia Nationala de Prognoza (CNP) estimeaza ca, pana in 2020, cresterea economica a Romaniei se va ridica peste pragul anual de 5%, PIB-ul atingand 442,3 miliarde euro. Totusi, CNP prognozeaza ca cresterea se va diminua la 6,5% la sfarsitul acestui an si va depasi 6% de-abia in 2009. Cresterea economica a Romaniei ar putea depasi 6% in 2008 daca va exista o productie agricola buna, a declarat Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, explicand ca productia s-ar putea ridica la 1 miliard euro, sau 1% din PIB. Ministrul economiei, Varujan Vosganian, si-a aratat de asemenea optimismul, afirmand ca cresterea ar putea continua si in trimestrul al II-lea, atingand pragul de 8%.
Salariul mediu lunar va creste cu 166% pana in 2020, ajungand la 1 133 euro, fata de nivelul actual de 425 euro, potrivit CNP. Somajul se va situa la nivelul inregistrat anul trecut, de 4,1%.
Analistii prognozeaza ca perspectiva economica pozitiva va afecta cresterea monedei nationale si va incuraja alte investitii straine. Potrivit unui sondaj recent realizat de Agentia Thomson Reuters si Österreichische Kontrollbank din Austria, mediul de afaceri din Romania este unul dintre cele mai atractive din Europa Centrala si de Est, intreaga regiune urmand sa inregistreze investitii straine de peste 100 miliarde euro in 2008. Un sondaj efectuat de Mergermarket a relevat ca expertii in actiunile private-equity prognozeaza ca 'noua Europa' - avand in prima linie Polonia si Romania - va depasi Asia, Rusia si America de Sud in ceea ce priveste atragerea investitiilor occidentale.
Potrivit Eurostat, Romania s-a clasat anul trecut pe locul 15 pe lista beneficiarilor Investitiilor Straine Directe, acestea cifrandu-se la 7,3 miliarde euro. Potrivit Agentiei Romane pentru Investitii Straine, constructorul francez de automobile Renault a fost investitorul strain numarul unu din Romania in 2007, cu peste 670 milioane euro.
Lasand la o parte cifrele optimiste, Comisia Europeana a cerut recent Romaniei sa accelereze reformele structurale si consolidarea fiscala. CE a avertizat ca deficitul bugetar nominal ar putea atinge 2,9% in 2008, in crestere fata de nivelul de 2,5% de anul trecut.

Conform acestei publicatii, care analizeaza evolutia populatiei spaniole intre 2002 si 2007, 19 dintre cele 32 de orase, a caror dezvoltare a fost inlesnita de imigranti, se afla pe Coasta Mediterana, patru pe coasta atlantica si restul - in interiorul peninsulei.
Insa, orasele care au inregistrat cea mai mare crestere a numarului de imigranti, in special romani, au fost cele de la periferia Madridului. Rivas-Vaciamadrid este localitatea in care populatia a crescut cu 66,6% in ultimii cinci ani (aproximativ 10.000 de romani din totalul populatiei de 59.298), iar in Valdemoro, populatia s-a marit cu 55,7% (aproape 5.000 dintre cei 49.132 de locuitori sunt romani). Localitatile Las Rozas, Parla, Majadohanda si San Sebastian de los Reyes, din Comunitatea Madrid, au avut cresteri mai putin semnificative.
Benalmadena, provincia Malaga este unul dintre municipiile in care cresterea numarului populatiei a fost foarte importanta (cu 43,3% mai multi locuitori) ca si orasele Roquetas de Mar (39,9%) si El Ejido (36,9%), din provincia Almeria.