| Cat e de bine sa fii prost |  |  |  |
| Jula, Ungaria/Romanian Global News | | Accesari :390 | | Friday, 26 September 2008 |
{mosimage}
A aparut numarul 39 al revistei Foaia Romaneasca din Ungaria. Eva Iova, redactorul sef al revistei, abordeaza in editorialul sau problema scolii romanesti din Ungaria si a potentialei intrari a acesteia in administrarea Autoguvernarii pe Tara a Romanilor din Ungaria.
“La ultima sa sedinta din vara acestui an, Autoguvernarea pe Tara a Romanilor din Ungaria a reluat spinoasa problema a preluarii complexului scolar romanesc din Jula, reactualizand decizia Adunarii Generale a ATRU din noiembrie anul trecut. Atunci, ATRU nu a reusit sa-si vada cu ochii implinindu-se acest vis, deoarece atat Primaria Julei, cea care administreaza Scoala generala si Liceul „Nicolae Balcescu” din Jula, cat si corpul profesoral, autoconducerea elevilor, consiliul parintilor si marea majoritate a opiniei publice, si-au exprimat ingrijorarea in ceea ce priveste viitorul acestei institutii, daca aceasta ajunge pe mana unei autoguvernari de numele careia se leaga in primul rand aparitia si inradacinarea etnobusiness-ului in Ungaria. Cu aproape un an in urma, totusi nu aceste pareri opozante au fost cele care au stopat acest demers al ATRU, ci Oficiul de Administratie Publica, care a aratat ca nu s-au respectat anumiti termeni obligatorii pentrua prelua scoala. Invatand din greselile trecutului, conducerea ATRU a reactualizat problema preluarii scolii dinJula inca la o sedinta din vara a Comisiei de Invatamant, din care face parte si directoarea scolii julane. Acolo, doamna Maria Gurzau a prezentat inca odata parerea negativa a profesorilor si a consiliului parintilor in legatura cu acest caz. Insa, vicepresedintele Gulyás, care nici macar nu se injoseste sa vorbeasca in limba acelei minoritati despre care pretinde ca o reprezinta, i-a raspuns directoarei cu nerusinare: „A nem is egy vélemény!” (adica, si „nu” este o parere). Intr-un fel, el are dreptate: oricarei autoguvernari pe tara care vrea sa preia o institutie scolara i se cere doar sa ataseze dosarului parerea elevilor si a parintilor. Si nicaieri nu scrie ca acea parere trebuie sa fie luata in discutie! Iata, o noua dovada cat de daunatoare sunt legile create de Ungaria pentru minoritatile sale, care sunt facute mult mai smechereste decat cele de pe vremuri, pentru ca prin legile de azi nu ne mai asimileaza ei, ci ne sinucidem noi singuri. La inaugurarea noii scoli romanesti din Batania, ministrul ungar al invatamantului, dupa ce a dat in folosinta aceasta investitie de aproape 200 de milioane de forinti, incurcandu-se in propriile sale idei, a vorbit despre necesitatea comasarii scolilor cu numar mic de copii. La intrebarea reporterului, daca aceste demersuri sunt valabile si pentru scolile minoritatilor, ministrul Hiller a raspuns scurt: „DA”. Deci, daca intelegem bine: se investesc milioane de forinti intr-o scoala romaneasca (probabil ca sa aratam la sedintele comune de guvern, ca iata, am facut-o si pe asta), pe care apoi s-o comasam si dupa aceea mai mult ca probabil s-o desfiintam, zicand ca numarul copiilor a scazut atat de mult, incat nu a mai meritat sa fie sustinuta. Mai intelege cineva ce se intampla? Cei care au inventat (se intelege: politica nationala maghiara) si cei care executa (adica, autoguvernarile) acest joc sinucigas, cu siguranta inteleg. La prima vedere, situatia scolilor preluate de autoguvernarile pe tara pare a fi roz. Scolile preluate vor primi de la stat mai multi bani, se va face un pas urias spre realizarea mult trambitatei autonomii culturale a minoritatilor, deci, se va demonstra in fata intregii Europe ca Ungaria, care este atat de grijulie cu minoritatile de pe teritoriul sau, are tot dreptul la autonomie culturala (si chiar teritoriala) in orice alta tara a lumii. Dar mai ales in cele din vecini. Si acest joc se joaca deja pe pielea noastra. De la schimbarea regimului comunist incoace, Ungaria niciodata nu a luat in serios imbunatatirea si intarirea invatamantului nationalitatilor. Din pacate, nici minoritatile insele. Cu toate ca scolile rele mai pot fi imbunatatite, asa cum dintr-un lucru prost poti, daca vrei, sa faci unul bun, dar ceva ce nu exista trebuie sa nasti, si asta doare. Rau”. Eva Iova
|
| Eveniment romanesc la Galeria de Arta Moderna budapestana | | | |
| Budapesta, Ungaria/Romanian Global News | | Accesari :375 | | Friday, 26 September 2008 | | In perioada 27 septembrie-9 noiembrie 2008 Institutul Cultural Roman din Budapesta, in colaborare cu Műcsarnok (Galeria de Arta Moderna), organizeaza prima expozitie ampla din Ungaria a artistului Mircea Cantor, oradean consacrat in Paris, premiat in 2004 cu Prix Paul Richard, artist cu expozitii personale la Washington, New York, Tel Aviv, Roma, Lisabona, Mexico etc.
Sub titlul „Cadouri din viitor”expozitia de la Budapesta prezinta o selectie din creatiile artistului realizate in ultimii ani, puse insa intr-o noua perspectiva site specific pentru spatiul galeriei budapestane. Prin asamblarea unei mari diversitati de mijloace si materiale (video, machete, desen, foto, text, instalatie, sunet etc.), prin modul neobisnuit de combinare, artistul creeaza situatii si asocieri surprinzatoare. Simbolistica si modul alegoric al gandirii sale definesc personalitatea distincta a artistului. Cu ironie, Mircea Cantor adapteaza si transforma experientele acumulate din viata cotidiana, din cultura materiala a Europei de Est si de Vest, intr-un spatiu expozitional contemporan, aplicand totodata si un protocol artistic de elita.
|
| Detalii despre campania de diplomatie publica lansata de MAE in Italia la acest sfarsit de saptamana | | | |
| Torino, Italia/Romanian Global News | | Accesari :380 | | Friday, 26 September 2008 |
{mosimage}
Ministerul Afacerilor Externe, in cooperare cu MIMMCTPL, va derula, intre 28 septembrie – 9 octombrie, o campanie de diplomatie publica in Italia, pentru a arata ca sunt mai multe lucruri care ii leaga pe italieni si pe romani decat cele care par sa ii separe, se arata intr-un comunicat de presa primit la redactie.
Ieri, in cadrul unei conferinte de presa Oana Marinescu, director general de Comunicare si Diplomatie Publica in cadrul MAE si Lucria Morariu, secretar de stat la Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale au explicat motivele pentru care s-a recurs la acest demers. Romanian Global News reda integral textul comunicatului de presa al celor doua institutii.“Campania se desfasoara sub sloganul “Romania: un mondo da scoprire” (“Romania: o lume de descoperit”) si isi propune sa ofere italienilor si romanilor oportunitatea de a participa impreuna la actiuni culturale si artistice, la evenimente de piata si la diverse conferinte si seminarii care sa scoata in evidenta atat legaturile stranse dintre romani si italieni, constand in valori, bucurii, interese, preocupari comune, cat si beneficiul reciproc de care se bucura cetatenii celor doua tari tocmai datorita lucrurilor pe care le au in comun.“Abordarea noastra a fost sa cream evenimente la care sa vina deopotriva italieni si romani si prin care sa scoatem la lumina – <sa descoperim> dupa cum spune sloganul nostru - acele lucruri care ne leaga. Vrem sa aratam ca italienii si romanii sunt asemanatori, au valori comune, au gusturi comune, pot impartasi bucurii si se pot emotiona la fel la un spectacol de calitate. De aceea, majoritatea evenimentelor noastre au loc in piete publice, acolo unde italienii obisuiesc sa socializeze. Titlul campaniei este Piazza di Romania, tocmai pentru ca umplem piete reprezentative din Italia cu evenimente reprezentative pentru Romania”, a declarat presei Oana Marinescu, director general de Comunicare si Diplomatie Publica in cadrul MAE, coordonatorul proiectului.“Participarea MIMMCTPL la aceasta campanie de diplomatie publica este o continuare fireasca a eforturilor ministerului de a promova destinatia turistica Romania in Italia incepute la Carnavalul de la Venetia din acest an. Turismul este recunsocut ca fiind un vector de promovare a imaginii unei tari, iar o crestere de 60% a circulatiei turistice dinspre Italia spre Romania in semestrul I al anului 2008 fata de aceeasi perioada a anului2007 este si rezultatul experientelor de vacante de succes intreprinse deja de turisti italieni in Romania” a declarat Lucia Morariu, Secretar de stat in MIMMCTPL”, a spus Lucia Morariu, secretar de stat la Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale. Pregatirea proiectului a inceput in luna aprilie 2008, in incercarea de a identifica solutii la problemele de imagine cu care se confrunta comunitatea de romani din Italia. Intreaga conceptie si organizare au fost realizate in interiorul Ministerului Afacerilor Externe, de o echipa mixta de specialisti formata din reprezentanti ai Directiei Generale de Comunicare si de Diplomatie Publica si ai Directiei pentru Relatii Culturale, Educatie si Stiinta. Proiectul a fost inclus in programul Guvernului de comunicare in Italia, “Romania: piacere di conoscerti”, evenimentele din campania MAE deschizand seria de actiuni publice care se vor derula in aceasta toamna in Italia, pentru promovarea Romaniei si in pregatirea summitului guvernamental romano-italian, de pe 9 octombrie.Implementarea acestui proiect a fost posibila datorita colaborarii cu succes dintre sectorul guvernamental si cel neguvernamental. Guvernul a alocat de la bugetul de stat 350.000 euro pentru campania “Piazza di Romania”, MIMMCTPL a finantat o parte din evenimente cu aproximativ 100.000 euro, iar restul finantarii a fost asigurat din sponsorizari si donatii. O serie de firme italiene (Intesa SanPaolo Bank, Cefin, Pirelli, Banca Italo-Romena, ADV Communication, Vigroup Holding), impreuna cu UNIMPRESA – asociatia care cuprinde societatile cu capital italian din Romania – au contribuit financiar la acest proiect, in semn de recunoastere pentru rolul pe care il are societatea romaneasca pentru dezvoltarea afacerilor lor. De asemenea, initiativa MAE a fost sprijinita si de firme si de asociatii romanesti, cum ar fi: Blue Air, Petrom, PH Medical Group, Halewood, Asociatia Italienilor din Romania – RO.AS.IT, Fundatia Valente Umane.O serie de organizatii media - TVR, Agerpres, ARBOMedia si Evenimentul Zilei – au decis sa se implice in promovarea acestei campanii, incheind parteneriate media cu MAE. Media Pro a sprijinit proiectul “Piazza di Romania”, prin acordarea gratuita a drepturilor de difuzare a filmului “California Dreamin' (nesfarsit)”.In Italia, campania este sprijinita de autoritatile locale din Torino si Milano care au preluat evenimentele din piete sub patronajul lor.
|
| Programul zilei de 28 septembrie de la Torino | | | |
| Torino, Italia/Romanian Global News | | Accesari :389 | | Friday, 26 September 2008 |
{mosimage}
PROGRAMUL ZILEI de 28 septembrie - Piazza di Romania, Torino.
10.30 - inceputul manifestarilor, instalarea standurilor, a biroului de promovare turistica, a scenei 11.00 – concertul fanfarei. Alte concerte vor fi interpretate pe parcursul zilei, in momente in care pe scena nu au loc alte manifestari. 13.30 – Spectacol de marionete pentru copii: Teatrul Tandarica cu spectacolul in limba italiana „Pacala” 16.30 - momentul oficial al manifestarii in cadrul caruia reprezentantii institutionali romani si italieni vor avea ocazia sa adreseze un salut tuturor participantilor. Vor fi prezenti reprezentanti din partea Ministerului de Externe, Consulatului General al Romaniei din Torino, ai Primariilor, ai Provinciei si Regiunii, reprezentanti ai unor institutii publice si private. 18.00 - concert folcloric 20.30 - Concert Cvartetul Alexandru Balanescu 22.00 – Concert al Grupului “Sistem” Pe parcursul intregii zile: - expozitie de fotografii: “Oameni si locuri din Romania” (expozitie cu 30 de imagini expuse pe 10 suporturi sub forma de prisma) - asigurarea si distributia de materiale promotionale (stegulete tricolore, baloane etc.)- caricaturist / vopsitor fete/ impletitor baloane- 2 artizani olari – ceramica tip neolitic Vadastra, traditionala de Oboga- 1 artizan oua incondeiate- 1 artizan tesaturi, costume traditionale, secvente de prelucrarea traditionala a lânii- 1 artizan cojoace de Vadastra- 1 artizan obiecte traditionale din lemn sculptat- 1 artian sculptor de tip brancusian- 1 artizan tesaturi in razboi- 1 artizan produse de arta culinara traditionala
|
| Ecranul nostru, subiect de inspiratie pentru un bestseller | | | |
| Jula, Ungaria/Romanian Global News | | Accesari :385 | | Friday, 26 September 2008 |
{mosimage}
Pe la finele lunii august 2008, Tiberiu Boca, redactorul Televiziunii Maghiare era tocmai la o filmare in Romania cand primise un telefon de la Budapesta. Colegii de la prestigioasa emisiune a postului de televiziune MTV, Kultúrház, au cerut informatii de la el despre filmul Ecranului nostru cu portarul-minune al Stelei, Helmuth Duckadam, cu eroul de la Sevilia din 1986, care a prins nu mai putin de patru lovituri de la 11 metri in finala Cupei Campionilor contra FC Barcelona, contribuind astfel la succesul surprinzator al unei echipe de fotbal din Estul Europei, Romania.
“O fraza din filmul lui Boca cu Duckadam constituie subiectul pentru o carte care, tradusa fiind in 26 de limbi, se afla la ora actuala printre cele mai citite lecturi din Austria, Anglia si Germania pana in Statele Unite ale Americii. Este vorba de romanul „Regele alb” al lui Dragomán György. Scriitorul maghiar a dat de fraza-esenta a cartii, care face acum inconjurul lumii, in programul Ecranul nostru....” Intreaga poveste o gasiti pe www.foaia.hu
|
| Cambridge Film Festival incepe astazi | | | |
| Cambridge, Anglia/ Romanian Global News | | Accesari :393 | | Friday, 26 September 2008 |
{mosimage}
Reamintim ca astazi, 26 septembrie, la Cambridge, in cadrul Festivalului de Film de la Cambridge, va avea loc vizionarea scurt-metrajelor romanesti „Megatron” si „O zi buna de plaja”, sub genericul „Shortfusion”, transmite Romanian Global News.
Cele doua scurt-metrajele au fost premiate la Festivalul de Film de la Berlin si respectiv Cannes 2008. Shortfusion aduce la Festivalul de Film de la Cambridge cele doua scurtmetraje alaturi de alte patru productii romanesti de succes, intr-o selectie realizata si prezentata de criticul de film Mihai Chirilov, directorul Festivalului International de Film Transilvania (TIFF).
|
| Sarbatoarea romanilor din Toronto incepe maine | | | |
| Toronto, Canada/Romanian Global News | | Accesari :440 | | Friday, 26 September 2008 |
{mosimage}
Reamintim ca maine, 27 septembrie, incepand cu ora 11:00AM, ora locala, la Mel Lastman Square din Toronto va incepe Sarbatoarea Romanilor din Toronto, ajunsa in acest an la a cincea editie.La acest eveniment intrarea este gratuita si programul este extrem de diversificat si pe toate gusturile.
|
| Prima expozitie pe care Muzeul Luvru o prezinta in Romania la Muzeul National de Arta | | | |
| Bucuresti, Romania/Romanian Global News | | Accesari :377 | | Friday, 26 September 2008 |
{mosimage}
Muzeul National de Arta al Romaniei, Ambasada Frantei in Romania si Institutul Francez din Bucuresti au placerea sa invite doritorii astazi, 25 septembrie, orele 18.30, la vernisajul expozitiei-eveniment Linia si culoarea. Desene florentine din secolul al XVII-lea, organizata cu participarea extraordinara a Muzeului Luvru, transmite Romanian Global News.
La eveniment participa Roxana Theodorescu, director general al Muzeului National de Arta al Romaniei, E.S. Henri Paul, Ambasadorul Frantei in Romania, Henri Lebreton, director al Institutului Francez din Bucuresti, Didier Montagné, director adjunct al Institutului Francez din Bucuresti, Carel van Tuyll van Serooskerken, directorul Departamentului de arte grafice al Muzeului Luvru si Catherine Monbeig Goguel, curatorul expozitiei si autorul catalogului ce insoteste expunerea.Expozitia prezinta arta desenului la Florenta in secolul al XVII-lea, prin intermediul a 61 de desene reprezentand studii dupa model, schite de arhitectura sau proiecte de compozitii religioase, istorice sau mitologice. Doua picturi in ulei de Carlo Dolci intregesc expunerea. Creatiile artistilor florentini – mari maestrii ai picturii dar si ai desenului – se caracterizeaza printr-un realism ce isi are orginea in Renastere, dovedind o mare finete a observatiei si dorinta de a experimenta in tehnici diverse. Artistii folosesc culoarea pentru a obtine un plus de expresivitate si rafinate efecte picturale. Este pentru prima oara cand aceste desene sunt expuse in afara Muzeului Luvru, fiind in general foarte rar prezentate publicului datorita raritatii si fragilitatii lor. In 2005 Luvru organiza o expozitie de desene de anvergura, prilejuita de publicarea Inventarului desenelor toscane din secolele XVII-XVIII, in care figurau majoritatea operelor prezente acum la Bucuresti.Maestrii florentini imbina intr-un mod unic rigoarea lucrului in atelier si disciplina in studiul figurii umane cu gustul pentru experiment, pentru forme de creatie originale, chiar extravagante. Interesul specialistilor din comunitatea internationala pentru desenul florentin din secolul al XVII-lea a inceput sa se manifeste in anii '70 si '80, mai intai in Italia si apoi in Franta, materializandu-se prin organizarea de expozitii si publicarea de cataloage si studii stiintifice. In prezent nu se mai poate concepe o expozitie de pictura a artistilor florentini din veacul al XVII-lea, fara ca desenului sa i se acorde un loc important.In expozitie sunt prezenti artisti care s-au afirmat in prima parte a secolului, precum Cristofano Allori, Cecco Bravo, Giovanni da San Giovanni, Francesco Furrini, Matteo Rosselli, care ilustreaza atasamentul fata de modelele Renasterii si ale primului manierism, dar si artisti activi in a doua jumatate a secolului: Il Volterrano, Domenico Gabbiani, Pier Dandini sau Giuseppe Nasini, care contribuie la raspandirea formelor baroce.Majoritatea artistilor prezenti in expozitie au colaborat la realizarea picturilor si decoratiilor murale pentru mai multe complexe monumentale importante din Florenta, printre care Palatul Pitti, resedinta familiei Medici, si Casa Buonarroti, care a apartinut lui Michelangelo. Multe dintre lucrarile prezente in expozitie sunt studii pentru aceste monumente.Nucleul colectiei de desene toscane a Muzeului Luvru a apartinut florentinului Filippo Baldinucci (1625-1697), celebru colectionar si consilier al lui Leopold al III-lea. Muzeul Luvru a achizitionat in 1806 aproximativ 1.200 de desene din colectia sa.Aceasta expozitie se inscrie in cadrul unei cooperari deja indelungate intre MNAR si institutiile franceze, al carei punct de plecare a fost expozitia Umbre si lumini. Patru secole de pictura franceza din 2005 (pentru care Muzeul Luvru a imprumutat 13 lucrari) si care a continuat cu Antoine Bourdelle, vector al modernitatii din 2006.Tot in seara aceasta, de la orele 20.00, la Sala Auditorium a MNAR are loc concertul de muzica baroca Amour et desolation sustinut de Ansamblul Les Basses Reunies, in cadrul celei de-a doua Stagiuni de Muzica Veche.Muzicienii vor interpreta piese din creatia a doi compozitori, figuri marcante ale Italiei muzicale, contemporani cu desenele prezentate in expozitie: Claudio Monteverdi si Girolamo Frescobaldi.Biletele sunt puse in vanzare la Institutul Francez iar in seara concertului vor fi disponibile la Sala Auditorium a Muzeului National de Arta. Pret intreg : 10 RON ; Pret redus (elevi, studenti, pensionari) : 5 RON.
foto: tablou de Giovanni Bilivert - Loth si fiicele sale
|
| Colectii si colectionari de arta contemporana la “Arte Martiale” | | | |
| Bucuresti, Romania/Romanian Global News | | Accesari :366 | | Friday, 26 September 2008 | | Marti, 30 septembrie 2008, de la ora 18.00, la Institutul Cultural Roman (Aleea Alexandru 38, sector 1 Bucuresti), prima etapa din sezonul de toamna a programului Arte Martiale este consacrata colectiilor si colectionarilor de arta contemporana. Publicul este invitat la o intalnire cu colectionarii de arta Sorin Costina, Alexandra Gatej, Maria Parvutoiu si Vasile Petrovici.
Artele Martiale ataca, in luna septembrie, din alt unghi. Dupa dezbaterile despre arta contemporana cu artistii, galeristii si cu achizitorii institutionali de arta, acum sunt luati la bani marunti cei care platesc pentru a detine ceea ce altii doar privesc. Ne priveste oare pe noi, „altii“, ce si de ce colectioneaza cei care platesc? Cine ia tabloul acasa? De ce? Cum? De ce nu noi, ci el sau ea? Trecerea unei opere in spatiul privat al colectionarului ne priveaza pe noi, publicul, de acea opera? Cate privatiuni din partea colectionarului sunt necesare pentru a pune mana pe o opera de arta? Este spiritul de colectionar o vocatie, o fixatie, o investitie sau un simplu ecuson social? Comporta sacrificii sau doar beneficii? Artistii si galeristii cresc colectionari in jurul lor sau colectionarii cultiva galeristi si artisti? Cat prinde o colectie din spiritul timpului si cat din cel al colectionarului sau doar din cel al peretilor casei sale? In istoria moderna a Romaniei, mari colectii au nascut muzee. Sunt printre colectionarii de astazi fondatori de viitoare muzee? Daca pana acum, la Artele Martiale a fost vizata arta ca problema de dezbatere publica, de teme, teze, provocari, obsesii creatoare, bugete si proiecte, acum, publicul este chemat sa se alature “indiscretiei” fata de latura cea mai discreta a artei, si anume folosinta privata a operei.
|
| Festivalul International de Poezie „Oskar Pastior“, la Sibiu | | | |
| Sibiu, Romania/Romanian Global News | | Accesari :374 | | Friday, 26 September 2008 |
{mosimage}
20 autori din 11 tari vor participa, in perioada 2-5 octombrie 2008, la cea de-a doua editie a Festivalului International de Poezie „Oskar Pastior”, Sibiu 2008 transmite Romanian Global News preluand un comunicat de presa al ICR.
Publicul din Romania va avea ocazia sa asiste la lecturi si dezbateri sustinute de Urs Allemann (Elvetia), Petr Borkovec (Cehia), Inger Christensen (Danemarca), Franz Josef Czernin (Austria), Jean Daive (Franta), Mircea Dinescu (Romania), Erwin Einzinger (Austria), Elke Erb (Germania), Antanas Gailius (Lituania), Mugur Grosu (Romania), Mariusz Grzebalski (Polonia), Christian Hawkey (SUA), Felix Philipp Ingold (Elvetia), Andrzej Kopacki (Polonia), Vasile Leac (Romania), Herta Müller (Germania), Monika Rinck (Germania), Ana Ristovic (Serbia), Ulf Stolterfoht (Germania), Uljana Wolf (Germania). Festivalul se va incheia cu un dublu concert sustinut de M. A. Numminen (Finlanda) si Ada Milea (Romania). Detalii referitoare la programul festivalului si locurile de desfasurare se gasesc in programul anexat, pe www.cennac.ro si http://www.icr.ro/FIP2.Festivalul sta sub semnul operei poetului german Oskar Pastior, nascut la Sibiu/ Hermannstadt cu 81 de ani in urma. Disparitia sa fizica, in 2006, a pus capat unei cariere literare de exceptie, incununata de succese rasunatoare. Creatia sa lirica, activitatea sustinuta de traducator, precum si stradaniile sale de reunire a creatorilor intr-o retea europeana dau dimensiunea spirituala a celui care a preferat turnului de fildes prietenia si solidaritatea. Mostenirea lui Oskar Pastior inseamna pentru cei care l-au cunoscut nu doar opera sa, ci si inrauriri si afinitati poetice durabile. Inca de acum doi ani, Oskar Pastior si-a dorit sa vada la Sibiu un festival international de poezie care sa inlesneasca apropieri, prietenii si legaturi intre poeti romani si straini, intre publicul roman si poezia contemporana internationala. La cea de-a doua editie a acestui festival va fi lansata antologia festivalului de anul trecut, aparuta la editura Art, in care sunt prezenti autorii invitati la editia din 2007: Urs Allemann (Elvetia), Mircea Cartarescu (Romania), Bora Čosič (Croatia), Caius Dobrescu (Romania), Oswald Egger (Austria), Nora Iuga (Romania), Mirela Ivanova (Bulgaria), Michael Donhauser (Austria), Bodo Hell (Austria), Ryszard Krynicki (Polonia), Ulf Stolterfoht (Germania), Matthew Sweeney (Irlanda), Aleš Šteger (Slovenia), Michèle Métail (Franta), Herta Müller (Germania), Raphael Urweider (Elvetia) si Otto Tolnái (Ungaria/Serbia).Antologia este bilinga (romana/germana), cuprinde texte introductive semnate de H.-R. Patapievici, Herta Müller si Ernest Wichner si este ingrijita si editata de Corina Bernic.Organizatori: Literaturhaus Berlin si Institutul Cultural RomanParteneri: Berliner Künstlerprogramm des DAAD, Centrul Cultural German Sibiu, Kunstrådet Danmark, Österreichisches Kulturforum, Schweizer Kulturstiftung Pro Helvetia, Stiftung Preußische Seehandlung, Institutul Polonez din Bucuresti.Cu sprijinul Ministerului Culturii din Germania si a Primariei si Senatului Berlin.
|
| Presa Rusa: Chisinaul ar putea duce a doua oara de nas Kremlinul | | | |
| Moscova, Rusia/Romanian Global News | | Accesari :458 | | Friday, 26 September 2008 |
{mosimage}
Rusia ar putea retrage contingentul militar din regiunea transnistreana, anunta publicatia moscovita „Utro”. Astfel, Kremlinul ar fi gata sa faca acest pas, de dragul imbunatatirii relatiilor cu Occidentul, racite in urma conflictului armat din Georgia, transmite Flux, preluat de Romanian Global News.
„Dupa cinci ani de esec al negocierilor in problema transnistreana, Europa doreste sa preia fraiele procesului de solutionare a diferendului transnistrean, iar eforturile acesteia sunt sustinute deschis de autoritatile de la Chisinau”, mentioneaza publicatia rusa. Ea se refera la declaratiile sefului misiunii OSCE si ministrului de Externe al Republicii Moldova, Andrei Stratan, potrivit carora negocierile pot fi acceptate doar in formatul 5+2.Insistenta Occidentului cu privire la stabilirea formatului 5+2 se explica prin dorinta Uniunii Europene, OSCE, SUA si Ucrainei de a modifica formatul trupelor de pacificare din zona, fapt ce ar presupune retragerea fortelor militare ruse, considera „Utro”.In cazul in care Rusia va incerca sa impuna puterii de la Chisinau un nou „plan Kozak”, Voronin ar putea trage iarasi pe sfoara Kremlinul, fie la presiunea Occidentului, fie de dragul unui nou credit din partea SUA, asa cum s-a intamplat in noiembrie 2003.La randul sau, publicatia „Kommersant” nota, saptamana aceasta, ca Moscova spera sa demonstreze Occidentului, pana la urmatorul summit al ministrilor de Externe ai statelor membre NATO, ca este capabila sa solutioneze conflictele inghetate din spatiul ex-sovietic. Astfel comenteaza respectiva publicatie intentia Kremlinului de a organiza o intrevedere dintre presedintele Vladimir Voronin si liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov. Acestia ar urma sa semneze o declaratie comuna cu privire la rezolvarea conflictului nistrean, care ar prevedea pastrarea integritatii teritoriale a Republicii Moldova. „Intrevederea ar urma sa aiba loc in noiembrie, cu o luna inaintea sedintei ministrilor de Externe ai statelor membre NATO. In cazul unor rezultate pozitive, Rusia spera ca va putea demonstra capacitatea de a aplica alte metode decat cele militare in rezolvarea conflictelor inghetate”, afirma „Kommersant”.Aceste presupuneri vin pe fonul declaratiilor contradictorii ale liderului de la Tiraspol, Igor Smirnov, care sunt diametral opuse celor exprimate atat de oficialitatile de la Chisinau, cat si de cele de la Moscova. „Toti trebuia sa fi inteles demult ca, pe parcursul acestor ani, s-au creat doua state independente: republica moldoveneasca transnistreana si Republica Moldova”, a declarat, potrivit agentiei Interlic, liderul separatistilor, Igor Smirnov, in cadrul intrevederii cu reprezentantul special al Ucrainei in problema transnistreana, Victor Krajanovski. Aceeasi pozitie a fost exprimata de Smirnov si anterior, la una din sedintele sovietului suprem de la Tiraspol, in cadrul caruia a prezentat un raport cu privire la rezultatele intalnirii cu presedintele rus Dmitri Medvedev, la Soci.La 22 septembrie, in cadrul intrevederii ministrului de Externe, Andrei Stratan, cu Victor Krajovski, partea moldoveana a reconfirmat strategia reglementarii problemei transnistrene in baza abordarii „in pachet” a tuturor problemelor-cheie legate de conflict – politice, economice, sociale si umanitare. Propunerile „in pachet” prevad elaborarea si adoptarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreana, in baza respectarii suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova, conform prevederilor Legii din 22 iulie 2005, privind principiile de baza ale statutului regiunii transnistrene in componenta Republicii Moldova.Cei doi oficiali au efectuat un schimb de opinii pe marginea ultimelor evolutii in procesul de solutionare a problemei transnistrene si perspectivele reluarii, in timpul apropiat, a negocierilor in formatul 5+2, cu participarea mediatorilor din partea OSCE, Ucrainei si Rusiei, precum si a observatorilor din partea UE si SUA.
|
| Gagauzia alaturi de Moscova pe urmele regiunii transnistrene | | | |
| Comrat, Basarabia/Romanian Global News | | Accesari :411 | | Friday, 26 September 2008 |
{mosimage}
Vinerea trecuta, 18 membri ai Adunarii Populare (AP) a Gagauziei, organul legislativ al acestei unitati administrativ-teritoriale autonome in componenta statului moldav, s-au pronuntat pentru sustinerea independentei Osetiei de Sud si a Abhaziei, adoptand cu o majoritate la limita un apel catre Presedintele si Parlamentul Republicii Moldova, in care le cer sa recunoasca „independenta si suveranitatea” celor doua republici, transmite Flux, preluat de Romanian Global News.
In documentul aprobat la 19 septembrie „in numele poporului gagauz”, AP a Gagauziei isi declara „sprijinul si solidaritatea neconditionata cu popoarele Osetiei de Sud si Abhaziei in lupta dreapta a acestora pentru independenta si autodeterminare” si saluta „singura decizie corecta si inteleapta a Dumei de Stat si a presedintelui Rusiei, Dmitri Medvedev, privind recunoasterea Osetiei de Sud si a Abhaziei ca state suverane si independente”.La mai bine de 17 ani de la proclamarea independentei Republicii Moldova, acum o saptamana 18 reprezentanti ai clasei politice de la Comrat au incercat din nou sa tulbure apele, contrapunandu-se, de data aceasta, pozitiei oficiale a conducerii centrale de la Chisinau vizavi de conflictul ruso-georgian. Ce cred despre acest lucru unii politicieni si experti din partea locului, precum si din capitala, a incercat sa afle reporterul nostru. Acest apel este lipsit de orice relevanta juridica
Vlad Cubreacov, presedintele fractiunii parlamentare a Partidului Popular Crestin DemocratAcest apel, adoptat la limita, cu 18 voturi din cei 35 de membri ai Adunarii Populare a Gagauziei, este lipsit de orice relevanta juridica. Cu toate acestea, el transmite un semnal politic clar Chisinaului, aratand o conexiune existenta intre Comrat, Tiraspol si Moscova. Chiar daca ar fi imbracat forma unei hotarari, acest document oricum ar fi fost lovit de nulitate, intrucat UTA Gagauzia nu are competenta in politica externa.Republica Moldova si-a exprimat foarte clar pozitia, aliniindu-se punctului de vedere al Uniunii Europene, in cazul agresiunii militare ruse din Georgia si al recunoasterii celor doua republici separatiste, Osetia de Sud si Abhazia.Orice alt punct de vedere cu pretentie de a exprima opinia societatii din Republica Moldova nu este relevant. La Comrat sunt suficienti patriotiIurie Stoicov, deputat PCRM, presedintele Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publicaPrima intrebare pe care trebuie sa si-o puna cei care comenteaza cele intamplate la Comrat, este daca documentul respectiv, sa-i spunem asa, are, sub aspectul dreptului, macar ceva substanta. Dupa care sa se vorbeasca de alte conotatii. Ei bine, apelul adoptat la limita de 18 membri ai Adunarii Populare a Gagauziei nu are nicio putere juridica. Or, competenta luarii unor asemenea decizii apartine Parlamentului Republicii Moldova, conducerii tarii si nu unui for regional, fie el si legislativ.Avem de a face cu o noua incercare, care nu e prima de acest gen, de a destabiliza situatia din Republica Moldova. Ziua de 19 septembrie a demonstrat ca in UTA Gagauzia exista foarte multi patrioti adevarati ai acestui pamant. Colegii nostri de partid, bineinteles, nu si-au putut permite sa participe la aceasta farsa de doi bani. Cred ca si majoritatea populatiei Gagauziei gandeste anume astfel.Pe langa faptul ca apelul in cauza nu poate fi calificat ca act juridic, am ferma convingere ca el nu si-a gasit sustinere in randurile populatiei autonomiei si, cu atat mai mult, in randurile populatiei Republicii Moldova.Un scop bine tintitViorel Cibotaru, director executiv al Institutului European de Studii PoliticeApelul AP a UTA „Gagauz-Yeri” este o actiune ce face parte dintr-un sir de evenimente cu un scop bine tintit - de a crea disconfort celor care negociaza in problema transnistreana. Printre aceste actiuni figureaza, de exemplu, cererea rmn in Comisia Unificata de Control de a mari contingentul de pacificatori rusi, pana la 200 de persoane, cererea de a scoate institutia politiei nationale din orasul Tighina. Nu pot sa nu vad aici si o legatura intre acest apel si, sa zicem, activitatea prodigioasa a unuia dintre liderii gagauzi, Ivan Burgudji, la Tiraspol, care conduce acolo si un centru independent de analiza si informatie, care, chipurile, se ocupa si de apararea drepturilor gagauzilor.Prin urmare, putem vorbi de o provocare cu bataie lunga care, intr-un fel sau altul, pune o pietricica la temelia ideii separatismului. Anume formula de apel, aleasa in mod premeditat, in conditiile in care nimeni nu poate reactiona sub aspect juridic la un astfel de gest, mai mult, nu poate sa-i invinuiasca de ceva pe autorii acestuia, sugereaza, in opinia mea, faptul ca, eventual, in cazul in care Rusia ar recunoaste independenta rmn, Gagauzia ar putea pretinde si ea la independenta, la ridicarea statutului de autonomie la nivel de republica. Dupa care ar urma cererea privind crearea unei confederatii, constituita din trei subiecti, numita republica moldo-transnistreano-gagauza.
|
| Europarlamentarul Maria Petre da replica afirmatiilor Marianne Mikko privind integrarea Basarabiei | | | |
| Chisinau, Basarabia/Romanian Global News | | Accesari :440 | | Friday, 26 September 2008 |
{mosimage}
„Republica Moldova nu va putea fi inclusa in UE in acelasi timp cu Balcanii de Vest”, a declarat recent Marianne Mikko, presedinta Comisiei pentru Republica Moldova din Parlamentul European. Aceasta afirmatie vine in contradictie cu declaratiile anterioare ale presedintelui Traian Basescu, precum ca Romania va sustine includerea Moldovei in „pachetul Balcanilor de Vest”, care urmeaza sa adere la UE. Aceste afrimatii au fost comentate si de Maria Petre, deputat roman (PD-L) in Parlamentul European si membra a Comisiei parlamentare de cooperare UE-Moldova, care a oferit recent un interviu pentru ziarul „Ora locala” din Ialoveni, transmite Unimedia, preluata de Romanian Global News.
„Toti suntem foarte sensibili cand vine vorba de viitorul nostru european, de viitorul european al Moldovei si este normal. Propunerea domnului presedinte Traian Basescu nu este noua. E, in schimb, realista si pragmatica. Este clar pentru oricine ca aceasta este singura cale care ofera o perspectiva cat de cat concreta. Din ceea ce eu stiu in acest moment, la Consiliul Uniunii Europene din octombrie va fi o prima discutie pe subiectul Moldova in pachetul Balcanii de Vest. Cred ca doamna Mikko sprijina puternic orice propunere care apropie linia orizontului european al Moldovei de urmatorii ani, de un viitor previzibil. Pana acum insa nu s-a luat nicio decizie, repet, va fi o prima abordare a subiectului la Consiliul din octombrie”, a declarat eurodeputatul Maria Petre, adaugand ca este foarte important ca autoritatile moldovene sa abordeze foarte serios lucrurile.
„Este simplu si drumul Romaniei spre Uniunea Europeana este un bun exemplu, o cale "deja batuta". Sa nu credem ca putem spune una la Bruxelles si sa facem alta acasa. Ne pacalim, de fapt, pe noi si-i dezamagim pe oamenii nostri, pe cetatenii basarabeni. Cetatenii din Republica Moldova, care sustin perspectiva europeana a tarii lor, au si ei nevoie de a scapa de vize, de a circula liber, de a se exprima liber, de un standard economic mai bun, de o viata mai buna. Despre asta vorbim, nu despre ceva care ne este cerut de Bruxelles si de care noi, ca cetateni, n-avem nevoie. Astfel, avem o singura cale: sa ne facem treaba acasa, pentru ca la Bruxelles si la noi acasa lucrurile sa inceapa sa semene, pentru ca viata noastra sa se apropie usor-usor de standardele de la nivelul mediu european”, a conchis europarlamentarul.
|
| "Ar fi prea naiv sa credem ca Rusia va renunta la interesele ei geopolitice expansionsioniniste" | | | |
| Chisinau, Basarabia/Romanian Global News | | Accesari :430 | | Friday, 26 September 2008 |
{mosimage}
Intr-un discurs tinut in plenul Parlamentului de la Chisinau, presedintelui Grupului parlamentar al PPCD, Vlad Cubreacov, a afirmat ca : « Ar fi prea naiv sa credem ca Rusia va renunta la interesele ei geopolitice expansioniste in regiune de dragul intereselor nationale ale Republicii Moldova” subliniind “nevoia de a aprofunda relatiile noastre de parteneriat si cooperare cu tarile vecine Romania si Ucraina, ambele reprezentand pentru noi o importanta politica, economica si culturala”. Romanian Global News, citand Flux, prezinta fragmente ale discursului parlamentarului basarabean.
Domnule Presedinte, Stimati colegi, Onorata asistenta, Noua sesiune a Legislativului nostru ne ofera un bun prilej pentru a ne expune viziunile asupra prioritatilor Parlamentului, ca si asupra modului in care am dori sa modelam evolutiile politice, economice si sociale ale tarii in perioada imediat urmatoare. Intelegem cu totii ca angajamentele pe care le-am luat de comun acord in momentul constituirii actualei legislaturi in vederea promovarii consecvente a reformelor democratice, a transformarilor economice si a cursului de integrare europeana trebuie respectate neconditionat. Cunoastem constatarile facute atat pe plan intern, cat si de partenerii nostri externi ca Republica Moldova a inregistrat in ultimul timp anumite progrese in promovarea reformelor si onorarea angajamentelor luate in cadrul Planului individual de Actiuni Republica Moldova–Uniunea Europeana. Insa cuvintele de ordine in abordarea acestei problematici raman aceleasi: accelerarea si aprofundarea reformelor, precum si depasirea discrepantei existente intre legislatie si practici.Tara noastra a fost lovita recent de calamitati naturale deosebit de grave. Ploile torentiale au provocat inundatii in mai multe localitati, cauzandu-le pagube materiale deosebit de grave atat cetatenilor, cat si agentilor economici. Am vazut ca echipa guvernamentala, ca si administratia publica locala, au depus eforturi deosebite si au luat masuri considerabile pentru lichidarea consecintelor acestor calamitati si compensarea pagubelor materiale inregistrate. Cu toate acestea, folosim aceasta ocazie pentru a indemna Guvernul sa intreprinda noi masuri pentru depasirea urmarilor acestui dezastru. Iar noi, deputatii, cred ca vom fi deschisi sa sustinem orice initiativa indreptata spre asigurarea tuturor sinistratilor cu case de locuit ca si pentru compensarea pierderilor suferite de acestia.Stimati colegi,Avand in vedere vulnerabilitatea statului nostru in fata unor factori de risc din exterior este necesar sa pastram in atentie problema consolidarii sectorului de securitate a tarii. Dupa adoptarea Conceptiei cu privire la Securitatea Nationala urmeaza sa fie adoptata Strategia Securitatii Nationale. Si daca primul document a fost adoptat, in opinia noastra, intr-o formula avand deficiente conceptuale si continand concesii sau reverente periculoase in fata unor factori externi cu un potential mai mare, documentul pe care urmeaza sa il dezbatem impune mai multa competenta si curaj politic, precum si nevoia de a obtine un consens politic in aceasta problema de o importanta majora pentru statul nostru.Este nevoie sa abordam aici si chestiunea care este mereu in atentia opiniei publice si reprezinta preocuparea permanenta a clasei politice, chestiunea diferendului transnistrean. Dialogul intens care are loc acum intre Chisinau, pe de o parte, si Moscova plus Tiraspol, pe de alta parte, este privit de unii ca o sansa de a solutiona destul de repede problema restabilirii unitatii teritoriale a tarii. Insa, in special dupa evenimentele tragice din Georgia, cand Federatia Rusa a sfidat suveranitatea unei tari independente si a anexat parti ale teritoriului national georgian, calcand in picioare normele de drept international, Republica Moldova este obligata sa manifeste retinere si prudenta. Ofertele aparent generoase pe care i le poate face Moscova Chisinaului, ca si iluzia ca Rusia ar avea nevoie de un exemplu pozitiv de rezolvare a „conflictelor inghetate”, mai ales dupa crimele savarsite de ea in Georgia, trebuie examinate cu atentie. Asta pentru a se evita eventuale capcane. Ar fi prea naiv sa credem ca Rusia va renunta la interesele ei geopolitice expansioniste in regiune de dragul intereselor nationale ale Republicii Moldova. Dorim restabilirea unitatii teritoriale a tarii exclusiv prin metode pasnice si prin negocieri, intelegem nevoia unor compromisuri rezonabile, dar nu trebuie sa acceptam conditii care ar dezavantaja tara noastra, ar compromite functionalitatea institutiilor democratice si ar periclita perspectivele noastre europene. Orice solutie durabila trebuie sa se bazeze pe Constitutie, pe prevederile Legii din 22 iulie 2005, sa intruneasca consensul politic si sa fie acceptata de mediatorii internationali in formatul 5 plus 2.Grupul parlamentar al PPCD mentioneaza nevoia de a aprofunda relatiile noastre de parteneriat si cooperare cu tarile vecine Romania si Ucraina, ambele reprezentand pentru noi o importanta politica, economica si culturala. In acest context mentionam ca pe un semn de bun augur recenta intrevedere de la Chisinau dintre presedintii Voronin si Basescu, intalnire care a avut un caracter constructiv si promitator...Onorata asistenta,Sesiunea de fata este penultima din mandatul actualului Parlament. In mod firesc, partidele politice deja se pregatesc de viitoarea competitie electorala. Stim cu totii ca societatea noastra, ca si partenerii europeni, asteapta ca viitoarea campanie electorala sa fie una corecta si democratica. Stim ca examenul electoral din 2009 va fi unul de care vor depinde intr-o masura enorma sansele noastre de a fi incheiat procesul de monitorizare al tarii de catre Consiliul Europei si de a urca pe o treapta mai avansata de negocieri cu Uniunea Europeana. Aici, desigur, este necesar sa fie asigurate conditii egale de concurenta pentru viitorii subiecti electorali, dar nu mai putin importanta este si asigurarea unei stabilitati politice. Sa nu uitam cat de critica devenise situatia in preajma alegerilor parlamentare precedente din 2005, cand forte politice iresponsabile, inspirate si finantate din exterior, erau pe punctul de a provoca o criza politica de proportii. Iata de ce e nevoie sa tragem invataminte din acele evenimente, sa cunoastem cauzele profunde ale riscurilor aparute atunci, pentru a le putea evita in viitor.
|
| Romanii timoceni - ai nimanui? | | | |
| Bucuresti, Romania/Romanian Global News | | Accesari :417 | | Friday, 26 September 2008 |
{mosimage}
Astazi, la orele 11.00, la Biblioteca Metropolitana din Bucuresti (str. Tache Ionescu nr. 4) are loc lansarea volumului ROMANII TIMOCENI IN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XX, de Teodor Dan Arhire, editat de Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti. Cartea tanarului istoric, absolvent al Facultatii de Arhivistica a Academiei de Politie A.I. Cuza din Bucuresti, va fi prezentata de prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea si de colegul nostru, doctorandul George Damian.
Temerara incursiune in complexa existenta a "vlahilor" din Serbia si Bulgaria a avut la baza o excelenta teza de licenta, autorul apeland la o bibliografie cuprinzatoare, de la texte inedite de arhiva si culegeri de documente, pana la presa din perioada interbelica si lucrari speciale ale unor scriitori si istorici romani si straini. O atentie speciala este acordata contributiei nonagenarului Cristea Sandu Timoc, reprezentant al Guvernului antonescian, din timpul razboiului, pentru a ajuta material populatia romaneasca din Valea Timocului, mai ales cu alimente. Tanarul de atunci a continuat sa fie, pana in zilele noastre, un eminent aparator al drepturilor timocenilor; devenit secretar general al Asociatiei ASTRA ROMANA din Timisoara, organizeaza anual intruniri de cunoastere si sprijinire a fratilor nostri sud-dunareni, publicand, mai ales dupa 1990, numeroase studii cuprinse in volumele Marturii de la romanii uitati, Vlahii sunt romani si Poezii populare de la romanii din Valea Timocului. Pentru aceste idei pledeaza si cartea lansata astazi. Am avut privilegiul sa o consult inainte, mai ales ca problematica timoceana s-a aflat in centrul preocuparilor mele privind situatia populatiilor romanizate din sudul Dunarii, vorbitoarele dialectelor aromane, meglenoromane si istroromane. Ei bine, spre deosebire de acestea, limba traitorilor din multe zeci de localitati, de o parte si alta a raului-granita Timoc, este romana, o romana oarecum cronicareasca, asemanatoare graiurilor banatene si oltenesti din Evul Mediu. Ea n-a evoluat, precum dacoromana nord-dunareana, datorita lipsei scolii si bisericii in limba romana, ca urmare a politicii de deznationalizare a Serbiei si Bulgariei, incepute cu multe veacuri in urma. Cu toate acestea, "vana" straromana si romaneasca a fost mai puternica decat procesul de slavizare, din cele doua state, continuat chiar si in prezent (vezi ZIUA, 11 si 18 aprilie 2008). Dincolo de rememorarea conditiilor istorice ale autohtoniei, dainuirii si constientizarii nationale romanesti, cercetatorul T.D. Arhire se opreste, firesc, asupra existentei timocenilor in contemporaneitate. Datorita accesului la Arhivele Nationale si ale MAE (in special fondul Vasile Stoica), el reuseste sa ridice cortina peste o scena aproape necunoscuta marelui public, a unei piese elaborate cu sarg la Sofia si mai ales la Belgrad, in timpul si dupa Al Doilea Razboi Mondial. Autorul sustine ca "noua Iugoslavie a lui Iosip Broz Tito (...) a rezolvat transant problema romanilor timoceni. In statistici, acestia au inceput sa fie trecuti la o rubrica speciala, cea a vlahilor, ceea ce insemna ca practic (...) in Craina nu mai existau romani. Pana in ziua de azi, guvernele de la Belgrad au pastrat diferentierea artificiala intre vlahi si romani". El conchide: "Sunt in continuare lipsiti de scoli si biserici, in care sa fie liberi sa-si foloseasca limba materna, inca sunt nevoiti sa lupte pentru a fi recunoscuti ca romani, iar indiferenta Romaniei a ramas aceeasi dintotdeauna". La vremea respectivA (In 2005), am publicat despre ridicarea unei bisericute in curtea preotului roman Boian Alecsandrovici din satul Malainita, care a provocat atatea "tensiuni", incat acesta a fost condamnat la doua luni inchisoare (cu suspendare), autoritatile locale cerand aducerea armatei, pentru a stavili distrugerea statului sarb! Fata de aceasta situatie, guvernantii nostri s-au marginit sa initieze mesaje de incurajare pentru afirmarea drepturilor si libertatilor romanilor din Serbia. Ca si in privinta celor din Bulgaria, care sunt doar tolerati (nu recunoscuti ca minoritate) se recomanda... "rabdare diplomatica". P.S.: Tara-Muma tace.Valentin Hossu-Longin, ZIUA
|
| SBU-ul ucrainean acuza FSB-ul rus de formarea unor organizatii extremiste in Transnistria | | | |
| | | Accesari :381 | | Friday, 26 September 2008 |
{mosimage}
Dupa ce cu cateva zile in urma seful spionajului militar ucrainian anunta ca nu sunt motive de ingrijorare fata de atiunile Rusiei iata ca serviciile de securitate ucrainene (SBU) au acuzat joi serviciile omoloage de la Moscova (FSB) de implicare in formarea si mentinerea unor organizatii extremiste in Transnistria, Abhazia si Osetia de Sud, scrie ZIUA, preluata de Romanian Global News.
"Noi simtim ca serviciile secrete ruse sunt implicate in formarea si mentinerea unor organizatii extremiste la Tiraspol, Abhazia si Osetia de Sud", a declarat purtatorul de cuvant al SBU, Marina Ostapenko, in cadrul unei conferinte de presa la Kiev, potrivit agentiei Unian, citata de Agerpres. Reprezentantul ucrainean a mai declarat ca serviciile speciale de la Kiev nu vor admite o repetare a scenariului georgian in Ucraina, avertizand organizatiile extremiste straine sa nu implice ucraineni in astfel de conflicte. "SBU anunta oficial organizatiile extremiste straine ale caror obiective vizeaza integritatea teritoriala a Georgiei ca nu vom admite implicarea cetatenilor nostri in astfel de provocari si in desfasurarea unor astfel de evenimente pe teritoriul georgian", a mai declarat purtatorul de cuvant al SBU.
|
|
|
Arhiva 2008 -
decembrie, 2008
-
noiembrie, 2008
-
octombrie, 2008
-
septembrie, 2008
-
august, 2008
-
iulie, 2008
-
iunie, 2008
-
mai, 2008
-
aprilie, 2008
-
martie, 2008
-
februarie, 2008
-
ianuarie, 2008
|
