Politica de maghiarizare cu orice pret a populatiei ardelene majoritar-romanesti avea o traditie mult mai veche, in special din timpul dualismului austro-ungar (a doua jumatate a secolului al XIX-lea), guvernele budapestane votand legi restrictive privind invatamantul de toate gradele si prezenta romanilor in administratie, dizolvand Partidul National Roman si interzicand presa acestuia.
Zice prezidentul partidului etnic maghiar - prezent in Guvern si Parlament - ca elevii romani din Ardeal, cu deosebire, trebuie obligati sa invete limba maghiara, asa cum se intampla cu studiul limbilor straine moderne, de la gradinita la liceu. Dar cu studentii ce facem?... Ii lasam sa opteze, sa nu beneficieze direct de cunoasterea valorilor cultural-istorice unguresti? Minoritarii nostri transilvani sunt majoritari in anumite zone, dar nimeni nu-i obliga sa invete romaneste si ei chiar n-o fac, sau refuza sa vorbeasca limba tarii in care traiesc. Lor nu le poate nimeni impune sa afle, de la sursa, comoara traditiilor, obiceiurilor si credintelor romanilor, prin intermediul limbii romane?
Invatati, invatati, invatati ungureste! Este un corolar al indemnului leninist, preluat creator de catre marimile UDMR, in preajma alegerilor parlamentare, crezand ca le va aduce un surplus de voturi, din partea maghiarimii. Ei se comporta acum, cand suntem in UE, ca pe vremea stalinismului, cand in Romania fusese creata Regiunea Autonoma Maghiara. Norocul nostru, al romanilor ardeleni, a fost si este ca ungurii din judetele Mures, Harghita si Covasna, privind spre Tisa, dau cu ochii de zonele preponderent romanesti, ale clujenilor, bihorenilor si aradenilor, acestia mereu avand constiinta ca, intr-un fel sau altul, sunt descendenti ai motilor lui Avram Iancu, acel neinfricat "Craisor al Muntilor". Se intorc in morminte oasele atator romani din Transilvania, de la corifeii Scolii Ardelene si rasculatii lui Horea, Closca si Crisan, pana la ctitorii Blajului, unde s-a rostit, pentru prima oara, "Vrem sa ne unim cu tara". Atunci s-a nascut si Imnul "Desteapta-te, romane!", cantare auzita si-n Razboiul de Independenta, si dupa cumplita inclestare cu armatele germano-austro-ungare, de la Marasti - Marasesti - Oituz, care a dus, in final, la constituirea Regatului Romaniei Mari, prin revenirea Bucovinei si a Basarabiei la Tara-mama, ai caror cetateni aveau, in sfarsit, dreptul sa invete si sa vorbeasca in limba romana.
Iar dl. Marko Bela pretinde sa se stie ungureste in scoli, administratie, justitie ca si in oricare activitate zilnica, de la cumpararea unei paini pana la intocmirea de acte oficiale. Noi, cei din Ardeal, aflati in "vechiul regat", daca vrem sa mergem la neamuri, musai sa vorbim ungureste? Discriminati nu sunteti voi, ci romanii din secuime, unde profesorii, juristii, politistii si preotii romani sunt socotiti venetici si nevoiti fie sa va invete limba si obiceiurile, fie sa... emigreze. Acolo, ai nostri sunt numiti in deradere olahi, ca pe vremuri. Ati venit, cu vreo unsprezece veacuri inainte, din pustele asiatice, in Panonia de dincolo de Tisa, si vi s-a urat de atata singuratate, incat v-ati intors privirea spre padurile, dealurile, campiile si muntii de dincoace. Crestinati cu forta, de un rege devenit sfant, ostile voastre au trecut fluviul si s-au infruntat cu ale voievozilor Gelu, Glad si Menumorut, acestia avand organizare de tip statal, dupa cum a scris chiar si notarul regelui Bela al IV-lea, Anonimus, invingandu-le. Nimic neobisnuit, in batalii unii castiga, altii pierd. Cu timpul, v-a suras ideea sa treceti chiar si Carpatii, dar ghinionul vostru au insemnat Mircea cel Batran si Stefan cel Mare ca altfel, conform politicii de expansiune, ajungeati pana la Marea Neagra si i-ati fi invatat si pe dobrogeni ungureste!
P.S. Ce n-au reusit inaintasii udemeristilor, scriitorul-presedinte Marko Bela vrea sa infaptuiasca in anul de gratie 2008, promitand electoratului sau ca-i va obliga pe romanii de pretutindeni sa le cunoasca limba, la fel ca prezidentul comunist Voronin, care vrea sa le impuna basarabenilor sa devina bilingvi, graind in moldoveneasca si scriind ruseste. Mai mult, liderul Partidului Civic Maghiar din Targu Secuiesc, Fekete Karoly, a hotarat organizarea unui referendum local privind autonomia Tinutului Secuiesc, unde, firesc, se va vorbi numai ungureste! Mare e gradina ungurimii...
Valentin Hossu Longin, Ziua

„Romanii au crescut din punct de vedere al integrarii si al afirmarii profesionale. Au stiut sa obtina o pozitie respectata si de excelenta in sistemul sanitar italian”, declara Giuseppe Rovelli, directorul Colegiului Ipasvi (n.r. - colegiul infirmierilor).
Colegiul are 12.500 de infirmieri inscrisi ca profesionisti, dintre care 719 sunt romani, 633 femei si 86 de barbati. „De la un sentiment de teama, prezent in urma cu trei-patru ani cand au sosit primii infirmieri din Romania, s-a trecut in scurt timp la respectarea profesionistilor romani”, a mai adaugat directorul.
Doua romance sunt model de profesionalism
La Clinica Cellini din Torino, doua infirmiere romance sunt luate ca model de catre colegele lor. Au fost printre primele romance angajate, iar de-a lungul anilor au ajuns cele mai apreciate din clinica. Minut Fabiana (31 de ani) este din Roman. Dupa ce a lucrat sase luni in Romania ca asistenta, o vizita la unchii ei din Italia a convins-o sa se transfere in aceasta tara. A urmat procedura de recunoastere a calificarilor obtinute in Romania, la finalul careia nu i-a fost greu sa se angajeze ca infirmiera.
„M-am adaptat foarte repede noului sistem. Termenii de specialitate romanesti in medicina sunt foarte asemanatori cu cei italieni si de aceea nu intampinam prea multe greutati”, spune Fabiana. De doi ani este sefa de sala in ambulatoriu, iar pe langa doua asistente romance pe care le coordoneaza, restul subordonatelor sunt italience.
„Practica“ la azilul de batrani
Cozma Katty, 33 de ani, este sefa la sectia de internari. Katty a asteptat trei ani pana i-a fost recunoscuta diploma de studiu si pana cand a reusit sa isi gaseasca un loc de munca in Peninsula.
„La inceput nu stiam limba italiana deloc, dar am lucrat intr-un azil de batrani, iar acolo atat colegii, cat si pacientii au avut rabdare cu mine. Dupa numai o luna de munca, am dat un examen in limba italiana pentru inscrierea in categoria infirmierilor profesionisti”, povesteste Katty.
Nu se gandeste sa revina in Tara
Fabiana, chiar daca mare parte din familia sa se afla in Romania, prefera sa ramana in Italia in viitorul apropiat: „Italia este ca o a doua casa pentru mine. Toti prietenii mei se afla aici, iar mare parte din ei sunt italieni”.
Minimum 1.000 de euro salariu
La momentul actual, la Torino sunt 719 romani, 633 de femei si 86 de barbati, care sunt inscrisi in categoria profesionala a infirmierilor. Sunt 16 spitale importante in oras unde infirmierii romani au gasit un loc de munca. Acestora li se alatura alte zeci de spitale private sau aziluri de batrani care apeleaza la serviciile conationalilor nostri.
Este o meserie stresanta, dar bine platita. Salariul unui asistent nu coboara sub o mie de euro si poate ajunge si la 2.000 pentru un coordonator de echipa. Se lucreaza in trei ture de cate opt ore, cu doua zile libere dupa cinci zile lucratoare.

Foto: Adevarul