Scopul acestui eveniment este de a urmari modul in care comunitatile de romani reusesc sa se integreze in tarile gazda, precum si studiul modului in care a evoluat imaginea Romaniei in Europa. Evenimentul este organizat de FADERE si se asteapta participarea mai reprezentanti ai romanilor din Europa, SUA si Canada.

Vizita Presedintelui este contestata de unele forte politice fiind considerata o vizita electorala in favoarea unui anumit partid politic.

{mosimage}«Ca urmare a faptului ca cinci dintre reprezentantii Romaniei la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei au absentat sau au votat impotriva intereselor romanesti, la sedinta din 1 octombrie 2008, contribuind la adoptarea intr-o forma confuza a continutului Rezolutiei 1632 privind „Situatia minoritatilor nationale din Voievodina si a minoritatii etnice romane din Serbia”, si Recomandarii 1845, documente de importanta cruciala pentru viitorul a 300.000 de romani din Timoc, Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni face apel la PD-L, PSD, PNL si Partidul Romania Mare sa retraga sprijinul politic parlamentarilor :Cornelia Cazacu (PD-L) care a votat alaturi de parlamentarii Serbiei, impotriva romanilor din Timoc, Cezar Preda(PD-L), absent, Mihai Tudose (PSD), absent, Relu Fenechiu (PNL), absent, Ilie Ilascu(Romania Mare), absent », se arata intr-un comunicat facut public de catre FNRP.

« Respectivii prin votul sau absenta lor si a supleantilor lor  au afectat grav interesele nationale romanesti facand ca partea sarba, ajutata de parlamentarii greci si rusi, sa impuna o forma confuza a Rezolutiei 1632.
Consideram ca daca aceste partide au pretentia ca slujesc interesul national romanesc si nu interese straine de acesta, au obligatia morala sa retraga sprijinul politic celor cinci parlamentari si sa nu le mai acorde loc in colegii, la viitoarelor alegeri parlamentare.
Facem apel la mass-media independenta ca in cazul in care partidele nu reactioneaza corespunzator fata de de gestul celor cinci, subiectul respectiv sa fie adus permanent in atentia opiniei publice si alegatorilor colegiilor unde acestia vor fi trimisi sa candideze », se arata in comunicatul Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni.

Cosmin Boiangiu, purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe, nu a precizat data exacta la care vor avea loc aceste consultari. Runda de discutii pe probleme consulare intervine intr-un moment delicat, in care discutiile despre deschiderea a doua noi consulate romanesti la Cahul si Balti pare sa treneze.
Partea romana asteapta in continuare confirmarea oficiala a acordului autoritatilor basarabene cu privire la infiintarea consulatelor Romaniei la Cahul si Balti, asa cum s-a discutat cu ocazia vizitei la Chisinau a ministrului Lazar Comanescu", a declarat oficialul MAE.
Consultarile pe teme consulare au loc in contextul unor informatii diferite oferite de cele doua ministere de externe. Ministerul de Externe de la Chisinau aduce in discutie si deschiderea, in sistem de reciprocitate, a unor consulate moldovene la Iasi, respectiv la Constanta, in timp ce MAE roman evita sa mentioneze aceasta perspectiva.
"Problema extinderii retelei consulare va fi examinata si cu prilejul consultarilor bilaterale pe probleme consulare, care urmeaza sa aiba loc in cursul lunii curente la Bucuresti", a precizat Boiangiu.
Ministrul basarabean de externe Andrei Stratan isi exprimase miercuri regretul pentru "lipsa de progres" in chestiunea consulatelor. "Speram la o buna intelegere, asa cum s-a convenit in cadrul vizitei oficiale a ministrului afacerilor externe al Romaniei la Chisinau. Noi am reiterat, confirmand disponibilitatea sa deschidem un consulat general la Iasi si, respectiv, autoritatile din Romania sa deschida un consulat la Cahul", a spus seful diplomatiei basarabene.
La scurt timp dupa introducerea de catre Romania, in 2007, ca urmare a aderarii la UE, a regimului obligativitatii vizelor pentru cetatenii Basarabiei, Bucurestiul a solicitat Chisinaului deschiderea a inca doua sectii consulare la Balti si Cahul pentru a face fata afluxului mare de solicitanti. Cererea autoritatilor romane a fost initial acceptata de presedintele Vladimir Voronin, care i-a promis personal presedintelui Traian Basescu sa urgenteze deschiderea celor doua consulate. Insa ulterior, dupa o noua inrautatire a relatiilor dintre cele doua state, Chisinaul a respins solicitarea partii romane.
Dupa vizita de la inceputul lunii iulie 2008 a ministrului de externe Lazar Comanescu la Chisinau, problema consulatelor a fost readusa in actualitate. Elementul de noutate a fost principiul reciprocitatii. Astfel, Basarabia si-a manifestat dorinta de a deschide un consulat la Iasi, in timp ce Romania ar deschide consulat la Cahul, iar ulterior, eventual dupa semnarea tratatului de frontiera, Bucurestiul si-ar deschide sectie consulara la Balti, in timp ce Chisinaul ar avea consulat la Constanta, dupa cum a sugerat la un moment dat Ministerul moldovean de Externe.
Basarabia va avea nevoie de consulate la Iasi si Constanta pentru ca dupa semnarea Conventiei privind micul trafic de frontiera va creste numarul cetatenilor care vor avea nevoie de servicii consulare, motiva in iulie ministrul Andrei Stratan. Potrivit MAE roman, partea basarabeana a trimis o nota verbala Bucurestiului in care isi manifesta interesul numai pentru deschiderea unei reprezentante consulare la Iasi.

Foto: Unimedia

Potrivit Institutului National de Statistica din Spania, in ultimii doi ani numarul romanilor aflati in somaj in Spania s-a dublat, ajungand in prezent la 17.000 de persoane.In multe comunitati autonome din Spania somerilor li se dau abonamente gratuite pe mijloacele de transport in comun pentru ca acestia sa isi caute singuri de lucru.
In fiecare dimineata, zeci de romani asteapta ore intregi in fata Agentiilor de Somaj si Plasare a Fortei de Munca. Desi ghiseele se deschid la ora 9.00,  stau la rand inca de la primele ore ale diminetii pentru a-si depune cererile de somaj sau pentru a consulta listele locurilor de munca disponibile.
Vasile Todoran (52 de ani), originar din Braila, este de opt ani in Madrid. Pana in luna mai a lucrat intr-o firma de constructii care a dat faliment. Avea un salariu de 1.600 de euro pe luna si ia acum un somaj de 1.280 de euro. „Intre cheltuielile pe care le am aici si banii pe care ii trimit familiei in tara nu mai raman cu nimic.
De patru luni imi caut de munca si nu gasesc”, a afirmat Vasile Todoran. El a asteptat timp de patru ore pentru a primi informatii. „Nu mi-a iesit nici macar ceva temporar. Slabe sperante sa se indrepte lucrurile, pana acum am fost la doua interviuri si nu am fost angajat”, a mai spus Vasile.  
Criza economica se resimte in toate domeniile.

Foto: Adevarul

Prin prezenta placii onorifice se atesta includerea liceului in ansamblul celor 24 de licee care organizeaza bacalaureatul mentiune bilingv francofona in Romania. Ceremonia marcheaza organizarea unor festivitati similare in celelalte licee din tara. Distinctia este acordata la initiativa Ambasadei Frantei.
Bacalaureatul bilingv in franceza a fost introdus in septembrie 2006, in urma unui acord interguvernamental bilateral. In prima sesiune a acestui bacalaureat - iulie 2008 - 391 de elevi au obtinut diploma, procentul de reusita fiind de 98%. In cadrul proiectului, peste 200 de profesori au fost formati in Franta si in Romania. Astfel, ei elaboreaza instrumentele specifice pentru predarea limbii franceze si a celor 8 discipline predate in franceza (istorie, geografie, economie, informatica, matematica, fizica, chimie, biologie). In 2009, actuala retea de 24 de licee se va extinde la 30.