Romanian Global News publica in exclusivitate scrisoarea adresata Presedintelui Romaniei de romanii din Caucazul de Nord.

DOMNULUI TRAIAN BASESCU,
PRESEDINTE AL ROMANIEI

Stimate domnule Presedinte,

Noi, locuitori ai satului Moldavanskoe, raionul Krimsk, tinutul Krasnodar, Federatia Rusa, Va adresam respectuos invitatia de a vizita satul nostru, care este unul din 8 sate de basarabeni din Caucazul de Nord. Satul nostru este infiintat de tarani moldoveni din gubernia Basarabia in anul 1873 si acum are aproape 2500 de locuitori.
In acelasi timp, Va rugam sa ne ajutati, in conlucrare cu autoritatile federale si tinutale din Federatia Rusa sa rezolvam citeva probleme mari pe care le intimpinam de foarte multi ani, si anume:
Sa ne ajutati cu un invatator de limba romana, care sa fie trimis din Romania, ca si copiii nostri, care invata in limba rusa, sa poata invata limba mamei;
Sa ne ajutati cu carti in limba romana, pentru ca asa carti nu avem deloc in sat;
Sa ne ajutati sa primim din Romania un complet de costume nationale, pentru ansamblul de copii si pentru ansamblul de maturi din satul nostru. Ne trebuie 15 costume pentru baieti si 15 costume pentru fete si 10 costume pentru barbati si altele 10 pentru femei;
Sa ne ajutati sa primim din Romania un complet de instrumente muzicale populare, pentru ansamblul folcloric din satul nostru;
Sa ne ajutati cu un specialist muzicolog sau muzicant din Romania, care sa conduca orchestra populara din sat;
Sa ne ajutati sa organizam in satul Moldavanskoe un Centru Cultural National, de care este mare nevoie. In legatura cu aceasta Va aducem la cunostinta ca doamna Natalia Belcenko, fosta invatatoare de istorie din satul nostru a cumparat in centru satului un teren  cu o constructie pe jumatate ruinata anume cu scopul de a infiinta acest Centru Cultural National;
Sa ne ajutati sa organizam in satul nostru un atelier si cursuri de invatarea mestesugurilor populare cum ar fi tesutul covoarelor moldovenesti, goblenuri, confectii din panusi, olarit si altele.

Daca nu vom primi ajutor din Romania sau Republica Moldova, in urmatorii 10 ani riscam sa ne pierdem identitatea noastra nationala. De aceea toata nadejdea noastra este la Dumneavoastra, ca Presedinte al Romaniei. Organizatia noastra, condusa de doamna Natalia Belcenko, se numeste Krasnodarskaia kraievaia nationalnaia kulturnaia organizatia „BUCURIA” (Organizatia cultural-nationala din tinutul Krasnodar „BUCURIA”).

Cu adinc respect si multa nadejde in ajutorul Dumneavoastra,

Natalia Belcenko                                                                  Andrei Podolean
Marina Pogorelova                                                                Maria Pogorelova
Vasilina Budurina                                                                 Iulia Cenisenko
Nadejda Gusarova
15 octombrie 2008

Raportul sustine ca, in perioada 2005-2008, politica externa a Ucrainei a fost indreptata exclusiv spre ruperea totala a oricaror raporturi politice si de parteneriat cu Rusia, in schimbul tentativei aderarii Ucrainei mai intai la NATO, apoi la UE. Autorii raportului atrag atentia ca autoritatile de la Kiev incearca sa induca artificial sentimentul de pericol din partea Rusiei in randul societatii ucrainene, pentru a demonstra ca numai NATO poate sa apere Ucraina de rusi.
In acelasi raport se afirma ca, incercand sa se foloseasca de "lobby-ul" Romaniei in procesul aderarii Ucrainei la NATO, diplomatia ucraineana subestimeaza amenintarea "din partea Romaniei".
"Energica si agresiva politica a Romaniei constituie un pericol mult mai mare la adresa integritatii teritoriale si a intereselor nationale ale Ucrainei decat politica Rusiei, ai carei lideri au declarat recent ca nu au nicio pretentie teritoriala asupra Ucrainei", se mentioneaza in raportul Institutului Gorsenin, in care Romania este acuzata ca isi pune in prezent in practica planurile sale ambitioase, cu ajutorul materialelor compromitatoare, legislatiei UE, instantelor internationale si diplomatiei.
"In timp ce autoritatile ucrainene pierd vremea cu demascarea planurilor mitice ale Rusiei impotriva Ucrainei, Romania, recurgand la retorica euroatlantica, care suna bine in urechile puterii de la Kiev, pune in practica o expansiune teritoriala mascata", acuza acelasi raport, denuntand 'acordarea in masa a cetateniei romane ucrainenilor din regiunile Cernauti si Odesa'.
"De ani de zile, Romania face pasi mici in ceea ce priveste Basarabia de Sud si Bucovina de Nord, incercand sa le integreze mai intai in planuri culturale si economice, iar apoi si in cele politice", se mai spune in raportul citat, in care se afirma ca Bucurestiul se foloseste in acest scop de diaspora romaneasca din Ucraina, care acuza cu regularitate autoritatile de la Kiev de "asimiliare artificiala si discriminare".
Potrivit aceluiasi raport, in jocul sau geopolitic, Bucurestiul se foloseste cu succes de acordarea in masa a cetateniei romane, mai ales locuitorilor din regiunea Cernauti, ai caror parinti sau bunici au detinut pasaport romanesc pana in 28 iunie 1940. In raport se mentioneaza ca intre 50.000 si 100.000 de locuitori ai Ucrainei ar detine in prezent cetatenia Romaniei, desi aceste cifre sunt infirmate de Bucuresti.
Documentul - dat publicitatii in intregime de mai multe agentii de presa ruse - ii acuza pe "patriotii nationalisti ucraineni" aflati la putere la Kiev, care isi pierd timpul cu lupta impotriva influentei ruse, reducand drastic numarul scolilor in limba rusa si eliminand rusa din audio-vizual, lasand liber Bucurestiul sa-si creeze un spatiu etnocultural unic pe teritoriul care include Romania, Republica Moldova, regiunile ucrainene Bucovina si Basarabia de Sud.
Afirmand ca NATO nu constituie un panaceu impotriva expansiunii vecinilor, raportul Institutului Gorsenin evoca in acest context legitimatia de polonez emisa de Polonia pentru ucrainenii din vestul Ucrainei, islamizarea Peninsulei Crimeea, separatismul comunitatii rusinilor din Transcarpatia. Pe ansamblu, raportul institutului mentionat vizeaza in principal Romania, amintind doar in treacat de politica expansionista a Poloniei si Ungariei la adresa Ucrainei.
In interventia sa in cadrul acestei dezbateri desfasurate la Kiev, ambasadorul Romaniei in Ucraina, Traian Laurentiu Hristea, s-a declarat convins ca Bucurestiul si Kievul isi vor rezolva toate probleme divergente pe cale civilizata, dupa cum a relatat publicatia LIGABiznesInform.
"Spre deosebire de personajul mitic roman Dracula, noi nu intentionam sa speriem pe nimeni si nici sa sugem sangele cuiva. O dovada a intelepciunii manifestate de Ucraina si Romania este faptul ca cele doua tari au demonstrat ca sunt capabile sa-si rezolve disputele pe cale civilizata, in interesul amandurora, in conditiile in care multe probleme din regiunea Marii Negre sunt rezolvate prin metode ce contravin dreptului international", a mentionat diplomatul roman.
Totodata, ambasadorul Romaniei in Ucraina a dezmintit informatiile vehiculate in ultima vreme de presa ucraineana privind acordarea in masa a cetateniei romane ucrainenilor mai ales din Bucovina de Nord. "Nici vorba de sute de mii de persoane. Exista cazuri singulare in acest sens", a subliniat Traian Laurentiu Hristea.
"Noi nu am trambitat in gura mare despre sprijinul pe care il acordam Ucrainei pentru aderarea la structurile euroatlantice. Romania face multe lucruri concrete in aceasta privinta, propunand, intre altele, ajutorul sau in expertizarea politicii de viza a Uniunii Europene in raport cu Ucraina", a spus ambasadorul roman, adaugand ca "Romania ar putea ajuta Ucraina sa evite greselile pe care le-a comis ea pe calea aderarii la UE", dupa cum noteaza LIGABiznesInform, citata de Agerpres.

Foto :Romania Libera

Aceste cuvinte ale ultranationalistului ungur au fost urmate de fapte care pe teritoriul actualei Ungarii au dus la asimilarea rapida a aproximativ 200.000 de romani greco-catolici, a circa 40.000 de romani ortodocsi, dar si a sute de mii de germani, sarbi, slovaci.
In Transilvania revenita la tara mama, in judetele unde ungurii sunt majoritari continua pana in ziua de azi aceeasi politica a lui Banffy.
Este de ajuns sa te duci sa vizitezi Doboiul, sat romanesc din Harghita, pentru a vedea urmarile cumplite ale indemnului lui Banffy puse in practica de urmasii sai. Romanii din Doboi iti spun ca sunt romani insa in maghiara, iar singurele vorbe romanesti pe care le mai stiu este rugaciunea “Tatal nostru”. Mii de simboluri ale Ungariei Mari au fost si sunt asezate in toata Transilvania in timp ce la Ditrau in Harghita, adica in Romania, o simpla cruce nu a primit aprobarea autoritatii locale maghiare, sa fie asezata pe locul fostei biserici ortodoxe arsa si daramata de hortisti. Romanii ca in atatea localitati din Covasna si din Harghita au disparut de mult.
Au mai ramas totusi 100.000 de romani in cele doua judete care supusi la o presiune asimilationista continua sa reziste traind cu speranta ca sunt in Romania si ca restul tarii va tine cont si de ei. Au trimis sute de memorii la toti Presedintii si Primii-ministri Romaniei urmate de dezamagiri si de asteptari neputincioase in fata “targurilor” politice de la Bucuresti. Hrebenciuc-Verestoy, Verestoy- Tariceanu, dar si altii si altii, dintre care multi parlamentari si ministri romani din Transilvania care odata ce si-au castigat fotoliul de sub sezut uita complet de cei pe care i-au lasat acasa . Urmasii lui Banffy si-au dat seama insa ca nu numai in Transilvania trebuie sa lucreze, acolo trebuie doar pregatit terenul. Locul unde statul roman poate fi sapat la radacina este la Bucuresti, in Guvern si in Parlament, iar ceea ce trebuie frant, este coloana vertebrala a statului de drept si anume Constitutia. 19 ani de santaj si de pasi marunti intretinuti cu bani multi ai cetateanului roman, dar si de Budapesta. Numai anul acesta au primit de la Budapesta 24 de milioane de euro, iar acesta este numai varful aisbergului pentru ca sub diverse acoperiri alte sume uriase vin de dincolo sa cumpere imobile si terenuri si paduri si fabrici. Desigur cele care nu le-au obtinut prin retrocedari succesive pe care Romania, spre deosebire de alte tari foste socialiste, le tot face pentru a da bine sau pentru ca politicieni corupti sa-si ia comisioane. Acum momentul santajului maxim este propice, partidele din coalitia de la guvernare depind de urmasii lui Banffy , iar momentul pentru a frange coloana statului roman a venit. Budapesta a simtit si ea acest lucru, iar Tariceanu nu mai pridideste sa raspunda telefoanelor de acolo. “Legea minoritatilor va trece” raspunde supus Primul Ministru al Romaniei. Ce v-a raspuns Domnule Prim Ministru, guvernul ungar, la propunerea editarii unui manual de istorie comun pe modelul franco-german, din care sa fie scoase excesele ultranationaliste? Raspunsul a fost NU. Himera Ungariei Mari trebuie sa traiasca in manualele si mintile tinerilor unguri. Nu conteaza ca in Ungaria au mai ramas mai putin de zece mii de romani dintre care nici jumatate nu mai vorbesc romaneste, nu mai conteaza romanii din Covasna si Harghita, nu conteaza ca minoritatile romanesti din jurul frontierelor si Balcani nici macar nu sunt recunoscute ce sa mai vorbim de drepturi elementare, nu mai conteaza recomandarile Comisiei de la Venetia, nu mai conteaza recomandarile Consiliului Legislativ, nu mai conteaza ca prin acea lege se creaza practic un stat paralel cu statul roman. Conteaza doar Puterea chiar daca pretul este Tradarea.

Avocata Karina Moskalenko a spus ca ia acest fapt drept o amenintare la viata sa si a declarat la postul de radio “Ecoul Moscovei” ca incidentul a impiedicat-o sa calatoreasca la Moscova pentru a lua parte la procesul celor trei persoane suspectate ca au asasinat-o pe ziarista Anna Politkovskaya, o opozanta a Kremlinului, in 2006. “Oamenii nu isi pun mercur in masina ca sa-ti imbunatateasca starea de sanatate”, a declarat Moskalenko la radio. Am fost cu atat mai ingrijorata cu cat in masina erau si copii”, a subliniat avocata. Mersurul, atrage atentia presa britanica, este un metal care se gaseste in stare naturala, dar care, in cantitati mari, poate afecta creierul, inima, rinichii, plamanii si sistemul nervos si sistemul imunitar. Inhalarea unui volum mare de vapori de mercur poate provoca moartea. “Cred ca a fost o demonstratie pentru ca am gasit o mare cantitate de mercur. Cum sa nu o observi?”, a spus Moskalenko. Procuratura din Strasbourg a deschis o ancheta in acest caz. Printre clientii avocatei ruse se numara Mihail Hodorkovski, un oponent al Kremlinului, fost presedinte al gigantului energetic Yukos, aflat acum in inchisoare.

Foto: Gardianul

Cetateanul roman Dan Tanasa a sesizat Comisiei pentru administratie publica, organizarea teritoriului si protectia mediului a senatului faptul ca mai multi consilieri municipali ai municipiului Sfantu Gheorghe, prin aprobarea data asa zisului referendum pentru autonomie, incalca Constitutia si ipotriva lor ar putea fi declansata urmarirea penala.
Romanian Global News publica textul integral al petitiei adresate Senatului.

Catre,
 SENATUL ROMANIEI
In atentia
Comisiei pentru administratie publica, organizarea teritoriului si protectia mediului
Sediul: Calea 13 Septembrie, nr. 1-3, sector 5, Bucuresti
Obiect: sesizare cu privire la posibila savarsire a infractiunii de actiune impotriva ordinii constitutionale de catre un grup de consilieri locali din cadrul Consiliului Local Sfantu Gheorghe, judetul Covasna, infractiune prevazuta de Codul Penal, Partea Speciala, Titlul 1, cap. Infractiuni contra sigurantei statului
Stimati Senatori,
In baza articolului 51 din Constituia Romaniei si in baza Legii nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor (publicata in Monitorul Oficial nr. 296 din 30 aprilie 2002) va inaintez prezenta petitie
In fapt,
In cursul lunii septembrie Consiliul Local Sfantu Gheorghe a facut public, pe pagina de internet sfantugheorgheinfo.ro proiectul de hotarare privind organizarea referendumului local in vederea consultarii cetatenilor din Municipiul Sfantu Gheorghe privind modificarea limitelor teritoriale ale judetului Covasna, conform initiativei legislative „Statutul de autonomie al Tinutului Secuiesc”. In acest proiect este mentionat faptul ca in temeiul prevederilor art. 20 din legea 215/2001 privind administratia publica locala, republicata, art. 13. alineat (3), si art. 14 alineat (1) din legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, Consiliul Local va organiza in data 30 noiembrie 2008 un referendum local in care cetatenii vor trebui sa raspunda cu „DA” sau „NU” la intrebarea „Sunteti de acord cu modificarea delimitarii teritoriale a judetului Covasna conform initiativei legislative „Statutul de autonomie al Tinutului Secuiesc”, in vederea infiintarii unitatii administrativ teritoriale autonome Tinutul Secuiesc, si cu apartenenta Municipiului Sfantu Gheorghe la aceasta unitate administrativ teritoriala?”.
In proiectul de lege „Statutul de autonomie al tinutului secuiesc” la care se face referire in expunerea de motive a proiectului de hotarare de consiliu local apar urmatoarele formulari care vor avea titlul de lege:
- art. 2, „Tinutul Secuiesc devine o regiune autonoma cu personalitate juridica in cadrul Romaniei”;
- art. 10. alin. 1 „In Tinutul Secuiesc limba maghiara are acelasi statut ca si limba oficiala a statului”;
- art. 11, alin. 3 „Prezentul Statut garanteaza folosirea libera a simbolurilor natiunii maghiare, precum si ale comunitatilor nationale in minoritate numerica in Tinutul Secuiesc”;
- art.18. litera a) „Autoritatile regiunii autonome: Consiliul de Autoadministrare, Comisia de Autoadministrare, Presedintele Tinutului Secuiesc”.
    Doresc sa va supun atentiei cateva prevederi legale in vigoare la aceasta data pe teritoriul Romaniei, prevederi care sunt incalcate flagrant de catre consilierii locali Balint Jozsef, Bújdoso Albert Zsolt, Bereczki Kinga, Ferencz Csaba, Gazda Zoltan, Kovacs Istvan, Konya Adam, Nemes Tibor, Petho Istvan, initiatorii acestui proiect de hotarare de consiliu local:
- conform art. 3 din Legea nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului (publicata in Monitorul Oficial nr. 84 din 24 februarie 2000): „problemele care, potrivit art. 148 din Constitutie, nu pot fi supuse revizuirii nu pot face obiectul referendumului”;
- art. 148 din Constitutie prevede: (1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii.(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora;
- art. 3 al Constitutiei Romaniei prevede la alin. 3 faptul ca „teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase si judete. In conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii”.
     Mai mult, conform principiilor logicii umane, dar si a prevederilor legale in drept, cetatenii municipiului Sfantu Gheorghe pot fi chemati la un referendum doar cu privire la modificarea delimitarii teritoriale a Municipiului Sfantu Gheorghe. Pentru modificarea delimitarii teritoriale a judetului Covasna vor trebui chemati toti cetatenii judetului Covasna, intrucat este o problema care ii priveste pe toti, indiferent de rasa, sex, etnie sau orientare religioasa.
     Avand in vedere cele semnalate, precum si alte aspecte legale existente in vigoare la aceasta data dar la care nu s-a facut referire in prezenta petitie, solicit un punct de vedere Senatului Romaniei cu privire la cele semnalate in aceasta sesizare.
In speranta unui raspuns prompt,
Dan Tanasa

De asemenea, in ziua de luni, 20 oct. 2008, intre orele 12h00-17h00 va avea loc o prezentare-degustare, adresata de data aceasta numai specialistilor, care vor putea degusta vinuri de o certa valoare, confirmate de altfel si de Concours Mondial de Bruxelles 2008, unde tara noastra a primit 14 medalii: 6 de aur si 8 de argint. Acestora li se adauga cele 9 distinctii acordate de Decanter World Wine Awards 2008 si cele 10 acordate de IWSC 2008 la Londra.

De altfel, acest numar reprezinta un adevarat record din punct de vedere al informatiilor dedicate comunitatii romanesti, adunand nu mai putin de 16 pagini si peste 50 de fotografii cu si despre romanii din aceasta parte de lume.
Va prezentam pe scurt, sumarul acestui numar al revistei:

1. Scoala Romaneasca din Auckland – cu 4 pagini de informatie si 27 de fotografii, precum si prezentarea primilor 4 elevi ai scolii, fiecare cu cate o poezie dedicatie din partea revistei noastre;
2. Editorialul „Amintiri cu ABBA”;
3. Stiri usoare si tari - despre noile emisiuni ce pot fi receptionate de catre telespectatorii Pro Tv International din Noua Zeelanda si Australia „Parte de carte” cu Cristian Tabara si „Romania, te iubesc” cu Cristian Leonte;
4. Anunturi - o noua rubrica permanenta a revistei noastre in care aveti posibilitatea sa faceti anunturi si in care noi va anuntam care sunt cele mai importante evenimente care au loc in comunitatea romaneasca din Noua Zeelanda (in acest numar despre interviul pe care l-am acordat la Radio Romania Actualitati; despre activitatile maestrului Tamas Vesmas din Romania; un apel din partea noastra si a bisericii pentru mai multe donatii; date despre cum puteti receptiona emisiunea romaneasca de radio din Auckland; informatii despre concursul de moda la care va participa Cristiana Sandu si informatii despre un show de caritate din Noua Zeelanda in care se vor strange fonduri in favoarea Centrului pentru Familie din Ramnicu-Valcea);
5. Secante Romanesti - de Adrian Irvin Rozei, cu un extraordinar articol intitulat „La Paris, Berlin si China, tuf-tuf a plecat masina!”, intr-un articol scris la Fontainbleau Franta;
6. Dosarul PRNZ - care contine totul despre turneul echipei nationale de rugby a Romaniei (informatii despre toate cele 5 meciuri, cronici de meci din Auckland, Hamilton, Samoa si Fiji, 24 de fotografii din cadrul acestui turneu si 10 interviuri in exclusivitate);
7. Drept la replica - acordat domnului Florian Predan din Christchurch, ca urmare a unui articol sosit din Ashburton si publicat in numarul 38 al PRNZ;
8. Movie Nights - cu cronica filmului Mamma Mia, rubrica semnata de cel mai celebru critic de film din Romania, Irina Margareta Nistor;
9. Excursii -  la „Glacier Sea Kayaking Tour” din Noua Zeelanda;
10. Lumea din noi – rubrica semnata de Adina Dumitrache, in acest numar despre „Lectii de viata la televizor”;
11. Urban – rubrica lui Serban Tudorache intitulata „Sex addiction”;
12. Calatoriile lui Akili – rubrica de proza fantastica a lui Cristi Dumitrache, intitulata „Sertare”.