Au reusit sa introduca aceasta confuzie chiar cu ajutorul reprezentantilor Romaniei la APCE care au tradat astfel interesele romanilor din Timoc si ale Romaniei. Amendamentul 17, propus de sarbi in frunte cu Milos Aligrudici, in care se introduce idea ca vlahii nu sunt romani, a fost adoptat cu 21 de voturi in favoare si 19 impotriva. Unul din cele doua voturi care au facut ca in textul rezolutiei finale sa apara distinctia dintre vlahi si romani a fost dat chiar de un parlamentar roman – Cornelia Cazacu (PD-L), supleantul lui Radu Berceanu(PD-L) la APCE. Din cei 10 reprezentanti ai Romaniei la APCE, patru au lipsit la aceasta sesiune: Relu Fenechiu (PNL), Ilie Ilascu(RomaniaMare), Cezar Florin Preda( PD-L) si Mihai Tudose(PSD). Nu au fost nici macar supleantii lor. De remarcat faptul ca fara votul Corneliei Cazacu amendamentul sarbesc ar fi fost eliminat conform regulamentului APCE.

Sarbii au fost in schimb sutinuti puternic de greci si rusi. Daca cei patru s-ar fi deranjat sa se deplaseze la Strasbourg, pe banii statului roman, sarbii nu ar fi reusit sa-si atinga intr-o anumita masura interesele, pe care de altfel le-au urmarit utilizand tot felul de instrumente, inclusiv un memoriu distribuit colegilor pentru a castiga voturile lor. Memoriul sustine, printre alte afirmatii nefondate, ca “identificarea poporului roman cu poporul valah” ar insemna ca identitatea romaneasca sa le fie impusa “valahilor” contrar vointei acestora (!). In urma tradarii de care se fac vinovati parlamentarii romani a rezultat punctul 20 al rezolutiei in care se arata ca “Adunarea incurajeaza asadar membrii minoritatilor romana si valaha din estul Serbiei sa-si uneasca eforturile si sa depaseasca neintelegerile lor interne in interesul lor insisi si pentru pastrarea trasaturilor specifice care constituie identitatile lor. Autoritatile sarbe sunt raspunzatoare in acest caz sa nu impiedice, ci dimpotriva sa sustina initiativele in acest sens”. In textul proiectului de rezolutie apareau cuvintele „minoritatea valaha/romana”.

Majoritatea manevrelor delegatiei sarbe a esuat insa. Si de data aceasta cel care a facut toate eforturile pentru a apara drepturile vlahilor ca parte a minoritatii romane a fost deputatul Vlad Cubreacov din Basarabia. Cubreacov este de fapt cel care a atras atentia la Consiliul Europei asupra violarii drepturilor romanilor din Timoc, intr-un proiect de rezolutie depus in 2005. Sarbii au incercat sa elimine echivalenta „vlah/roman” chiar din titlul rezolutiei si din toate punctele acesteia, dar fara succes. In Rezolultia finala a ramas varinta „vlah/roman” la punctul 23.16, unde APCE invita autoritatile sarbe “sa ia masurile necesare pentru a le inlesni valahilor/romanilor care locuiesc in estul Serbiei (pe vaile Timocului, Moravei si Dunarii) accesul la invatamant, la presa si la administratie publica in limba lor materna si sa le ofere acestora mijloacele sa tina servicii religioase in aceasta limba”.

De asemenea, delegatia sarba a cerut printr-un amendament eliminarea oricarei referiri la situatia Bisericii Ortodoxe Romane. Nici aceasta propunere nu a fost aprobata. In rezolutia finala, “Adunarea roaga insistent autoritatile sarbe sa coopereze deopotriva cu Biserica Ortodoxa Sarba si cu Biserica Ortodoxa Romana pentru gasirea unei solutii practice de natura sa faca efectiva libertatea religiei in partea de rasarit a tarii, asa cum este deja in cazul Voievodinei”. Ca dovada ca parlamentarii de la Strasbourg au inteles ca vlahii sunt romani, autoritatile Serbie sunt invitate “sa identifice si sa aplice solutii tehnice care sa le permita persoanele din estul Serbiei sa receptioneze emisiunile in limba romana difuzate in Voievodina”.

Gestul celor cinci parlamentari din Romania vine inca odata sa confirme iresponsabilitate clasei politice din Romania in ceea ce priveste servirea intereselor romanesti. Sa speram ca mass-media independenta va face tot posibilul ca gestul lor tradator sa fie adus la cunostinta opiniei publice romanesti de pretutindeni si ca la viitoarele alegeri parlamentare, exemplare de de felul lor nu vor mai fi alese in Parlamentul Romaniei.

Pentru Romanian Global News, Corina Sandulescu, Strasbourg

Dupa primul Razboi Rece, fundamentat pe confruntari ideologice, a venit perioada razboiului economic, pe care un stat puternic centralizat poate sa-l controleze mult mai usor, decat o democratie autentica. Echilibrul „desuasiunii”, adica al terorii, se reinstaleaza, nu pe doctrine, ci pentru redistribuirea resurselor energetice. Din acest moment, orice scenariu devine plauzibil.

Putin, Tarul - secretar general
Dupa iesirea lui Ronald Reagan de la Casa Alba, americanii au avut o politica de invaluire discreta a Rusiei, motivandu-si toate mutarile strategice cu tinte nerealiste: democratizarea regimurilor politice, iar cand nici ei nu mai credeau intr-un asemenea postulat generos, au lansat razboiul impotriva terorismului. Nici dupa tentativa de lovitura de stat de la Moscova, din 1991, orchestrata de doi imbecili – Ianaev si Kriucikov -, politicienii americani nu au inteles ca serviciile secrete rusesti au preluat controlul total asupra vietii politice si economice din Federatia Rusa, dar si din republicile care isi construiau cu greu independenta. Temandu-se ca nu mai are partener de dialog si de confruntare chiar, Washingtonul a ajutat treptat Moscova sa-si revina, a sprijinit-o financiar si chiar tehnologic, a investit pentru conservarea si metamorfozarea uriasului complex de industrie militara din Rusia. A insistat pentru democratizarea vietii politice din Federatia Rusa care, paradoxal, se revoltase contra imperiului sovietic, a insistat pentru primirea in Grupul celor mai puternice sapte economii ale lumii, militeaza chiar pentru acceptarea ei in Organizatia Mondiala a Comertului. Urcarea lui Vladimir Putin la Kremlin, cu acordul acelorasi servicii secrete, a insemnat redresarea economica a Rusiei si cresterea nivelului de trai pe seama exportului centralizat de materii prime – petrol si gaz metan. Rusia construieste astazi ceea ce Marx definea „capitalismul monopolist de stat”. O asemenea formula economica intarziata poate fi benefica pe termen scurt in raport cu economiile capitaliste de tip neo-liberal. Vladimir Putin s-a manifestat ca un criminal cu mai multe prilejuri, chiar si fata de rusii lui: submarinul Kursk, Teatrul Nord Ost, Beslan, aruncarea unor blocuri in aer si atribuirea crimelor de fiecare data cecenilor. Rusii au asasinat trei presedinti alesi democratic in Cecenia, dar si pe presedintele georgian Zviad Gamsahurdia, dar Putin a ramas popular. Pentru nasterea unui copil, fiecare femeie primeste o prima de zece mii de dolari, se acorda prime pentru fiecare rus care se intoarce in tara din fostele colonii sovietice, iar asemenea gesturi conteaza in construirea unei anumite perceptii populare: este puternic, este de-al nostru, el este Tarul!
«Rusia se intoarce de unde a plecat»
Odata reinstaurata linistea interna, Rusia revine in forta pe arena internationala si vrea un singur interlocutor, cel mai puternic, pentru rezolvarea problemelor planetare. Dar o face agresiv, imitandu-si maestrul. Ca intr-un urias joc de sah, la fiecare mutare politico-militara a Washingtonului, Kremlinul raspunde printr-o miscare strategica. Daca americanii au facut imprudenta sa recunoasca independenta provinciei Kosovo, rusii au dat aceeasi mutare in Abhazia si in Osetia de Sud. E-adevarat, cu efecte diferite: doar Hugo Chavez din Venezuela si Igor Smirnov de la Tiraspol au recunoscut independenta celor doua provincii georgiene rebele. Fara gafele monumentale ale presedintelui George W. Bush, agresivitatea Rusiei ar fi fost si mai evidenta. A vorbit liderul american despre „loviturile preventive”, Putin a considerat ca poate proceda la fel. A spus Bush ca „ONU este irelevanta”, Putin a actionat ad-litteram. Invadarea Irakului si intrarea in Afganistan au fost urmate de alte reactii tipic rusesti. Cu o zi inainte de invadarea Georgiei, Putin avea sedinta de guvern. Adjunctul lui tocmai facuse o vizita in Cuba si discutase cu Raul Castro despre livrarea unor avioane performante acolo. „Rusia trebuie sa se intoarca de unde a plecat”, a precizat proaspatul premier, dupa care s-a clonat actualul presedinte Dmitri Medvedev. Asa ca Moscova livreaza sisteme antiaeriene regimului ayatollahilor de la Teheran si lui Hugo Chavez din Venezuela. Chiar daca SUA si Israelul resping aceasta tranzactie. Sistemul S-300 poate apara obiective aflate pe o raza de 150 de kilometri. Deci de o suta de ori mai mare decat spatiul acoperit de sistemul TOR-M1, oferit de Rusia Iranului in 2005. Aceleasi arme ajung si in Venezuela, dar Chavez vrea si avioane de vanatoare Suhoi Su-35, unul din cele mai performante aparate produse de Rusia.
Europa este captiva
Celebrul disident anticomunist Vladimir Bukovski spunea ca niciodata Rusia nu a fost mai puternica in Europa, nici chiar pe timpul lui Stalin. O constatare perfect adevarata. Fiindca nu are o politica externa unitara, Uniunea Europeana pare fara reflexe in acest duel dintre America si Rusia. „Franta si Rusia se afla intr-o situatie de interdependenta, nu exista alternativa la o relatie puternica, bazata pe cooperare, incredere, dialog si respectarea dreptului. Se spune ca Europa este dependenta de Rusia in materie energetica. Adevarul este ca Rusia este la fel de dependenta de Europa, asa cum Europa este de Rusia”, a conchis premierul francez Francois Fillon, dupa terminarea discutiilor cu Vladimir Putin. O reactie similara a avut si Angela Merkel, cancelarul Germaniei, tara ce importa 40% din necesarul de gaz metan din Rusia. Acordul Putin-Schroeder pentru conducta North Stream a lasat Polonia, tarile baltice si Romania in ofsaid, avand aici efectele Pactului Molotov-Ribbentrop in domeniul energiei. In acelasi context, Robert Gates, ministrul american al apararii, aprecia ca Uniunea Europeana a mers prea departe cu procesul de demilitarizare, fata de o Rusie tot mai agresiva. Este prea tarziu.
Washingtonul trece la retorsiuni
Raporturile dintre cele doua mari puteri se tensioneaza pe zi ce trece si nu doar din cauza alegerilor din SUA. Intr-un discurs sustinut la centrul de reflexie German Marshall Fund din Washington, Condoleezza Rice a fost mai vehementa ca niciodata: „Actiunile Rusiei in Georgia corespund unei deteriorari a comportamentului sau de cativa ani, iar tabloul care se degaja din acest comportament este acela al unei Rusii tot mai autoritare in tara si agresive in strainatate. Candidatura Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului este acum repusa in discutie. Aderarea ei la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, de asemenea”, a avertizat secretarul Departamentului de Stat. Statele Unite au inghetat adoptarea acordului cu Federatia Rusa asupra programului nuclear. Moscova actioneaza de capul ei mai ales fara de acord. „SUA si Europa nu trebuie sa lase Rusia sa obtina vreun beneficiu din agresiunea ei. Nici in Georgia, nici in alta parte. Obiectivul nostru strategic este acum sa spunem clar conducatorilor rusi ca alegerea lor ii plaseaza pe o cale cu sens unic: aceea a izolarii voluntare si a insignifiantei in lume. Rusia a primit sprijin putin pentru actiunile sale: poate fi dificil drept triumf diplomatic o palma pe spate de la Daniel Ortega si Hamas. Etalarea puterii sale militare nu va rasturna cursul Istoriei”, a subliniat Condoleezza Rice. Lucrurile nu stau deloc asa. Rusia a patruns adanc in America Latina cu interesele ei si stimuleaza acolo regimuri de stanga, la fel ca altadata. Ministerul rus al Afacerilor Externe a acuzat-o pe Rice ca face „aprecieri grosolane” asupra invaziei georgiene din Osetia de Sud si precizeaza ca Federatia nu se va lasa antrenata in confruntare. „In ce priveste eventualitatea unui razboi intre SUA si Rusia, aceasta posibilitate este exclusa”, a afirmat Aleksandr Iakovenko, adjunctul lui Serghei Lavrov. Chiar si Mihail Gorbaciov a criticat-o si i-a recomandat sa dea dovada de calm si de responsabilitate, dupa care le-a recomandat liderilor lumii sa nu uite de perestroika.Statele Unite ale Americii vor sprijini Georgia in refacerea potentialului ei militar. O decizie in acest sens a fost deja luata la nivelul Administratiei de la Washington pentru a intari suveranitatea si independenta Georgiei, pentru ca potentialul ei de aparare nu corespunde in prezent acestui obiectiv”, a precizat David Merkel din cadrul Departamentului de Stat. Intelegand ca exista riscul sa scape Rusia si in nordul Africii, Condoleezza Rice statea la taina cu Muammar Ghaddafi in bucataria lui din Libia. Mirosul de camiloi si de terorist nu mai deranjeaza pe nimeni. Michael Griffin, directorul NASA, a avertizat Congresul american ca Rusia ar putea interzice accesul Statelor Unite pe Statia Spatiala Internationala, daca legislativul american  nu elibereaza banii necesari zborurilor. „Rusii pot sa se descurce si fara americani in exploatarea statiei. Numai ca acest proiect international s-a realizat datorita contributiei SUA, ca lider in domeniul spatial, si daca noi nu vom fi acolo, pentru mine este egal cu pierderea rolului de lider”, a avertizat Griffin. Ca pedeapsa pentru invadarea Georgiei, parlamentarii americani au cerut Comitetului Olimpic International sa anuleze Jocurile Olimpice de iarna de la Soci, din anul 2014.
«Nu ne stergem mucii plini de sange»
Discursul brutal, pe care-l credeam uitat dupa moartea lui Leonid Ilici Brejnev, revine in forta la Kremlin. „Lumea intreaga a vazut ca acesti avortoni sunt gata sa ucida oameni inocenti si inofensivi in numele intereselor de moment. Presedintele Saakasvili nu mai exista pentru noi. Nu este decat un cadavru politic. Credeati ca ne vom sterge mucii plini de sange si sa tragem cu prastia in georgieni. Trebuiau sa se astepte ca ii vom lovi direct peste bot”, a spus Medvedev. „Folosind acest jargon popular, Medvedev incearca sa castige popularitate in interiorul tarii, dar si sa refaca blazonul Marii Rusii in ochii Occidentului”, crede Olga Kristanovskaia, expert la Institutul rus de Sociologie. Primarul orasului Gori, unde s-a nascut Stalin, povestea recent ca a venit la el un general rus si i-a spus ca ar fi incercat sa-i propuna un targ: sa predea orasul frara lupte si rusii vor proteja muzeul satrapului. Primarul i-a raspuns direct: „Luati-l pe Stalin cu voi si lasati oamenii in pace!” Noua Armata Rosie a distrus orasul Gori, dar a ocolit muzeul si monumentul lui Stalin, care domina cladirea primariei. Prin asemenea comportament de mujic, Medvedev arata pisica Occidentului, mai ales Statelor Unite: Rusia nu se teme de nimic. Pentru cei care mai au dubii, reamintim ca Putin a aratat la reuniunea NATO de la Bucuresti ce fel de partener devine Kremlinul: „Nicevo bez Rasii!” – Nimic nu se poate fara Rusia. Presedintele rus ne asigura ca tara lui este puternica, stabila, are suficiente resurse naturale si nu va fi afectata de actuala criza din Statele Unite. Evident, premierul Putin neaga revenirea la logica Razboiului Rece. „Noi percepem orice tentativa de a arunca Rusia in perioada Razboiului Rece ca o amenintare directa pentru proiectul nostru de modernizare, ca o dorinta de a-l face sa esueze. Nu va fi din partea Rusiei nici o motivatie politica de a inchide pietele sau de a rupe legaturile economice. Contam pe initiativa privata, pe libertatea de intreprindere, pe deschiderea si integrarea rationala in economia mondiala”, a declarat fostul presedinte la Forumul International de Investitii de la Soci, unde au venit oameni de afaceri din 36 de tari. In timp ce ministrii apararii din tarile membre NATO discutau la Londra despre crearea unei forte rapide, care sa apere noile democratii din spatiul de influenta a fostului imperiu sovietic, Rusia testa o racheta Bulava cu focoase multiple. Aceasta versiune imbunatatita a rachetei Topol-M ar putea strapunge scutul american antiracheta. „Submarinul nuclear strategic Dmitri Donskoi a lansat cu succes o racheta balistica moderna Bulava din Marea Alba catre poligonul de la Kura din Kamceatka”, arata un comunicat al Marinei ruse. Este aici doar o retorica belicoasa sau manifestarea tipica pentru relansarea echilibrului terorii. Iata fapte care-l contrazic pe Medvedev. Inca de anul trecut, bombardierele rusesti si-au reluat zborurile strategice deasupra Mediteranei. Mai multe nave de razboi din Flota Nordului au plecat pe 21 septembrie de la Murmansk spre coasta Venezuelei, intr-un mars de lunga durata, ce va culmina cu primele manevre navale comune ruso-venezuelene. Aceasta demonstratie de forta va avea loc intre 10 si 14 noiembrie in Caraibe. Din aceasta formatiune face parte si crucisatorul cu propulsie nucleara „Petru cel Mare”, cea mai mare nava de atac a Rusiei. In prealabil, Kremlinul a trimis deasupra Venezuelei doua bombardiere strategice Tu-160. Recent, Hugo Chavez amenintase Statele Unite cu o alianta militara cu Rusia. Pe de alta parte, flota maritima a Rusiei si-a extins operatiunile in portul Tartus, unde se afla portavionul „Amiral Kuznetov”. Aici vor mai veni nava amiral „Masckva”, din flota Marii Negre, si patru submarine nucleare. Rusia va avea in Siria o baza navala permanenta. Moscova doreste sa se impuna si in Orientul Mijlociu, chiar daca sfideaza Statele Unite si Israelul. Damascul a cerut de la rusi rachete operativ-tactice „Iskander-E” (SS-26, in clasificare NATO), capabile sa distruga tinta la o distanta de 300 de kilometri. Moscova revine cu aplomb in lumea araba: Putin curteaza Arabia Saudita si a oferit un ajutor nerambursabil de zece milioane de dolari Autoritatii Nationale Palestiniene. Israelul acuza deschis Rusia ca ajuta miscarea Hezbollah din Siria. In timp ce este tot mai agresiva pe plan mondial, Rusia considera ca alcatuirea unei forte de reactie rapida a NATO pentru apararea statelor vecine „este o idee paranoica”. Dupa ce a vazut ca Rusia vrea sa-si insuseasca pana si Polul Nord, unde isi trimite deja bombardierele sa patruleze, Canada anunta ca vrea sa-si consolideze suveranitatea asupra Arcticii.
Gazprom, mai tare ca Armata Rosie
Rusia a lansat proiectul South Stream pentru a bloca alternativa europeana Nabucco. Invadarea Georgiei s-a produs din aceleasi motive: inchiderea coridorului spre Asia Centrala. Rusia impune monopolul metanului pe plan international. Parlamentul Serbiei a ratificat contractul de vanzare catre Gazprom a companiei petroliere NIS, cumparata de rusi doar cu 500 de milioane de dolari.  Gazprom a ajuns pana in Bolivia, cu care a semnat un acord, impreuna cu trustul petrolier francez Total SA. Investitiile se vor ridica la 4,5 miliarde de dolari. Dezacordurile din cadrul Uniunii Europene pornesc tocmai de la nesfarsitele discutii cu privire la traseul gazoductelor, iar in acest timp Rusia patrunde pe continent tot mai adanc, izoland UE de SUA. De aceea, si razboiul contra terorismului se va inteti. Circula o anecdota inainte de invadarea Irakului, din aprilie 2003. Un ziarist l-a intrebat pe presedintele american daca exista vreo dovada ca Saddam Hussein are arme de distrugere in masa. „Bineinteles”, raspunde presedintele. „Am pastrat toate chitantele.”
Revolutii exportate de Moscova
Angola, Bulgaria, Cecenia, Cehoslovacia, China, Coreea de Nord, Cuba, Germania, Iran, Iugoslavia, Mongolia, Nicaragua, Polonia, Romania, Spania, Ungaria etc.
Regimuri clonate de Washington
Afganistan, Bosnia, Bulgaria, Cehia, Coreea de Sud, Germania, Grecia, Irak, Japonia, Kosovo, Macedonia, Panama, Polonia, Romania, Serbia, Slovacia, Slovenia, Tarile Baltice, Ucraina, Ungaria etc.
Viorel Patrichi, Gardianul