| Rusia continua destructurarea Georgiei |  |  |  |
| Moscova, Federatia Rusa/ Romanian Global News | | Accesari :355 | | Monday, 25 August 2008 | {mosimage}Consiliul Federatiei, camera superioara a Parmalentului rus, s-a pronuntat in favoarea recunoasterii independentei provinciilor separatiste Osetia de Sud si Abhazia, transmite Antena3, preluat de Romanian Global News.
Senatorii au adoptat cu unanimitate de voturi o declaratie prin care fac apel la presedintele rus Dmitri Medvedev sa recunoasa independenta celor doua teritorii separatiste. Duma de Stat se va pronunta si ea in aceasta problema, insa ultimul cuvânt il are totusi presedintele Dmitri Medvedev.
Cei 130 de senatori prezenti au adoptat, in unanimitate, declaratia care cere presedintelui rus Dmitri Medvedev sa recunoasca independenta celor doua teritorii, intr-o sedinta extraordinara. Rezulatul votului a fost primit cu aplauze de politicieni. "Astazi, ca si presedinte al Osetiei de Sud, in numele parlamentului osetin, in numele poporului din Osetia de Sud ne exprimam recunostinta fata de dumneavoastra. Inca o data fac apel la presedintele Federatiei Ruse pentru a recunoaste Osetia de Sud drept stat suveran si independent", a declarat Eduard Kokoiti, presedintele Osetiei de Sud.
Regimul de la Tbilisi denunta riscul "colonizarii" de catre Rusia a teritoriilor separatiste care si-au proclamat unilateral independenta dupa destramarea URSS la inceputul anilor 1990, dar nu au fost recunoscute pâna in prezent de nicio tara. Daca statul rus le recunoaste independenta, va exista posibilitatea de a le anexa, Osetia de Sud unificându-se astfel cu Osetia de Nord in cadrul Federatiei Ruse, sunt de parere analistii.
|
| Preotul romanilor din Northampton, preocupat de soarta enoriasilor sai | | | |
| Northampton, Marea Britanie/ Romanian Global News | | Accesari :260 | | Monday, 25 August 2008 | {mosimage}In noiembrie 2007 preotul Florin Simionca a sosit in Anglia, la Northampton pentru a oferi slujbe in limba romana unei comunitati de romani din zona. Preotul Simionca a fost trimis de IPS Iosif, mitropolit pentru Europa Occidentala si Meridionala pentru a pune bazele unei parohii impreuna si pentru romanii din aceasta localitate.
Odata ajuns aici, parintele a gasit la biserica anglicana St Michael intelegere si bunavointa. Biserica ofera de atunci fara intrerupere spatiu pentru slujbe in limba romana in fiecare duminica si de sarbatori.
Preotul Simionca a fost placut impresionat vazand ca in timp, credinciosii romani care vin la slujbe strabat uneori distante considerabile. Printre enoriasi se numara romani care vin din Birmingham, Coventry, Daventry si Corby. Inca de la sfarsitul anilor '90, in jurul orasului Northampton au existat romani care au venit in aceasta zona prin contracte de munca pentru a munci la fabricile vestite din aceasta zona. Unii dintre ei s-au stabilit aici intemeiandu-si familii, altii au venit mult mai tarziu prin intermediul cunostintelor deja aflate aici. Ca dovada, in Northampton functioneaza inca din anul 2005 primul magazin cu marfa romaneasca din afara Londrei, iar un altul s-a deschis in anul 2006.
Despre enoriasii sai, preotul Simionca spune ca majoritatea sunt stabiliti aici de cativa ani buni. " Am intalnit romani care profeseaza ca si profesori, asistenti sociali, soferi, dar majoritatea lucreaza in constructii si cleaning sau in depozite si fabrici." Insa pentru cei care sunt mai noi, problema principala pe care o au acum este jobul. De asemenea o problema este comunicarea dintre ei. Multi sunt individualisti, si ca atare romanii din Northampton nu sunt nici pana acum organizati intr-o asociatie sau organizatie.
Restrictiile pe piata muncii britanice sunt resimtite din plin si la Northampton, iar romanii de aici nutresc speranta ca acestea vor fi ridicate. " Cu totii asteptam drepturi depline pentru romani. Tocmai de aceea sunt atatea nevoi in randul comunitatii." spune parintele. Gandindu-se la dorintele enoriasilor sai, preotul Simionca este de parere ca aproape toti romanii de acolo ar prefera sa se intoarca acasa in Romania, dar din pacate inca nu pot.
Gabriela Cristina Popescu , Roman in UK
|
| Monitorul Oficial ar putea avea o editie online gratuita | | | |
| Bucuresti, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :298 | | Monday, 25 August 2008 | {mosimage}Monitorul Oficial va realiza o editie electronica gratuita, accesibila pe Internet, destinata informarii persoanelor fizice si care va include, printre altele, anunturile de atribuire a contractelor publice, conform unui proiect de Ordonanta pus in dezbatere de Secretariatul General al Guvernului, transmite Euractiv, preluat de Romanian Global News.
"Avantajele in procesul de informare a cetatenilor sunt evidente (accesare gratuita, in orice moment, din orice punct de pe glob - foarte util pentru romanii din strainatate si din zone mai greu accesibile, dar conectate la Internet –, costuri de distributie foarte mici) si sunt evidentiate de cresterea puternica a accesului la Internet, tot mai prezent inclusiv in zonele rurale ale Romaniei", se arata in nota de fundamentare a proiectului de Ordonanta pentru modificarea si completarea Legii 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial.
Proiectul de ordonanta introduce un nou articol, potrivit caruia in Partea a VI-a a Monitorului Oficial se vor publica anunturile privind atribuirea contractelor de achizitie publica si a contractelor de concesiune de lucrari si servicii publice, a contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica, precum si alte anunturi stabilite prin dispozitii legale.
Produsul gratuit, in format PDF, va fi suportat din tariful de publicare, iar pretul abonamentului tiparit la Monitorul Oficial, principalul produs actual al regiei, va fi redus. Cheltuielile determinate de publicarea actelor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partile I–VII, se vor suporta de catre emitenti, pe baza tarifelor aprobate anual de Biroul Permanent al Camerei Deputatilor. Pentru Partea I, in limba maghiara, cheltuielile de publicare vor fi suportate de Camera Deputatilor.
|
| Romania va deveni membru al Centrului European pentru Politici Sociale | | | |
| Bucuresti, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :251 | | Monday, 25 August 2008 | | {mosimage}Romania va deveni membru cu drepturi depline la Centrul European pentru Politici Sociale si Cercetare (CEPSC). Aceasta asociere va permite dezvoltarea politicilor in domeniul social si in domeniile conexe, prin furnizarea de expertiza si sustinerea de politici integrate si actiuni inter-sectoriale, transmite Prompt Media, preluat de Romanian Global News.
Asocierea la Centru se va face prin Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, care va desemna un reprezentant pe langa Centru. CEPSC, cu sediul la Viena, este o institutie autonoma non-profit care promoveaza cooperarea intre guvernele statelor membre ONU din regiunea Europei, organismele publice, organizatiile interguvernamentale si alte organizatii internationale si neguvernamentale, precum si cu organizatii private active in domeniul politicilor sociale, cu accent deosebit pe politici si cercetare. Expertiza Centrului va putea fi transferata prin studii, cercetari si alte proiecte legate de aceste domenii. In prezent, la Centrul European pentru Politici Sociale si Cercetare sunt afiliate 24 de state membre ONU - Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Israel, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Turcia, Ungaria.
|
| Vila de 7000 de ani, descoperita in localitatea timiseana Uivar | | | |
| Uivar, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :351 | | Monday, 25 August 2008 | {mosimage}O casa cu etaj, veche de 7000 de ani – aceasta este cea mai importanta descoperire a arheologilor romani si germani care, de 10 ani, sapa in zona sitului Gomila, aflat in apropierea localitatii timisene Uivar, anunta Gandul, preluat de Romanian Global News.
Lucrarile au inceput in urma cu 10 ani, cand echipa condusa de prof. dr. Florin Drasovean, de la Muzeul Banatului din Timisoara, si prof. dr. Wolfram Schier, de la Institutul de Preistorie din Berlin, a facut primele sapaturi in ceea ce reprezinta cea mai mare asezare din Romania apartinand culturii Vinca, reprezentativa pentru perioada Neoliticului. Urme ale culturii Vinca au fost descoperite pe teritoriul Serbiei, Romaniei si Ungariei. Harta zonei, realizata cu ajutorul unui magnetometru, i-a ajutat pe arheologi sa sape exact in perimetrul care reprezinta, practic, centrul asezarii.
Dupa ce au scos la iveala din situl multistratificat mai multe locuinte, oamenii de stiinta au avut surpriza sa descopere o casa cu etaj despre care, in urma testelor efectuate, s-a stabilit ca are aproximativ 7000 de ani. „Aceasta descoperire ne schimba fundamental viziunea asupra perioadei Neoliticului. Se dovedeste ca greseam atunci cand presupuneam ca oamenii din respectiva perioada nu aveau foarte multe cunostinte tehnice. Casa cu etaj descoperita ne dovedeste faptul ca existau persoane specializate care stiau exact cum se ridica o casa.
Modul de dispunere a locuintelor in cerc dovedeste existenta unei ierarhii”, a declarat pentru Gandul prof.dr. Florin Drasovean. Arheologii au constatat ca asezarea avea doua inele de fortificatie, mai precis santuri adanci de peste trei metri. Specialistii estimeaza ca, pentru realizarea santurilor, oamenii au scos aproximativ 3.000 de tone de pamant „intr-un timp relativ scurt. Exista dovezi ale faptului ca santurile de aparare au fost intretinute de cei care locuiau in zona”.
6 camere la parter, 6 la etaj
Vila descoperita de arheologi are o latime de opt metri, lungimea zidurilor fiind estimata la 12 metri. In timpul sapaturilor, specialistii au descoperit in interiorul locuintei atat un altar familial din lut, cat si urme de boabe de grau sau oase de animale si pasari. Parterul era impartit in sase incaperi asimetrice si se banuieste ca si etajul era compartimentat la fel. Un incendiu a dus la prabusirea tavanului facut din lut. „Putem spune ca oamenii din Neolitic aveau conditii mai bune decat unii care locuiesc in prezent in zone defavorizate sau de munte”, a apreciat profesorul Drasovean. In acelasi areal, arheologii au descoperit si o masca mortuoara de lut, unicat pentru arheologia europeana.
Intreg situl arheologic se intinde pe aproximativ 16 hectare si mare parte a vestigiilor vor ramane, probabil, pentru totdeauna ascunse, deoarece arheologii estimeaza ca cercetarea in amanunt a intregului perimetru ar dura zeci de ani, cu un numar mult mai mare de arheologi decat in prezent. Cei aproximativ 40 de arheologi si studenti romani, germani si croati vor finaliza in acest an cercetarile la situl neolitic.
|
| "Eu cand vreau sa fluier, fluier" premiat la Festivalul de Film de la Sarajevo | | | |
| Sarajevo, Bosnia Herzegovina/ Romanian Global News | | Accesari :288 | | Monday, 25 August 2008 | | {mosimage}Proiectul de film "Eu cand vreau sa fluier, fluier", dupa un scenariu de Catalin Mitulescu si Florin Serban, care semneaza si regia, si produs de Daniel Mitulescu, a primit premiul The Magic Box Service in cadrul CineLink 2008, la Festivalul de Film de la Sarajevo care a avut loc saptamana trecuta la Sarajevo, transmite Ziare.com, preluat de Romanian Global News.
Premiul este una dintre cele trei distinctii acordate in cadrul programului CineLink, se arata pe site-ul evenimentului. Fiecare dintre cele trei premii acordate proiectelor prezentate in cadrul Cinelink consta intr-o suma de 10.000 de euro si servicii in valoare de 2.500 de euro din partea sponsorilor CineLink. In afara de "Eu cand vreau sa fluier, fluier", au mai fost premiate in cadrul CineLink 2008 si productiile "Borders, Raindrops" de Nikola Mjlovic si Vlastimir Sudar, producator Tihomir Stanic (Bosnia-Hertegovina si Muntenegru), care a luat trofeul "Geteborg Film Festival", si "Strange Forest" de Szabolcs Tolnai, producator Miroslav Mogorovic (Serbia), care a primit CNC Award.
Juriul CineLink a decernat premiul International Relations Arte and Sarajevo Film Festival proiectului "Broken Mussels" de Seyfetin Tokmak, producator Serkan Cakarer (Turcia), care prezinta povestea a doi tineri care vin in Istanbul si incearca sa supravietuiasca in acest oras.
Juriul CineLink 2008 a fost format din Jaqueline Ada, Behrooz Hashemian, Charlotte Applegren, Georges Goldenstern, Cedomir Kolar si Menholf Zurhorst.
|
| Ilie Bratu: Neamul romanesc dintre Nistru si Prut este in pericol de moarte | | | |
| Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :406 | | Monday, 25 August 2008 | | {mosimage}Neamul romanesc dintre Nistru si Prut este in pericol de moarte. Daca nu revenim in maxim 5 ani la trupul Patriei-mama Romania, moartea ne asteapta”, a declarat presedintele Miscarii Unioniste, Ilie Bratu, citat de Info-Prim Neo, preluat de Romanian Global News.
Declaratia a fost facuta in cadrul mitingului de mitinigul de condamnare a consecintelor Pactului Ribbentrop-Molotov pentru Basarabia, desfasurat la 23 august, pe Aleea Clasicilor din capitala Basarabiei. Pentru al treilea an consecutiv, mitingul are in calitate de co-organizatori Asociatia pentru lichidarea consecintelor pactului Molotov – Ribbentrop si Miscarea Unionista din R. Moldova.
Intrebat cand crede ca va fi indeplinit obiectivul pe care si-l propune, Ilia Bratu a spus: „de fiecare dintre noi depinde, fiindca pe comunisti i-am adus noi la putere, prin vot sau prin ne-participarea noastra la vot”.
Secretarul general al miscarii, doctor in istorie si presedintele Asociatiei pentru lichidarea consecintelor pactului Ribbentrop-Molotov, Iacob Golovca, a opinat ca R. Moldova trebuie sa faca parte din Romania: „Navalirea Rusiei comuniste la 28 iunie 1940 asupra Moldovei este o crima. Crearea Republicii Moldovenesti in august 1940 este a doua crima”, a spus Golovca.
Participantii la manifestatie au aprobat o rezolutie prin care fac apel la partidele de orientare national-patriotica si proeuropeana sa se „constituie intr-o singura formatiune social-politica unionista in perspectiva viitoarelor alegeri”, precum si sa elaboreze un plan de actiuni in vederea indeplinirii acestor obiective.
In rezolutia adoptata, manifestantii mai cer autoritatilor de la Bucuresti „sa se patrunda de tragismul situatiei in care se afla romanii din stanga Prutului, facand abstractie de ostilitatea autoritatilor de la Chisinau”.
Semnat la 23 august 1939, pactul Molotov – Ribbentrop a fost un act aditional tratatului de neagresiune dintre URSS si Germania hitlerista, prin care cele doua state au impartit Europa in doua sfere de influenta. Incorporarea in Uniunea Sovietica a Basarabiei, Nordului Bucovinei si tinutului Herta a fost una dintre consecintele pactului Molotov – Ribbentrop.
Foto: Info Prim Neo
|
| Rusii se tem ca pierd suprematia in Marea Neagra si continua sa minta ca se retrag din Georgia | | | |
| Poti, Georgia/ Romanian Global News | | Accesari :317 | | Monday, 25 August 2008 | {mosimage}Principalul port georgian la Marea Neagra – Poti – ramane in continuare controlat de fortele rusesti. Intrarea pe uscat este blocata de tancuri, transee si o multime de soldati rusi, anunta Unimedia, preluat de Romanian Global News.
Chiar daca Poti nu face parte din „zona tampon” stabilita de Moscova pentru a proteja activitatea trupelor sale (granita cu Abhazia si Osetia de Sud), portul strategic va fi si pe mai departe patrulat de fortele rusesti, a anuntat adjunctul statului major rus, Anatoli Nogovitan.
„Acest aspect este stabilit in documentul (n.r. acordul de incetare a focului) negociat de Franta si Rusia”, a explicat Nogovitan. Generalul rus a acuzat NATO ca are ca obiectiv aducerea de forte navale suplimentare in Marea Neagra, sub pretextul livrarii de ajutoare umanitare, relateaza AFP. Romania este si ea implicata in acest proces, a lasat de inteles oficialul rus.
Manevre inclusiv la Constanta
„Pe langa fregatele spaniola si germana intrate in Marea Neagra la 21 august, o fregata poloneza si un distrugator al Marinei americane au traversat stramtoarea Bosfor”, a spus oficialul in conferinta de presa de sambata. Eforturile NATO vor fi pe cat de inutile, pe atat de daunatoare „stabilizarii situatiei in regiune”, potrivit generalului Nogovitan. Mentionam ca fregata germana Lübeck (care face parte din Standing NATO Maritime Group 1) s-a aflat in portul Constanta intre 22 si 24 august si ca, in cursul vizitei, a avut loc si o prezentare a industriei de aparare maritime germane, la care a fost prezent si presedinte roman, Traian Basescu.
Potrivit comunicatului de presa emis de Ambasada Germaniei, este pentru prima data dupa trei ani ca o nava militara vine intr-un port romanesc, ea urmand sa desfasoare exercitii comune cu Marina romana si cea bulgara.
Exercitiile de rutina ale NATO in Marea Neagra au fost planificate de multa vreme, a incercat Alianta sa se apere de acuzatiile rusesti. „Este vorba de vizite in porturi si exercitii de rutina care au fost planificate de circa 18 luni”, a declarat purtatorul de cuvant al NATO, Carmen Romero. Ea a explicat si ca manevrele nu au nicio legatura cu conflictul ruso-georgian.
Ajutoare umanitare au inceput intr-adevar sa soseasca, in Georgia, cu ajutorul navelor de razboi americane. Distrugatorul USS Mc Faul a ajuns, ieri, langa coastele georgiene, fiind obligat sa ancoreze la Batumi (port insuficient echipat pentru nave de asemenea dimensiuni), avand in vedere ca portul Poti este inca sub control rusesc. Distrugatorul american (de mari dimensiuni, avand o lungime de 154 de metri) a fost deplasat in Marea Neagra dinspre Marea Mediterana, obtinand aprobarea Turciei sa intre prin stramtorile Bosfor si Dardanele. Lui USS Mc Faul urmeaza sa i se alature alte doua vase de razboi americane: Dallas si, spre sfarsitul lui august, USS Mount Whitney, nava amiral a celei de-a sasea Flote americane. Ele vor transporta ajutoare umanitare: paturi, alimente pentru copii, precum si medicamente si produse de igiena, potrivit Departamentului de Stat al SUA.
Toate navele sunt obligate sa obtina acordul Turciei pentru intrare si stationare in Marea Neagra si pot ramane aici maximum trei saptamani. Iar Turcia, desi este membra NATO, nu este de acord cu o prezenta militara de durata in Marea Neagra. „Conventia de la Montreux este in vigoare de peste 70 de ani si se aplica fara exceptie”, avertizase presedintele turc, Abdullah Gul, in conferinta de presa cu liderul de la Cotroceni. Potrivit Conventiei de la Montreux (acord prin care Rusia si Turcia isi impart influenta navala in Marea Neagra), este interzisa patrunderea in Marea Neagra a portavioanelor, iar Turcia poate refuza sa permita intrarea unor nave militare mai mari de un anumit tonaj.
|
| Rusia ramane pe pozitii de forta | | | |
| Moscova, Federatia Rusa/ Romanian Global News | | Accesari :310 | | Monday, 25 August 2008 | {mosimage}Rusia refuza sa isi retraga soldatii care ocupa in continuare pozitii strategice in afara zonei de conflict sud-osetine, relateaza Reuters. Moscova acuza NATO ca sprijina militar Georgia sub pretextul "ajutoarelor umanitare". Ieri, de Ziua Nationala a Ucrainei, presedintele Viktor Iuscenko a cerut integrarea rapida a fostei republici sovietice in NATO.
Trupele ruse ocupa cel putin sase pozitii strategice pe o raza de 80 de km in jurul orasului-port de la Marea Neagra, din vestul Georgiei, relateaza Reuters. Anatoli Nogovitin, adjunct al sefului Statului Major rus, a adaugat ca fortele ruse vor fi prezente in continuare in Poti, chiar daca acesta nu se afla in zona tampon in care Rusia afirmase ca trupele sale de mentinere a pacii vor actiona. Nogovitin a subliniat ca "aceasta functie este prevazuta in pozitia comuna a Rusiei si Frantei". Afirmatiile generalului rus vin dupa o serie de incidente, un tren cu produse petroliere fiind aruncat in aer de o mina pe principala magistrala feroviara din Georgia. Oficialii georgieni, citati de Reuters, au declarat sambata ca fortele ruse intentioneaza sa infiinteze puncte de control in opt locuri din jurul regiunii separatiste Osetia de Sud si principalei autostrazi care face legatura intre estul si vestul Georgiei. La randul sau, adjunctul subsecretarului de stat american, Matthew Bryza, citat de Reuters, a declarat la sfarsitul saptamanii trecute ca "ceea ce a facut Rusia este cel mai puternic catalizator pe care il putea crea pentru aderarea Georgiei la NATO". "Avem nevoie de Georgia si de Ucraina in NATO pentru a descuraja acest gen de aventuri militare tragice din partea Rusiei", a adaugat acesta. Totodata presedintele rus Dmitri Medvedev a declarat ieri ca Moscova si Kiev-ul ar trebui sa ia in considerare interesele reciproce atunci cand isi formuleaza politica externa. "Statele noastre sunt unite de multe secole de legaturi religioase, culturale si istorice. Principala noastra sarcina este sa nu lasam ca acest bun valoros, transmis de generatiile anterioare sa piarda" a adaugat Medvedev intr-un mesaj de felicitare adresat cu ocazia zilei independentei Ucrainei.
Kremlinul acuza
La sfarsitul saptamanii trecute, ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, a avut consultari cu presedintele rus Dmitri Medvedev, privind viitoarea colaborare dintre Moscova si NATO, relateaza RIA-Novosti. Aceste consultari au loc dupa ce Rusia si-a suspendat "temporar" cooperarea militara cu statele membre NATO. Federatia Rusa a mai acuzat NATO ca se foloseste de livrarea ajutoarelor umanitare pentru Georgia ca pretext pentru a trimite forte navale suplimentare in Marea Meagra, relateaza Reuters. "Sub pretextul ca trimit ajutoare umanitare, tarile NATO continua sa acumuleze forte navale" a declarat generalul Nagovitin. "Nu cred ca acest lucru va ajuta la stabilizarea situatiei in regiune" a adaugat acesta. La randul sau, NATO a cerut din nou retragerea fortelor ruse "pe pozitiile dinaintea crizei", a declarat un purtator de cuvant al NATO.
Alianta a anuntat ca a inceput "exercitii de rutina" in Marea Neagra, implicand cate un vas american, german, spaniol si polonez, relateaza Reuters. Ieri un distrugator al SUA, transportand ajutoare umanitare, a ajuns in Georgia.
Vise separatiste
Legislativul de la Moscova examineaza azi o posibila recunoastere de catre Moscova a independentei regiunilor separatiste Ahbazia si Osetia de Sud. Seful camerei superioare a Parlamentului rus, Serghei Mironov, afirmase anterior ca aceasta este "gata sa recunoasca statutul de independenta al Osetiei de Sud si Abhaziei", dar dupa o "decizie in acest sens a presedintelui" Dmitri Medvedev. Presedintele rus a declarat la randul sau ca Rusia "va recunoaste si garanta" pe scena internationala "orice decizie" vor lua abhazii si osetii cu privire la propriul statut.
Mihai Isac, Ziua
|
| De Ziua Nationala a Ucrainei, Viktor Iuscenko, face apel la accelerarea aderarii tarii sale la NATO | | | |
| Kiev, Ucraina/ Romanian Global News | | Accesari :291 | | Monday, 25 August 2008 | {mosimage}Presedintele ucrainean Viktor Iuscenko a facut apel duminica, cu ocazia Zilei independentei Ucrainei, la accelerarea procesului de aderare a tarii sale la NATO, in contextul recentului conflict militar intre Rusia vecina si Georgia, transmite Ziua, preluat de Romanian Global News.
"Noi trebuie sa acceleram actiunile noastre pentru obtinerea aderarii la sistemul general european de securitate si pentru intarirea potentialului de aparare a tarii noastre", a declarat presedintele Iuscenko.
"Tuturor celor care se indoiesc de Ucraina trebuie sa le spunem deschis: intrarea in sistemul de securitate euro-atlantic este singurul mijloc de a proteja viata si prosperitatea familiilor noastre, a copiilor si nepotilor nostri", a mai declarat seful statului ucrainean.
Presedintele Iuscenko a facut aceasta declaratie inainte de inceputul paradei militare care are loc pe bulevardul central Kresceatik din Kiev, pentru a marca astfel cea de-a 17-a aniversare a independentei Ucrainei.
|
| Voronin se intalneste cu Medvedev la Soci | | | |
| Soci, Rusia/ Romanian Global News | | Accesari :275 | | Monday, 25 August 2008 | {mosimage}Vladimir Voronin a zburat la Soci pentru a se intanlni cu omologul sau rus, Dmitrii Medvedev, anunta Presa.md, preluat de Romanian Global News. Din delegatie face parte si ministrul Reintegrarii, Vasile Sova.
Partea basarabeana si cea rusa vor discuta despre reglementarea conflictului transnsitrean.
De mentionat ca pe 22 august presedintele Vladimir Voronin a avut o intrevedere cu Ambasadorul Federatiei Ruse in Basarabia, Valeri Kuzmin caruia i-a raportat continutul discutiilor cu Traian Basescu.
|
| Miza procesului de la Haga: independenta energetica a Romaniei | | | |
| Bucuresti, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :324 | | Monday, 25 August 2008 | {mosimage}Oficialii ucraineni fac fel de fel de declaratii referitoare la procesul privind delimitarea platoului continental, aflat in desfasurare la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, incercand sa influenteze decizia judecatorilor, informeaza Gardianul, intr-un articol semnat Edi Neagu, preluat de Romanian Global News.
Incepand cu data de 19 septembrie, Curtea va delibera timp de trei pana la sase luni. Cel tarziu in aprilie 2009, la patru ani si jumatate de la inceperea procesului, Romania va sti care este deznodamantul acestui caz ale carui castiguri se cuantifica in resurse energetice: 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale si o suta de milioane de tone de petrol, resurse care ar asigura independenta energetica a Romaniei pentru 18 ani. Curtea Internationala de Justitie a anuntat in 24 iulie ca o noua etapa din cadrul procesului privind delimitarea maritima in Marea Neagra dintre Ucraina si Romania - pledoariile orale - se va desfasura in perioada 2-19 septembrie la Palatul Pacii de la Haga. Decizia nu va da castig de cauza uneia dintre parti, ci va determina din punct de vedere geografic (printr-o serie de latitudini si longitudini) o linie unica de demarcatie a zonei de 12.000 de kilometri patrati asupra careia cele doua tari au pretentii concurente. Curtea de la Haga va putea formula decizia finala astfel incat sa evite pronuntarea referitoare la statutul Insulei Serpilor.
In cazul unei solutionari favorabile, Romania va putea trece la exploatarea resurselor de hidrocarburi existente in acea zona. Potrivit legislatiei internationale, fiecare stat are dreptul la o suprafata de 12 mile marine de la tarmul apei cu care se invecineaza. In mod normal, platoul continental, respectiv zona economica exclusiva, ar trebui sa se intinda pana la 200 de mile de la coasta, insa Marea Neagra avand o intindere redusa, aceste spatii se suprapun, rezultand zona de 12.000 de km patrati pe care cele doua tari o disputa.
Decizia CIJ este obligatorie
Cei 12.000 de kilometri patrati disputati nu apartin in acest moment nici Romaniei si nici Ucrainei, astfel ca nici una dintre tari nu poate poate exploata in vreun fel zona respectiva. De aceea, miza procesului de la Haga este cat din acesti 12.000 de km patrati si ce resurse aferente de hidrocarburi revin Romaniei. Decizia Curtii de la Haga este obligatorie, executorie si definitiva, nefiind necesare demersuri formale - precum promulgarea ei pe plan intern sau publicarea ei in Monitorul Oficial - pentru a intra in vigoare. In cazul in care un stat nu pune in aplicare decizia Curtii, se poate sesiza Consiliul de Securitate al ONU, iar tara respectiva se compromite pe plan international. In cei peste 60 de ani de existenta a CIJ, toate hotararile avand un obiect similar cu cazul Romania contra Ucraina privind delimitarea spatiilor maritime (platou continental si zone economice exclusive) au fost respectate. Mai mult, dintre cele 97 de hotarari pe care le-a adoptat CIJ in total, doctrina dreptului international apreciaza ca doar in trei cazuri au existat dificultati temporare de executare, in circumstante cu totul speciale.
Bucurestiul a angajat consultanti de renume
Costurile procesului sunt impartite de partile implicate cu CIJ, intrucat aceasta plateste salariile celor 15 judecatori, costurile de organizare si traducerea documentelor. Romania plateste echipa care o reprezinta la Haga - atat membri straini (trei reputati profesori in drept international de la Universitatile din Paris, Cambridge si Oxford), cat si cei romani (agentul, doi co-agenti, consilieri si avocati), cat si costurile de redactare a documentelor. Agentul Romaniei pentru procesul de la Haga este Bogdan Aurescu, cu rang de director general in MAE roman. Bogdan Aurescu este agent pentru CIJ din 2004, de la sesizarea Curtii. A participat (incepand cu 2001 si pana la sesizarea CIJ in 2004) ca adjunct al sefului delegatiei si, respectiv, ca sef de delegatie la negocierile desfasurate pentru delimitarea spatiilor maritime cu Ucraina. Co-agenti pentru procesul de la Haga sunt Cosmin Dinescu, director general pentru afaceri juridice in MAE roman, si Calin Fabian, ambasadorul Romaniei la Haga. Agentul Ucrainei pentru procesul de la Haga este in prezent Volodimir Vasilenko, ambasador cu insarcinari speciale in MAE ucrainean. Co-agentii Ucrainei pentru procesul de la Haga sunt directorul Departamentului Juridic si Tratate din MAE ucrainean si fostul ambasador al Ucrainei la Haga.
|
| Rusia este gata sa lanseze un nou razboi impotriva vinurilor moldovenesti | | | |
| Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :279 | | Monday, 25 August 2008 | {mosimage}Ultima declaratie a sefului inspectiei sanitare ruse Rospotrebnadzor, Ghenadi Oniscenko, despre un posibil nou embargou la importurile de vinuri moldovenesti ar putea duce la o noua racire a relatiilor economice moldo-ruse, informeaza Info-Prim Neo, preluat de Romanian Global News.
Cu atat e mai socanta aceasta declaratie, cu cat in aceeasi zi inspectia rusa anunta ca noua din cele 17 companii inspectate la inceputul lunii august au fost autorizate sa prezinte mostre de productie spre expertizare in laboratorul din Moscova. Astfel numarul intreprinderilor vinicole moldovenesti care au primit unda verde pe piata rusa s-a ridicat la 42.
Inamicul numarul unu al exportatorilor de vin din Basarabia, cum a fost denumit Oniscenko, a declarat ca ar exista o insatisfactie tot mai mare fata de calitatea colaborarii. Si ca aceasta insatisfactie ar putea duce daca nu la „situatia de acum doi ani”, apoi la o posibila intrerupere brusca a dinamicii pozitive ce s-au profilat. Nici chiar in primavara anului 2005, cand Rospotrebnadzor a declansat un adevarat razboi impotriva producatorilor de bauturi alcoolice din Basarabia ce a dus la stoparea definitiva a exporturilor pe piata rusa, Oniscenko nu a fost atat de categoric.
Este un avertisment sau un ultimatum? Care sunt adevaratele motive ce l-a determinat pe seful inspectiei ruse sa faca declaratii atat de dure? Este vorba de calitatea productiei sau iarasi la mijloc este un motiv politic?
Reactia Agentiei agroindustriale Moldova-vin a fost categorica: nu pot fi pretentii la calitatea vinurilor moldovenesti. Si Chisinaul, si Moscova verifica „la sange” productia exportata. Iarasi este vorba de un joc politic, astfel a apreciat reprezentantul Agentiei declaratiile lui Oniscenko. Acelasi lucru par sa-l sugereze si mediile moscovite. „Producatorii din Republica Moldova isi ies din piele pentru a intra in gratia lui Oniscenko si chiar au introdus un control total asupra circulatiei productiei alcoolice”, scrie publicatia moscovita „Finansovie Izvestia”. Frustrati de inspectia rusa, exportatorii de productie vinicola apreciaza ultimele declaratii ale lui Oniscenko drept o lovitura puternica.
Si, intr-adevar, este o mare frustrare pentru industria vinicola basarabeana, care dupa deblocarea exporturilor pe piata rusa la sfarsitul anului 2007, au majorat de doua ori productia de divinuri, cu circa 49,0 la suta a productiei de vinuri si 25,5 la suta a vinurilor spumante. Producatorii moldoveni au stocuri mari de vinuri. Astfel stocurile de vinuri in vrac sunt estimate la 20-25 milioane de decalitri, cantitate ce depaseste productia anuala si de circa sase ori valoarea exporturilor de vinuri in vrac in prima jumatate a anului 2008. In cazul revenirii la „situatia de acum doi ani” sau „o posibila intrerupere brusca a dinamicii pozitive”, industria vinicola ar intra intr-o criza si mai profunda decat cea care a urmat dupa martie 2005, cand Rusia a stopat importul de productie alcoolica moldoveneasca. In ajunul stoparii exporturilor, companiile erau pe val, acum ele sunt slabite, in special financiar. Este adevarat ca nici una din intreprinderile vinicole nu si-a anuntat falimentul pe fondul acestei crize, chiar numarul lor a crescut, insa majoritatea au acuzat o situatie financiara foarte dificila.
Dupa inspectia de la inceputul lunii august a combinatelor, expertii Rospotrebnadzor s-au aratat surprinsi de faptul ca la majoritatea fabricilor de vinuri sunt implementate sau au fost implementate sisteme de management al calitatii ISO 9001 si 22000, ceea ce vorbeste despre inofensivitatea si calitatea productiei. Iar la mijlocul lunii iunie premierul rus Vladimir Putin declara dupa intrevederea cu omologul sau Zinaida Grecianii ca productia basarabeana "este solicitata in Rusia. Preturile si calitatea corespund standardelor internationale".
In timpul embargou-lui de peste 1,8 ani, si producatorii, si exportatorii s-au convins in repetate randuri ca una este mesajul oficialilor si declaratiile inspectorilor rusi care vin in Basarabia, si alta pozitia si actiunile Rospotrebnadzor-ului. Primul, mai mult sau mai putin, favorabil si aproape fara efect, in timp ce al doilea este decisiv. Avertismentul medicului sanitar principal al Federatiei Ruse ar trebui sa ingrijoreze nu numai producatorii, exportatorii, dar si oficialitatile. Ca acest avertisment nu este legat de calitatea productiei, o spun si cei care sunt vizati direct, dar si mediile rusesti.
Ceea ce am putea doar presupune e ca inspectia sanitara rusa este nemultumita de relatia cu exportatorii, inclusiv din cauza unor interese ce vin din partea acesteia si depasesc o relatie normala intre parteneri sau ca totusi nu au fost luate in considerare unele standarde ruse. Presa de la Moscova scrie, bunaoara, ca standardele ruse, valabile inca din perioada sovietica, nu admit sedimente in vinuri, iar in unele marci de vinuri moldovenesti sunt sedimente. In conditiile in care Oniscenko nu precizeaza care sunt pretentiile, este greu de inteles ce il deranjeaza.
Nu este exclus si faptul ca cineva nu este interesat in extinderea numarului de companii care exporta si ar dori sa monopolizeze exporturile pe aceasta directie.
Una este clar: declaratiile inspectorului sanitar principal al Federatiei Ruse nu pot fi neglijate, ele ar trebui sa fie luate in serios. Reactia ar trebui sa vina nu numai de la sectorul privat, dar si din partea Guvernului. Exportatorii de vinuri moldovenesti afirma ca ar exista un acord de colaborare moldo-rus referitor la exportul de vinuri in Rusia, care nu este insa ratificat.
Statisticile pe prima jumatate de an arata ca, desi s-au aflat intr-o criza nemaipomenita, producatorii de vinuri basarabeni nu au profitat indeajuns pentru a-si reorienta exporturile. Cota livrarilor de vinuri basarabene pe piata Uniunii Europene a fost de 12,4%, fata de 86% in tarile CSI. Cota UE ar fi fost cu mult mai mica daca exporturile pe piata rusa ar fi crescut mai puternic. Exportatorii spun ca in 2008 in Rusia au fost exportate 16 mln de sticle de vinuri moldovenesti, de doua ori mai putin decat se asteptau.
|
| Interviu cu un lingvist basarabean despre situatia limbii romane | | | |
| Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :301 | | Monday, 25 August 2008 | {mosimage}I.N.: Stimate Vlad Pohila, felicitari pentru cartea „Si totusi, limba romana!...”, aparuta recent la Editura „Prometeu”. In cele aproape 500 de pagini ale volumului, am impresia, personajul principal al scrierilor tale este limba romana, prezentata in cele mai diferite contexte. Cum trebuie sa scrie astazi un autor, ca sa nu banalizeze „tema limbii”?
V. P: „Tema limbii” nu poate fi banalizata, bagatelizata nicicand, nicaieri, cu atat mai putin acum, la noi, unde romana se afla in niste conditii specifice, cu precadere nefaste. Cine se apuca sa scrie despre limba romana – ca o elogiaza, ca o apara de prigoana, ca incearca sa o cultive – ar face bine sa abordeze fatete de maxima sensibilitate, aspecte ce ar viza pe vorbitorii ei autentici, nu pe cei „de serviciu” sau rataciti. Si, esential – despre limba e necesar sa se scrie corect.
I. N.: Dedici volumul tau unor personalitati marcante. Cum i-ai cunoscut? Prin ce te-a fascinat fiecare dintre ei?
V. P.: I-am cunoscut in timpuri si in circumstante extrem de diferite, fiecare insa m-a fascinat si m-a influentat adanc, intr-o anumita etapa a vietii: istoricul Sava Iancovici-Garleanu, fiindu-mi unchi prin alianta, m-a marcat in adolescenta si in tinerete, prof. Raoul Sorban – dupa absolvirea facultatii, pe lingvista Mioara Avram am cunoscut-o din 1988. De altfel, despre fiecare am scris cu diferite ocazii, in aceasta carte dedicandu-le cate un eseu.
I. N.: Te rog, enumera limbile pe care le cunosti. Mai inveti si alte limbi?
V. P.: Traditional, se considera ca a cunoaste o limba straina inseamna a citi, a scie, a vorbi in aceasta limba. Conteaza insa foarte mult sa cunosti, sa simti esenta, „fiinta” unei limbi, ca si conditiile, anturajul in care ea se dezvolta, functioneaza. Daca acceptam un criteriu mixt de apreciere a cunoasterii limbilor straine, atunci pot pretinde ca stiu vreo cinci idiomuri slave, trei romanice si cele doua – cate exista, acum - baltice. Altele nu mai studiez, multumesc si pentru atata! - doar gratie acestor limbi am descoperit universuri nebanuite, am ajuns pe „miraculoase taramuri” ale adevarului si frumosului. Recomand tuturor sa studieze orice limba, daca are vreo posibilitate. Totodata, e bine sa se stie ca nu vei invata usor si nu vei utiliza eficient nici un grai strain daca nu-l cunosti suficient pe cel matern.
I. N.: Cum supravietuieste un filolog rafinat intr-un mediu lingvistic extrem de poluat? Da-mi un exemplu de fraza schimonosita sau de rusism agresiv, pe care le-ai auzit zilele acestea in strada.
V. P.: Supravietuisc si eu la fel cu toti colegii mei de breasla: nu ma mai satur de bogatia si de frumusetea limbii romane; sunt despretat ca acest miracol este tratat de multi conationali cu nemeritata neglijenta, indiferenta; cred in izbanda limbii noastre, aici, unde a cunoscut vremuri si mai grele. Mutilari ale romanei si abuz de rusisme se comit la noi peste tot... Mai trist e ca unii tineri utilizeaza cu o penibila „savoare” rusisme, calchieri din rusa sau forme aberante. Ma refer acum doar la tot felul de cuvinte incidente, „de umplutura”, care ne-au invadat limbajul, de ex.: „kanesna” (adica: bineinteles, fireste, desigur...), "davai" (hai, zii, porneste...), „ti sto?” (ce te-a apucat?, ce ti-a venit?, ce-i cu tine?), „nu ti daios!” (hai ca esti tare!, esti grozav!, esti dat naibii!), „kaif!” (o placere!, o splendoare! etc.). Traducerile sugerate intre paranteze - doar unele echivelente -, ne demonstreaza ca avem destule mijloace de a infrunta agresiunea limbii ruse, suficient sa dorim, sa fim ceva mai demni si la acest capitol.
I. N.: Unii intelectuali vorbitori de rusa afirma ca limba imperiala ar putea exista in armonie cu limba nationala in Basarabia. Ce crezi despre asta?
V. P.: Nu poate exista armonie intre cantecul unei mierle si scrasnetul senilelor de tanc blindat... – cam acesta e raportul, la noi, intre „limba de stat” si limba rusa. „Bilingvismul armonios” este cea mai stupida inventie a birocratiei si pseudointelectualitatii sovine din Rusia, care s-a transformat in politica de stat, apoi intr-o obsesie imperialista: de a deznationaliza popoarele „mai mici”, de a rusifica „limbile mai slabe” din URSS, acum din CSI. Natiunile care au scuturat jugul colonial – finlandezii, la inceputul sec. XX; egiptenii sau algerienii, la mijlocul aceluiasi veac; balticii, la finele lui – si-au reorientat politica, si-au redresat economia, dar au staruit si sa fereasca la maximum limba, cultura nationala de presiunea ce venea din metropole. La noi se cocheteaza mereu, pe toata linia, cu metropola, incat ideea unei distantari necesare, pe o anumita perioada, de centrul imperial, este tratata cu suspiciune, ba chiar cu dusmanie.
I. N.: Cum se va derula competitia dintre limba bastinasilor si cea a colonizatorilor pe teritoriul Republicii Moldova? Poti face o prognoza?
V. P.: Deocamdata, suntem niste perdanti, niste ghinionisti sau poate niste nevrednici in aceasta competitie grea, inegala, cu arbitri subiectivi, daca nu adversari declarati ai spiritualitatii noastre. O limba se mentine, se consolideaza si se dezvolta intr-un spatiu geopolitic propriu, cat mai ferit de influente straine. Cand ne vom afla intr-un asemenea spatiu, se vor infiripa si sperantele.
I. N.: In ce conditii apare revista „BiblioPolis”? In calitate de redactor-sef al ei, esti, probabil, la curent cu situatia cartii din republica. Se citeste mult in Basarabia? Cum ajung (daca ajung) cartile romanesti in biblioteci?
V. P.: „BiblioPolis” apare sub auspiciile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” in conditii, slava Domnului, bune, fiind un proiect menajat de dna dr. Lidia Kulikovski, director general al BM. Munca la revista imi procura o reala satisfactie intelectuala si, desigur, ma ajuta sa cunosc starea cartii la noi. Se citeste, in genere, acum, mai putina literatura artistica desi, nu sunt neglijate romanele (nici poemele) in voga, se pare insa ca mai ales cele traduse. In schimb se foloseste foarte multa literatura de referinta – dictionare, enciclopedii, indreptare... Cartile din Romania ajung la noi tot mai anevoios, deoarece li se pun bariere tot mai grele: de la restrictii si perchezitii la vama pana la preturi exorbitante, inaccesibile multor doritori de a citi romaneste.
I. N: Te consideri soarece de biblioteca? Dar soareci vii ai vazut in biblioteci? Cum ai luptat cu ei?
V. P.: Ma simt formidabil in biblioteca – si incep referirea cu biblioteca personala. Soareci vii am vazut chiar la Sediul Central al BM „Hasdeu”. Mici, dar flamanzi, ei baga in boale bietele bibliotecare ce asteapta, deznadajduite, reparatiile, renovarile absolut necesare.
I. N: Unde traieste lingvistul Vlad Pohila? In ce mod izbuteste sa-si adune un venit? Mananca de trei ori pe zi? Are un calculator performant, cafea de calitate si aer conditionat?
V. P.: Muncesc mult, deci, supravietuiesc... Mananc – de cand ma stiu – pe apucate, dar stiind, din tinerete, de la francezi, ca e bine sa mananci de mai multe ori pe zi, incerc sa fiu macar aici „nitel francez”. Am o rabla de calculator, e mai mult o masina de scris. O instalatie antifum, uneori are si rol de aer conditionat... Nu m-am lipsit insa niciodata de placerea de a bea o cafea buna - ca si de a citi o revista sau o carte care imi suscita interesul.
I. N: Urmatorul tau articol este tot despre limba romana?
V. P: Totul incepe si totul culmineaza, in existenta mea, cu fascinatia pentru limba mamei, adica pentru romana. Abia dupa aceasta urmeaza „extensiile tematice” in munca mea de gazetar.
Irina Nechit
|
| Carti pentru copiii romani din Bruxelles | | | |
| Bruxelles, Belgia/ Romanian Global News | | Accesari :295 | | Monday, 25 August 2008 | | {mosimage}Scoala Parohiala a Bisericii Ortotoxe Sf. Nicolae Bruxelles cere sprijin pentru aducerea in Belgia a 2 saci cu carti in vederea constituirii unei biblioteci, transmite Romanian Global News.
Cartile sunt scrise de clasici ai literaturii romane si sunt donate de o romanca inimoasa. Scoala Parohiala face, prin intermediul forumului Rombel, apel la toti romanii care se afla sau se vor afla cu masina la Bucuresti si care ajung in Belgia.
|
| Sticlaria romaneasca forteaza piata canadiana | | | |
| Toronto, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :320 | | Monday, 25 August 2008 | {mosimage}Firmele romanesti incearca sa devina mai agresive pe pietele externe. Intre 9 si 16 august, 14 companii romanesti din domeniul sticlariei au participat la o misiune economica in Toronto si Montreal, in incercarea de a intra pe piata canadiana. Lucru nu tocmai usor, chiar si atunci cand marfa este de cea mai buna calitate.
Potrivit publicatiei Pagini Romanesti, citata de Romanian Global News, productia firmelor care au venit in Canada este axata pe decoratiuni, vase tip Galle, Tiffany sau Murano. Toate sunt lucrate suta la suta manual. Fiecare obiect este o adevarata opera de arta, care va fi cu siguranta apreciata de cunoscatori. Fiind lucrate de mana, sigur ca obiectele sunt mai scumpe. Un vas de tip Galle costa in medie 100 de dolari. Aceasta este si principala problema a producatorilor romani. Ei trebuie sa-i convinga pe canadieni ca obiectele nu sunt de serie si nu se pot compara cu cele chinezesti, apropiate ca aspect, mult mai ieftine, dar de o calitate indoielnica.
La Montreal, in cadrul conferintei organizate la sediul Consulatului roman, Danut Maita, administratorul firmei VIP Instal Construct din Buzau mi-a povestit ce a patit la San Francisco. A intrat intr-un magazin de antichitati sa-i propuna patronului cateva vase Galle. Americanul s-a uitat la ele, a zis ca sunt frumoase si a intrebat de pret. Cand a auzit ca pe o vaza trebuie sa plateasca 80 de dolari, nu i-a venit sa creada. El avea la vanzare asa-numitele obiecte artizanale chinezesti, la preturi mult mai mici. In sfarsit, s-a invoit sa plateasca 40 de dolari, ca sa vada cum merge. Trecand prin magazin mai tarziu, dl. Maita a constatat ca vasul lui avea pretul de 990 de dolari la vanzare si scria pe el: "original". De 30 de ori mai mult decat pretul cu care-l vanduse! Nu se stie daca proprietarul magazinului a reusit sa pacaleasca pe cineva, dar intamplarea ilustreaza foarte bine greutatile pe care le intampina exportatorii romani de sticlarie de calitate. Cum bine stim, aici totul este ieftin si de consum; lucrurile de calitate trebuie plasate exact in locurile frecventate de iubitori de arta.
Este insa primul contact cu piata canadiana si lucrurile se pot misca din loc. Imbucurator este modul in care delegatia romaneasca s-a prezentat la intalnirea cu potentialii parteneri canadieni. Mape de prezentare bine facute, DVD-uri de calitate, semn ca exportatorii romani au invatat ca forma este cateodata mai importanta decat fondul, atunci cand vrei sa intri pe piata.
Misiunea economica a fost organizata de Centrul Roman de Promovarea Comertului, o institutie de stat flexibila, care incearca sa impinga producatorii romani spre export prin Programul de Promovare a Exportului. Statul plateste firmelor jumatate din transport, jumatate din cazare, jumatate din asigurarea medicala si suta la suta pentru transport intern in tara de destinatie. Integral se suporta transportarea mostrelor de produse la expozitii, precum si publicitatea aferenta. Sa recunoastem ca este un ajutor important pentru multe firme mai mici, cum este si cazul celor de sticlarie, care vor sa scoata capul la export.
|
| Schimbare controversata in programa scolara canadiana | | | |
| Montreal, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :290 | | Monday, 25 August 2008 | {mosimage}Reintoarcerea la scoala dupa vacanta de vara nu se va face fara emotii sporite in raport cu alti ani. Au parte de ele atat eleviii, cat si parintii, conducerea scolilor si chiar guvernul. Numai ca, bineinteles, fiecare de pe baricade diferite.
Potrivit Pagini Romanesti, preluat de Romanian Globa, News, marul discordiei este schimbarea programei scolare: din toamna, obtinerea diplomei de studii secundare la sfarsitul anului al V-lea (DES) este conditionata de absolvirea unui Curs de etica si cultura religioasa (ECR), introdus de Ministerul Educatiei ca materie obligatorie in programul de studii. Cursul acesta este menit sa inlocuiasca un alt curs, de ordin confesional si moral.
Pentru minister, ECR reprezinta o disciplina ce promoveaza spiritul de deschidere catre diversitatea religioasa din Quebec, dar pentru parinti, cel putin pentru cei ce fac parte din Coalitia pentru libertate in educatie (CLE), el constituie o anulare a dreptului lor de a le transmite progeniturilor anumite valori religioase si nu altele. Ca numarul nemultumitilor nu este neglijabil o dovedesc sutele de cereri adresate ministerului pentru acordarea permisiunii ca in anumite scoli si localitati programa de invatamant sa ramana neschimbata. Toate cererile acestea de exceptare de la regula generala au fost, pana acum, respinse. In fata refuzului ministerial, parintii din CLE au la dispozitie mai multe demersuri, de la cele de ordin adminstrativ, la nivelul comisiilor scolare, pana la cele juridice, in fata Curtii Superioare de Justitie din Quebec. Si una mai radicala decat toate: boicotul, initiat de parintii din mica municipalitate Valcourt (2.500 de locuitori) din Estrie, care ameninta sa atraga o raliere generala, la nivelul intregii provincii. E de presupus, asadar, ca ministrul Michelle Courchesne asteapta cu mult interes deschiderea anului scolar...
|
| Romania a castigat locul I pe echipe la Olimpiada Internationala de Geografie | | | |
| Carthage, Tunisia/ Romanian Global News | | Accesari :289 | | Monday, 25 August 2008 | | {mosimage}Elevii romani au obtinut locul I pe echipe la a VII-a editie a Olimpiadei Internationale de Geografie, desfasurata in perioada 7-12 august, in localitatea tunisiana Carthage, informeaza Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, citat de Meridianul Romanesc, preluat de Romanian Global News.
La individual, elevii romani au obtinut doua locuri I si doua locuri II. Pe locul I s-au clasat Alexandru Ghiurca (Colegiul National "Mihai Viteazul”, Bucuresti) si Alexandru Barbu (Colegiul National "Ion Minulescu”, Slatina). Pozitiile secunde au fost ocupate de Catalina Jugravescu (Colegiul National "Alexandru Lahovary”, Ramnicu Valcea) si Vladimir Rumleanschi (Colegiul National, Iasi). Editia din 2008 a olimpiadei de geografie a reunit peste 110 participanti din 28 tari.
|
| UBB s-a „infratit” cu Seoul National University | | | |
| Cluj-Napoca, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :375 | | Monday, 25 August 2008 | | {mosimage}Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB) a semnat, vineri, un acord de coperare cu cea mai prestigioasa universitate din Coreea de Sud, Seoul National University, institutie ce figureaza pe locul 51 in lume, conform Topului Times Higher Education, transmite Gandul, preluat de Romanian Global News.
Potrivit rectorului Andrei Marga, proiectul presupune atat schimb de studenti in domenii precum economia, stiintele politice, studii culturale si media, cat si investitii coreene in Cluj: „Cooperarea va insemna folosirea resurselor, oportunitatilor oferite de Seoul National University, asigurand sudentilor de la UBB pregatirea in cultura si limba coreeana, dar si pregatire in microbiologie, in nano-stiinte si in economie. Cooperarea este la inceput, sper sa se puna rapid in miscare oamenii dinpre Cluj inspre Coreea de Sud si dinspre Coreea de Sud inspre Cluj, dar sper ca si investitiile sud-coreene in aceasta parte a tarii sa progreseze“.
|
| Dupa 1989, “Europa la rascruce” (“Europe at Crossroads”) | | | |
| Toronto, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :337 | | Monday, 25 August 2008 | {mosimage}Dupa implinirea unui an de activitate ToRo Arts Group pregateste in colaborare cu Hart House Film Board o noua proiectie de film. Acest eveniment gratuit va dezvalui o redefinire multi-regionala si multi-nationala a prezentarii cinematografului national unui consortiu de comunitati si diaspore locale.
Potrivit portalului RomaniansToronto.ca, preluat de Romanian Global News, proiectia se va desfasura vineri, 29 august, la orele 19:30 in curtea interioara a cladirii Hart House (7 Hart House Circle - situata in cadrul universitatii din Toronto). Publicului i se va pune la dispozitie mancare si bautura (contra cost). Seara va fi deschisa de DJ-ul roman Dizzytall, stabilit in Toronto, iar in timpul proiectiilor vor fi disponibile 200 de scaune.
Programul serii va include scurt-metraje premiate la diverse festivale internationale, precum Graffiti (Georgia), castigator al premiului "Grand Prix" la Festivalul International de Film Aye Aye 2007, Pal/Secam (Rusia), castigator al premiului pentru cel mai bun scurt-metraj la Festivalul de Film de la Columbia University 2008, si Valuri (Romania), premiat pentru cel mai bun film de scurt-metraj la Festivalul International de la Lucarno 2007. In plus ToRo va prezenta What do I know (Bosnia si Hertegovina), A Day's Work (Cehia), si Cand se stinge lumina (Basarabia).
|
| Teatrul Radu Stanca la Festivalul de teatru clasic de la Madrid | | | |
| Madrid, Spania/ Romanian Global News | | Accesari :265 | | Monday, 25 August 2008 | {mosimage}Institutul Cultural Roman din Madrid organizeaza participarea Teatrului "Radu Stanca" din Sibiu la cea de-a 54-a editie a Festivalului de Teatru Clasic de la Merida. Piesa "Electra", dupa Sofocle si Euripide, in regia lui Mihai Maniutiu va fi jucata in premiera in Spania in zilele de 26, 27 si 28 august, transmite Romanian Global News.
Evenimentul de la Merida, numit si Festivalul secolului XXI, ofera spectatorilor reprezentatii de teatru, dans si muzica, intr-un spatiu magic, acela al Teatrului Roman unde, de-a lungul anilor, mii de persoane s-au bucurat de spectacole de exceptie. Programul anual al Festivalului, aflat sub patronajul Ministerului Culturii din Spania, se concentreaza in jurul operelor autorilor clasici greci si latini sau relationate cu tematica greco-latina si se celebreaza in fiecare an in lunile iulie si august.
“Electra” participa la sectiunea Otra Mirada (O alta privire). Teatrul Radu Stanca a mai fost prezent cu aceasta piesa la numeroase alte festivaluri internationale, precum: Europalia (Bruxelles), Theatre 140 Grad, Theatre City Budva, XXI Festival, Muntenegru, Mostra Internacional O Grande Teatro Do Mundo – MITE 06, Lisabona (Portugalia), MESS 45th International Theatre Festival Sarajevo (Bosnia si Hertegovina), Les Francophonies en Limousin, Limoges (Franta). Ceea ce face din aceasta Electra un Eveniment este viziunea personala a unui mit vechi recuperat pentru contemporaneitate. Pe de o parte, istoria unei fete care se razbuna si care socheaza lumea in care traieste, dar pe care o va multumi cu dorinta ei arzatoare de
dreptate; pe de alta parte, interventia muzicii etnice a grupului Iza, regizorul Mihai Maniutiu reusind sa combine farmecul textelor vechii tragedii grecesti, fondatoare a marilor mituri europene, cu muzica de rezonanta arhaica ce-si are radacinile in tara sa. O Electra de azi care vorbeste de dreptate si nu de razbunare - Alesio Boni, revista Scaena.
Programul companiei Teatrului Radu Stanca din Sibiu include doua conferinte de presa, pe 25 august, la ora 12:00 si pe 26 august, dupa spectacol.
|
| Diaconu-Branco, in toamna, la Bucuresti | | | |
| Montreal, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :285 | | Monday, 25 August 2008 | | {mosimage}Compatriotul nostru Cristian Ganescu si Salvatore Cerki, promotorul boxerului italian Sylvio Branco, s-au inteles in privinta meciului de box dintre Adrian Diaconu, campionul mondial al semigreilor (versiunea WBC) si Branco, aspirantul la centura.
Meciul se va disputa la Bucuresti, probabil la Sala Polivalenta, sala ce poate adaposti peste 4.000 de spectatori. Data de desfasurare va fi intre 4 octombrie si 15 noiembrie, informeaza Pagini Romanesti, preluat de Romanian Global News. Daca palmaresul lui Diaconu este de 26 de victorii din 26 de meciuri disputate, cel al boxerului italian e mai bogat, dar mai inegal: 59 de victorii, 9 infrangeri si doua meciuri nule.
|
| Ora vesela romaneasca la Washington | | | |
| Washington, SUA/ Romanian Global News | | Accesari :260 | | Monday, 25 August 2008 | | {mosimage}Asociatia Studentilor din Romania (ASTROM) organizeaza mircuri, 27 august 2008, intre orele 18-21 o noua intalnire a "orei vesele" romanesti, la barul Gazuza (1629 Connecticut Avenue, NW), transmite Romanian Global News.
Cu aceasta ocazie, participantii vor putea cunoaste numerosii studenti romani care studiaza la universitatiile si liceele din zona si vor putea discuta cu tinerii profesionisti romani care lucreaza in firmele si organizatiile din Washington.
|
|
|
Arhiva 2008 -
decembrie, 2008
-
noiembrie, 2008
-
octombrie, 2008
-
septembrie, 2008
-
august, 2008
-
iulie, 2008
-
iunie, 2008
-
mai, 2008
-
aprilie, 2008
-
martie, 2008
-
februarie, 2008
-
ianuarie, 2008
|
