Demnitatea si interesul Basarabiei cer ca autoritatile sa nu mai participe la jocurile perfide ale Rusiei. Declaratiile apartin editorialistului Nicolae Negru, publicate in editia de azi a Jurnalului de Chisinau. Pe de alta parte, in timp de Voronin declara ca Medvedev accepta legea din iulie 2005, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, l-a contrazis indirect pe presedintele basarabean, declarand, ca „partile in conflictul transnistrean sunt dispuse sa se intoarca la planul Kozak din 2003”. Atunci, se intreaba editorialistul, cine minte: Voronin sau Lavrov?
“Rusia anunta ca ar fi dispusa sa ne intoarca Transnistria, ca „dar” pentru cumintenia noastra. Medvedev i-ar fi spus lui Voronin ca accepta ca baza de negociere a viitorului statut transnistrean chiar „odioasa” lege din 2005, ce le provoaca separatistilor crize de furie. Voronin insa n-a suflat niciun cuvant despre retragerea trupelor ruse din Transnistria (...). Pe de alta parte, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, l-a contrazis indirect pe presedintele RM, declarand, ca „partile in conflictul transnistrean sunt dispuse sa se intoarca la planul Kozak din 2003”.
“Cine minte, Voronin sau Lavrov? Sau si unul si altul, din diverse motive?”, se intreaba Nicolae Negru.
“Daca Moscova mizeaza pe faptul ca Chisinaul si Tiraspolul vor ajunge la o intelegere, inseamna ca Moscova nu doreste de fapt reglementarea. Daca ea crede ca va impune, cu ajutorul UE si SUA, un plan Kozak II, adica federalizarea RM, aceasta inseamna ca Bernard Kouchner, ministrul francez de Externe, are dreptate: RM este in pericol”. “Ideea ca Moscova incearca pur si simplu sa foloseasca RM pentru a-si farda fata schimonosita de ura si furie imperiala nu e lipsita de sens (..) Persista impresia ca Voronin a fost chemat la Soci, in toiul unei confruntari continentale, ca „material ilustrativ”, pe post de „baiat bun”, care merita stimulat, in contrast cu „baietii rai”, „fascisti”, de tipul lui Saakasvili, care vor fi pedepsiti cu toata forta pumnului imperial.” “Departe de noi gandul de a atrage asupra RM mania Rusiei sau de a ne jertfi pentru interesele Georgiei. Insa nici jucarie in mainile lui Medvedev nu e bine sa fim. Rolul de marioneta in spectacolul postbelic al Moscovei nu ne onoreaza. Un minim de demnitate e obligatoriu (...) Demnitatea si interesul RM cer ca autoritatile RM sa nu mai participe la jocurile perfide ale Rusiei si sa condamne recunoasterea Osetiei de Sud si a Abhaziei, asa cum a facut in cazul Kosovo”, concluzioneaza editorialistul.

Foto: Unimedia

El a fost numit in aceasta functie ca urmare a  activitatii indelungate pe care o are in promovarea relatiilor de afaceri, sociale si culturale cu Romania.
Potrivit Roman in Uk, preluat de Romanian Global News, Williams si-a inceput cariera ca avocat, iar in anul 1989 a infiintat impreuna cu fratele sau Brad, firma Crownford. In decursul timpului a devenit un om de afaceri cu reputatie in Tara Galilor. In prezent Clive Williams este directorul Grupului de Companii Crownford avand  responsabilitati directe pe linie de comert exterior. Clive este casatorit si are doi copii, Dafydd, in varsta de 10 ani, si Aron, in varsta de 4 ani. Locuiesc in Swansea, in partea de sud-vest a Tarii Galilor.
Pe langa legaturile de afaceri pe care le are cu Romania, Clive Williams a initiat in ultimii ani proiecte de cooperare intre orase din zona de nord-est a Romaniei si orase din Tara Galilor in domeniul educational (prin schimburi de elevi de varsta scolara) si sportiv (meciuri de rugby).
„ Consider  ca este o mare onoare faptul ca prin pozitia pe care o ocup, am interactionat atat cu inalti oficiali romani cat si britanici si am avut ocazia sa cunosc romani deosebiti. Firma Crownford a inaugurat un birou local in Romania, la Iasi pe 6 decembrie 2006. Am fost extrem de bucuros sa constat  lipsa barierelor culturale in dialogul cu partenerii romani si disponibilitatea de cooperare a acestora. Cel mai mult imi place faptul ca Romania pare sa impartaseasca valorile Tarii Galilor si consider ca cele doua sunt foarte asemanatoare", declara Clive Williams. Cel mai mult insa in Romania ii place dealul Copou din Iasi, despre care vorbeste cu un patriotism pur romanesc precum si bucataria autohntona.
Williams a fost inca din anul 2006 in favoarea accesului romanilor pe piata muncii din UK si sprijina activ acest lucru. Este sustinatorul unei politici deschise fata de cetatenii romani, care considera ca merita drepturi egale cu ceilalti europeni in Marea Britanie. Consulatul Onorific al Romaniei in Tara Galilor este in discutii cu societatea oamenilor de afaceri din Tara Galilor, urmand ca in toamna acestui an sa adreseze parlamentului britanic o scrisoare prin care sa se ceara ridicarea restrictiilor. Doreste  ca impreuna cu alti sustinatori ai accesului liber pe piata muncii din UK sa poata demonstra beneficiile economice aduse de muncitorii imigranti in UK . « Consider ca prin deschiderea pietei muncii pentru cetatenii romani, Marea Britanie poate avea beneficii economice insemnate. Consulatul Onorific al Romaniei in Tara Galilor doreste sa promoveze o atitudine pozitiva fata de Romania in randul membrilor administratiei cat si ai mediului de afaceri galez», spune Williams.

Foto: Roman in UK

In Republica Moldova, limba romana este astazi aceeasi cenusareasa care a fost de-a lungul anilor, deoarece este nerecunoscuta de putere si plansa de cei de jos, a declarat pentru Agerpres academicianul Dumitru Matcovschi, scriitor, unul din liderii Miscarii de Eliberare Nationala din Republica Moldova de la finele secolului trecut.
Situatia nu s-a schimbat fata de 1989-1991, perioada in care Republica Moldova mai era parte componenta a fostei URSS: aceleasi persoane, pentru care declararea independentei Republicii Moldova a constituit "o zi neagra", sunt la putere; limba romana este minimalizata, iar sustinatorii ei marginalizati si au de castigat doar profitorii, a declarat Matcovschi.
"Unicul lucru pe care-l putem face este lupta, ori lupta a fost intotdeauna frumoasa", a mentionat el
Si presedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Mihai Cimpoi, acuza marginalizarea limbii romane peste Prut. Limba rusa inca a ramas foarte influenta in anumite sfere si doar in institutiile de invatamant superior limba romana a ocupat locul cuvenit. "Daca intram in Europa, trebuie sa intram cu limba romana pusa la punct", spune Cimpoi.
El s-a declarat nemultumit si de atitudinea autoritatilor fata de sarbatoarea "Limba noastra cea romana", marcata la 31 august si care trebuie sa aiba o semnificatie nationala. Cele doua sarbatori nationale - Ziua Independentei si "Limba noastra cea romana", foarte scumpe inimii, au fost de fapt anulate, in sensul ca se sarbatoreste doar asa-zisa "Zi a Republicii". Atunci cand a inceput lupta pentru renasterea nationala basarabeana, primul lucru care a fost accentuat a fost problema limbii, dar si astazi mai trebuie sa luptam pentru limba si denumirea corecta a acesteia, a conchis Cimpoi, citat de Agerpres.
Vasile Pavel: "Limba romana este cel dintai semn al identitatii neamului nostru"
Academicianul Vasile Pavel sustine ca oficializarea limbii romane si revenirea la grafia latina reprezinta poate cea mai mare cucerire pentru Republica Moldova din 1989 incoace. "Limba romana este cel dintai semn al identitatii neamului nostru. Cel mai grav este ca denumirea corecta a acesteia nu este recunoscuta nici pana in prezent, in pofida faptului ca stiinta lingvistica, inclusiv Academia de Stiinte a Moldovei (ASM) s-a pronuntat demult. "Cu parere de rau, savantii nu au fost auziti, iar politica a fost si este si in prezent asa cum este", a declarat Pavel.
Pe de alta parte, prim-vicepresedintele ASM considera ca nu politicul este de vina pentru pozitia slaba a limbii romane in Republica Moldova, ci insasi populatia. Problemele limbii sunt determinate de istoria Republicii Moldova, si nu au atat caracter politic, cat stiintific. Unii oponenti cauta impedimente de ordin politic, dar problema consta in aceea ca populatia, in special generatia mai in varsta, nu poseda vocabularul limbii romane si este necesara o mai buna cunoastere a limbii in care vorbeste.
"Limba moldoveneasca", efect al relatiilor prea stranse romano-moldovenesti
Limba romana a dobandit statutul de limba oficiala in Republica Moldova la 31 august 1989, pe fundalul "perestroikai" din fosta URSS. In timpul perioadei sovietice, populatiei i s-a impus sa vorbeasca in "limba moldoveneasca" si sa utilizeze grafia chirilica. Rolul limbii romane in calitate de limba de stat a Republicii Moldova a fost consfintit si in Declaratia de independenta adoptata la 27 august 1991.
Ulterior insa, Miscarea de Eliberare Nationala a scazut din intensitate, promotorii limbii romane s-au divizat in diferite partide si grupuri de interese, iar Constitutia din 1994 a statuat drept limba de stat, "limba moldoveneasca", inclusiv pe fundalul conflictului transnistrean, cauzat - potrivit unor lideri de la Chisinau, dar si de la Tiraspol si Moscova - inclusiv de relatiile prea stranse dintre Republica Moldova si Romania si posibila unire a celor doua state, lucru cerut cu insistenta in acea perioada de unii politicieni si o parte a populatiei de pe ambele maluri ale Prutului.
Si sarbatoarea "Limba noastra cea romana" si-a pierdut din importanta pe care o avea la inceputul anilor '90, cand era considerata la fel de importanta ca Ziua Independentei. In 2004, dupa venirea Partidului Comunistilor la putere, cele doua sarbatori au fost comasate, instituindu-se "Ziua Republicii".
Potrivit datelor furnizate in urma recensamantului populatiei din 2004, 58,8% din populatia Republicii Moldova au declarat ca vorbesc de obicei in "limba moldoveneasca", 16,4% in limba romana, 16,0% in limba rusa, 3,8% in limba ucraineana, 3,1% in limba gagauza si 1,1% in limba bulgara.
Datele respective nu spun insa nimic cu privire la numarul persoanelor care nu cunosc limba de stat a Republicii Moldova, insa numarul acestora este mare, in special in centrele raionale si orasele mari, precum Chisinau si Balti, ele reprezentand chiar majoritatea populatiei in zona de sud a Republicii Moldova, unde locuiesc preponderent gagauzi si bulgari.
In pofida faptul ca legislatia ii obliga pe oficiali sa cunoasca limba de stat, ministrul Reintegrarii Vasilii Sova nu vorbeste limba romana. De asemenea, nu poseda limba de stat mai multi sefi ai administratiei centrale si locale. Cel putin 15 deputati (din 101) din parlamentul de la Chisinau, toti membri ai fractiunii comuniste, de asemenea nu cunosc limba de stat a Republicii Moldova, astfel ca pentru ei este asigurata traducerea simultana a lucrarilor parlamentului.

Foto: Ziua

Cele mai multe locuri sunt oferite de Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB)-3474, Universitatea din Bucuresti (UB) dispunand de 3400 de locuri, iar Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, de 2710 locuri. Cele doua promotii care si-au obtinut, concomitent, diplomele de licenta, luna trecuta, vor candida pe locuri separate. Astfel, cei care au absolvit pe modelul vechi ce presupune parcurgerea a patru ani de studii vor avea la dispozitie 15784 de locuri, in timp ce tinerii care au studiat, timp de trei ani, dupa modelul Bologna au asigurat un numar de 18463 de locuri bugetate pentru ciclul masteral.
Oferta difera foarte mult, in functie de universitate. Astfel, in timp ce unele institutii de invatamant pun la bataie un numar generos de locuri pentru licentiatii cu trei ani, alte universitati vor asigura un numar mai mare de locuri bugetate, celor care au absolvit facultatea dupa patru ani de studiu. Academia de Studii Economice, de pilda, dispune de 1.680 de locuri pentru masteratul Bologna, aproape dublu fata de oferta pentru masteratele de tip vechi (738 de locuri), situatie asemanatoare cu cea intalnita la Universitatea „Babes-Bolyai”, din Cluj-Napoca (2.379 fata de 1.095)  sau la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, din Iasi (1.850 fata de 860).La Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Timisoara, lucrurile stau taman pe dos, licentiatii pe tip vechi avand la dispozitie 195 de locuri, aproape de 20 de ori mai multe decat absolventii Bologna. La fel, Universitatea din Petrosani dispune de 140 de locuri la masteratele pentru licentiatii anteriori Bologna, dublu fata de cele de doi ani.
Durata si continutul masteratului, diferite pentru cele doua promotii
Pentru prima data in Romania, admiterea la masterat se va face in mod diferit, in functie de numarul de semestre parcurse de candidati la nivelul studiilor de licenta. Pe langa modalitatea de triere a aplicatiilor, unele universitati si-au stabilit si programe diferite pentru cele doua promotii. La Academia de Studii Economice, de pilda, vor fi implementate doua tipuri de masterate: unul de aprofundare, destinat licentiatilor Bologna, ce se va desfasura pe doi ani si va presupune ca proba de admitere un test grila si masteratul de pregatire complementara, gandit in mod special pentru absolventii a patru ani de licenta, fiind o forma de studii postuniversitare. Desi va avea ca durata tot patru semestre, acesta din urma va avea drept criteriu de selectie in vederea admiterii media obtinuta la licenta si va permite absolventilor care au parcurs patru ani de licenta sa-l poata termina dupa trei semestre, pe cel de-al patrulea rezervandu-l practicii.

Tarifele nu contin TVA.
In prezent, tariful practicat de operatori la apelurile catre statele UE este de 0,49 euro/minut, iar pentru cele primite de 0,24 euro/minut, la care se adauga TVA. In cazul Vodafone Romania, reducerea tarifelor pentru apelurile in roaming a intrat in vigoare la 18 august. Termenul stabilit de CE pentru diminuarea tarifelor este 30 august.
Pentru ca furnizeaza servicii de roaming utilizand retelele de alta frecventa ale firmelor straine, Telemobil, operatorul retelei Zapp Mobile, nu intra sub incidenta reglementarilor europene privind aceasta categorie de servicii.
Telemobil este unul dintre putinii operatori din UE care furnizeaza servicii de telecomunicatii in baza tehnologiei CDMA in banda de frecventa de 450 MHz. In Europa, standardul cel mai utilizat in telecomunicatiile mobile este GSM, iar benzile de frecventa sunt 900 MHz si 1.800 MHz.
In cazul RCS&RDS, care a lansat comercial reteaua de telefonie mobila Digi.Mobil in luna octombrie 2007, directorul comercial al companiei, Ovidiu Ghiman, a declarat, vineri, ca serviciile de comunicatii in roaming sunt in teste, fiind disponibile unui numar redus de clienti ai operatorului.
"Dupa incheierea perioadei de testare, in luna septembrie vom lansa comercial si serviciile de roaming la tarife competitive si care vor respecta si cerintele Comisiei Europene", a spus Ghiman.
Potrivit unei reglementari adoptate de Comisia Europeana in iunie 2007, noi reduceri urmeaza sa fie aplicate in august 2009, cand tarifele vor ajunge la 0,43 euro/minut in cazul convorbirilor catre statele din Uniunea Europeana, respectiv 0,19 euro/minut pentru apelurilor primite.