| Dorin Chirtoaca despre Hramul orasului si despre ce inseamna sa fii primar de Chisinau |  |  |  |
| Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :297 | | Tuesday, 14 October 2008 | {mosimage}Problema Republicii Moldova este ca oamenii au evoluat, au deja relatii la nivel personal destul de stranse cu Europa, iar administratia de stat gandeste si actioneaza exact ca in perioada sovietica, ceea ce o va duce la pierzanie pana la urma.”
- Sunteti primarul unei mari urbe moldave de dincolo de Prut care in aceste momente imbraca straie de sarbatoare. Se implinesc 572 de ani de la prima atestare documentara a Chisinaului. Ce semnificatie are aceasta zi pentru locuitorii acestui oras?
-Hramul orasului este, probabil, sarbatoarea cea mai asteptata de catre locuitorii Chisinaului si asta ne-o arata in primul rand prezenta la manifestarile acestei serbari. Indiferent ca este soare sau cad ploi, anume acum are loc cea mai mare fierbere in municipiu, iese foarte multa lume pe strazi, in principal pe bulevardul Stefan cel Mare, lucru pe care nu-l mai vedem cu alte ocazii.
- Care sunt asteptarile oamenilor care vor veni la aceasta sarbatoare?
- Pe de o parte, acestia asteapta sa vada ceea ce este deja traditional, an de an si cum se pregateste fiecare sector in parte si Primaria generala, iar pe de alta parte ei asteapta sa vada ceva nou, prin care sa-i surprindem si sa-i multumim si mai mult. Isi doresc sa guste din plin din aceste sarbatori, din aceasta atmosfera. Consider ca s-a reusit ca Hramul orasului sa fie egalat ca valoare, ca simbol pentru fiecare familie din Chisinau cu Hramul casei.
-Totusi, termenul de ”Hram” are conotatii religioase.
- Intr-adevar, asa cum se intampla si in cazul Hramului casei, exista o incarcatura religioasa a evenimentului. In general, am observat ca in alte cazuri, serbarile de acest gen poarta numele de ”Zile” ale respectivului oras, comportand un caracter mai mult laic. In cazul Chisinaului insa, s-a luat decizia ca ziua orasului sa fie denumita Hram, in acest fel fiindu-i impregnat un caracter religios.
- Sa amintim cate ceva din programul care se va desfasura cu ocazia acestei mari sarbatori.
- Programul incepe de fapt cu ceva timp inainte, fiind incadrat intre 10 si 15 octombrie. In aceasta perioada am avut loc la Chisinau turnee sportive, cum a fost cel international de handbal. De asemenea, avem un festival de dansuri populare, la a douasprezecea editie, participantii fiind in ambele cazuri din cateva state. S-a mai desfasurat un festival international de muzica de cor cu participanti din 5 state care vor fi prezenti si la inaugurarea serbarii din 14 octombrie. Avem si foarte multe delegatii din jurul Moldovei, 7 dintre acestea fiind din Romania, iar celelalte din Ucraina, Italia, Franta. Cred ca vorbim despre un numar situat in jurul a 60 de persoane per total. Maine (14 octombrie n. n. ), vor incepe ceremoniile oficiale cu depuneri de flori si cu o liturghie care vor dura intre orele 8 si 11. Apoi vor urma festivitatile de inaugurare in Piata Marii Adunari Nationale in prezenta mai multor personalitati, dar si a ansamblurilor de copii si tineri participanti la manifestarile anterioare. De asemenea, sper sa fie prezent si corpul diplomatic si, desigur, un numar cat mai mare de cetateni. In continuare, pe platourile amenajate de-a lungul bulevardului Stefan cel Mare vor avea loc activitatile preturilor de sector. De la orele 14 avem in program un concert extraordinar cu maestrul Eugen Doga, care vine dupa 11 ani de absenta, pe o scena in aer liber la Chisinau. Acesta este si un concert jubiliar deoarece maestrul a implinit recent onorabila varsta de 70 de ani, cu invitati din Estonia, din Federatia Rusa, din Romania, cu o echipa extraordinara a maestrului Doga. Vom inmana de asemenea si bursele anuale ale municipiului Chisinau, premiindu-i pe bursierii nostri. Iar spre seara vom avea un concert pe masura evenimentului, cu invitati de marca din Chisinau, cu interpreti de altadata, din anii 70-80, dar si cu interpreti in voga din zilele noastre. Vom avea invitati din Romania. Este vorba despre maestrul Gheorghe Zamfir si Irina Loghin cu Fuego, un duet extraordinar pe care ne bucuram sa-l avem de Hram la Chisinau. Sper ca si Dan Balan, cel care revine si el dupa o pauza de 4 ani, va sustine un recital deosebit.
-Dincolo de aceasta atmosfera de sarbatoare, de bucurie, care desigur, imbogateste inima tuturor celor care participa, care ar fi sentimentul dominant care ati dori sa ramana in sufletul tuturor?
-Sentimentul dominant pe care as vrea sa il aiba mereu in suflet locuitorii orasului, indiferent daca este sarbatoare sau zi de munca, daca ne este usor sau greu, ar fi acela al dainuirii noastre, al capacitatii de a fi puternici si de a putea rezolva acel minim de probleme pe care le avem in fata pentru a ne putea integra in Uniunea Europeana, pentru a putea depasi tranzitia si a putea intra intr-o faza de evolutie fireasca. Ma refer la momentul cand nu vom mai avea vize cu Romania si cu Uniunea Europeana in mod implicit, cand vom avea mai multe investitii si cand se vor putea asigura suficiente locuri de munca. Cu alte cuvinte, imi doresc o concentrare a noastra, a tuturor, pe rezolvarea chestiunilor elementare ale democratiei cum sunt libertatea presei, independenta justitiei, autonomia locala, transparenta decizionala, pentru ca dupa aceea economicul sa-si poata face loc in Republica Moldova, iar prosperitatea sa-si faca loc si la noi. Lucrul acesta il putem realiza impreuna la urmatoarele alegeri parlamentare, pentru ca aici este cheia rezolvarii problemelor mentionate. As vrea ca locuitorii sa aiba in vedere in special acest lucru anume acum.
-Sunteti cel mai tanar primar din cati a avut orasul Chisinau pana in prezent. V-ati simtit, adesea, coplesit de greutatile functiei?
-Trebuie sa va spun ca pentru mine varsta a constituit un avantaj, pentru ca este nevoie de foarte multa munca pentru a gestiona toate problemele cu care se confrunta Chisinaul, oras care, spre deosebire de alte localitati, inca nu a renuntat la multe dintre competentele pe care Primaria inca le mai are. Noi ne ocupam inclusiv de gestionarea fondului locativ, adica de toate blocurile de locuit, de reparatia acoperisurilor, subsolurilor, scarilor si a altor asemenea, lucruri care, in Romania tin de asociatiile de proprietari.
-Cand ati preluat functia de primar, care era situatia la Primarie si ce ati reust sa faceti pana in prezent?
-Noi am preluat o Primarie in care datoriile depaseau peste 30 la suta din buget, in care mai intai se efectuau lucrarile si abia dupa aceea se faceau licitatiile si se gasea sursa de finantare, ceea ce este exact inversul procedurii prevazute de lege. Am preluat o Primarie in care informatia nu ajungea decat foarte greu la mass-media si la cetateni, o Primarie care nici macar nu avea computere si in care era complet nefunctional si site-ul si departamentul de comunicare. Pana in luna decembrie am achitat datoriile, iar din decembrie si pana in luna iunie am reusit sa intram intr-un ritm firesc de munca. Intr-un an de zile am reusit sa punem Primaria pe alte sine de tren, sa parasim ecartamentul sovietic si sa trecem la cel european, daca vreti. Din pacate ne-au cam fost puse piedici din afara, iar acum iata ca si dinauntru se incearca acelasi lucru din momentul in care s-a format o noua grupare in Consiliul Municipal, care incearca sa impiedice activitatea noastra cu orice pret.
-Cine sunt acei care incearca sa va puna piedici? Cum reusiti sa depasiti aceste momente dificile?
-Este vorba de acei care vor sa pastreze modul sovietic de lucru al Primariei, in mare parte reprezentanti ai fostei nomenclaturi comuniste, plus persoane care s-au lipit de aceasta nomenclatura, iar acum nu vor sa se desparta de ciolanul din care au gustat. Se pare ca ei inca mai cred ca in Moldova anului 2008 este posibil sa mai revii la sistemul de administrare netransparent si dubios al banului public, asa cum se facea din 1990 si evident, inainte de 1989.
-Se pare ca nu prea mai sunt aderenti ai acestei conceptii si ca din ce in ce mai mult incepe sa prinda contur aceasta viziune noua pe care ati imprimat-o in Primarie.
-Vom vedea la alegerile din 2009 care viziune a prins mai mult la cetateni, dar sunt convins ca nu poate fi oprita evolutia unei societati si aceea a unei comunitati, in cazul dat a Chisinaului. In prezent administratia trebuie sa se alinieze la ceea ce oamenii deja au atins. Problema Republicii Moldova este ca oamenii au evoluat, au deja relatii la nivel personal destul de stranse cu Europa, iar administratia de stat gandeste si actioneaza exact ca in perioada sovietica, ceea ce o va duce la pierzanie pana la urma.
-Ati avut, probabil, mai multe schimburi de experienta cu multe primarii de dincolo de Prut si, in general, din Europa. Ce veti prelua de acolo pentru a aduce si la Chisnau?
-Este nevoie de mai multa descentralizare, mai multa delimitare a Primariei de servicii si concesionarea acestora pentru a aduce mai multa eficienta bazata pe concurenta si pe un mod privat de activitate orientat spre calitate si profit, or la stat aceasta activitate este a tuturor si a nimanui si nimeni nu vrea sa isi asume responsabilitatea astfel incat sa ramana ceva calitativ in urma sa. De multe ori ”timpul trece, leafa merge” este lozinca ce se aplica. Noi trebuie sa ne pregatim pentru noile provocari ale Chisinaului care va ajunge in curand la un milion de locuitori, atunci cand vom vorbi deja despre o metropola care are nevoie de un alt tip de infrastructura, un alt tip de atmosfera, o alta administratie care sa fie mult mai aproape de cetatean, iar Primaria municipala sa treaca strict la activitati ce privesc strategia. Este nevoie ca aceste lucruri sa fie puse in aplicare chiar in anii urmatori indiferent de cat de greu ne va fi.
-Din aceasta cifra de aproximativ un milion de locuitori, o buna parte o ocupa tinerii care deja sunt plecati in numar mare in strainatate. Ce programe intrevedeti pentru ei, astfel incat sa fie motivati sa se intoarca acasa?
-Va spuneam ca modul in care isi vor face loc investitiile in Republica Moldova depind in mare masura de rezolvarea problemelor democratiei. Prioritara este in acest moment crearea locurilor de munca pentru tineri, astfel determinandu-i sa nu plece. Lucrurile sunt legate intre ele. Fara a rezolva problemele respective nu avem cum sa atragem investitii, iar daca nu avem investitii, nu avem cum sa crestem numarul locurilor de munca. Desigur, o solutie ar fi sa fim noi mai inteligenti si mai buni inventatori pentru a crea noi tehnologii mai performante decat cele existente in Occident si, respectiv, sa-i aducem pe ei la noi. Evident, acest lucru este imposibil, solutia ramanand aceeasi, iar pasi sa fie dupa cum am mentionat. Dintai trebuie rezolvata problema democratizarii, apoi stabilirea unui cadru economic favorabil, iar ca rezultat, tinerii nu vor pleca peste hotare.
-In principal, de unde vine suportul financiar, necesar pentru acoperirea cheltuielilor?
-Bugetul este de aproximativ 100 de milioane de euro, cu mult mai mic decat un oras de dimensiuni similare. Iasiul, care este un oras de doua ori mai mic beneficiaza de un buget de doua ori mai mare. Astfel, noi avem un buget de 4 ori mai mic decat Iasiul, daca ar fi sa facem comparatie. Aproximativ 90 la suta din acest buget sunt cheltuieli de intretinere a sistemului educational, a politiei, a subdiviziunilor din directiile din domeniul asistentei sociale, transportul si celelalte care sunt intretinute din bugetul local. Astfel, pentru investitii raman doar 5-10 la suta. Banii vin in principal din impozitele pe venit ale persoanelor fizice, intr-o proportie de 60-70 la suta. Pana acum Primaria beneficia si de impozitul pe venit al persoanelor juridice. O reforma insa, aparent buna, dar care s-a dovedit a fi inaplicabila in conditiile unei democratii slabe, ne-a lipsit de acest impozit. In acest moment, impozitul pe venit reinvestit are cota 0. Pentru a avea o buna reinvestire a profitului este nevoie si de un cadru legal adecvat, astfel incat agentii economici sa fie motivati sa investeasca, or acum ei sunt mai mult motivati sa puna capat afacerilor si sa plece din Moldova pentru ca se fac presiuni asupra lor.
-Cine face aceste presiuni?
- Totul se intampla la presiunea guvernarii prin intermediul Procuraturii, Centrului de Combatere a Coruptiei si a instantelor de judecata. Totusi, trebuie sa diferentiem lucrurile in ceea ce priveste cadrul legal, or problema nu consta in acest cadru legal propriu-zis, ci mai degraba in modul cum se aplica acesta. Anume aici sunt probleme, or la inceptul anilor 90 Moldova a avut un cadru legal similar celui din tarile baltice, iar guvernarile retrograde, dominate toate de secretari ai Partidului Comunist l-au intors impotriva scopului initial propus. In momentul de fata, investitorii experimentati admit faptul ca Republica Moldova are un cadru legislativ destul de bun. Chiar si ultima lege cu privire la intruniri este una liberala. Conform acesteia, nici nu trebuie sa anunti Primaria inaintea desfasurarii unei actiuni din moment ce aceasta nu depaseste 50 de persoane, ceea ce este in concordanta cu Dreptul european. Raman astfel multe alte legi care nu sunt aplicate corect, mai ales ca noi avem si avantaje din punct de vedere fiscal. Cota impozitului pe profit reinvestit este 0, lipsesc taxele pentru export atat pentru tarile din est, cat si pentru cele din vest.
-Ce sanse ar fi, in viitorul apropiat, in plan cultural, educativ si nu numai, sa dezvoltam relatii mai stranse intre Chisinau si Bucuresti, intre Republica Moldova si Romania, dat fiind ca este foarte important, ca din ce in ce mai multi tineri, sa mearga si sa se instruiasca la cel mai inalt nivel.
-In continuare se accepta elevi si studenti din Moldova, ceea ce este bine. Este important ca acestora sa li se asigure de la bun inceput toate conditiile, conform legii in vigoare. In aceasta relatie prind foarte bine schimburile de experienta dintre tineri si specialisti, ceea ce inlesneste apropierea si omogenizarea administratiei si a societatii, avand in vedere ca in Romania se aplica deja normele europene. Iar dupa aceea deja, pe baza unei relatii firesti, este nevoie ca tot ceea ce a reusit sa vina in Romania din 1990, dupa aceea din 1998 incoace sa ajunga s la Chisinau. Ma refer la filiale ale unor brand-uri cunoscute, firme romanesti care s-au dezvoltat si sunt competitive pe piata europeana, investitori – toate acestea ar trebui sa ajunga si la Chisinau, pentru ca Republica Moldova sa se integreze si ea in acest circuit economic european.
-Ar fi interesant, sa ne dezvaluiti ce contine o zi de munca din agenda primarului de Chisinau.
-O zi de lucru incepe pentru mine la ora 7-8 dimineata, iar uneori si mai devreme, atunci cand trebuie sa inspectez lucrarile ce se fac in capitala, precum sunt cele de salubrizare si intretinere. De asemenea, se intampla sa lucrez si noaptea pentru a inspecta modul in care se ilumineaza strazile. Ziua particip la foarte multe sedinte, intalniri, primesc foarte multe solicitari din partea investitorilor straini, unii doar pentru a se familiariza cu situatia din Chisinau, merg pe teren, in oras sau in suburbii. Astfel, imi ramane foarte putin timp liber pentru odihna, 90 la suta din timp fiind dedicat muncii.
-Domnule primar, la multi ani Dvs. si tuturor locuitorilor din Chisinau, cu ocazia Hramului orasului!
-Eu va multumesc foarte mult si-i invit pe toti cei care ne viziteaza, de oriunde in lume, dar in special din Romania, sa se simta in continuare ca acasa.
Blogul lui Tudor Cojocari
|
| Dorin Chirtoaca despre Hramul orasului si despre ce inseamna sa fii primar de Chisinau | | | |
| Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :0 | | Tuesday, 14 October 2008 | | Problema Republicii Moldova este ca oamenii au evoluat, au deja relatii la nivel personal destul de stranse cu Europa, iar administratia de stat gandeste si actioneaza exact ca in perioada sovietica, ceea ce o va duce la pierzanie pana la urma.”
- Sunteti primarul unei mari urbe moldave de dincolo de Prut care in aceste momente imbraca straie de sarbatoare. Se implinesc 572 de ani de la prima atestare documentara a Chisinaului. Ce semnificatie are aceasta zi pentru locuitorii acestui oras?
-Hramul orasului este, probabil, sarbatoarea cea mai asteptata de catre locuitorii Chisinaului si asta ne-o arata in primul rand prezenta la manifestarile acestei serbari. Indiferent ca este soare sau cad ploi, anume acum are loc cea mai mare fierbere in municipiu, iese foarte multa lume pe strazi, in principal pe bulevardul Stefan cel Mare, lucru pe care nu-l mai vedem cu alte ocazii.
- Care sunt asteptarile oamenilor care vor veni la aceasta sarbatoare?
- Pe de o parte, acestia asteapta sa vada ceea ce este deja traditional, an de an si cum se pregateste fiecare sector in parte si Primaria generala, iar pe de alta parte ei asteapta sa vada ceva nou, prin care sa-i surprindem si sa-i multumim si mai mult. Isi doresc sa guste din plin din aceste sarbatori, din aceasta atmosfera. Consider ca s-a reusit ca Hramul orasului sa fie egalat ca valoare, ca simbol pentru fiecare familie din Chisinau cu Hramul casei.
-Totusi, termenul de ”Hram” are conotatii religioase.
- Intr-adevar, asa cum se intampla si in cazul Hramului casei, exista o incarcatura religioasa a evenimentului. In general, am observat ca in alte cazuri, serbarile de acest gen poarta numele de ”Zile” ale respectivului oras, comportand un caracter mai mult laic. In cazul Chisinaului insa, s-a luat decizia ca ziua orasului sa fie denumita Hram, in acest fel fiindu-i impregnat un caracter religios.
- Sa amintim cate ceva din programul care se va desfasura cu ocazia acestei mari sarbatori.
- Programul incepe de fapt cu ceva timp inainte, fiind incadrat intre 10 si 15 octombrie. In aceasta perioada am avut loc la Chisinau turnee sportive, cum a fost cel international de handbal. De asemenea, avem un festival de dansuri populare, la a douasprezecea editie, participantii fiind in ambele cazuri din cateva state. S-a mai desfasurat un festival international de muzica de cor cu participanti din 5 state care vor fi prezenti si la inaugurarea serbarii din 14 octombrie. Avem si foarte multe delegatii din jurul Moldovei, 7 dintre acestea fiind din Romania, iar celelalte din Ucraina, Italia, Franta. Cred ca vorbim despre un numar situat in jurul a 60 de persoane per total. Maine (14 octombrie n. n. ), vor incepe ceremoniile oficiale cu depuneri de flori si cu o liturghie care vor dura intre orele 8 si 11. Apoi vor urma festivitatile de inaugurare in Piata Marii Adunari Nationale in prezenta mai multor personalitati, dar si a ansamblurilor de copii si tineri participanti la manifestarile anterioare. De asemenea, sper sa fie prezent si corpul diplomatic si, desigur, un numar cat mai mare de cetateni. In continuare, pe platourile amenajate de-a lungul bulevardului Stefan cel Mare vor avea loc activitatile preturilor de sector. De la orele 14 avem in program un concert extraordinar cu maestrul Eugen Doga, care vine dupa 11 ani de absenta, pe o scena in aer liber la Chisinau. Acesta este si un concert jubiliar deoarece maestrul a implinit recent onorabila varsta de 70 de ani, cu invitati din Estonia, din Federatia Rusa, din Romania, cu o echipa extraordinara a maestrului Doga. Vom inmana de asemenea si bursele anuale ale municipiului Chisinau, premiindu-i pe bursierii nostri. Iar spre seara vom avea un concert pe masura evenimentului, cu invitati de marca din Chisinau, cu interpreti de altadata, din anii 70-80, dar si cu interpreti in voga din zilele noastre. Vom avea invitati din Romania. Este vorba despre maestrul Gheorghe Zamfir si Irina Loghin cu Fuego, un duet extraordinar pe care ne bucuram sa-l avem de Hram la Chisinau. Sper ca si Dan Balan, cel care revine si el dupa o pauza de 4 ani, va sustine un recital deosebit.
-Dincolo de aceasta atmosfera de sarbatoare, de bucurie, care desigur, imbogateste inima tuturor celor care participa, care ar fi sentimentul dominant care ati dori sa ramana in sufletul tuturor?
-Sentimentul dominant pe care as vrea sa il aiba mereu in suflet locuitorii orasului, indiferent daca este sarbatoare sau zi de munca, daca ne este usor sau greu, ar fi acela al dainuirii noastre, al capacitatii de a fi puternici si de a putea rezolva acel minim de probleme pe care le avem in fata pentru a ne putea integra in Uniunea Europeana, pentru a putea depasi tranzitia si a putea intra intr-o faza de evolutie fireasca. Ma refer la momentul cand nu vom mai avea vize cu Romania si cu Uniunea Europeana in mod implicit, cand vom avea mai multe investitii si cand se vor putea asigura suficiente locuri de munca. Cu alte cuvinte, imi doresc o concentrare a noastra, a tuturor, pe rezolvarea chestiunilor elementare ale democratiei cum sunt libertatea presei, independenta justitiei, autonomia locala, transparenta decizionala, pentru ca dupa aceea economicul sa-si poata face loc in Republica Moldova, iar prosperitatea sa-si faca loc si la noi. Lucrul acesta il putem realiza impreuna la urmatoarele alegeri parlamentare, pentru ca aici este cheia rezolvarii problemelor mentionate. As vrea ca locuitorii sa aiba in vedere in special acest lucru anume acum.
-Sunteti cel mai tanar primar din cati a avut orasul Chisinau pana in prezent. V-ati simtit, adesea, coplesit de greutatile functiei?
-Trebuie sa va spun ca pentru mine varsta a constituit un avantaj, pentru ca este nevoie de foarte multa munca pentru a gestiona toate problemele cu care se confrunta Chisinaul, oras care, spre deosebire de alte localitati, inca nu a renuntat la multe dintre competentele pe care Primaria inca le mai are. Noi ne ocupam inclusiv de gestionarea fondului locativ, adica de toate blocurile de locuit, de reparatia acoperisurilor, subsolurilor, scarilor si a altor asemenea, lucruri care, in Romania tin de asociatiile de proprietari.
-Cand ati preluat functia de primar, care era situatia la Primarie si ce ati reust sa faceti pana in prezent?
-Noi am preluat o Primarie in care datoriile depaseau peste 30 la suta din buget, in care mai intai se efectuau lucrarile si abia dupa aceea se faceau licitatiile si se gasea sursa de finantare, ceea ce este exact inversul procedurii prevazute de lege. Am preluat o Primarie in care informatia nu ajungea decat foarte greu la mass-media si la cetateni, o Primarie care nici macar nu avea computere si in care era complet nefunctional si site-ul si departamentul de comunicare. Pana in luna decembrie am achitat datoriile, iar din decembrie si pana in luna iunie am reusit sa intram intr-un ritm firesc de munca. Intr-un an de zile am reusit sa punem Primaria pe alte sine de tren, sa parasim ecartamentul sovietic si sa trecem la cel european, daca vreti. Din pacate ne-au cam fost puse piedici din afara, iar acum iata ca si dinauntru se incearca acelasi lucru din momentul in care s-a format o noua grupare in Consiliul Municipal, care incearca sa impiedice activitatea noastra cu orice pret.
-Cine sunt acei care incearca sa va puna piedici? Cum reusiti sa depasiti aceste momente dificile?
-Este vorba de acei care vor sa pastreze modul sovietic de lucru al Primariei, in mare parte reprezentanti ai fostei nomenclaturi comuniste, plus persoane care s-au lipit de aceasta nomenclatura, iar acum nu vor sa se desparta de ciolanul din care au gustat. Se pare ca ei inca mai cred ca in Moldova anului 2008 este posibil sa mai revii la sistemul de administrare netransparent si dubios al banului public, asa cum se facea din 1990 si evident, inainte de 1989.
-Se pare ca nu prea mai sunt aderenti ai acestei conceptii si ca din ce in ce mai mult incepe sa prinda contur aceasta viziune noua pe care ati imprimat-o in Primarie.
-Vom vedea la alegerile din 2009 care viziune a prins mai mult la cetateni, dar sunt convins ca nu poate fi oprita evolutia unei societati si aceea a unei comunitati, in cazul dat a Chisinaului. In prezent administratia trebuie sa se alinieze la ceea ce oamenii deja au atins. Problema Republicii Moldova este ca oamenii au evoluat, au deja relatii la nivel personal destul de stranse cu Europa, iar administratia de stat gandeste si actioneaza exact ca in perioada sovietica, ceea ce o va duce la pierzanie pana la urma.
-Ati avut, probabil, mai multe schimburi de experienta cu multe primarii de dincolo de Prut si, in general, din Europa. Ce veti prelua de acolo pentru a aduce si la Chisnau?
-Este nevoie de mai multa descentralizare, mai multa delimitare a Primariei de servicii si concesionarea acestora pentru a aduce mai multa eficienta bazata pe concurenta si pe un mod privat de activitate orientat spre calitate si profit, or la stat aceasta activitate este a tuturor si a nimanui si nimeni nu vrea sa isi asume responsabilitatea astfel incat sa ramana ceva calitativ in urma sa. De multe ori ”timpul trece, leafa merge” este lozinca ce se aplica. Noi trebuie sa ne pregatim pentru noile provocari ale Chisinaului care va ajunge in curand la un milion de locuitori, atunci cand vom vorbi deja despre o metropola care are nevoie de un alt tip de infrastructura, un alt tip de atmosfera, o alta administratie care sa fie mult mai aproape de cetatean, iar Primaria municipala sa treaca strict la activitati ce privesc strategia. Este nevoie ca aceste lucruri sa fie puse in aplicare chiar in anii urmatori indiferent de cat de greu ne va fi.
-Din aceasta cifra de aproximativ un milion de locuitori, o buna parte o ocupa tinerii care deja sunt plecati in numar mare in strainatate. Ce programe intrevedeti pentru ei, astfel incat sa fie motivati sa se intoarca acasa?
-Va spuneam ca modul in care isi vor face loc investitiile in Republica Moldova depind in mare masura de rezolvarea problemelor democratiei. Prioritara este in acest moment crearea locurilor de munca pentru tineri, astfel determinandu-i sa nu plece. Lucrurile sunt legate intre ele. Fara a rezolva problemele respective nu avem cum sa atragem investitii, iar daca nu avem investitii, nu avem cum sa crestem numarul locurilor de munca. Desigur, o solutie ar fi sa fim noi mai inteligenti si mai buni inventatori pentru a crea noi tehnologii mai performante decat cele existente in Occident si, respectiv, sa-i aducem pe ei la noi. Evident, acest lucru este imposibil, solutia ramanand aceeasi, iar pasi sa fie dupa cum am mentionat. Dintai trebuie rezolvata problema democratizarii, apoi stabilirea unui cadru economic favorabil, iar ca rezultat, tinerii nu vor pleca peste hotare.
-In principal, de unde vine suportul financiar, necesar pentru acoperirea cheltuielilor?
-Bugetul este de aproximativ 100 de milioane de euro, cu mult mai mic decat un oras de dimensiuni similare. Iasiul, care este un oras de doua ori mai mic beneficiaza de un buget de doua ori mai mare. Astfel, noi avem un buget de 4 ori mai mic decat Iasiul, daca ar fi sa facem comparatie. Aproximativ 90 la suta din acest buget sunt cheltuieli de intretinere a sistemului educational, a politiei, a subdiviziunilor din directiile din domeniul asistentei sociale, transportul si celelalte care sunt intretinute din bugetul local. Astfel, pentru investitii raman doar 5-10 la suta. Banii vin in principal din impozitele pe venit ale persoanelor fizice, intr-o proportie de 60-70 la suta. Pana acum Primaria beneficia si de impozitul pe venit al persoanelor juridice. O reforma insa, aparent buna, dar care s-a dovedit a fi inaplicabila in conditiile unei democratii slabe, ne-a lipsit de acest impozit. In acest moment, impozitul pe venit reinvestit are cota 0. Pentru a avea o buna reinvestire a profitului este nevoie si de un cadru legal adecvat, astfel incat agentii economici sa fie motivati sa investeasca, or acum ei sunt mai mult motivati sa puna capat afacerilor si sa plece din Moldova pentru ca se fac presiuni asupra lor.
-Cine face aceste presiuni?
- Totul se intampla la presiunea guvernarii prin intermediul Procuraturii, Centrului de Combatere a Coruptiei si a instantelor de judecata. Totusi, trebuie sa diferentiem lucrurile in ceea ce priveste cadrul legal, or problema nu consta in acest cadru legal propriu-zis, ci mai degraba in modul cum se aplica acesta. Anume aici sunt probleme, or la inceptul anilor 90 Moldova a avut un cadru legal similar celui din tarile baltice, iar guvernarile retrograde, dominate toate de secretari ai Partidului Comunist l-au intors impotriva scopului initial propus. In momentul de fata, investitorii experimentati admit faptul ca Republica Moldova are un cadru legislativ destul de bun. Chiar si ultima lege cu privire la intruniri este una liberala. Conform acesteia, nici nu trebuie sa anunti Primaria inaintea desfasurarii unei actiuni din moment ce aceasta nu depaseste 50 de persoane, ceea ce este in concordanta cu Dreptul european. Raman astfel multe alte legi care nu sunt aplicate corect, mai ales ca noi avem si avantaje din punct de vedere fiscal. Cota impozitului pe profit reinvestit este 0, lipsesc taxele pentru export atat pentru tarile din est, cat si pentru cele din vest.
-Ce sanse ar fi, in viitorul apropiat, in plan cultural, educativ si nu numai, sa dezvoltam relatii mai stranse intre Chisinau si Bucuresti, intre Republica Moldova si Romania, dat fiind ca este foarte important, ca din ce in ce mai multi tineri, sa mearga si sa se instruiasca la cel mai inalt nivel.
-In continuare se accepta elevi si studenti din Moldova, ceea ce este bine. Este important ca acestora sa li se asigure de la bun inceput toate conditiile, conform legii in vigoare. In aceasta relatie prind foarte bine schimburile de experienta dintre tineri si specialisti, ceea ce inlesneste apropierea si omogenizarea administratiei si a societatii, avand in vedere ca in Romania se aplica deja normele europene. Iar dupa aceea deja, pe baza unei relatii firesti, este nevoie ca tot ceea ce a reusit sa vina in Romania din 1990, dupa aceea din 1998 incoace sa ajunga s la Chisinau. Ma refer la filiale ale unor brand-uri cunoscute, firme romanesti care s-au dezvoltat si sunt competitive pe piata europeana, investitori – toate acestea ar trebui sa ajunga si la Chisinau, pentru ca Republica Moldova sa se integreze si ea in acest circuit economic european.
-Ar fi interesant, sa ne dezvaluiti ce contine o zi de munca din agenda primarului de Chisinau.
-O zi de lucru incepe pentru mine la ora 7-8 dimineata, iar uneori si mai devreme, atunci cand trebuie sa inspectez lucrarile ce se fac in capitala, precum sunt cele de salubrizare si intretinere. De asemenea, se intampla sa lucrez si noaptea pentru a inspecta modul in care se ilumineaza strazile. Ziua particip la foarte multe sedinte, intalniri, primesc foarte multe solicitari din partea investitorilor straini, unii doar pentru a se familiariza cu situatia din Chisinau, merg pe teren, in oras sau in suburbii. Astfel, imi ramane foarte putin timp liber pentru odihna, 90 la suta din timp fiind dedicat muncii.
-Domnule primar, la multi ani Dvs. si tuturor locuitorilor din Chisinau, cu ocazia Hramului orasului!
-Eu va multumesc foarte mult si-i invit pe toti cei care ne viziteaza, de oriunde in lume, dar in special din Romania, sa se simta in continuare ca acasa.
Blogul lui Tudor Cojocari
|
| Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :299 | | Tuesday, 14 October 2008 | {mosimage}Astazi 14 octombrie, este Hramul Chisinaului. Cu aceasta ocazie, primaria mun. Chisinau va desfasura o serie de manifestari cultural-artistice. La orele 08:00 sarbatoarea va fi deschisa prin depunerile de flori la monumentul Domnitorului Stefan cel Mare si Sfant, urmata la 08:30 cu Sfanta liturghie.
Surpriza zilei va fi un super concert, sustinut de Orange, la care vor participa o serie de artisti renumiti, printre care maestrul Gheorghe Zamfir si Dan Balan cu proiectul sau Crazy Loop.
Ceremoniile din Piata Marii Adunari Nationale au fost deschise la orele 11:00. La orele 12:30 va urma Festivalul international de dans popular pentru formatiile de copii, editia a XII-a.
La orele 14:00, in Gradina Publica “Stefan cel Mare si Sfant” va avea loc un concert sustinut de maestrul Eugen Doga.
La orele 17:00, in Piata Marii Adunari Nationale, va incepe un spectacol dedicat Hramului Orasului, la care vor participa artisti cunoscuti, printre care Nelly Ciobanu, Adrian Ursu, „Catharsis”, Geta Burlacu, Natalia Barbu, Zinaida Julea, Doina Sulac, Orchestra „Lautarii” cu Nicolae Botgros, maestrul Gheorghe Zamfir, Irina Loghin, Fuego etc. Dupa focurile de artificii, va urma un concert oferit de catre Dan Balan.
Prima mentiune a tirgului dateaza din anul 1436, iar mentiunile ulterioare descriu un tirg rural prevazut cu o hala de piatra, grupat in jurul parohiilor Nasterea Fecioarei (Mazarache) si Sfintii imparati Constantin si Elena.
in cursul campaniilor Rusiei impotriva Turcilor, armatele generalului Alexandr Suvorov poposesc de mai multe ori in Chisinau si construiesc o cetate la vadul Bicului, in dreptul actualei strazi Buna Vestire. Dar dezvoltarea tirgului ca oras incepe odata cu stapinirea ruseasca (1812) care alege Chisinaul, drept capitala a noii gubernii botezata Basarabia, dupa numele purtat pina atunci de tinutul moldovenesc anexat de Turci intre 1484 si 1538 si denumit de dinsii Bucak (Bugeac).
In 1834 incepe construirea orasului rusesc, cu strazile care se intretaie in unghiuri drepte, deasupra tirgului moldovenesc de pe malul Bicului. Unul din principalii arhitecti ai noului oras este A. Bernardazzi. In cadrul dezvoltarii economice din secolul XIX, Basarabia este menita sa produca indeosebi cereale, exportate prin calea ferata (terminata in 1871) spre portul Odesa. Numerosi Rusi, Ucraineni, Evrei, Germani si Evrei se stabilesc atunci in gubernie, cu precadere la orase. Moldovenii spre 1898 nu reprezentau decat 14% din populatia orasului.
In 1918, dupa ce Sfatul Tarii voteaza unirea cu Romania, numirile strazilor sunt schimbate: astfel Tarski Prospekt devine Bd. Alexandru cel Bun (azi Stefan cel Mare) iar Ulita Suvorova devine Stefan cel Mare (azi Dimitrie Cantemir). Vor fi schimbate din nou de regimul sovietic (Alexandru cel Bun devenind Stalin), care, sub conducerea arhitectului Sciusev, recladeste orasul, acum capitala unionala, in stilul blockhaus specific comunismului (vizibil, bunaoara, in palatul guvernulu sau la Ciocana), dar construind si monumente de stil mai traditional rusesc, ca de pilda Gara.
|
| Alegerile din 30 noiembrie - Lipsa votului prin posta ii exclude pe majoritatea romanilor din Spania | | | |
| Madrid, Spania/ Romanian Global News | | Accesari :351 | | Tuesday, 14 October 2008 | {mosimage}Lipsa posibilitatii de a vota prin posta creeaza nenumarate probleme in aplicarea legii votului uninominal in strainatate. Asadar, la 30 noiembrie, nu vor putea vota turistii, nici cei din penitenciare, nici marinarii si nici cei internati in spitale, informeaza Monitorul.es, preluat de Romanian Global News.
Diferentele de aplicare fata de votul uninominal din tara apar in situatii, deloc traznite, precum aceasta pentru ca in strainatate nu exista un registru electoral: Daca un roman cu rezidenta in Meco se afla in zona Bilbao in data de 30 noiembrie, are voie sa voteze la sectia amenajata acolo sau in care dintre cele 5 sectii din regiunea Madrid poate vota? Ce fac romanii care au programare sa isi ridice certificatul comunitar - NIE - dupa 30 noiembrie si cei care nu detin nici empadronamiento? Desi legea prevede existenta urnei mobile in fiecare sectie de votare, aceasta probabil nu se va folosi in Spania pentru ca distantele sunt prea mari, iar in acest caz bolnavii si romanii din penitenciare nu vor putea vota?
Cele 20 de sectii vor permite votul doar pentru 30 de mii de romani cu toate ca in Spania traiesc aproape 800 de mii.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), cetatenii romani cu domiciliul sau resedinta in strainatate vor putea sa isi exprime votul la alegerile parlamentare din 30 noiembrie in 221 de sectii de votare organizate de Ministerul Afacerilor Externe. In cele 221 de sectii de votare vor fi trimise 620.000 de buletine de vot.
Astfel, potrivit listei afisate de MAE pe site-ul sau oficial, cele mai multe sectii de votare vor fi disponibile pe 30 noiembrie in SUA - 29, la Chicago (3), Washington, Atlanta, Hollywood, Dallas, Houston, Norfolk, Cleveland, Larose, New York, Philadelphia, Boston, Bridgeport, Los Angeles, Seattle, Portland, San Francisco, Sacramento, Las Vegas, Phoenix, Salt Lake City, Denver, Orange County, Riverside, Indianapolis, Mineapolis si in Carolina de Nord.
In Australia vor fi 4 sectii de vot, la Canberra, Sydney, Brisbane s Melbourne, iar in Canada vor fi trei sectii, la Ottawa, Toronto s Montreal.
Dintre tarile europene cu comunitati numeroase de romani, in Spania sunt disponibile cele mai multe sectii de votare - 20, la Madrid (2), Alcala de Henares, Cosalda, Bilbao, Ciudad Real, Santiago de Compostella, Barcelona, Palma de Mallorca, Zaragoza, Sevilla, Roquetas de Mar, Murcia, Alicante, Castellon de la Plana, Valencia, Torrejon de Ardoz, Alcazar de San Juan, Malaga si Tarragona.
Pentru romanii din Italia vor fi organizate 19 sectii, la Roma (4), Milano (2), Torino (2), Genova, Florenta, Treviso, Padova, Trento, Palermo, Cagliari, Napoli, Trieste si Bari. In Marea Britanie vor fi 14 sectii de votare, la Londra (5), Cardiff, Leeds, Aberdeen, Southampton, Liverpool, Edinburgh, Birmingham, Oxford si Belfast, iar in Germania vor fi organizate sase sectii, la Berlin (2), Hamburg, Bonn, Munchen si Stuttgart. In Franta vor fi cinci sectii, la Paris, Marsilia, Lyon, Nisa si Strasbourg.
Totodata, in Republica Moldova vor fi 4 sectii de vot, toate la Chisinau, organizate in incintele Ambasadei Romaniei si Sectiei Consulare.
Cate trei sectii de votare vor fi organizate si in Africa de Sud, la Cape Town, Pretoria si Bloemfontein, dar si in Israel, la Ierusalim, Tel Aviv si Haifa. Potrivit legii, cetatenii romani aflati in strainatate pe 30 noiembrie in calatorii turistice sau de afaceri nu vor putea vota. Totodata, cetatenii romani din strainatate care vor dori sa voteze la alegerile parlamentare vor putea sa o faca, potrivit noii legislatii, doar daca au domiciliul sau resedinta in tara in care se afla si probeaza acest lucru prin acte eliberate de autoritatile locale.
Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate pot vota pe baza pasaportului simplu valabil cu mentiunea privind stabilirea domiciliului in strainatate iar cei cu resedinta in strainatate pot vota cu pasaportul simplu valabil sau, in cazul statelor membre UE, cu cartea de identitate valabila, insotite de orice alt document emis de autoritatile straine care dovedeste resedinta in strainatate.
MAE a dispus deja masurile necesare pentru ca misiunile diplomatice sa identifice documentele necesare de probare a resedintei pentru fiecare stat in care vor functiona sectii de votare, urmand ca ulterior finalizarii acestei actiuni sa le aduca la cunostinta publicului in timp util. In plus, pentru a-si putea exercita dreptul la vot, cetatenii romani trebuie sa detina acte de identitate valabile. Cei care au actele expirate sau pierdute si vor sa voteze trebuie sa obtina documente permanente de identitate.
In acest scop, MAE recomanda tuturor cetatenilor romani cu documente romanesti expirate sau pierdute sa faca din timp demersurile necesare pentru preschimbarea lor sau eliberarea altora noi.
Activitatea celor 221 de sectii de votare va fi arondata Biroului Electoral de Circumscriptie 43, birou creat in premiera in conformitate cu noua legislatie electorala privind votul uninominal, spre deosebire de scrutinurile anterioare, cand sectiile de votare din strainatate erau coordonate de Biroul Electoral al Municipiului Bucuresti.
Circumscriptiei electorale 43 ii sunt atribuite colegiile uninominale trasate geografic pentru cele patru locuri de deputat, precum si pentru cele doua de senator care ii vor reprezenta in Parlament pe romanii din strainatate.
Fata de ultimele alegeri parlamentare, din noiembrie 2004, la acest scrutin, MAE a organizat 79 de sectii in plus. Pentru referendumul din 19 mai 2007, romanii din strainatate au avut 176 de sectii de votare, iar la scrutinul din 27 noiembrie 2007, MAE a organizat 181 de sectii de votare in 93 de tari, unde au fost expediate 600.000 de buletine de vot. Media romanilor din strainatate care s-au exprimat votul la scrutinurile din 2007 a fost de aproximativ 70.000.
|
| UE ar putea elimina vizele pentru basarabeni | | | |
| Luxemburg, Luxemburg/ Romanian Global News | | Accesari :270 | | Tuesday, 14 October 2008 | {mosimage}Ministrii de externe ai celor 27 tari UE au decis luni, 13 octombrie, la Luxemburg sa intensifice legaturile cu Basarabia, prin negocierea "unui acord nou si ambitios" in timpul apropiat. Scopul acordului va fi apropierea treptata dintre Moldova si UE, informeaza Info-Prim Neo, preluat de Romanian Global News.
Consiliul de ministri reaminteste in acest sens „regimul de facilitare a vizelor care stabileste introducerea regimului de calatorie fara vize pentru cetatenii din R. Moldova pe termen lung”, se spune in Concluziile Consiliului, citate de Info-Prim Neo.
Ministrii au salutat recenta accelerare a evolutiei relatiilor UE cu Basarabia. "UE este gata sa aiba relatii mai profunde in cadrul Politicii de Vecinatate", se spune in document.
"Acest acord va fi mai amplu decat Acordul de Parteneriat si Cooperare din prezent, si are scopul de a aprofunda comertul liber, care va fi activat in momentul in care Moldova va fi gata sa suporte efectele unei liberalizari depline a comertului cu UE".
Dar ministrii de externe avertizeaza ca "pasul si calitatea reformelor in Moldova vor afecta natura relatiilor sale cu UE", incurajand autoritatile moldovene sa desfasoare reforme mai calitative.
"UE acorda importanta speciala ca alegerile parlamentare din 2009 sa fie organizate de o maniera democratica", se spune in Concluzii.
Uniunea Europeana declara ca-si va spori angajamentul de a depune eforturi pentru solutionarea conflictului din Transnistria, reafirmandu-si atasamentul pentru suveranitatea si integritatea teritoriala a tarii. UE recomanda partilor in conflict sa coopereze pentru sporirea increderii dintre parti.
|
| Federatia Romanilor din Serbia ii va onora pe deputatii Vlad Cubreacov si Ion Popescu | | | |
| Negotin, Timoc, Serbia/ Romanian Global News | | Accesari :410 | | Tuesday, 14 October 2008 | | {mosimage}Federatia Romanilor din Serbia, isi exprima recunostinta fata de modul cum deputatul deputatul basarabean Vlad Cubreacov si deputatul roman din Ucraina, Ion Popescu, au aparat la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei din data de 1 octombrie 2008, drepturile comunitatii romanesti din Serbia, pledand pentru recunoasterea drepturilor romanilor din Timoc si le va acorda celor doi diplome de merit, transmite Romanian Global News.
Amintim ca in cadrul aceleiasi sedinte a Consiliului Europei, cei doi romani din afara frontierelor actuale ale Romaniei au sustinut cauza romanilor din Serbia si lupta lor de recunoastere a identitatii lor nationale, in timp ce trimisii Romaniei in Consiliul Europei, Cezar Preda, PD-L, Ilie Ilascu, Romania Mare, Relu Fenechiu, PNL si Mihai Tudose, PSD au lipsit de la sedinta, iar deputatul PD-L, Cornelia Cazacu a votat importiva intereselor comunitatii de romani din Serbia.
|
| Primarul Chisinaului Dorin Chirtoaca aseamana Politia Chisinau cu militia sovietica | | | |
| Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :252 | | Tuesday, 14 October 2008 | {mosimage}Postul de televiziune Pro TV Chisnau se arata profund dezamagit de modul in care Ministerul de Interne a inteles sa solutioneze cazul maltratarii cameramanului Mihai Sambra si acuza MAI de faptul ca a incercat sa fabrice un dosar cu martori fals, informeaza Unimedia, preluat de Romanian Global News.
Acest punct de vedere este sustinut si de catre primarul Dorin Chirtoaca, care regreta ca politia de azi activeaza asemenea militiei sovietice, cand cetatenilor le erau fabricate dosare la comanda.
Pro TV sustine ca, in loc sa ia masuri ferme ca astfel de cazuri sa nu se repete si sa ii pedepseasca pe politistii care se fac vinovati de agresarea cameramanului PRO TV, Ministerul de Interne a incercat sa fabrice un dosar cu martori falsi, afirmand ca Mihai Sambra ar fi avut miercuri seara, la ora 20.30, o altercatie cu o studenta din caminul in care locuieste. Acest lucru figureaza si in sinteza MAI de joi.
Postul TV afirma ca in acea perioada de timp cameramanul s-a aflat intr-un local din centrul capitalei impreuna cu alti doi colegi, fapt confirmat si de chelnerii restaurantului.
In context, primarul Dorin Chirtoaca a solicitat de la politia municipala un raport detaliat pe marginea cazului Mihai Sambra, termenul limita fiind pe 13 octombrie. Potrivit serviciulului de presa al primariei, in cadrul sedintei operative de la primarie vicecomisarul Iacob Gumenita, sef al politiei municipale, nu a venit cu un raport detaliat asupra incalcarilor legislatiei in vigoare comise de politie, rezumandu-se la o informatie succinta pe marginea cazului, care coincide cu pozitia MAI.
Primarul general a apreciat pozitia politiei drept una partinitoare, deoarece alti martori, precum si Mihai Sambra sustin ca lucrurile s-au petrecut altfel si ca victima s-a aflat timp de o noapte in Comisariatul de politie a sectorului Buiucani, unde a fost agresat si maltratat.
„Imi mentin si in continuare pozitia expusa privind suspendarea finantarii politiei municipale. Voi solicita, de asemenea, si Consiliului municipal Chisnau sa diminueze mijloacele financiare alocate politiei municipale”, a mentionat primarul de Chisnau, regretand insa ca politia de azi activeaza asemenea militiei sovietice, cand cetatenilor le erau fabricate dosare la comanda.
Amintim ca primarul general Dorin Chirtoaca a calificat actiunile politiei drept un abuz grav s o incalcare flagranta a legii, afirmand ca acest caz este parte a unei campanii ample de represiune s intimidare a jurnalistilor care incearca sa-si faca onest si profesionist meseria. Mihai Sambra a fost batut cu bestialitate miercuri seara in sediul comisariatului de politie Buiucani. El a fost luat de pe strada de o patrula a politiei si dus in comisariat, unde a fost maltratat de patru oameni ai legii. Mihai Sambra, care a fost lasat sa plece abia a doua zi dimineata, afirma ca nu i s-a intocmit nici un proces verbal si nu i s-a oferit nici o explicatie.
Primarul Dorin Chirtoaca a prezentat in cadrul unei emisiuni televizate, proiectul monumentului in memoria deportatilor in Siberia: „Aici se vad oameni intregi, apoi unii fara de maini si fara de picioare. Este vorba de oameni, care au fost distrusi de catre regimul comunist, fiind deportati”,.
Chirtoaca a mai precizat ca politia nu vrea sa autorizeze focurile de artificii de la Hramul Chisinaului. Plus, Inspectoratul fiscal de stat a trimis ieri, 13 octombrie, la orele 15.00, o pretentie catre agentii economici, care urmeaza sa fie prezenti de Hramul orasului in Piata Marii Adunari Nationale, desi de Ziua Vinului totul e fost ok.
Chirtoaca a confirmat inca o data ca va participa in alegerile parlamentare din 2009. „Ajungand in parlament si obtinand majoritatea, voi ramane la primarie, dar voi colabora cu colegii din PL, adoptand decizii colegiale in interiorul partidului si aplicandu-le la nivel de legislativ s guvern”.
Primarul general a mai declarat in cadrul emisiunii ca a discutat cu reprezentantii primariei Bucuresti si, daca va vota pozitiv si Consiliul general al primariei din Bucuresti, atunci va fi posibila reabilitarea parcului din str. Decebal, ceea ce ar insemna instalarea bancilor, locuri de joaca pentru copii, iluminare etc.
La finalul emisiunii, primarul general Dorin Chirtoaca a adresat sincere felicitari tuturor locuitorilor municipiului Chisinau si celor care au venit sa viziteze capitala de Hramul localitatii.
|
| Rusia vrea pastrarea limbii ruse ca limba de comunicare in Basarabia pentru rationamente economice | | | |
| Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :261 | | Tuesday, 14 October 2008 | | {mosimage}Interesul Rusiei pentru pastrarea limbii ruse ca limba de comunicare in spatiul ex-sovietic are la baza rationamente economice. Limba rusa reprezinta in acest caz un „instrument de business”, care faciliteaza si grabeste dialogul de afaceri, informeaza Unimedia, preluat de Romanian Global News.
Or, viteza in bussines este extrem de importanta, a declarat Evghenii Kojohin, directorul Institutului Rus pentru Cercetari Strategice de la Moscova.
„Rusia este interesata de know-how-ul politic moldovenesc”, a mai subliniat Kojohin, referindu-se la „comunismul moldovenesc”. Partidul Comunistilor din R. Moldova este singurul partid comunist, care a ajuns la putere in tot spatiul post sovietic. Moscova urmareste cu interes cursul pe care il va alege Moldova – orientat spre Rusia sau spre Uniunea Europeana, a mentionat expertul rus.
Expertul rus a mentionat ca Rusia nu-si ascunde interesul pentru spatiul post-sovietic. In ultimul timp in relatiile Rusiei cu tarile-membre ale Comunitatii Statelor Independente (CSI) predomina tot mai mult „diplomatia economica”. „Este o chestiune prioritara pentru Rusia ca pietele tarilor CSI sa fie deschise pentru productia ruseasca”, a spus Kojohin. Aceste piete sunt importante pentru Rusia deoarece produsele rusesti sunt cunoscute aici, fiind in acelasi timp atractive si competitive ca si pret, in conditiile in care nivelul de trai de aici nu este prea inalt.
|
| Metode de politie politica impotriva unui jurnalist de la "Jurnal TV" din Chisinau | | | |
| Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :263 | | Tuesday, 14 October 2008 | | {mosimage}Vasile Costiuc, un cameraman de la postul de televiziune pe Internet "JURNAL TV", a fost agresat de politisti sambata, 11 octombrie, transmite Unimedia, preluat de Romanian Global News.
Incidentul s-a petrecut in Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau, unde se desfasurau manifestari cu prilejul Zilei Nationale a Vinului. Potrivit redactiei, cameramanul de la "JURNAL TV"a fost asaltat de bodyguarzii sefului statului in momentul cand acesta imortaliza momentele cand seful statului trecea pe la fiecare carciuma improvizata din Piata si gusta din vinuri.
Operatorul relateaza sa unul dintre bodyguarzi l-a somat sa nu filmeze, punandu-se in fata camerei, dar omul presei a facut un pas lateral si a continuat sa filmeze. Respectivul membru din garda de corp a presedintelui l-a somat a doua oara pe operator sa nu filmez, i-a impins camera in jos, spunand ca nu are voie sa filmeze garda de corp.
Cameramanul a fost inconjurat de patru indivizi care l-au rugat, "fara sa faca show", sa-i urmeze. A fost urcat intr-o masina si plimbat pret de vreo patruzeci de minute prin Chisinau. De durata calatoriei, unul dintre cei patru a luat camera operatorului si a privit tot materialul pe care il filmase, fara ca sa stearga insa ceva.
Pe caseta erau 20 de minute inregistrate.
Nici unul dintre cei patru nu s-a legitimat, desi operatorul ceruse acest lucru.
In final, operatorul a fost adus la locul de unde fusese luat si sfatuit sa plec acasa pentru propria lui siguranta.
Foto: Jurnal.md
|
| Mai multe comisii ale Senatului sesizate pentru cheltuirea abuziva a banului public la Sf. Gheorghe | | | |
| Sfantu Gheorghe, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :284 | | Tuesday, 14 October 2008 | | {mosimage}Cetateanul Dan Tanasa a sesizat mai multe comisii ale Senatului Romaniei in cazul cheltuirii ilegale a banului public in cazul „Saptamana Wass Albert”, actiune promovata de conducerea maghiara a Primariei Sfantul Gheorghe din Covasna.
Reamintim ca Wass Albert, este criminal de razboi vinovat de moartea mai multor evrei si romani. Romanian Global News prezinta petitia de sesizare a comisiilor Senatului:
Domnilor Senatori,
In baza articolului 51 din Constituia Romaniei si in baza Legii nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor (publicata in Monitorul Oficial nr. 296 din 30 aprilie 2002) va inaintez prezenta petitie
In fapt,
Primaria Sfantu Gheorghe a postat, zilele trecute, pe pagina sa de internet
(sfantugheorgheinfo.ro) lista proiectelor culturale care au primit aprobarea pentru finantare din fonduri publice de la bugetul local in perioada iulie-decembrie 2008. Printre proiectele aprobate pentru finantare se numara si „Vizitarea locurilor comemorative ale lui Vass Albert (Marosvecse) si ale lui Petofi Sandor (Feheregyhaza)” cu suma de 1000 de lei (data desfasurarii proiectului a fost 12 septembrie 2008), proiect initiat de Asociatia „Clubul Pensionarilor” din Sfantu Gheorghe si proiectul intitulat „Saptamana Wass Albert” initiat de Asociatia Tinerilor Maghiari din Covasna, al carei presedinte este Nemes Elod, finantat cu suma de 1500 lei. Perioada de desfasurare a proiectului a fost initial 3-9 noiembrie 2008, insa a fost schimbata dupa ce proiectul a intrat in atentia Procurorului General al Romaniei, noua perioada de desfasurare a proiectului fiind 13-20 octombrie 2008.
Potrivit cotidianului Gardianul din data de 11 mai 2007, Tribunalul Cluj a reconfirmat sentinta prin care numitul Wass Albert a fost condamnat la moarte, in martie 1946, pentru crime de razboi. Ordonanta de Urgenta nr. 31 din 13 martie 2002 aprobata prin Legea nr. 107 din 27 aprilie 2006 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsrea unor infractiuni contra pacii si omenirii stipuleaza la art. 5 faptul ca „promovarea cultului persoanelor vinovate de savarsirea unei infractiuni contra pacii si omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propaganda, savarsita prin orice mijloace, in public, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
Argumentele Asociatiei Tinerilor Maghiari din Ardeal pentru comemorarea criminalului de razboi Wass Albert se refera la faptul ca actiunile asociatiei promoveaza opera literara a scriitorului Wass Albert, opera care nu ar fi interzisa in Romania si care este publicata de catre Editura Mentor din Targu Mures.
Subliniez faptul ca, alocarea de fonduri publice pentru comemorarea presupusei opere literare a lui Wass Albert, in fapt criminalul de razboi Wass Albert conform instantelor judiciare din Romania, are loc in dauna unui proiect intitulat „Monografie a Catedralei Ortodoxe din Sfantu Gheorghe”, proiect care nu a primit nici un ban din fonduri publice. Mai mult, imaginea Romaniei, este prejudiciata enorm de fapte de natura penala reglementate in acest caz de legea Legea nr. 107 din 27 aprilie 2006 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii. Sa ne imaginam cum ar reactiona opinia publica din Polonia daca o asociatie nonguvernamentala din Germania ar primi bani din fonduri publice pentru a-l comemora pe Adolf Hitler nu pentru viziunea sa politica sau pentru lucrarea „Mein Kampf” ci pentru viziunea sa europeana in domeniul artelor plastice?!
Avand in vedere acestea, doresc, ca simplu cetatean al Romaniei, platitor de taxe si impozite, sa cunosc care este pozitia oficiala a Senatului Romaniei in problema sesizata prin prezenta petitie.
In speranta unui raspuns prompt,
Dan Tanasa
|
| Romanii din nord-estul Serbiei, dezorientati de decizia de la Strasbourg | | | |
| Negotin, Timoc, Serbia/ Romanian Global News | | Accesari :338 | | Tuesday, 14 October 2008 | {mosimage}Liderii romanilor din Serbia de rasarit continua sa fie confuzi in ceea ce priveste decizia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei de a numi minoritatea etnica romana din sudul Dunarii, Timoc si Morava 'vlahi si romani'.
Presedintele Comitetului Drepturilor Omului din Negotin, director al Federatiei Romanilor din Serbia, Dusan Parvulovici, a declarat, sambata, ca firesc ar fi fost ca europarlamentarii sa recunoasca faptul ca termenul ''vlah'' este sinonim cu denumirea de roman, 'dar, din pacate, din cauza absentei reprezentantilor Romaniei, acest lucru nu a fost posibil, motiv pentru care s-a legiferat sintagma ''vlahi si romani'.
'La 1 octombrie, la Strasbourg, s-a discutat Raportul lui Jurgen Herrmann, care rezuma principalele probleme ale comunitatii romanesti din Timoc si celelalte provincii romanesti istorice. Acesta inventaria punctual toate chestiunile noastre si recomanda autoritatilor sarbesti sa intreprinda masurile necesare pentru asigurarea vlahilor/romanilor care traiesc in Serbia de est accesul la educatie, mass-media si administratie publica in limba lor materna si sa li se permita oficierea serviciului religios in aceasta limba', a precizat Parvulovici.
Demersul europarlamentarului german, Jurgen Herrmann, a avut la baza interventiile lui Vlad Cubreacov, deputat in Parlamentul Republicii Moldova, care a tras primul semnal de alarma asupra chestiunii timocene, a abuzurilor autoritatilor laice si bisericesti, a prigoanei la care au fost supusi o parte dintre romanii din Serbia de nord-est.
'Strategia autoritatilor administrative si bisericesti sarbe de promovare a unei identitati vlahe prin intermediul recensamintelor falsificate si a unor studii de istorie cosmetizate politic au facut ca in aceasta parte a Serbiei sa apara dispute dintre cele mai controversate', a afirmat Parvulovici.
In opinia acestuia, ''odiseea'' bisericii de la Malainita, zidita dupa 170 de ani de cand bisericile si manastirile romanilor din Timoc au fost confiscate, atacurile marsave ale reprezentantilor unor autoritati la adresa lui si a familiei in scopul de a-l intimida personal pentru a renunta la lupta pentru emancipare si promovare a drepturilor romanilor constituie o dovada clara ca politicienii nu sunt interesati de destinul comunitatii minoritatii romane, motiv pentru care au inventat minoritatea si limba vlaha.
'Faptul ca am dreptate este confirmat si de actiunea parlamentarilor sarbi, in frunte cu Milos Aligrudici, care au impartit memorii in Parlamentul European prin care sustineau ca exista doua minoritati - una romaneasca si alta vlaha in Timoc. Ciudat este ca optiunea lor a fost sustinuta de greci, ciprioti si rusi', a spus Parvulovici.
Potrivit acestuia, aparitia minoritatii vlahe a fost posibila datorita votului europarlementarei Cornelia Cazacu, ale carui consecinte sunt dezastruoase pentru viitorul minoritatii romane, care este transformata nejustificat in minoritate vlaha si romana.
Ceea ce constituie, totus, un mare castig pentru cei peste 300.000 romani din Timoc, este invitatia APCE adresata prin Rezolutia 1632, prin care se solicita autoritatilor competente ale Republicii Serbia sa ia masuri necesare pentru a le inlesni vlahilor/romanilor care locuiesc in estul Serbiei (pe vaile Timocului, Moraviei s Dunarii) accesul la invatamant, la presa si administratie in limba romana.
'De aceea, autoritatile de la Bucuresti au o mare raspundere: trebuie sa ne sprijine concret proiectele, altfel riscam sa ne pierdem fiinta si identitatea. Procesul de asimilare a noastra nu a luat sfarsit si, daca in continuare se manifesta prudenta si indiferenta, nu este exclus ca peste cinzeci de ani nici sa nu mai existam', a mai aratat Parvulovici.
Florian Copcea
|
| Acord Ambasada Romaniei la Paris si Mitropolia Ortodoxa Romana a Europei Occidentale si Meridionale | | | |
| Paris, Franta/ Romanian Global News | | Accesari :266 | | Tuesday, 14 October 2008 | {mosimage}Ambasadorul Romaniei la Paris, Teodor Baconschi, si Inalt Prea Sfintitul Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale si Meridionale, au semnat, in 13 octombrie 2008, Acordul de cooperare intre Ambasada Romaniei in Franta si Mitropolia Ortodoxa Romana a Europei Occidentale si Meridionale, transmite Romanian Global News, citand un comunicat al Ambasadei Romaniei la Paris.
Documentul a fost realizat la initiativa Ambasadei, pentru a gasi modalitatile cele mai eficiente de a veni in ajutorul romanilor care intampina probleme pe teritoriul Frantei. El precizeaza ca cele doua institutii vor colabora pentru realizarea unui Ghid destinat cetatenilor romani aflati in dificultate. La realizarea acestuia va participa, cu fondul sau de informatie pe aceasta tema, si prestigiosul institut La Documentation Francaise. Ghidul va fi distribuit, prin intermediul ambasadei si al parohiilor romanesti, in regiunea Ile-de-France, urmand ca, pe masura ce acest proiect isi dovedeste utilitatea, sa extinda informatiile la intregul teritoriu al Frantei.
De asemenea, cele doua parti vor pune bazele unui grup de reflectie, care va stabili dispozitivul administrativ prin care romanii pot fi ajutati in mod concret si rapid. Odata pus in functiune in regiunea pariziana, acest dispozitiv va fi extins in regiunile unde exista consulate si parohii romanesti.
Semnarea acordului consolideaza buna cooperare dintre Ambasada si Mitropolie, orientand eforturile comune spre rezolvarea problemelor de ordin social - administrativ cu care se confrunta anumiti cetateni romani aflati in Franta.
|
| Evenimente de inceput de an scolar la EPFL | | | |
| Lausanne, Elvetia/ Romanian Global News | | Accesari :255 | | Tuesday, 14 October 2008 | {mosimage}Asociatia Studentilor Romani din EPFL (A/RO) organizeaza joi, 16 octombrie, la ora 18:00 in Cafeteria BM, o intalnire cu comunitatea de romani din EPFL si UNIL, informeaza Casa Romanilor din Elvetia, preluat de Romanian Global News.
Este ocazia perfecta pentru a cunoaste lume noua, pentru a reintalni vechi prieteni si de a discuta despre proiectele asociatiei.
Ca o continuare a acestei intalniri, A/RO organizeaza vineri, 17 octombrie, incepand cu ora 21:00, o petrecere care nu trebuie ratata. Si pentru ca totul sa fie mai amuzant tinuta este obligatorie (bcbg extravagant). Pentru a nu deranja vecinii locul petrecerii este Refuge du Laviau, St. Sulpice.
|
| Intalnirea romanilor din Elvetia Centrala | | | |
| Lucerna, Elvetia/ Romanian Global News | | Accesari :244 | | Tuesday, 14 October 2008 | | {mosimage}Urmatoarea intalnire a romanilor din Elvetia centrala va avea loc vineri, 17 octombrie, in sala parohiala a bisericii Christuskirche (Museggstrasse 15) din Lucerna, informeaza portalul romanilor din Elvetia Casa Romanilor, preluat de Romanian Global News.
Elena Draghicescu, organizatoarea intalnirii, va propune, de la ora 18:30, o tombola, un film ("Nea Marin miliardar") si ceva bun de gustat. Mai multe amanunte se pot obtine si prin e-mail, la elenadraghicescu@yahoo.it
|
| Participarea delegatiei Romaniei la Sommet-ul Francofoniei de la Quebec | | | |
| Quebec, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :290 | | Tuesday, 14 October 2008 | | {mosimage}In perioada 15-19 octombrie 2008, la Quebec City (Canada), vor avea loc lucrarile celui de-al XII-lea Sommet al Francofoniei, transmite Romanian Global News.
Din delegatia Romaniei, condusa de Ministrul Afacerilor Externe, domnul Lazar Comanescu, face parte si Ambasadorul roman la Otawa, doamna Elena Stefoi.
|
| Biserica Ortodoxa o cinsteste astazi pe Sfanta Cuvioasa Parascheva | | | |
| Iasi, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :246 | | Tuesday, 14 October 2008 | {mosimage}An de an, Biserica Ortodoxa de pretutindeni cinsteste, in data de 14 octombrie, pe Sfanta Cuvioasa Parascheva, ocrotitoarea Moldovei de 367 de ani. Desi nascuta intr-o familie bogata, Parascheva era foarte sensibila la nevoile celor saraci.
Auzind cuvantul Evangheliei in care Domnul il indeamna pe tanarul bogat sa-si imparta averea la saraci si sa-L urmeze, copila de numai 10 ani si-a spus: „Pentru mine vorbeste Hristos!“. Si a ales calea sfinteniei.
Cuvioasa Parascheva s-a nascut la inceputul secolului al XI-lea, intr-o familie credincioasa din satul Epivat ( astazi Selim Pasa), langa Kallicrateia, in Tracia, la 50 de kilometri sud-vest de Constantinopol. Un moment de rascruce in viata tinerei Parascheva s-a petrecut in jurul varstei de 10 ani, cand, aflandu-se intr-o biserica, a auzit la Sfanta Evanghelie cuvintele: „Vinde-ti averea ta, da-o la saraci si urmeaza Mie“ ( Matei 19, 21), pe care Mantuitorul le adresase odinioara tanarului bogat care voia sa mosteneasca imparatia cerurilor. „Pentru mine vorbeste!“, a gandit Parascheva, care, luand foarte in serios aceasta porunca, schimba hainele sale frumoase cu hainele rupte ale unei fete sarmane, imediat dupa ce iesi din biserica. Si de atunci, in ciuda tuturor mustrarilor pe care le-a primit de la mama sa, Parascheva nu a pierdut nici o ocazie de a-si oferi hainele si mancarea celor mai necajiti dintre copiii pe care-i intalnea, ca o dovada a sufletului ei sfant si iubitor de semeni.
Ajunsa la varsta potrivita, Parascheva a fost ceruta in casatorie de numerosi tineri bogati; dar a refuzat propunerile lor. Nu doar parintii, dar nici prietenele ei cele mai apropiate nu puteau sa inteleaga dorul ei dupa viata daruita lui Hristos, adesea indemnand-o si ele sa se casatoreasca: „Ce se va intampla cu marea ta bogatie, daca vei ramane singura?“, intrebau prietenele Paraschevei. Dar ea le arata saracii si suferinzii din jur, si le intreba astfel despre rostul bogatiei: „Exista oare atata bogatie incat sa ajunga sa acopere toate nevoile si lipsurile atator fiinte nefericite?“.
Inainte de a implini 20 de ani, Parascheva a plecat fara stirea parintilor de acasa, urmand dorinta ei mai veche de a merge la locurile sfinte ale crestinismului. Mai intai s-a oprit la Constantinopol si, dupa ce s-a inchinat in bisericile de aici, s-a indreptat spre Heracleea Pontului, petrecand cinci ani in diferite nevointe in Manastirea Maicii Domnului. Ulterior, a plecat spre Ierusalim, pentru a se inchina la Locurile Sfinte. S-a retras apoi intr-o manastire de maici din pustiul Iordanului, acolo unde traisera Sfantul Ioan Botezatorul si Cuvioasa Maria Egipteanca, traind in post, priveghere si rugaciune neincetata. Parascheva cea bogata si inconjurata de multime de slujitori in casa parinteasca avea acum doar o haina veche si rupta, iar ca asternut o rogojina. In ciuda acestor amanunte exterioare, Cuvioasa Parascheva nu era deloc trista, ci isi dorea fierbinte sa-L cunoasca tot mai mult pe Dumnezeu si sa traiasca asa cum au trait odinioara sfintii care l-au iubit pe Hristos mai mult decat lucrurile oferite de viata cea trecatoare.
Desi gandul sfintei Parascheva era sa astepte chemarea la Hristos in manastirea din pustiul Iordanului, intr-o noapte, pe cand avea 25 de ani, i s-a aratat un inger, in vis, care i-a spus: „Lasa pustiul si intoarce-te in patria ta, unde vei da trupul tau pamantului, iar sufletul tau se va duce in cer alaturi de Mirele tau pe care L-ai iubit mai mult decat pe parinti, pe rude si toate bunurile din lume“. Incredintata ca este o vedenie dumnezeiasca, s-a intors in locurile natale, oprindu-se intai in Constantinopol, unde s-a inchinat in marea biserica a Sfintei Sofia si la icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului din Vlaherne.
Bolnava si sfarsita, s-a intors in Epivat, intemeind, conform traditiei, un camin pentru saraci, orfani, vaduve si suferinzi. Tot ea s-a ingrijit si de Biserica „Sfintilor Apostoli“. Dupa alti doi ani de nevointa, pe cand avea 27 de ani, sufletul ei a plecat spre ceruri, la Mirele sau, fiind ingropata, ca o straina, aproape de mare.
Dupa multi ani, valurile au aruncat pe acelasi tarm trupul unui marinar care incepuse sa se altereze si sa miroase foarte urat. Nemaiputand sa suporte mirosul greu, un calugar care locuia in apropiere a rugat cativa localnici sa ingroape acel cadavru. In momentul in care sapau, au gasit in pamant un trup nealterat. Mare le-a fost mirarea, insa, fiind oameni simpli, nu au dat importanta faptului si au aruncat trupul greu mirositor al marinarului in aceeasi groapa.
Numai ca intr-o noapte, Cuvioasa s-a aratat in vis ca o imparateasa la doi localnici, cerand sa fie asezata intr-un loc de cinste. A doua zi, trupul neputrezit si inmiresmat al sfintei Parascheva a fost mutat in biserica „Sfintilor Apostoli“ din Kallicrateia sau - dupa opinia altor cercetatori - din Epivata, unde se crede ca a stat 200 de ani.
Dovedindu-se a fi facatoare de minuni, faima moastelor sfintei Parascheva s-a dus departe, atragand si atunci, ca si acum, multimi de pelerini, fiind luata ca protectoare de toate tarile ortodoxe din Balcani.
In anul 1235, moastele Sfintei Parascheva au fost mutate intr-o impresionanta procesiune la Tarnovo ( Bulgaria de astazi), unde au stat vreme de 160 de ani. Pericolul otoman a facut ca moastele cuvioasei sa fie duse la Belgrad, unde au stat pana in 1521, cand a cazut si Serbia sub turci, iar moastele au fost aduse la Constantinopol, in urma interventiei pe langa sultan a patriarhului Ieremia I. Dupa inca 120 de ani, moastele Cuvioasei Parascheva au fost din nou mutate, de aceasta data spre o destinatie definitiva: Targul Iasului, capitala Tarii Moldovei.
In 1641, dupa ce domnitorul Vasile Lupu a platit toate birurile impuse de turci Patriarhiei Ecumenice, patriarhul Partenie I si membrii Sinodului au hotarat sa-i ofere, drept recunostinta si pentru binecuvantarea Moldovei, moastele Cuvioasei. Racla cu moastele sfintei a fost adusa cu o corabie, pe Marea Neagra, pana la Galati, insotita de trei mitropoliti greci. De la Galati a fost adusa la Iasi, intr-un car cu boi, insotita de multimi de clerici si credinciosi. Intampinate cu mare cinste de Vasile Lupu, mitropolitul Varlaam si de episcopii de Roman si Husi, moastele au fost asezate in ziua de 13 iunie 1641 in Biserica „Sfintii Trei Ierarhi“. Ramanand neatinse dupa incendiul din 26 decembrie 1888, in 1889 au fost mutate in Catedrala mitropolitana din Iasi, unde se afla si astazi.
Existenta si a altor sfinte cu numele Parascheva ( Paraschevi) a dus la confundarea acestora. Astfel, in calendar mai sunt pomenite: Sf. Parascheva, martirizata in timpul lui Nero, la 26 februarie, Sf. Parascheva - Piatnita, martirizata in timpul lui Diocletian, la 28 octombrie 304, Sf. Parascheva de la Polotc, numita, in Apus, Praxeda, fiica cneazului Vasile Rogvolod, care a trait in secolul al XIII-lea si a fost martirizata la Roma. Cel mai des este confundata insa cu Sf. Parascheva cea Veche, martirizata in timpul lui Antonin Piosul. Cunoscuta si drept Sf. Cuvioasa Mucenita Paraschevi, este pomenita in calendar la 26 iulie. Bisericile ce pretind ca detin moaste ale Sf. Parascheva, detin, de fapt, particele din moastele acestei Cuvioase Mucenite, foarte cinstita de greci. Dupa cum se stie, moastele Sf. Cuvioase Parascheva cea Noua, pomenita la 14 octombrie, se afla intregi in Catedrala mitropolitana din Iasi, in panza pecetluita de mitropolitul Varlaam si domnitorul Vasile Lupu, in 1641.
Sarbatoarea Sfintei Vineri, foarte populara in randul romanilor, provine din cultul zeitei romane Venera ( latinescul „venere“ inseamna „ziua saptamanii dedicata lui Venus“), zeita frumusetii si a dragostei. Intrucat vestea despre minunile Sf. Parascheva se raspandise in toata tara, ea a fost numita Vinerea Mare de toamna sau Vinerea celor 12 vineri. De altfel, onomasticul grec „paraskevi“ inseamna „a cincea zi a saptamanii, vineri“. Sfanta Vineri era considerata stapana peste lumea femeilor, indeletnicirile acestora ( cusutul, torsul, tesutul) fiind controlate de ea. Considerata aparatoarea calatorilor, pasarilor si animalelor, ea daruia si frumusete fetelor ce o ascultau. In cinstea Sfintei Vineri, femeile nu torceau, nu spalau rufe si nu faceau paine vinerea, pentru a nu fi orbite si lasate vaduve ( Sfanta fiind vaduva). Mai erau interzise spalatul pe cap, imprumutatul din casa si petrecerile. Aceste superstitii au cazut astazi in uitare, ele nefiind incurajate de Biserica.
Este imposibil ca cineva sa nu fi remarcat ca si Cuvioasa Parascheva poarta mereu alte vesminte. In zilele de sarbatoare, acestea sunt de culoare deschisa, iar in posturi, de culori inchise. Invesmantarea moastelor Sfintei Parascheva se desfasoara dupa o ceremonie la care participa doar cativa preoti, slujitori ai Catedralei. In acest timp, Catedrala se inchide. Dupa cum ne explica arhim. Dosoftei Scheul, marele eclesiarh al Catedralei mitropolitane din Iasi, mai intai se canta Troparul Sfintei Parascheva, apoi fiecare preot se inchina si saruta moastele. Langa racla sunt asezate doua mese special pregatite pentru aceasta ocazie. Preotii aseza moastele Sfintei Parascheva pe mese si desfac agrafele care prind vesmantul la spate. Apoi, moastele raman invelite intr-un al doilea vesmant care nu se schimba niciodata. Se spune ca acela este vesmantul in care au fost aduse sfintele moaste, fiind ca un sigiliu al ctitorilor care au adus-o la Iasi.
Vesmintele Cuvioasei Parascheva se schimba de cinci ori pe an, la marile sarbatori. Se schimba in preajma zilei ei, cu o seara inainte de a fi scoasa din Catedrala, dar si dupa hram, in primul rand pentru ca se murdaresc. „Vesmantul mai este schimbat de Craciun, apoi la inceputul Postului Mare, cand se pune un vesmant mai inchis la culoare, pentru a sublinia perioada de post, care este una de intristare“, ne mai spune arhim. Dosoftei.
Cu o zi inainte de Pasti, vesmantul se schimba din nou cu unul alb, care ramane pana dupa sarbatoarea Pogorarii Duhului Sfant. Dupa ce au trecut aceste sarbatori, Sfanta Parascheva primeste un vesmant nou, care va fi schimbat la hramul urmator.
Vesmintele Sfintei Parascheva se croiesc dintr-un material special sau din catifea brodata. In Romania exista cateva manastiri care stiu dimensiunile „hainelor“ Sfintei Parascheva: Manastirea Galata si Manastirea „Sfantul Atanasie“ - Copou din Iasi, Varatec din judetul Neamt, Pasarea si Tiganesti de langa Bucuresti.
De cativa ani, Administratia Centrului Eparhial nu mai este nevoita sa comande vesminte pentru Sfanta Parascheva, intrucat credinciosii din toate zonele tarii vin si comanda „haine“ pentru Sfanta care ii ajuta. Cele mai multe comenzi vin chiar dupa sarbatoarea de pe 14 octombrie. Dupa ce s-au inchinat la moastele ei, credinciosii se duc direct la manastirile care le croiesc pentru a da comanda. Asa se face ca acum Cuvioasa Parascheva are mai multe randuri de vesminte. Dupa ce sunt schimbate, vesmintele Cuvioasei sunt daruite bisericilor ocrotite de aceasta. Vesmintele Cuvioasei Parascheva au plecat astfel in mai multe orase ale tarii, dar si in afara, in special la bisericile romanesti din strainatate.
|
| Congresul international "Identitatea culturala a tuturor romanilor” | | | |
| Timisoara, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :293 | | Tuesday, 14 October 2008 | {mosimage}Organizat, ca si in precedentele saisprezece editii, de Asociatia "Astra Romana pentru Banat - Portile de Fier si Romanii de Pretutindeni", sub patronajul Presedintiei si Guvernului Romaniei, Mitropoliei Banatului, autoritatilor judetene si municipale, al universitatilor timisorene si al Asociatiilor Istoricilor Banateni, Studentilor Basarabeni si, respectiv, Pro Basarabia si Bucovina, Congresul international "Identitatea culturala a tuturor romanilor" s-a desfasurat, in acest an, sub genericul "Stapanirile domnitorilor romani, de la Poarta Fierului, Podunavia si pana la Darstor si Marea cea Mare", se arata intr-un comunicat de presa primit pe adresa redactiei.
Deschiderea lucrarilor a avut loc sambata, la Aula magna a Universitatii de Vest Timisoara, manifestarea fiind prezidata de cei doi presedinti de onoare - IPSS Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, si acad. Stefan Dragulescu - precum si de secretarul general Cristea Sandu-Timoc, respectiv, de principalii reprezentanti ai comunitatilor romanesti de peste hotare. Alaturi de membrii organizatiilor nemijlocit implicate in organizarea congresului, printre participanti s-au numarat, anul acesta, reprezentanti ai organizatiilor civice, culturale sau religioase romanesti din Serbia (Voivodina si regiunea Timocului), Bulgaria, Albania, Ungaria, Republica Moldova, Macedonia, Ucraina, Grecia, Italia etc, care au prezentat, in plen, situatia generala a comunitatilor de origine.
Tot in plen au fost sustinute si o serie de comunicari stiintifice, printre conferentiari numarandu-se P.On. Boian Alexandrovici - protopopul ortodox al romanilor timoceni, acad. Dan Ion Predoiu, prof. Anca Augusta - presedinta Fundatiei Augusta din Timisoara, prof. univ. dr. Radu Paiusan - presedintele Asociatiei Istoricilor Banateni, Ivo Gheorghiev si Vasile Negrei, delegati ai romanilor din Bulgaria si, respectiv, Basarabia.
Deschiderea oficiala a fost insotita de vernisajul a doua expozitii, de carte romaneasca tiparita peste granite si, respectiv, de fotografie etno-documentara, in dupa-amiaza primei zile desfasurandu-se, la Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, si un spectacol de folclor, sustinut de ansamblurile comunitatilor romanesti reprezentate. Cea de-a doua zi a manifestarii a fost consacrata sesiunii de comunicari stiintifice, organizate, la Liceul "E. Ungureanu", care a reunit peste 60 de comunicari cultural-stiintifice in cele patru sectiuni tematice: istorie, literatura-etnologie, drept-politologie, cultura-invatamant-religie - prilej cu care a fost lansat si un nou numar (3/2008) al revistei de cultura istorica "Clio".
"Runda Timisoara" a congresului s-a incheiat cu o slujba religioasa, oficiata la Catedrala Mitropolitana, precum si cu un program artistic sustinut in fata Operei Nationale Romane - ulterior acestor momente, delegatiile invitate deplasandu-se intr-o excursie documentara pe culoarul Timis - Cerna, incheiata la Drobeta Turnu-Severin, cu un alt spectacol artistic.
|
| Reteaua romanistilor din Europa Centrala si de Nord constituita la Varsovia | | | |
| Varsovia, Polonia/ Romanian Global News | | Accesari :274 | | Tuesday, 14 October 2008 | {mosimage}Romanistii din Europa Centrala si de Nord s-au intalnit sambata, 11 octombrie 2008, la Varsovia, pentru a constitui reteaua paneuropeana a profesorilor si cercetatorilor de studii romanesti, transmite Romanian Global News.
Nucleul retelei romanistilor din Europa Centrala si de Nord este format din profesori de la importante universitati din Polonia, Germania, Austria, Cehia, Ungaria, Ucraina, Serbia, Norvegia, Finlanda s Romania. Reteaua, al carui secretariat tehnic este tinut de ICR-Varsovia, este o infrastructura de colaborare deschisa si colegiala menita sa accentueze impactul programelor de promovare a limbii si culturii romane in strainatate. Afilierea este libera, astfel ca, dupa activarea paginii de internet a retelei, alti romanisti se pot afilia si de la distanta.
Pe langa constituirea retelei, intalnirea de la Varsovia din 10-12 octombrie s-a mai propus sa identifice problemele stringente cu care se confrunta romanistii straini si lectorii de limba si literatura romana de la lectoratele din regiune si, pornind de aici, sa realizeze un raport de nevoi (needs assesment report) care sa orienteze reactia diferitelor institutii relevante din Romania. Raportul de nevoi ale romanistilor din Europa Centrala si de Nord va fi accesibil in cel mai scurt timp.
Nu in ultimul rand, participantii au fost familiarizati cu cateva instrumente de finantare si sprijin ale Institutului Cultural Roman, prezentate de Mona Pologea, expert al ICR, si ale unor mari universitati romanesti, prezentate de reprezentanti ai Universitatii din Bucuresti, Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si a Universitatii de Vest din Timisoara.
Reteaua romanistilor din Europa Centrala si de Nord isi propune stimularea studiilor romanesti in strainatate, indiferent de disciplinele academice sau formele institutionale sub care se structureaza acest domeniu, si promovarea limbii si culturii romane; institutionalizarea legaturilor intre romanistii din Europa Centrala si de Nord, institutele culturale romanesti din strainatate, lectoratele romanesti si mediile academice si de cercetare din Romania, precum si celelalte institutii relevante pentru studiul s promovarea limbii si culturii romane; cresterea impactului centrelor de romanistica din Europa Centrala si de Nord si, implicit, a prezentei stiintifice s culturale romanesti in Europa; stimularea proiectelor comune, realizate de romanistii din strainatate si din Romania, inclusiv a celor extrastiintifice si de promovare culturala; facilitarea accesarii instrumentelor de finantare romanesti sau europene; dezvoltarea schimburilor intre romanistii din strainatate si institutiile de invatamant, de cercetare sau de promovare din Romania; sustinerea circulatiei de persoane, informatii, expertiza, bune practici intre centrele de romanistica din strainatate si institutiile relevante din Romania.
Pentru a cuprinde cat mai multi romanisti din strainatate, la Praga, intre 30 si 31 octombrie, in cadrul unei conferinte similare, organizate de ICR-Praga, cei prezenti vor fi familiarizati cu statutul s obiectivele retelei si vor fi invitati sa se alature recent constituitei retele.
|
| A aparut numarul 26 al ziarului ACASA | | | |
| Toronto, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :224 | | Tuesday, 14 October 2008 | {mosimage}A aparut numarul 26 al ziarului Acasa, informeaza portalul romanilor din Toronto, preluat de Romanian Global News. In cuprins acestui numar, puteti citi: Statistici la bani „marunti”: Romanii canadieni au trimis in tara cel putin 3,8 miliarde de dolari, in intervalul 1995 pana in 2008.
“O chestiune delicata: suntem noi, structural emigranti sau mind-set-ul nostru oscileaza intre a fi plecat din tara temporar, pentru realizarea profesionala ‘in perioada activa a vietii si trantitul usii definitiv in urma noastra? Vorbind dupa numarul covarsitor de familii care s-a mutat in proprietati personale, inca din primii ani de la sosire, romanii fac parte din categoria celor veniti in Canada sa “se aseze” pentru restul zilelor.” Detalii in paginile 12-13
Elena Mitulescu, ACASA si AREC au finalizat proiectul Canadian Charter of Freedoms and Rights in limba romana. Traducerea urmeaza sa primeasca, in etapa urmatoare, girul guvernului de la Ottawa si va fi ulterior postata pe website-ul www. charterofrights.ca. Numele Elenei Mitulescu a intrat deja in istoria imigratiei romanesti canadiene- aflati mai multe in pagina 5
Nu-i asa ca angajatii sunt precum computerele? Ca un facut, angajatii mai noi lucreaza mai repede si costa mai putin. Trei intrebari retorice, in pagina 7
A fost infiintata Asociatia Dunarea pentru romanii din Canada. Un caz disperat, rezolvat cu sprijinul Asociatiei. “Vinde-ti apartamentul, vino in Canada, da-mi banii, multumesc, nu te mai iubesc, descurca-te singura”- drama unei romance care si-a vandut apartamentul ca sa-si urmeze alesul in Lumea Noua. Aflati mai multe in pagina 9
“Festivalul Romanilor din Toronto: Un iranian batran a ascultat cu respiratia taiata Balada lui Porumbescu” A cincea editie a Festivalului Romanilor, organizat de Biserica Sfantu Gheorghe a avut de toate- detalii in pagina 11
“De ce sa incepi de jos? Doar pentru ca unchiu-tau a facut la fel, acum 20 de ani? ”
Cati unchi si matusi ca acestea sunt oare in Canada, cati oare in Statele Unite, unde jalea
sabloanelor pastoresti, nationaliste, promovate orb dar tenace este si mai mare, iar presiunea senectutii imigratiei sugruma piuitul oricarui nou sosit?
Un material-manifest semnat de Ovidiu Sandulean, pagina 17
“Fotbal si proverbe cu pasari- Toamna asta, echipele din Europa ne-au lasat fara boboci” Toamna asta n-am prea ramas cu boboci de numarat. Nu avem cunostinta de vreun proverb care sa ne invete ce se numara primavara, speram totusi ca CFR si Steaua vor reusi sa scoata, ca ghiocelul, capul din zapada.
|
| Un nou format al revistei Aici Romania | | | |
| Calgary, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :249 | | Tuesday, 14 October 2008 | {mosimage}Incepand cu data de 1 Decembrie 2008 Revista Aici Romania pentru romanii din Canada de vest apare intr-un nou format, informeaza pagina web a publicatiei, citata de Romanian Global News.
Timp de 6 luni romanii din vestul Canadei vor primii prin posta revista gratuit.
Cei care doresc sa se aboneze, pot trimite un email la abonament@aiciromania.com Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat ca a putea vizualiza pagina. mentionand numele, numarul de telefon, adresa postala si adresa de email!
|
| Autobuzul cu locuri de munca in comunitatea Madridului | | | |
| Madrid, Spania/ Romanian Global News | | Accesari :267 | | Tuesday, 14 October 2008 | | {mosimage}Un autobuz care va prezenta imigrantilor si spaniolilor informatii despre formarea si orientarea profesionala, precum si despre procedurile de regularizare a actelor, va circula in 32 de localitati din comunitatea Madridului, informeaza editia electronica a revistei Toumai, citata de Romanian Global News.
Proiectul va oferi o perspectiva ampla asupra serviciilor pe care le presteaza Biroul de Forta de Munca a Comunitatii Madrid, precum si asupra procedurilor necesare pentru a accede la acestea. Astfel, persoanele care se vor apropia de aceste autobuze vor primi informatii clare legate de probleme precum procedurile ce trebuie indeplinite in cautarea unui loc de munca, pentru obtinerea unui permis de rezidenta si de munca, despre interviul pentru obtinerea unei slujbe.
|
| Imprumutul la banca (Mutuo) | | | |
| Torino, Italia/ Romanian Global News | | Accesari :237 | | Tuesday, 14 October 2008 | {mosimage}Sectia in limba romana a paginii web a primariei dini Torino contine informatii despre procedurile pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele care sunt interesate sa sa obtina un imprumut la o banca din Italia.
Solicitantul poate alege sa amane plata sumei imprumutate cerand un imprumut la o banca. Acest imprumut poate sa acopere cel mult 75-80% din valoarea totala a casei, insa formele sale sunt diferite de la o banca la alta. In acest fel se imprumuta suma de bani si se ia angajamentul de a se restitui intr-o anumita perioada de timp care poate fi cuprinsa intre 5 s 20 de ani, platind anumite dobanzi.
Imprumuturile pot fi cu dobanda fixa, variabila sau mixta, in functie de faptul ca dobanzile pot ramane neschimbate sau pot sa se modifice in timp.
Documentale necesare pentru a solicita un imprumut:
* planimetria casei,
* copia actului de vanzare-cumparare,
* copia politei de asigurare,
* expertiza tehnica de la banca,
* contractul de imprumut cu act notarial,
Conditii pentru obtinerea imprumutului
Un cetatean strain poate obtine un imprumut de la banca doar daca are rezidenta in Italia. Poate obtine un imprumut de la o banca o persona majora (peste 18 ani), care, in momentul in care ajunge sa achite imprumutul, nu depaseste varsta de 76 ani. Persoana respectiva trebuie sa fie in masura sa prezinte anumite documente din care banca sa poata deduce ca solicitantul este capabil sa restituie imprumutul.
Documentele solicitate in acest sens sunt:
* adeverinta de salariu pentru lucratorii angajati,
* declaratia de venituri pentru lucratorii autonomi,
* o garantie reala (solicitantul trebbie sa aiba un bun pe care sa-l puna la dispozitie ca si garantie in eventualitatea in care nu restituie imprumutul).
In cazul cumpararii unei case, garantia o reprezinta ipoteca pe casa: daca nu sunt platite ratele imprumutului, casa trece in proprietatea bancii.
|
| Notarul poate fi consultat in biblioteca | | | |
| Torino, Italia/ Romanian Global News | | Accesari :250 | | Tuesday, 14 October 2008 | {mosimage}Incepand cu 11 octombrie si pana in data de 2 decembrie, notarul va iesi din biroul sau si pentru cateva ore, in patru dimineti is patru dupa-amiezi isi va transfera locul de munca intr-o biblioteca oraseneasca, unde va oferi gratuit consultanta cetatenilor, informeaza pagina primariei din Torino, citata de Romanian Global News.
Puteti solicita on line o consultanta prin Torinofacile. Serviciul 'Notarul este o carte deschisa' permite rezervarea unei intalniri cu un notar pentru a beneficia de consultanta gratuita in cadrul unei biblioteci orasenesti.
Bibliotecile care vor gazdui aceste initiative:
* Biblioteca civica "Italo Calvino" - lungo Dora Agrigento 94
* sambata 8 noiembrie 2008, ore 9.00-12.00
* sambata 22 noiembrie 2008, ore 9.00-12.00
* Biblioteca civica "Primo Levi" - via Leoncavallo 17
* sambata 25 octombrie 2008, ore 9.00-12.00
* marti 2 decembrie 2008, ore 17.00-20.00
* Biblioteca civica "Cesare Pavese" - via Candiolo 79
* marti 14 octombrie 2008, ore 17.00-20.00
* marti 28 octombrie 2008, ore 17.00-20.00
* Biblioteca civica "Villa Amoretti" - corso Orbassano 200
* sambata 11 octombrie 2008, ore 9.00-12.00
* joi 13 noiembrie 2008, ore 17.00-20.00
Pot folosi serviciul toti utilizatorii inregistrati la Torinofacile. Cine nu este inregistrat, poate folosi serviciul solicitand un cod numeric care va fi expediat prin SMS. Utilizatorul va putea folosi o singura data codul numeric furnizat prin SMS.
In momentul in care se va face rezervarea, este obligatoriu sa indicati pe scurt tematica pe care urmeaza sa o discutati cu notarul.
Initiativa 'Notarul este o carte deschisa' apartine Consiliului Notarial din Torino in colaborare cu Asesoratele pentru Bilant si pentru Cultura.
Informatii suplimentare si ajutor on line pot fi cerute la:
* Numarul Verde 800 450.900 sau info@torinofacile.it
|
|
|
Arhiva 2008 -
decembrie, 2008
-
noiembrie, 2008
-
octombrie, 2008
-
septembrie, 2008
-
august, 2008
-
iulie, 2008
-
iunie, 2008
-
mai, 2008
-
aprilie, 2008
-
martie, 2008
-
februarie, 2008
-
ianuarie, 2008
|
