Alegeţi rezoluţia ecranului: Ajustare automată 800x600 1024x768
Europarlamentar roman din Ucraina ia apararea istro-romanilor in locul deputatilor din RomaniaPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :434
Wednesday, 10 September 2008
{mosimage}La Paris a avut loc ieri, 9 septembrie, sedinta plenara a Comisiei juridice a AP a Consiliului Europei. Pe marginea dezbaterilor privind situatia minoritatilor din Europa, europarlamentarul leton Boris Cilevici a atins si problema necesitatii discutarii si situatiei istro-romanilor. Reprezentantii Croatiei au declarat ca minoritatea istro-romana, desi constituie ceva mai mult de 150 persoane si cativa copii, este protejata de catre statul croat si nu este nevoie de un raport special in aceasta problema, transmite Romanian Global News. Deoarece initiatorul examinarii situatiei istro-romanilor  era absent la sedinta (este vorba de europarlamentarul basarabean Vlad Cubreacov), in apararea fratilor istro-romani, ca intotdeauna, a venit reprezentantul Partidului regiunilor din Ucraina - Presedintele Comunitatii Romanesti din Ucraina si seful delegatiei ucrainene in  APCE, Dr. Ion Popescu. In tot acest timp, euro-parlamentarii din Romania, Frunda si Ungureanu s-au facut ca ploua, neavand nici-o interventie pentru fratii nostrii din Croatia confruntati cu o agresiva presiune asimilationista. Daca la interventia lui Frunda nu puteam sa ne asteptam, el fiind acolo sa se bata impotriva romanilor si nu pentru ei, europarlamentarul PSD Vasile Ungureanu nu mai are nici-o scuza. In alocatiunea sa, reprezentantul romanilor din Ucraina a cerut ca problema istro-romanilor sa fie reflectata atat in raportul d-lui Cilevici, consacrat realizarii prevederilor Conventiei-Cadru privind drepturile minoritatilor etnice, precum si in raportul d-lui Pisarenko, consacrat realizarii prevederilor Cartii europene a limbilor regionale sau minoritare. Ion Popescu a cerut de la autoritatile croate ca isro-romanilor sa li se garanteze studiere obligatorie a limbii materne, iar pentru supravietuirea istro-romanilor ca Neam acestea sa fie cooptati in functii publice cu responsabilitati in domeniul culturii si invatamantului in limba materna. Europarlamentarul roman din Ucraina a cerut salvarea etnoculturala a fratilor istro-romani, amintind ca pe coasta adriatica de pe teritoriul actualului stat croat acum o suta de ani inca mai locuiau dalmatienii - populatie est-romanica, care deja a disparut. "Ar fi un mare pacat daca si istro-romanii vor dispare, precum au disparut fratii lor dalmatieni. In acest caz o pierdere irecuperabila ar fi si pentru Europa diversitatilor", - a declarat Ion Popescu, cerand pentru aceasta problema un raport aparte, iar in cazul in care acest lucru nu va fi acceptat de catre Biroul APCE, reprezentantul romanilor nord-bucovineni in Consiliul Europei a insistat ca problemei si situatiei istro-romanilor sa ii fie consacrata capitole separate in rapoartele dlor Cilevici si Pisarenko.
 
Risipiti prin stepele din Asia Centrala, “deportatii pe veci” se intorc in Tara Dacia din KaragandaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :403
Wednesday, 10 September 2008
{mosimage}In 1992, am ajuns pentru prima data la Alma-Ata. Atunci am aflat ca imperiul sovietic a deportat zeci de mii de romani in republicile musulmane din sudul Siberiei. Peste un an, am auzit povestea unei batrane de langa Cernauti, care fusese surghiunita cu toata familia acolo. Intr-o zi, impreuna cu sora ei, tot o adolescenta, a plecat de la bordei pe jos ca sa caute ceva de mancare la un kolhoz aflat la 20 de kilometri distanta. Flamanda si bolnava, sora a murit pe drum. Ingrozita de spaima, fata a scurmat cu unghiile ca sa-si ingroape sora, de frica sa n-o manance fiarele. Batuse bruma si pamantul incepuse sa inghete. In departare, se auzeau lupii urland… “Sa stie Romania ca suntem vii”Recent, prin grija lui Vasile Soare, ex-ambasador in Kazahstan, Kirgizstan si Tadjikistan, zece reprezentanti ai romanilor deportati in stepele din Asia Centrala au venit pentru prima data in Tara. Prilej de emotii greu de explicat. “Vreau sa stie Romania ca noi suntem vii”, spune apasat Nicolae Pluskis, presedintele Societatii de cultura romana “Dacia” din Karaganda. De ce tocmai “Dacia”? Ca sa-i poata aduna pe toti laolalta, inclusiv pe cei care isi spun “moldovani”. ““Fiind multi etnici romani din Basarabia, spuneau ca noi suntem moldoveni. Si atunci eu le-am zis ca sunt roman. Cine sunt stramosii tai? il intrebam. Dacii, raspundea. Dar stramosii romanilor? Dacii! Atunci, hai sa numim societatea Dacia, pe care am fondat-o in 2005. Impreuna cu domnul Ambasador Vasile Soare, care a venit acolo si a facut o prezentare foarte frumoasa  Am venit aici ca sa stie Tara ca noi suntem vii. Impreuna cu domnul ambasador Vasile Soare, am facut o prezentare frumoasa la Karaganda. I-am lamurit pe cei de acolo ca nu suntem tigani, asa cum ne socoteau ei. Am dat interviuri si le-am spus cine si de unde suntem. M-am nascut la Calarasi, in inima Codrilor, intre Ungheni si Chisinau. Am ajuns in Kazahstan fiindca asa era politica: terminai facultatea si te duceai unde te trimitea, altfel nu aveai din ce trai. Sunt profesor de sport, arbitru international de baschet, antrenor emerit al Kazahstanului. Oficial, moldoveni sunt 20 000 in Kazahstan, din care doar 12 s-au declarat romani. Eu cred ca mai exista 5000 care nu stiu cine sunt. Cand am inceput sa ma ocup de Societatea Dacia, am bagat in calculator numele Munteanu, sa zicem. Si-mi apareau unii cu acest nume, care spuneau ca ar fi rusi sau armeni. Pe unul il chema Brasvan si venea de-aici din Romania, fusese in Garda de Fier. Era Brasoveanu. A ajuns in lagar, dar era o lege care iti permitea sa te insori cu o localnica si sa stai la ea noaptea, dar a doua zi te duceai in lagar la munca. Omul a murit la 86 de ani. De frica, nu povestea nimic. I-am turnat mai multe pahare de vodca sa poata povesti. Am gasit in Karaganda un alt mos de 84 de ani, cu numele Albu, tot deportat. Acolo a fost lagar pentru prizonierii romani, peste 7000, din care 1098 au ramas ingropati acolo. Cu domnul ambasador le-am ridicat monument, acolo ne intalnim, punem o lumanare, avem grija de el.”
 “O fac din suflet pentru toata lumea”
- Ce-ar trebui sa faca statul roman pentru comunitatea noastra din Kazahstan ?
- Sa ne ofere o finantare, cat de putin. Avem un sediu, un birou unde ne putem gramadi toti, dar trebuie platite chiria, telefonul, internetul ca sa avem legatura si cu Tara. Acum platesc din buzunarul meu, dar o fac din suflet pentru toata lumea. Numai ca nu-mi ajung banii. Avem nevoie de un mic ajutor. Am inceput sa ducem si copii la invatatura aici, chiar si baiatul meu studiaza la Timisoara, la Academia de Studii Economice. Probabil ca vom cere toti cetatenie romana. Dar daca plec eu de-acolo, asa cum mi se spune mereu sa vin aici, se distruge tot, ma-ntelegeti? Ce fac cu oamenii de-acolo?”Un pionier al romanismului din Kazahstan a fost Mihail Groza. El s-a nascut in Transnistria, in 1943. In 1960, avea doar 17 ani si a plecat sa lucreze la destelenire in sudul Siberiei. Dupa ce l-a vazut pe ambasadorul Vasile Soare jucand o sarba cu sotia, Mihail Groza a format trupa de dansuri “Romanas”. O premiera absoluta in Asia Centrala. A murit la 16 august 2007, la Alma-Ata, plans de toti romanii de-acolo.

“Eram deprinsi sa traim singuri”Karaganda provine de la numele unui arbust care se numeste “kargaci”. Orasul a aparut pe harta in 1934. Acolo este cel mai bun carbune din lume. Petre Gorciuc avea doar patru ani cand a fost deportat in 1949, impreuna cu fratii si cu parintii lui. In 1958, au fost eliberati, insa abia peste un deceniu au primit un document in acest sens. Aveau voie sa mearga oriunde, insa nu in locurile in care s-au nascut. Fusesera “deportati pe veci”. „Ii  multamim domnului Vasili Soari ca ne-o adunat, ca ne-o gramadit. Noi eram deprinsi sa traim singuri...” Vasile Varvariuc s-a nascut in Siberia, in orasul Tomsk, unde fusesera deportati parintii. Si ei erau “ridicati pe veci”. Fara drept de intoarcere. In primii ani, familia lui cu multi copii a trait intr-un bordei sapat in pamant.
Poetul-miner
Simion Plamadeala are 70 de ani. Cu o biblioteca de peste 3000 de carti, el e cel mai reprezentativ roman din Kazahstan.  Poetul-miner a refuzar sa predea limba rusa intr-un sat de pe Prut si a preferat sa plece in Kazahstan. “M-am nascut in 1934, la Grinauti, la 12 kilometri de Balti. Cat ai sa traiesti, oriunde ai sa fii, ai sa ramai roman. Niciodata sa nu spui ca esti moldovean sau basarabean, cum vor ei, imi spunea mama. Am urmat 5 ani Institutul Pedagogic “Ion Creanga” din Chisinau. In anii ’50 s-a editat la Chisinau o editie a operei lui Eminescu. Ca s-o cumpar, mi-am vandut haina de pe mine. In 1959, am refuzat sa predau limba rusa intr-un sat de pe malul Prutului. Eu le-am zis ca m-am pregatit ca sa predau copiilor limba poporului nostru. Am plecat la Karaganda fiindca in alta parte nu mai aveam unde. Acolo am ramas, in centrul Kazahstanului. Am lucrat mai mult de 30 de ani sub pamant, in mina de carbuni. Plateau mai binisor la mina. Lucram ca lacatus electric (electromecanic) pe combaine, niste utilaje mari. Mureau multi oameni. Erau explozii grozave. Le spuneam mereu ca sunt roman, nu moldovan. Am o rusoaica din rusii plecati din Basarabia dupa 1700. Am o fata foarte frumoasa, o cheama Aurica, si un baiet, Serioja. Vorbesc putin romaneste. Eu stiu ca suntem 33000 de basarabeni acolo. Nu eu am vrut sa ma duc acolo. Nicolae ne-a dus pe toti la groapa comuna de la Karaganda, ne-a dat costume populare romanesti si steag romanesc, nu moldovenesc. Statul roman ne-a ajutat sa ne organizam. Nicolae stie bine romaneste si le vorbeste frumos la toti.” Sutele de poezii pe care le-a scris arata ca nu si-a parasit nicoodata patria lui - limba romana: “Apusul meu insangerat/ Cu bucuriile fierbinti, / Cu deznadejdea am trait - / Am suferut gandind mereu / La Plaiul dintr-un dulce mit. / La limba care n-o mai uit si n-oi uita niciun cuvant - / Pana la ducerea pe veci / In haul negrului mormant”. O surpriza l-a facut sa lacrimeze. Vasile Soare l-a invitat la MAE pe Mircea Druc, fostul coleg de scoala a lui Simion Plamadeala. Nu se mai vazusera de 50 de ani. Unul a coborat in mina din Karaganda, celalalt a urcat pe tractor. Primul a ramas definitiv acolo, celalalt s-a intors in tara. “Avem nevoie de scoli”Pavel Cojocaru e din Soroca. “Am trait cu parintii pana la 16 ani si pe urma mi-a fost pofta sa am banul meu. Am plecat in Kazahstan la mina in 1960. Am lucrat si pe tractor, am treierat. Am mantuit armata si m-am intors in Kazahstan. Am trait in Kustanai, in 1980 am ajuns in Temertau. Lucrez in metalurgie. L-am cunoscut pe Nicolae, noi mergem la ei, ei vin la noi. Cand ne intalnim, vorbim, ne spunem vpeciatlenii (impresiile). Am nepoti si as vrea sa invete limba parintilor, dar n-avem scoli. Trebuie sa ne intelegem noi inde noi, iar copiii vor invata de la noi. La Soroca n-am mai fost din 1984. Parintii au murit, frati, surori n-am avut.” Parintii lui Aurel Sarbu traiesc si astazi la Piatra Neamt. Stefan Cerescu abia poate vorbi din cauza lacrimilor. “Am oleaca de emotii”, explica batranul. Este din Sociteni, judetul Ialoveni. In 1944, cand s-a retrasat frontiera, el a ramas cu tatal in Basarabia, iar mama cu sora au ajuns in Romania. Timp de 60 de ani, si-a vazut sora o singura data. “Am mers in timpul destelenirii in Kazahstan in 1960. Aveam 17 ani. In Basarabia era greu sa deprinzi o meserie si sa gasesti apoi de lucru. Am muncit trei ani la telina. Nu ne plateau bine pentru ca eram tineri. Acum locuiesc in orasul Sahcinsk, regiunea Karaganda. Am iesit la pensie. Am o fiica si-un flacau. Ei nu vorbesc romaneste. Sotia este rusoaica, nu stie romaneste si acasa s-a vorbit numai ruseste. Ce sa faca statul roman? Principalul este sa ne tie minte ca noi suntem acolo, sa nu uite de noi. As vrea sa am cetatenie romana, dar in Kazahstan nu se primeste (nu se admite) decat cetatenia kazaha. Trebuie sa ne lepadam de cetatenia kazaha, daca vrem sa capatam alta.”Valurile instrainarii
-    Primele comunitati romanesti din Basarabia au ajuns in Kazahstan dupa 1890. Prin reformele agrare ale lui Stolipin, guvernul tarist oferea pamant in Asia Centrala;
-    12-13 iunie 1941 – au fost ridicati 29839 de romani din Basarabia si din nordul Bucovinei;
-    Deportarea de la 6-7 iulie 1949 – operatiune denumita conspirativ "IUG"/Sud;
-    Prizonierii de razboi din perioada 1941 – 1950.
-    Deportarea de la 1 aprilie 1951, in special din motive religioase;
-    Deportarea din aprilie 1953;
-    Deportarea la munca dupa 1956, folosindu-se ca pretext destelenirea
-    Deportarea prin repartizarea fortata a romanilor absolventi de studii superioare spre Siberia si Asia Centrala; s-a facut permanent;
-    Recrutarile fortate pentru munca in URSS;
-    Deportarile individuale dupa 1970 pentru romanii acuzati de “nationalism moldovenesc”: Alexandru Soltoianu, Valeriu Graur, Alexandru Usatiuc-Bulgar, Gheorghe Ghimpu si multi altii.
Omul care sfinteste loculVasile Soare este acum seful Directiei pentru Europa de Est si Asia Centrala din Ministerul Afacerilor Externe. A calatorit mii de kilometri prin stepele Asiei Centrae ca sa-i descopere pe deportati: "Am gasit pe o strada cinci familii Gorciuc – tata (94 de ani) si patru frati (intre 55 si 70 de ani). Locuiesc in case mari, impunatoare, care se deosebesc de cele ale kirgizilor. Au vita-de-vie si nuci la poarta, pomi fructiferi pe langa case, gradini ingrijit lucrate, stupi de albine – semne dupa care am stiut ca sunt basarabeni. Am constatat repede ca vorbesc o excelenta limba romana in grai moldovenesc, dupa aproape sase decenii de trai atat de departe de tinuturile natale. Este impresionant daca se are in vedere ca majoritatea s-au nascut in Siberia si au invatat romaneste in familie, desi urmau scoli rusesti".Ukazul
Pentru ca erau romani, pentru ca erau “chiaburi” sau avusesera legaturi cu partidele “burghezo-mosieresti”, pentru ca erau prea credinciosi sau fiindca facusera parte din administratia Romaniei reintregite, agentii NKVD i-au vanat ca pe fiare, i-au ucis pe cei nesupusi, pe ceilalti i-au fortat sa semneze declaratii ca nu au pretentii de la statul sovietic pentru averea confiscata. Erau urcati in vagoane de vite si dusi in lagarele din Siberia sau din Asia Centrala. Pentru Chisinau, erau repartizate 1315 vagoane, iar pentru Cernauti – 340.  Ukazul suna sinistru: fara intoarcere! Multi au fost suprimati in lagare pentru “activitate antisovietica”, au murit de foame sau de frig in bordeie.
O Hotarare a Biroului Politic al CC al PC al URSS nr.1290 din 6 aprilie 1949 se referea la “chiaburi, fosti mosieri, mari comercianti, complicii ocupantilor germani, persoanele care au colaborat cu organele politiei germane si romanesti, membrii partidelor politice, gardistii albi, membrii sectelor ilegale, precum si la familiile tuturor categoriilor enumerate. Deportarea categoriilor mentionate sa se faca pe vecie”. Conform recensamantului din 1999, in Kazahstan convietuiesc aproximativ 120 de nationalitati. La grupa etnica “romani/moldoveni”, s-au inregistrat 20054 persoane, din care 594 s-au declarat romani si 19460 – “moldoveni”. Majoritatea provin din Basarabia si din nordul Bucovinei. Este posibil ca numarul lor sa fie mai mare. La recensamantul din 1989, in Republica Sovietica Socialista Kazaha, nu era inregistrat niciun roman.  Traiesc dispersati in regiunile din nordul Kazahstanului, mai ales in Aktubinsk. Daca Departamentul Romanilor de Pretutindeni sau Institutul Cultural Roman nu fac nimic pentru conservarea spiritualitatii lor, vor fi asimilati de populatia locala, asa cum s-a intamplat deja cu istroromanii. Cu expozitii itinerante de pictura nu se rezolva drama romanilor deportati. Kazahii ii considera pe romani ca etnie distincta de moldoveni sau pur si simplu – tigani. Vasile Soare crede ca este o confuzie raspandita de poemul “Tiganii” al lui Puskin, care evoca viata nomazilor de la Iurceni din Basarabia. Poetul era exilat in Basarabia, iar poemul lui avea sa devina subiect de studiu in manualele sovietice din tot imperiul.  Vasile Soare a strabatut mii de kilometri si in cautarea romanilor risipiti prin Kirgizstan. Oficial, acolo traiesc 850 de romani, dar numarul real depaseste o mie de persoane. “Un raport din octombrie 1941 arata ca in GULAG, la acea data, "din RSS Moldoveneasca se afla 22.648 de persoane, in colonii din RSS Kazaha (9954 pers.), RASS Komi (352), regiunile Omsk (6085 persoane, dispersate in 41 de raioane), Novosibirsk (5787) si Krasnoiarsk (470)". Romanii deportati din Bucovina au fost considerati ca provenind din regiunile din vestul Ucrainei. In Kazahstan, deportatii romani basarabeni au fost repartizati in colonii din regiunile Aktubinsk (6195), Kzal-Orda (1024) si Kazahstanul de Sud (2735). Urmasii acelor romani basarabeni, de varsta sub 40 de ani, deja nu mai vorbesc romaneste, cunosc vag evenimentele anilor 40 si cum au ajuns parintii si bunicii lor in Kazahstan. Aceasta, datorita faptului ca, pana in prezent, subiectul deportarilor din Basarabia si Bucovina a fost unul inchis, comparativ cu cel al deportarilor altor popoare (lituanieni, letoni, estonieni, ceceni si alte popoare din Caucaz, polonezi, ucraineni, coreeni etc.), despre care s-a scris in presa si publicatii de specialitate dupa 1990”, spune Vasile Soare. “Din Basarabia si din nordul Bucovinei s-au ridicat fortat numerosi lucratori pentru munca gratuita pentru marile santiere industriale, pentru exploatari petroliere sau pentru mine de tot felul din tot imperiul sovietic. Prin Hotararea nr.39 din 9 august 1940, Consiliul Economic al Guvernului URSS a dispus "recrutarea in localitatile rurale ale Basarabiei a 20 de mii de muncitori", iar la 28 august 1940 conducerii Chisinaului i s-au cerut "recrutari suplimentare in judetele RSS Moldovenesti". Rezultatul-pana la 29 noiembrie 1940, din Basarabia organele sovietice au recrutat si trimis in diverse regiuni industriale ale URSS, inclusiv in Kazahstan, in bazinul carbonifer Karaganda, cca.56 mii de persoane de origine romana. In locul lor, au fost adusi in Basarabia 13 mii de ofiteri NKVD si de armata, invatatori din Ucraina, Rusia, Belarus, care au predat limba rusa obligatorie timp de un an. Acesta a fost inceputul deznationalizarii provinciilor romanesti ocupate”, explica Vasile Soare. Exista documente care atesta1 ca in perioada 1948-1960, au fost trimisi pe santierele sovietice 196 de mii de romani (“moldoveni”). Dupa 1956, incep lucrarile de destelenire a stepelor din Asia Centrala. Cine mergea acolo primea cereale si bani mai multi decat acasa. Era tot o forma indirecta de deznationaliuzare prin deplasaraea unor mari mase de romani.  Vasile Soare a reusit sa inaugureze primul monument dedicat prozonierilor romani de pe teritoriul fostei URSS. Este vorba despre crucea inaltata pentru mortii nostri din lagartul Spassk 99 din regiunea Karaganda. Zeci de prizonieri mureau zilnic apoi erau aruncati  in transee comune. Peste cadavre, se turna var, apoi tractoarele nivelau pamantul – un strat de 30-50 de centimetri. Dupa inchiderea lagarului in 1950, peste oseminte s-a fcut un tancodrom pentru ca nimeni sa nu mai afle adevarul. Primele tari care si-au cautat mortii din Karaganda au fost Germania si Japonia. Pe cheltuiala proprie, nemtii au ingradit perimetrul si apoi toate celelalte tari si-au ridicat monumente acolo: Japonia, Finlanda, Italia, Franta, Polonia, Ungaria, Ucraina, Lituania, Armenia, Rusia, Kazahstan. Cu exceptia diplomatului amintit, autoritatile romane au facut putin. De aproape 20 de ani, parlamentarii nostri nu au reusit sa dea o lege simpla, prin care sa se restituie automat cetatenia romana pentru toti romanii din teritoriile instrainate si pentru urmasii lor. Agentii NKVD nu i-au intrebat daca renunta la cetatenia romana. Viorel Patrichi, Gardianul
 
Separatistii de la Tiraspol: "Memorandumul Kozak" este singurul compromis in raport cu ChisinaulPDF Print E-mail
Tiraspol, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :363
Wednesday, 10 September 2008
{mosimage}In aceasta luna presedintele R. Moldova, Vladimi Voronin si liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, isi planifica sa aiba o intrevedere, dupa care va fi stabilita data unei alte intrevederi, in format trilateral, la care va fi prezent si presedintele rus, Dmitrii Medvedev, a anuntat pentru presa asa zisul ministru de externe al Transnistriei, Vladimir Yastrebceak, transmite Presa md, preluata de Romanian Global News. Yastebceac a sustinut ca singura optiune de reglemntare a conflictului transnistrean ramane a fi "Memorandumul Kozak", din anul 2003, care crede el va fi ratificat abia acum, noteaza "Nezavisimaya Gazeta".
 
Cine imprastie vant culege furtuna : Baschirii cer independenta fata de RusiaPDF Print E-mail
Ufa,Baskiria/Romanian Global News
Accesari :374
Wednesday, 10 September 2008
{mosimage}Baschirii s-au pronuntat ieri 9 septembrie pentru crearea unui Comitet de Eliberare a Popoarelor Rusiei. Organizatia nationalistilor baskiri, cere de la Kremlin sa le fie asigurat dreptul popoarelor la autodeterminare, se spune intr-o declaratie a acestei organizatii, citata de Presa md si preluata de Romanian Global News.

Totodata, nationalistii baschiri isi revendica dreptul sa organizeze o actiune de proportie cu participarea tuturor miscarilor nationaliste din Rusia, care  cu forta sunt tinute in puscaria popoarelor - Federatia Rusa .

 
 
Recunoasterea Abhaziei si Osetiei de Sud ar putea duce la destramarea Federatiei Ruse PDF Print E-mail
Washington, SUA/Romanian Global News
Accesari :405
Wednesday, 10 September 2008
{mosimage}George Soros (foto) si consilierului lui McCan's, Schnemann vor face lobby pentru recunoasterea independentei Ingusetiei, Daghestanului si Ceceniei, scrie Online Journal, care face referire la "disidentii" americani prorusi in frunte cu Wayne Madsen. Un grup de neoconservatori americani, in frunte cu consilierul lui McCan's Randy Schnemann si cu George Soros, se pare, ca fac lobby ca Washingtonul sa recunoaca Cecenia, Daghestanul si Ingusetia in calitate de state independente ca raspuns la recunoasterea de catre Moscova a independentei Abhaziei si Osetiei de Sud.Dupa recunoasterea independentei Cecenia, Daghestanul si Ingusetia, este palnificata recunoasterea de catre SUA a independentei pentru Adaghea, Alatay-ului, Bureatiei, Kabardino-Balkariei, Kalmakiei, Kareliei, Karaceaevo-Cerkesiei, Komi, Mari Ela, Mordoviei, Osetiei de Nord, Tatarstanului, Tuva, Udmurdiei, Hakasiei si Ciuvasiei.Ca urmare a recunoasterii de catre SUA a respectivelor state, guvernele acestora vor fi recunoscute cele din exil si care se afla azi in Occident. Octavian Sergentu, Presa md
 
Au oare serviciile secrete propriul lor razboi in Caucaz?PDF Print E-mail
Moscova, Rusia/Romanian Global News
Accesari :395
Wednesday, 10 September 2008
{mosimage}Razboiul din Caucaz a inceput pentru agentii din serviciile secrete cu mult timp inainte de data de 7 august 2008, potrivit saptamanalului moscovit Expert. Acesta noteaza ca in jargonul profesional conflictele au fost numite “resurse”. Acestea sunt resursele pentru realizarea strategiei politice a statelor corespondente; in acest sens, Caucazul este considerat o regiune bogata in “resurse”, mai scrie revista, citata de Romanian Global News. Alexander Krylov, cercetataor sef la Colegiul pentru Relatii Economice si Internationale al Academiei Ruse de Stiinte crede ca serviciile secrete extrem de bune si-au dovedit experienta in prima campanie din Cecenia. “Atunci, fara sa tina seama ca Eltin, de fapt, primise carte alba din partea Vestului pentru razboi, serviciile secrete ale Turciei si apoi si cele ale tarilor vestice s-au aflat in regiune”. Agentii serviciilor secrete au aparut, de asemenea, in fiecare dintre statele independente din Caucaz, mai scrie Expert. Revista considera ca razboiul de diversiune si afacerile cu explozibili sunt ceea ce sta, de fapt, la baza acestor servicii secrete. Potrivit lui Krylov, bombardamentele din Abkhazia din lunile mai si iunie, anul acesta, au fost mana sabotorilor georgieni. El spune ca autoritatile georgiene au presupus ca esecul sezonului de vara pe plajele din Abkhazia va permite diminuarea numarului de victime in randul celor care isi fac concediile in aceasta zona la inceputul razboiului pe frontul din Abkhazia. „In 1982, numai datorita esecului serviciiilor secrete georgiene, un agent sub acoperire, care trebuia sa planteze doua bombe, a fost descoperit la Sukhumi. Cu toate acestea, Abkhazia este un teren destul de fertil pentru spionaj, in general; comunitatea infractionala georgiana-abkhaza exista in ciuda granitelor dintre state”, potrivit lui Alexander Krylov. Serviciile speciale ruse s-au concentrat, pana de curand, in cea mai mare parte pe serviciile militare de informatii, potrivit Expert. Revista scrie ca numai inceputul avansarii georgiene in Osetia de Sud i-a fortat sa reconsidere directia muncii lor si sa recurga la actiuni mai in forta si mai deschise. Mirab Kishmariya, ministrul abkhaz al Apararii, a povestit saptamanalului rus despre un episod caracteristic noii situatii. Abkhazii au descoperit cateva zeci de tancuri T-72 in baza militara de la Senaki. Cu toate acestea, nu se stia cum trebuie operate tacurile, pentru ca toate componentele electronice cu care erau dotate vehiculele erau facute in Israel. GRU-ul rus a lucrat foarte prompt, potrivit lui Kishmariya: in doua zile au cautat un expert la Tbilisi care a antrenat in trecut echipele georgiene si care stia toate secretele echipamentului electronic, si l-au trimis pe acesta direct la baza, unde a spus tot ce stia. Tancurile se afla acum pe drum catre Rusia, a mai adaugat Kishmariya.In ultima vreme, serviciile secrete georgiene, in special serviciul militar de iinformatii si diviziile de diversiune, au lucrat din ce in ce mai rau, atrage atentia Krylov. „Este gresit atunci cand liderii politici lasa pe seama spionilor sarcinile care le vin lor in minte. Spionajul este un proces ce ar trebui ajustat in cea mai mare parte de el insusi. Altfel, atunci cand agentii resimt o mare presiune, incep sa greseasca”. Au fost multe probleme: tunelul Roki nu a fost bombardat, timpul necesar pentru ca trupele rusesti sa ajunga la pozitiile din fata a fost calculat gresit; georgienii nu au avut informatii operative despre intentiile flotei rusesti din Marea Neagra. Pe de alta parte, serviciile secrete rusesti nu au reusit sa estimeze corect potentialul apararii aeriene a oponentului sau, care a parut mai mare decat estimarile lor. Serviciul secret turc merita note mai mari, potrivit aceleiasi reviste Expert. Revista scrie ca serviciul turc a operat in forta in regiune, si ca a lucrat exclusiv in scopul intereselor sale nu pentru cele ale Georgiei sau ale altei parti. Expert mai scrie ca turcii au stiut despre asteptatele atacuri, si ca erau informati chiar si despre planurile flotei rusesti din Marea Neagra. Mai mult, autoritatile turce nu au lasat escadronul american in regiune pana ce soarta armatei georgiene nu a fost stabilita. Saptamanalul citeaza surse din Cartierul General si adauga ca Instanbulul, prevazand esecul lui Saakashvili, l-a avertizat pe presedintele Azerbaijan-ului, Aliev, sa se abtina de la atacuri asupra regiunii Nagorno Karabah, stiind ca are astfel de operatiuni in plan. Cea mai intriganta problema pentru revista este estimarea gradului de implicare a serviciilor speciale occidentale in afacerile transcaucaziene. Nu exista niciun semn de intrebare cu privire la activitatea serviciilor secrete britanice si americane, dar problema este daca serviciile secrete occidentale au actionat in scopul escaladarii conflictului si implicarii Rusiei in acesta. Tot revista Expert adauga ca analistii politici rusi si occidentali se indoiesc de asta. Daniel Smith, colonel in rezerva, veteran al serviciului militar de informatii si fost atasat militar american la Londra, crede ca razboiul din 7-12 august nu poate fi numit „intermediar”. In primul rand pentru ca Rusia a actionat in cadrul conflictului in sine, fara intermediari. In al doilea rand pentru ca armata georgiana nu a actionat probabil conform mesajului direct de la Washington.Fostii agenti americani de informatii se indoiesc ca Statele Unite i-ar fi putut furniza lui Saakashvili informatiile necesare pentru atac. Statele Unite nu impartasesc date cu caracter confidential cu alte state prea des, nici macar cu aliatii lor. „Atunci cand am activat in serviciul militar de informatii, Statele Unite au ajutat foarte mult Marea Britanie cu informatiile care i-au permis sa castige in fata argentinienilor in razboiul din Falkland. Insa, Marea Britanie nu este pur si simplu un aliat, ci este un aliat de importanta capitala, in timp ce Georgia nu este nici macar un stat membru NATO” subliniaza Daniel Smith.
 
Presedintele Ligii Romanilor din Italia, Marian Mocanu va candida la Senat pentru PSDPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :365
Wednesday, 10 September 2008

{mosimage}Marian Dan Mocanu, presedintele Ligii Romanilor din Italia, va candida la alegerile parlamentare de la finelelunii noiembrie, pentru functia de senator, din partea Partidului Social Democrat, pentru colegiul pentru colegiul Europa – Asia transmite Romanian Global News.

Totodata, PSD a anuntat si o serie de alti candidati pentru colegii din afara tarii, printre care Marian Popescu, pentru colegiul pe zona Uniunii Europene, Tudor Pantaru pentru Europa de Est si Asia - pentru postul de deputat si Armand Schor - deputat pentru colegiul Africa si Orientul Mijlociu. Circumscriptia pentru romanii din strainatate va include patru colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si doua colegii pentru Senat, delimitate in functie de zona geografica, conform Hotararii aprobate de Guvern.
 
Costel Busuioc se pregateste sa cante pentru romanii din SpaniaPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :283
Wednesday, 10 September 2008
{mosimage}Aflat pentru o vreme si in Spania, Costel ne-a marturisit ca isi doreste sa cante cat mai repede pentru romanii din Spania transmite Roman in Lume citat de Romanian Global News. „Sper sa putem organiza cat mai curand doua concerte care ar putea avea loc la Madrid si la Castellon, dar deocamdata nu avem nimic stabilit. In 20 septembrie voi canta la Zilele Bucurestiului si sper sa pot canta cat mai repede si pentru romanii din Spania care m-au votat la emisiune si sa le pot multumi astfel pentru ajutorul care mi l-au dat”, a declarat Costel Busuioc pentru Roman in Lume. La cateva luni de la finalizarea concursului „Hijos de Babel”, Costel Busuioc a si iesit pe piata cu un album realizat impreuna cu Sony BMG. Se stie ca albumul a avut succes in Romania unde Costel a primit discul de aur pentru vanzarea a peste 10 mii de discuri, iar albumul inca se mai gaseste in magazine, atat in Spania cat si in Romania.Insa, unul dintre cele mai deosebite momente traite de Costel la acest inceput de cariera a fost colaborarea cu Julio Iglesias care a avut un turneu in Romania si care l-a cerut special pe Costel pentru a canta impreuna cu el „Caruso”. Romanii care au fost la concert au fost surprinsi de cuvintele de lauda rostite de cantaretul spaniol despre Costel Busuioc. „Mi-a placut sa cant cu Julio Iglesias. Mi s-a parut un om deschis si placut. Oamenii ne-au primit cu aplauze peste tot si mi-ar fi placut sa cantam mai mult”, a declarat Costel Busuioc.
 
Carlos Iglesias lucreaza la un documentar despre imigrantii romani din SpaniaPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :315
Wednesday, 10 September 2008
{mosimage}Regizorul si actorul Carlos Iglesias va incepe in scurt timp lucrul la un film documentar despre imigratia romana din Spania. Pelicula se va filma in Spania si in Romania si va imbina personaje reale, membri ai imigratiei romane din Spania, cu scene din pelicula „Un Franco 14 pesetas“, debutul lui Iglesias ca regizor, in care autorul, retraieste, dintr-o perspectiva autobiografica, experienta spaniolilor care au emigrat in Europa in anii 50 si 60, potrivit publicatiei Roman in Lume. Ideea regizorului este aceea de a face o paralela intre ceea ce s-a intamplat cu imigrantii spanioli la momentul respectiv si ceea ce se intampla cu imigrantii romani, pentru a oferi o relatare obiectiva despre realitatea romaneasca din Spania. “Sunt mai multe lucrurile care ne unesc decat cele care ne separa, suntem popoare foarte asemanatoare, cu clima, traditii si gusturi asemanatoare” a explicat Iglesias. “Romanii invata usor limba noastra si se integreaza rapid intre spanioli, iar o dovada in acest sens este multitudinea de cupluri hispano-romane care s-au creat”.Documentarul va fi filmat in luna septembrie si va fi prezentat intai la Bucuresti si apoi in Spania.
 
La Bruxelles, va avea loc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic in formatul 26 + Republica MoldovaPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :348
Wednesday, 10 September 2008
{mosimage}Andrei Stratan Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, si Vitalie Vrabie, Ministrul Apararii de la Chisinau, au plecat la Bruxelles pentru a participa la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic in formatul 26 + Republica Moldova care urmeaza sa aiba loc la 10 septembrie, transmite Unimedia, preluata de Romanian Global News. In cadrul reuniunii va fi evaluat progresul inregistrat de Chisinau in implementarea Planului Individual de Actiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova – NATO si vor fi examinate posibilitatile de contributie a Aliantei la realizarea Planului si promovarea reformelor in Basarabia.

In timpul vizitei la Bruxelles, Viceprim-ministrul de la Chisinau, Andrei Stratan va mai avea intrevederi la Comisia Europeana si Parlamentul European axate pe diverse aspecte ale cooperarii intre Republica Moldova si Uniunea Europeana.
 
Primul proiect european de dezvoltare a mass media romanesti din SerbiaPDF Print E-mail
Varset, Serbia/Romanian Global News
Accesari :390
Wednesday, 10 September 2008
{mosimage}In data de 12 septembrie se va semna oficial la Ministerul Finantelor din Belgrad contractul de grant pentru realizarea proiectului transfrontalier „Intoarcerea la radacini”, in valoare totala de 44.000 de euro, transmite Romanian Global News. Din partea Serbiei, aplicant la proiect este Asociatia Culturala Romaneasca „Victoria” - Radio Victoria din Varset, reprezentata de Ioan Tudoran, iar din partea Romaniei aplicantul este Centrul de dezvoltare Sarbo-Roman, prin Radio Banat Link, reprezentat de Zeljko Adzici. Proiectul reprezinta unicul demers din domeniul dezvoltarii mijloacelor media destinate minoritatilor, aprobat de catre Agentia Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.                            Promotor al  proiectului este cunoscutul muzician Bane Krstic, liderul formatiei Garavi Sokak, din Novi Sad.
 
La Torac –3 festivaluri romanesti intr-o singura ziPDF Print E-mail
Torac, Voivodina,Serbia/Romanian Global News
Accesari :387
Wednesday, 10 September 2008
{mosimage}Recent a avut loc in Serbia, la Torac, in organizarea Societatii Culturale Vichentie Petrovici Bocalut din Torac, un maraton de Festivaluri romanesti, trei la numar, toate in aceeasi zi, transmite Romanian Global News. La initiativa a trei romani inimosi, Doru Ursu, presedintele asociatiei, Mircea Lelea, secretar si Ionel Stoit, coordonator de program, conducerea Societatii a sustinut ideea organizarii celor trei manifestari in aceeasi zi si au demarat pregatirile. S-a inceput cu Festivalul epigramistilor „Teodor Munteanu”  la orele 10 la Biblioteca satului, la care au participat epigramistii Sima Gaspar, de la Varset, Todor Groza Delacodru, din Mesici, Iota Vinca, Marioara Sarbu, Vasile Barbu, toti din Uzdin, Iancu Pancaricean, din Sarcia, George Tibi Petrovici, Vasa Caci si Mircea Lelea, din Torac si nu in ultimul rand Ionel Stoit din Novi Sad. Organizatorii au avut si un invitat special de la Timisoara, pe Ionel Iacob Bencei supranumit si robul epigramei.

A urmat un The deum in memoria celor care au fost Teodor Munteanu (sfintirea placii comemorative) la cimitirul din Toracul Mic si Ion Nita Secosan la cimitirul din Toracul Mare. Au fost prezenti si membrii familiei Munteanu, fiul regretului profesor - Teodor Muntean – Didi si sotia Felicia Marina Munteanu. Momentele muzicale au fost asigurate de Gabriel Gaspar, la nai, originar din Varset. S-a facut apoi o plimbare prin „Gradina bio” la familia Lelea din Toracul Mare, o raritate in lumea ecologistilor si s-a continuat apoi cu o masa comuna la Caminul Pompierilor. Tot aici s-a desfasurat si cel de al doile festival, cel al poetilor in grai banatean „Ion Nita Secosan” la care au participat poeti din Varset, Uzdin, Sarcia, Novi Sad si Torac.

In orele seri s-a desfasurat marele Festival de satira si umor satesc FESUS 2008 – aflat la editia a VIII-a. Momente muzicale au fost oferite de tanarul Gabriel Gaspar din Varset, talentatul violonist Daniel Lazar din Ovcea si cantautorul Ionel Damian, toraceanul din Canada. Festivalul a fost inaugurat de Ileana Ursu Nenadici, prezentat de Patricia Petrovici si de Ionel Stoit. Marele premiu al Festivalului a fost castigat de Iota Vinca, alias Ventila Agrariu. Pentru interpretare premiile s-au impartit astfel: premiul I – Mircea Lelea, premiul II – Ionel Lazar si premiul III - Alexandra Rancovici. Pentru text: premiul I – George Lavinel Balos, premiul II Marioara Sarbu si premiul III - Cornel Panciovan.„Ar fi putin spatiu de a descrie amanuntit desfasurarea celor 3 festivaluri, asa ca ne oprim aici cu scurta noastra relatare, vrand doar sa mentionam faptul ca in UE, unde se tine cont de timp, spatiu si scop, toracenii au dat dovada ca este posibil si la noi asa ceva. Scurt si bun”, a declarat pentru Romanian Global News Ionel Stoit.

 

 
Un roman aproape de top 10 Mariah Carey PDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :290
Wednesday, 10 September 2008

{mosimage}Un roman are sanse sa ajunga in Top 10 Temixuri, pentru ultimul single Mariah Carey, „I’ll Be Lovin’ U Long Time”. Asta i-ar aduce posibilitatea ca remixul lui sa devina remix oficial Mariah transmite Romanian Global News.

Insa numai primele 10 piese din top vor fi ascultate de cine trebuie, ele fiind alese in urma unui vot online. Cum sunt mii de remixuri, totul se reduce la cati prieteni vor vota pentru un anumit concurent. Potrivit forumului Romportal, romanii care au ambitia ca un remix romanesc sa devina remix oficial, pot vota pentru compatriotul nostru la http://www.indabamusic.com/submissions/show/2688 .
 
Romania, o "platforma" pentru investitii in intreaga regiune a Marii Negre si a BalcanilorPDF Print E-mail
Berna, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :353
Wednesday, 10 September 2008
{mosimage}Secretarul de stat pentru afaceri europene, Raduta Dana Matache, s-a aflat, in perioada 4-6 septembrie, al Berna. Vizita a debutat cu o conferinta pe tema "Romania in UE – implicatii pentru Elvetia" sustinuta joi, 4 septembrie, la "Polit-Forum im Käfigturm", unul dintre cele mai cunoscute locuri de dezbatere publica din Berna transmite Romanian Global News. Cei peste 80 de participanti au fost interesati de modul in care Romania se racordeaza la politicile si institutiile UE, dupa aderarea din 2007. O buna parte a intrebarilor adresate de politicienii, diplomatii si jurnalistii elvetieni prezenti au vizat implicatiile economice, politice si sociale ale aderarii Romaniei la spatiul comunitar. Un subiect de interes aparte l-a constituit libera circulatie si perspectivele referendumului elvetian pe aceasta tema.Vineri, 5 septembrie, secretarul de stat roman a avut convorbiri oficiale la DFAE elvetian cu secretarul de stat adjunct Anton Thalmann. Au fost abordate evolutia relatiilor bilaterale si perspectivele cooperarii in marja acordurilor cu UE (contributia financiara elvetiana pentru reducerea disparitatilor economice si sociale intro Uniune extinsa, libera circulatie a cetatenilor intre cele doua state, acordul de readmisie, aderarea la spatiul Schengen etc.). Au fost, de asemenea, evocate cooperarea foarte buna in cadrul Consiliului Drepturilor Omului la Geneva, sprijinul elvetian pentru aderarea Romaniei la OECD si experienta comuna in asistenta internationala pentru dezvoltare. In ceea ce priveste migratia fortei de munca, Raduta Dana Matache a aratat ca Romania, desi nu poate restrictiona dreptul la libera circulatie al cetatenilor sai, este totusi interesata de stabilizarea fortei de munca in tara si de intoarcerea muncitorilor plecati la munca in diferite tari UE. In cadrul dejunului de lucru cu directorul politic din DFAE, Christian Meuwli, a avut loc un schimb de opinii pe teme regionale relative la situatia din zona Caucazului si din Balcanii de Vest. Cele doua parti si-au exprimat disponibilitatea de a sustine eforturile comunitatii internationale pentru o rezolvare pasnica si echitabila a conflictului georgian.La intalnirea cu secretarul de stat Michael Ambuehl au fost identificate oportunitatile de dezvoltare a relatiilor dintre cele doua tari si instrumentele de actiune pentru a le fructifica. Secretarul de stat Raduta Matache a aratat ca Romania reprezinta o "platforma" pentru investitii in intreaga regiune a Marii Negre si a Balcanilor si este de asteptat ca, prin intermediul contributiei financiare a Elvetiei, investitiile directe elvetiene si parteneriatele dintre firme romanesti si elvetiene pentru accesarea fondurilor UE sa inregistreze o crestere considerabila.Contextul favorabil dezvoltarii relatiilor romano-elvetiene urmeaza a fi discutat si cu ocazia intalnirilor la nivel ministerial, programate a se desfasura la Bucuresti in perioada urmatoare.
 
Milano isi inchide portile pentru basarabeni PDF Print E-mail
Milano, Italia/Romanian Global News
Accesari :332
Wednesday, 10 September 2008

{mosimage}Biroul Unic pentru Imigratie din Milano va suspenda intrarile in provincie pentru cinci state intre care si Basarabia. Basarabenii, filipinezii, marocanii, srilankezii si locuitorii din Bangladesh nu vor mai putea beneficia de cotele de intrare in Italia alocate anual transmite Romanian Global News.

Mai mult decat atat, toate programarile si aranjamentele stabilite de angajatorii care au solicitat un muncito dintr-una din cele cinci tari, vor fi considerate anulate din oficiu, porivit Stranieri in Italia. „Ii informam pe toti cei interesati ca este inutil sa vina aici, daca nu putem elibera nulla osta” a spus Monforte. Pe de alta parte, noua hotarare nu va produce efecte asupra celor pentru care a fost eliberata deja nulla osta. Toate acestea raman valide, iar norocosii care au obtinut nulla osta pot continua drumul de intrare legala in Italia si de obtinere a permisului de sedere.
 
Job Day Europe la Bruxelles PDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :298
Wednesday, 10 September 2008
{mosimage}Sambata, 27 septembrie, intre orele 10.00 si17.00 se va desfasura o noua editie „Job Day Europe”, in cladirea Berlaymont a Comisiei Europene din Bruxelles. Actiunea este organizata de Maison des Entreprises de Bruxelles si se afla la a 3- a editie transmite Romanian Global News. In anul 2005 peste 25.000 de persoane de toate varstele si avand toate calificarile au fost prezente la aceasta manifestare. Mai mult de 1500 de persoane si-au gasit un job si 8 din 10 angajatori au recrutat pe cineva in acea zi, informeaza forumul romanilor din Belgia, Rombel. A doua editie a Job Day Europe, cea din 2006, a fost marcata de celebrarea Tratatului de la Roma  iar rezultatele au fost urmatoarele: 31 angajatori, 2000 de participanti, 8 ateliere de lucru mobile. In 2007 Job Day Europe a numarat 48 angajatori, 10000 de participanti, 10 conferinte.
 
Marea Britanie va introduce limite pentru muncitorii straini PDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :288
Wednesday, 10 September 2008
{mosimage}Noi restrictii menite sa reduca numarul de muncitori straini care vin in Marea Britanie din afara Uniunii Europene urmeaza sa fie anuntate de guvernul de la Londra. Totodata, urmeaza a fi listate si domeniile care pot folosi in continuare muncitori straini, data fiind lipsa de mana de lucru calificata transmite Romanian Global News. Cu alte cuvinte, angajatorii ale caror domenii nu sunt trecute pe lista mentionata mai sus vor avea dificultati mai mari in a aduce in tara muncitori straini, pe viitor. Guvernul britanic spune ca acest sistem este mai eficient decat simpla limitare a numarului total de muncitori imigranti, informeaza BBC, citat de portalul Romanians-online. Lista de ocupatii care resimt o lipsa acuta de mana de lucru a fost alcatuita de Comisia de Consiliere pe probleme de Imigratie. Potrivit acestei liste, este inca nevoie de profesori de matematica si de stiinte, dar profesorii care predau alte discipline vor avea de infruntat restrictii. Marea Britanie nu mai are nevoie nici de moase straine, nici de lucratori sociali si nici de tehnicieni IT.
 
Se redeschid scolile romanesti din TorontoPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :366
Wednesday, 10 September 2008
{mosimage}Incepand cu data de 23 septembrie vor fi reluate cursurile scolilor romanesti din Toronto. Astfel, cursurile Scolii Romanesti de la Secord (prima scoala romanesca din Toronto) vor incepe marti, 23 septembrie, de la ora 15.45. Inscrierile se pot face marti, 16 septembrie, in locatia scolii (101 Barrington Avenue), intre orele 15:45 - 18:15, informeaza portalul RomaniansToronto. Cursurile Scolii Romanesti de la West Glen (47 Cowley Ave.), pentru zona Etobicoke, Mississauga si alte zone apropiate, incep sambata, 27 septembrie, la ora 9.00. Inscrierile se pot face sambata, 20 septembrie, in locatia scolii de la West Glen intre orele 9:00 si 12.00. Cursurile scolii Romanesti de la Milne Valley (100 Underhill Drive), pentru Toronto si imprejurimi, incep sambata, 27 septembrie, de la ora 9:30. Inscrierile se vor face sambata, 20 septembrie, in locatia scolii de la Milne Valley, intre orele 9:00 si 13.00. Pentru inscriere e nevoie de Health Card-ul copilului si $20 pentru un an scolar. Se inscriu copii intre 4 si 14 ani. Pentru orice detalii, cei interesati pot suna la Livia Popa, la numarul de telefon 416-650-9750 sau pot trimite un email la popa@rogers.com
 
Deschiderea Anului Academic la Accademia di RomaniaPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :269
Wednesday, 10 September 2008
{mosimage}Sala de Conferinte a Accademiei di Romania din Roma va gazdui joi, 15 octombrie, ceremonia de deschidere a anului academic, care va ocaziona si o intalnire a bursierilor institutelor membre ale Uniunii Internationale a Institutelor de Arheologie, Istorie si Istoria Artei din Roma, transmite Romanian Global News. Noii bursieri „Vasile Parvan” ai Academiei Romane, castigatori ai selectiei organizate de Ministerul Educatiei Publice si de Ministerul Afacerilor Externe, recent sositi la Roma, vor putea, astfel, sa intalneasca, sa cunoasca si sa stabileasca noi contacte cu ceea ce este considerata cea mai prestigioasa comunitate de cercetare din mediul stiintelor istorice, arheologice si artistice din Roma.
 
Afacere de succes pentru doua romance din ItaliaPDF Print E-mail
San Martino di Venezze, Italia/Romanian Global News
Accesari :279
Wednesday, 10 September 2008
Grupuri de muzica live, seri karaoke, diferite festivaluri si concursuri de miss. Acestea sunt ingredientele alese de catre doua romance, care au deschis si administreaza un bar restaurant, pentru a atrage clientii si a dezvolta o afacere in mod profitabil. In acest mod, localul lor nu este frecventat doar de romani sau de straini, ci de majoritatea localnicilor. Andi Radiu spune povestea de succes a celor doua romance intr-un articol publicat de Realitatea din Italia si preluat de Romanian Global News. Deordica Irina are 28 de ani, este originara din judetul Iasi si in prezent locuieste in San Martino di Venezze, o mica localitate din provincia Rovigo a regiunii Veneto. A venit in Italia in urma cu cinci ani, in vizita la mama si sora sa negandindu-se ca va ramane definitiv. “Venisem in vizita la familia mea si nu ma gindeam ca voi ramane pentru mult timp. Mi-am gasit de lucru si asta m-a facut sa stau impreuna cu sora si mama mea. Nu mi-a fost foarte usor la inceput pentru ca nu erau locuri de munca stabile. A trebuit sa muncesc si ca badanta, baby sitter sau colaboratoare familiala. Ultimul loc de munca a fost intr-un bar, unde am invatat multe lucruri despre acest tip de activitate si asa am hotarat sa-mi deschid propria afacere”.Impreuna cu sora sa, Mihaela Ciobanu, de 24 ani, au cautat un local, l-au renovat si au creat un ambient placut. S-a nascut astfel un pub-restaurant , denumit ”Agora”, care a devenit loc de intalnire a multor localnici si chiar a turistilor. ”Cand m-am decis sa deschid afacerea am considerat a fi un si pariu cu fostul meu patron. El nu-mi dadea mari sperante de reusita mai ales ca era acea perioada defavorabila pentru noi romanii, dupa evenimentele de la Roma. Am avut ambitia sa demonstram ca nu toti romanii suntem infractori si ca putem face lucruri frumoase. Localului i-am dat un aspect cald, primitor si toti cei care l-au vazut au recunoscut ca ne-am pus o amprenta personala.”De la inceputul activitatii, cele doua romance au organizat foarte multe activitati care au atras multi clienti. Ziua de vineri este dedicata prezentei grupurilor de muzica live iar sambata este organizat spectacol karaoke. ”Ne-am gandit sa fim constante cu ceea ce organizam. Astfel, clientii deja s-au obisnuit sa asculte vineri formatii de muzica live iar sambata se aduna pentru a canta in cadrul spectacolelor karaoke pe care le tinem. S-a creat o atmosfera placuta, destinsa si avem deja clienti constanti.”Un alt pariu pe care cele doua romance l-au castigat a fost organizarea unui festival al berii, chiar in localul lor. ”In urma cu aproximativ o luna, am organizat un festival al berii. Localitatea in care traim e destul de mica ti s-a auzit imediat despre intentia noastra. Au venit foarte multe persoane, foarte multi straini, in special germani si loclnici desigur. Ceea ce a fost deosebit si a fost foarte apreciat, faptul ca in loc de traditionalii wurstel sau carnaciori pe gratar, noi am servit mici pe gratar. Din nou atmosfera a fost deosebita, de mare succes si ne-am propus sa organizam un al doilea festival in septembrie anul acesta, moment cand speram sa aducem macar o formatie romaneasca si sa oferim bere romaneasca, alaturi de foarte apreciatii mici.”Ultimul eveniment organizat de Irina si Mihaela, care a atras si atentia presei locale italiene, a fost un concurs de frumusete intitulat ”Miss Teenager 2008”.”Am reusit sa organizam si un concurs de frumusete, la care au participat 20 de fete din Brazilia, Columbia si Italia. Romania a fost reprezentata doar de catre o fata, Natalia Covaci, in varsta de 15 ani. Din pacate, limitele de varsta, cuprinse intre 14 si 21 de ani nu le-a permis multor conationale sa participe. Natalia a terminat totusi pe un onorant loc 6. Juriul a fost compus din persoane din lumea spectacolului si a modei locale iar sponsorii, desi putini, au contribuit la coafura fetelor si la tortul final. ”Noi am servit pe toata lumea, gratis, cu aperitive si mici gustari iar sponsorii s-au ocupat de aranjamentul fetelor si tortul de sfarsit. Prezenta in juriu a Elisei Boscolo, protagonista a unui serial difuzat pe RAIUNO ne-a facut onoare. Au mai participat balerini profesionisti, precum si doua formatii de muzica care au cantat live. Desi spre seara incepuse sa ploua, atmosfera deosebit de placuta s-a prelungit pana seara tarziu. Dupa parerea noastra fost un succes deosebit.” Prin intermediul siteului nostru, Irina Deordica ar doi sa ia legatura cu formatii romanesti care ar putea fi prezente in localul sau. ”Mi-as dori sa aduc formatii romanesti de calitate , care sa cante in barul nostru, mai ales pentru festivalul berii romanesti pe care dorim sa-l organizam in septembrie. De aceea, rog pe toti cei interesati sa ne contacteze prin intermediul siteului dumneavoastra sau sa ne faca o vizita la San Martino di Venezze, la barul ”Agora””.
 
Lyser Consulting – una dintre primele firme romanesti infiintate in NorvegiaPDF Print E-mail
Oslo, Norvegia/Romanian Global News
Accesari :318
Wednesday, 10 September 2008
{mosimage}Omul de afaceri roman, stabilit recent la Oslo, Dorin Antal, a infiintat una din primele firme romanesti din Regatul Norvegiei – „Lyser Consulting AS”. In cadrul intalnirii, care a avut loc la 9 septembrie, cu ambasadorul Romaniei la Oslo, consulul Ambasadei si consilierul economic, Dorin Antal a prezentat firma sa profilata pe consultanta in afaceri, constructii si textile, transmite Romanian Global News. Totodata, el a vorbit si despre alte intentii de a investi in Norvegia, precum si de acolabora cu comunitatea romana din aceasta tara in sensul deschiderii unui restaurant cu specific romanesc, publicarii unei reviste pentru romani si distribuirii acesteia gratuit.Ambasadorul Romaniei l-a felicitat pe omul de afaceri pentru initiativele mentionate, exprimand deschiderea si sprijinul Ambasadei fata de prezenta economica romaneasca in Norvegia.
 
Porti deschise la la Ambasada Romaniei la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :276
Wednesday, 10 September 2008
{mosimage}Ca in fiecare an cu ocazia Zilelor Patrimoniului, Palatul Behague, resedinta Ambasadei Romaniei in Franta isi deschide portile marelui public sambata, 20 si duminica, 21 septembrie, intre orele 14.00 si 18.00. Scriitorul Henri de Régnier, califica Palatul Behague drept "unul dintre cele mai frumoase palate ale orasului nostru". Palatul a fost vandut pe 27 martie 1939 statului Roman care si-a transferat aici ambasada aflata pana atunci in hotelul Pomar, din avenue de Wagram. Primul ambasador roman care a locuit in palatul Behague a fost George Tatarescu. Bunica Martinei de Behague a cumparat terenul pe care se afla in prezent ambasada in 1863. Aceasta i-a cerut lui Gabriele Hipolyte Alexandre Destailleur 1822-1893) restauratorul palatelor Courances si Vaux-le-Vicomte sa construiasca aici un hotel in stil Ludovic al XV pentru a fi in concordanta cu colectiile secolului XIII pe care urma sa le adaposteasca. Arhitectul, de renume international, fiind in legatura cu familia imperiala si lucrand in special pentru Rothschild de Vienne, avea o colectie impresionanta de desene arhitecturale si ornamentale. Aceasta cunoastere ii permitea sa se inspire pentru operele sale din decorurile antice. Avea, de asemenea, obiceiul de a reutiliza lambriurile vechi si elemente de decor scoase pe piata in perioada reconstructiei Haussmanniene.Cladirea, numita Grand Hotel, a fost construita pentru Victoire-Felice de Behague si fiul sau. Ea a fost realizata intre anii 1866-1867 si se remarca in special datorita folosirii lambriurilor. Cladirea a fost construita in paralel cu bulevardul (nr 24) de care era legata printru-un vestibul din sticla. Un Petit Hotel, destinat lui Octave de Behague, a fost construit ulterior pentru o suma de mai bine de 400 000 franci. Mai multe lambriuri din colectia sa au fost instalate aici in 1868.Incepand cu 1893, Martine de Béarne i-a cerut lui Walter-Andre Destailleur (1867-1940), fiul precedentului, sa efectueze o serie de lucrari de restrucutrare a palatului.Le Grand Hotel a fost demolat, precum si cladirile anexe, care ocupau o parte din spatiul pe care se afla cladirea actuala. O serie de elemente au fost insa integrate in noul edificiu, precum scara din lemn din imaginea alaturata si valoroasa Biblioteca Ovala. Pentru aceastea doua, vechiurile lambriuri au fost reutilizate. Marea scara din lemn armonizeaza diferite balustrade stil secolul XVIII din nordul Europei. Aceasta duce la apartamentele contesei care amenajase si un ascensor.
 
Expozitie multimedia romaneasca la VenetiaPDF Print E-mail
Venetia, Italia/Romanian Global News
Accesari :287
Wednesday, 10 September 2008
Arhitext Design, cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor, prin programul PROMOCULT, si in colaborare cu Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica din Venetia, prezinta proiectele a doi dintre cei mai reprezentativi arhitecti romani contemporani intr-o expozitie multimedia, in contextul venetian al Bienalei de Arhitectura 2008, transmite Romanian Global News. Vernisajul acestei expozitiiva avea loc vineri, 12 septembrie, de la ora 18.30, la Palazzo Correr, sediul Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanista din Venetia. Expozitia, avand titlul sugestiv „Doua linii: global si local”, va intruni prezentarea proiectelor si sublinierea demersurilor arhitecturale a doi dintre arhitectii romani contemporani importanti: este vorba de Vlad Arsene, un exponent al „citatului”, un arhitect care construieste in acord cu tendintele occidentale, mai precis americane, si Radu Mihailescu, un arhitect care este deschis spiritului local. Aceste doua demersuri subliniaza direct doua tendinte evidente in arhitectura romaneasca contemporana. Pe de-o parte exista demersuri care se hranesc din modelele occidentale, pe de alta parte exista si creatori care isi gasesc reperele in ceea ce inseamna specific local. A-i pune laolalta intr-o expozitie si a-i discuta in acest context este relevant la nivel particular, ca studiu de caz a doi arhitecti romani importanti, dar si la nivel general, cu referire la ceea ce are de spus arhitectura romaneasca in contextul european si international.La vernisajul din 12 septembrie, vor fi prezenti autorii lucrarilor expuse: Radu Mihailescu si Vlad Arsene si curatorul expozitiei, Arpad Zachi.
 
Expozitie "Constantin Brancusi" la SolvesborgPDF Print E-mail
Stockholm, Suedia/Romanian Global News
Accesari :256
Wednesday, 10 September 2008
{mosimage}La initiativa Ambasadei Romaniei la Stockholm, la mijlocul lunii august a avut loc vernisajul fotoexpozitiei „Constantin Brancusi”, itinerata de Ministerul Afacerilor Externe transmite Romanian Global News. Expozitia a fost organizata de Asociatia „Cultura fara frontiere” din Solvesborg, cu sprijinul autoritatilor locale. Fotopanourile reprezentand opere ale renumitului sculptor roman Constantin Brancusi au fost expuse alaturi de lucrari semnate de noua artisti plastici contemporani din zona, in galeria Slottslängorna, situata in curtea castelului din orasul Sölvesborg, regiunea Blekinge, din sudul Suediei. Printre expozanti se numara si o artista plastica de origine romana.  Din partea Ambasadei, la vernisaj a participat atasatul cultural si de presa Ruxandra Lupan. Alaturi de reprezentanti ai autoritatilor locale, la eveniment au fost prezenti si doi dintre parlamentarii care reprezinta regiunea Blekinge in Parlamentul suedez si sunt membri ai Grupului de Prietenie Suedia-Romania din Parlament. Au fost, de asemenea, prezenti membri ai Asociatiei „Cultura fara frontiere”, critici de arta, reprezentanti ai mass media, numerosi reprezentanti ai comunitatii romanesti din Solvesborg, precum si un grup de copii din Ocna Mures, veniti in tabara organizata in zona de membrii filialei Solvesborg a Clubului Lions – asociatie non-guvernamentala cu preocupari sociale, cu sediul in Chicago si cu ramificatii in intreaga lume. Numerosi reprezentanti ai comunitatii romanesti din regiunea Blekinge sunt membri ai Clubului Lions si, impreuna cu Primaria din Ocna Mures, au pus in acest oras bazele unui spital pentru varstnici cu diverse dizabilitati. Expozitia a fost vizionata cu un vadit interes, cei prezenti apreciind in mod deosebit initiativa Ambasadei de a organiza un eveniment cultural in afara Stockholmului si de a invita artisti plastici din zona sa participe cu lucrari in cadrul expozitiei.
 
CCIR Tel Aviv a decernat premiile „Omul Anului” PDF Print E-mail
Tel Aviv, Israel/Romanian Global News
Accesari :283
Wednesday, 10 September 2008

{mosimage}Continuand o frumoasa traditie, Centrul Cultural Israeliano-Roman din Tel Aviv a dat la sfarsitul saptamanii trecute publicitatii numele personalitatilor distinse in Israel cu Premiul " Omul Anului 2008", transmite Romanian Global News.

Distinctia "Omul Anului in politica romaneasca" a fost decernata lui Sorin Opresu, primarul-general de Bucuresti, iar premiul pentru "Omul Anului in politica israeliana" a fost conferita deputatei Colette Avital. Cunoscuta actrita Maia Morgenstern a fost aleasa "Actrita Anului 2008", Lya Koenig fiind recompensata la randul ei cu titlul de "Actrita Anului in Israel", premiul pentru "Actorul Anului 2008" fiind castigat de Florin Piersic. Centrul Cultural Israeliano-Roman din Tel-Aviv a conferit distinctia "Ziaristul Anului 2008" jurnalistului Mihai Palsu, director general "Ziua". Lui Harri Eliad, director al T.E.S. din Bucuresti i-a fost acordat premiul "Regizorul Anului", iar Victor Opaschi si Liviu Galan au fost decorati pentru sprijinul acordat progresului relatiilor romano-israeliene. Ion Calinoiu, presedintele Consiliului Judetean Gorj, a fost premiat pentru sprijinul acordat actiunilor culturale romano-israeliene, iar bardul Ion Ghitulescu a primit distinctia "Cantaretul Anului 2008". Primarul Sorin Oprescu, invitat la "Conferinta Internationala a Primarilor Capitalelor lumii", ce se va desfasura in perioada 14-15 septembrie la Ierusalim, va fi prezent si la ceremonia inmanarii Premiilor "Omul Anului".
 
Cursuri de limba romana in SpaniaPDF Print E-mail
Accesari :294
Wednesday, 10 September 2008
{mosimage}Incepand de marti, 7 octombrie, Institutul Cultural Roman reia cursurile de limba romana de la Madrid, transmite Romanian Global News. ICR Madrid a decis reluarea acestui curs datorita succesului primului curs de limba romana pentru incepatori organizat la sediul sau. Cursul este gratuit si se va desfasura in fiecare marti si joi, intre orele 19:00 - 20:00, pe doua nivele: incepatori si nivel mediu, in perioada 7 octombrie 2008 – 30 iunie 2009. Inscrierile se fac pe adresa de mail: rares.cristea@icr.ro . 
 

Arhiva 2008

<<
Septembrie 2008
>>
D
L
M
M
J
V
S
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30