Alegeţi rezoluţia ecranului: Ajustare automată 800x600 1024x768
Presedintele Ungariei vopseste asa zisul Tinut Secuiesc in “Regiunea de dezvoltare tinutul Secuiesc”PDF Print E-mail
Harghita, Romania/ Romanian Global News
Accesari :320
Friday, 24 October 2008
{mosimage}Presedintele Ungariei, Solyom Laszlo, a lansat joi seara, la Miercurea Ciuc, ideea infiintarii unei regiuni de dezvolare in tinutul Secuiesc, care ar asigura unitatea maghiarilor din Romania, informeaza Ager Press, preluat de Romanian Global News. Sustinand segregarea etnica si aruncand la gunoi libertatea de miscare, Solyom a spus ca tinutul Secuiesc si alte zone locuite majoritar de maghiari, in alte tari, sunt aparate de principiul din dreptul international privind interzicerii schimbarii fortate a relatiilor interetnice, dar este nevoie de mai mult decat atat pentru maghiarii de aici. Presedintele Ungariei considera ca este nevoie de putere economica, politica si culturala a maghiarilor de aici, dar si de intelegerea de catre partea romana a importantei existentei maghiarilor.
„Daca tinutul Secuiesc, pana in zilele noastre formeaza o unitate istorica( !!!!!!, este de apreciat solicitarea de a crea un cadru admnistrativ adecvat, care sa corespunda acestei unitati existente si care sa asigure dezvoltarea ei in continuare. Este vorba de crearea unei regiuni de dezvoltare in tinutul Secuiesc, ceea ce consider ca este echitabil si realist”, a spus Solyom Laszlo.
Nu stim exact la ce s-a referit Presedintele maghiar atunci cand a vorbit de « unitate istorica », atata timp cat in zona judetelor Harghita si Covasna se gasesc peste 100 de cetati dacice si romane.
seful statului ungar si-a exprimat speranta ca unitatea maghiarilor in limba si cultura din aceasta zona va ramane neclintita.
„Cunoastem schimbarile prin care a trecut populatia Transilvaniei, de-a lungul istoriei iar tinutul Secuiesc a pastrat peste o mie de ani unitatea poporului in limba si in cultura si doresc ca aceasta unitate sa ramana in continuare neclintita”, a declarat Solyom care si-a exprimat bucuria ca presedintele Basescu sarbatoreste impreuna cu maghiarii ziua Revolutiei din 1956. 
In cadrul discursului sau Solyom Laszlo a subliniat fiind indelung aplaudat ca afirmat ca „iubeste integral fosta patrie comuna”, cu referire la Ungaria Mare. 
„Iubesc integral fosta noastra Patrie comuna si totadata e pe placul meu faptul ca in cadrul Ungariei alte natiuni traiesc si se dezvolta, tot asa ma bucura cand cetateni din Romania isi dau copiii  la scoala la Gyula. Este pacat ca in unele zone ale Ungariei au disparut svabii, pacat ca au plecat sasii din Ardeal, insa maghiarii vor ramane aici, cu totii, 1 milion si jumatate si sa dea Dumnezeu sa se inmulteasca”, a mai spus presedintele Ungariei.
Reamintim ca circa 150.000 de romani greco-catolici si circa o jumatate de milion de germani din Ungaria, au fost asimilati printr-o politica agresiva de stat care le-a schimbat numele si le-a transformat biserica si scoala intr-una maghiara.
Demagogia Presedintelui maghiar este oricum de apreciat, iar minciunile enuntate sunt pe masura faptelor reprobabile ale Ungariei.
 
Ambasadorul Ungariei la Bucuresti interpelat in problema comemorarii lui Wass AlbertPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/ Romanian Global News
Accesari :321
Friday, 24 October 2008
{mosimage}Intr-o scrisoare facuta publica, ambasadorul Ungariei in Romania este interpelat in legatura cu finantarea de catre Centrului de Coordonare Culturala a Republicii Ungare la Sfantu Gheorghe, a comemorarii criminalului de razboi Wass Albert, transmite Romanian Global News. Reamintim ca Wass Albert a ucis mai multi romani si evrei atunci cand Ungaria Hortysta a ocupat nordul Transilvaniei.

Stimate domnule Ambasador,

Dupa cum probabil stiti Primaria Municipiului Sfantu Gheorghe, judetul Covasna, a alocat, din fonduri publice, bani pentru o serie de manifestari dedicate scriitorului Wass Albert, condamnat in Romania pentru crime de
razboi. Printre acest proiecte se numara si proiectul intitulat „Saptamana Wass Albert” initiat de Asociatia Tinerilor Maghiari din Covasna, finantat cu suma de 1500 lei.
Perioada de desfasurare a proiectului a fost initial 3-9 noiembrie 2008, insa a fost schimbata dupa ce proiectul a intrat in atentia Procurorului General al Romaniei, noua perioada de desfasurare a proiectului fiind 13-20 octombrie 2008.
Va aduc la cunostinta faptul ca, potrivit cotidianului Gardianul din data de 11 mai 2007, Tribunalul Cluj a reconfirmat sentinta prin care numitul Wass Albert a fost condamnat la moarte, in martie 1946, pentru crime de razboi. Ordonanta de Urgenta nr. 31 din 13 martie 2002 aprobata prin Legea nr. 107 din 27 aprilie 2006 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii stipuleaza la art. 5 faptul ca
„promovarea cultului persoanelor vinovate de savarsirea unei infractiuni contra pacii si omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propaganda, savarsita prin orice mijloace, in public, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
Argumentele Asociatiei Tinerilor Maghiari din Ardeal pentru comemorarea criminalului de razboi Wass Albert se refera la faptul ca actiunile asociatiei promoveaza opera literara a scriitorului Wass Albert, opera care nu ar fi interzisa in Romania si care este publicata de catre Editura Mentor din Targu Mures. Am fost socatinsa de faptul ca pe afisele care au fost lipite in Sfantu Gheorghe pentru promovarea acestei manifestari culturale apare si sigla Centrului de Coordonare Culturala a Republicii Ungare la Sfantu Gheorghe.
Sa ne imaginam cum ar reactiona opinia publica din Polonia daca o asociatie nonguvernamentala din Germania ar primi bani din fonduri publice pentru a-l comemora pe Adolf Hitler nu pentru viziunea sa politica sau pentru lucrarea „Mein Kampf” ci pentru viziunea sa europeana in domeniul artelor plastice?!
Avand in vedere acestea, doresc, ca simplu cetatean al Romaniei, sa cunosc care este pozitia oficiala a Ambasadei Republicii Ungare la Bucuresti cu privire la implicarea Centrului de Coordonare Culturala a Republicii Ungare la Sfantu Gheorghe in comemorarea unui scriitor condamnat definitiv si irevocabil pe teritoriul Romaniei pentru crime de razboi savarsite impotriva unor romani.
Va multumesc anticipat pentru timpul acordat acestei scrisori.
Dan Tanasa

 
Primarului din Miercurea Ciuc i-a fost frica de Basescu; nu a amintit de Regiunea Autonoma MaghiaraPDF Print E-mail
Harghita, Romania/ Romanian Global News
Accesari :335
Friday, 24 October 2008
{mosimage}Primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert, a avut joi seara, in prezenta presedintilor Ungariei si Romaniei, acelasi discurs pe care l-a avut, la pranz, in deschiderea manifestarilor, dar din care a omis sa aminteasca despre Regiunea Autonoma Maghiara. La depunerile de coroane care au avut loc la obeliscul din cartierul Spicului din Miercurea Ciuc, Raduly a vorbit despre parcela 301 din cimitirul public din Budapesta unde au fost ingropati martirii Revolutiei din 1956. El a spus ca si in Romania exista o parcela virtuala unde sunt ingropati martirii Revolutiei din 1956 dar si institutii sau organisme, precum Universitatea Bolyai sau Regiunea Autonoma Maghiara si care trebuie reabilitae.
La manifestarile din cursul serii, Raduly a avut acelasi discurs dar, in prezenta presedintelui Traian Basescu, nu a mai amintit de Regiunea Autonoma Maghiara ci a vorbit de o parcela virtuala „unde au fost ingropati eroii dictaturii comuniste, scolile confesionale sau Universitatea Bolyai”.
De asemenea, in premiera, primarul Raduly a purtat esarfa tricolora la manifestarile dedicate Revolutiei din 1956, dupa ce un ziarist i-a sugerat acest lucru.
 
Umbra lui SagunaPDF Print E-mail
Jula, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :321
Friday, 24 October 2008
{mosimage}Nici prin minte nu mi-ar fi trecut ca Andrei saguna este atat de cunoscut in Ungaria cum ni s-a demonstrat zilele trecute pe anumite forumuri si reviste online unguresti. Toti aveau parere despre mitropolitul Ardealului, de parca s-ar invata despre el la orele de istorie din scolile unguresti.

Dupa ce primarita Julei a anuntat la o conferinta de presa ca se planuieste punerea pietrei de temelie a statuii lui saguna in fata Catedralei Ortodoxe din Jula, Asociatia „Jobbik Magyarorszagért” („Pentru o Ungarie mai buna”), filiala din Jula, organizatie de extrema dreapta, a dat publicitatii imediat un comunicat in care avertiza ca daca va fi nevoie vor impiedica acest lucru cu propriile lor trupuri. Se zvonea prin Jula ca festivitatea va fi „onorata” si de prezenta Garzii Ungare. Poate baietii au vrut doar sa-si aeriseasca uniformele... Oricum, nu li s-a oferit ocazia, pentru ca inaugurarea s-a amanat.
Rusinos este ca la apelul „Jobbik” au reactionat pozitiv si unii consilieri din Jula, ba mai mult si ziarul judetean Békés Megyei Hírlap, care a prezentat subiectul intr-un stil ultra-nationalist, atragand atentia inca din titlu ca la Jula se planuieste inaugurarea statuii unui episcop „anti-maghiar”. Picanteria este ca nici unul din cei doi protagonisti principali negativi ai evenimentelor nu sunt maghiari: galagiosul si exhibitionistul consilier local este de nationalitate germana, chiar e si membru in Autoguvernarea Germana din oras, iar presedintele filialei „Jobbik” din Jula are o bunica cu numele de Ardelean (argyelan). Acesta din urma probabil ar explica asa ca familia bunicii sale este maghiara, dar a venit din „Erdély” si de aceea se cheama asa. Poate gaseste pe cineva care sa-l si creada.
Pana duminica, cand a aparut comunicatul Episcopiei Ortodoxe din Jula, nici o institutie sau organizatie romaneasca din Ungaria nu a reactionat la atacurile aduse memoriei lui Andrei saguna. Luni, totusi, si-a deschis gura si presedintele Autoguvernarii pe tara, dar mai bine n-ar fi facut-o. Ca de obicei, si de aceasta data, Kreszta a aparat pe oricine, numai interesele comunitatii pe care pretinde ca o reprezinta nu. Dupa parerea lui, problema este ca „nu a fost pregatita in mod profesional” asezarea statuii lui saguna, dar a criticat si faptul ca cele doua Guverne au decis despre acest proiect inainte ca in Comisia Mixta Interguvernamentala sa se fi ajuns la un consens. Mai avem si noi niste nelamuriri: in acest colt intunecat al Europei, comisiile decid peste Guverne? Chiar nimeni nu a observat ca aceasta hotarare a fost luata deja de 11 luni, cu toate ca in acest timp si Comisia Mixta s-a intrunit de mai multe ori? si, mai presus de orice, ce dracu are a face comisia mixta cu Andrei saguna? Noi, romanii din Ungaria, vrem aceasta statuie si nu avem nevoie de „acordul” unor politicieni care, probabil multi dintre ei, nici nu stiu prea bine cine a fost saguna.
S-a intamplat acest circ cu cateva zile inainte de urmatoarea sedinta comuna a Guvernelor Romaniei si Ungariei, in aceeasi perioada cand presedintele UDMR-ului (ce-o fi si in capul astuia?) propune ca in Ardeal sa se introduca obligativitatea invatarii limbii maghiare... pentru toti romanii!!! Prostia ungureasca se pare ca nu cunoaste limite. Dupa ce si-au asimilat minoritatile aproape in totalitate, au facut sa ne fie rusine de ceea ce suntem, sa ne lepadam de limba si credinta noastra, sa devenim ca niste maimute care danseaza si canta cand este cazul, aceasta populatie majoritara acum a ajuns sa se sperie de o statuie. De statuia lui saguna. Sa fie oare actual si azi ceea ce a scris Ioan Lupas exact cu o suta de ani in urma? „E posibil sa mai aiba numele lui saguna si azi un sunet cam neplacut – pentru unii! Acest sunet, care seamana foarte mult a mustrare pentru cei ce nu-si indeplinesc datoria constient si cu demnitate, va fi bine sa-l pastreze si in viitor. Pentru toti Romanii de bine insa acest nume va trebui sa rasune, cat mai des si mai intetit, ca o trambita de chemare la munca nepregetata, la lupta constienta si nesovaitoare, la indeplinirea barbateasca, fara zabava, a datoriilor fata de lege si neam…”
Eva Iova, Foaia Romaneasca

 

 
Amenintari rasiste prin posta impotriva romanilor din ItaliaPDF Print E-mail
Torino, Italia/ Romanian Global News
Accesari :295
Friday, 24 October 2008
{mosimage}Doua familii de romani se simt terorizate. Autorii anonimi ai mesajelor le cer conationalilor nostri sa paraseasca Italia si sa se intoarca in Romania, scrie Adevarul, preluat de Romanian Global News.

Ileana Buca, 35 de ani, si sotul sau Gabriel, 33 de ani, locuiesc la Torino de sase ani. Gabriel are firma sa si lucreaza in constructii. Ileana a lucrat pana acum trei ani cand s-a nascut fetita lor. La intoarcerea din concediul petrecut anul acesta in Romania, familia Buca a gasit in cutia postala o scrisoare. ”Am deschis-o imediat pentru ca scrisul de pe plic era stangaci.
Continutul acesteia era plin de jigniri la adresa romanilor in general. Autorul ne indemna sa ne intoarcem acasa pentru ca in Romania sunt locuri de munca. Nu am dat prea multa importanta, dar la scurt timp am primit o a doua scrisoare care continea cuvinte mai agresive si dure decat prima”, spune suparata Ileana. Alta familie de romani din bloc a primit aceleasi scrisori.
Aceasta este o parte din continutul scrisorii: „Sunteti rusinea Europei. De ce nu va intoarceti in Romania? Sunt locuri de munca libere, dar acolo nu ati putea face ce vreti: sa furati si sa stati degeaba!”
Ileana este ingrijorata cel mai mult pentru siguranta fetitei ei. „Nu stiu la ce sa ma astept. Ar putea fi un nebun, dar ar putea fi si un grup organizat de persoane, asa cum spune scrisoarea. Am fost si la Politie, dar mi-au spus ca nu ma pot ajuta cu nimic”, adauga Ileana.
Romanii amenintati se plang de faptul ca statul italian nu incearca sa ii protejeze. ”Nu inteleg de ce trebuie sa fim noi acuzati de ceea ce fac alti romani. De vina e statul italian care nu ii pedepseste indeajuns pe cei care fura.”
in Italia, comisarii speciali insarcinati cu rezolvarea situatiei tiganilor din marile orase Roma, Milano si Napoli au prezentat ieri ministrului de Interne, Robero Maroni, rezultatele recensamantului inceput in urma cu cateva luni.
Numarul tiganilor in zonele specificate a fost estimat la 12.346, dintre care 5.436 minori. Alti 12.000 de tigani se banuieste ca ar fi parasit Italia cu destinatia: Franta, Spania sau Elvetia. Roberto Maroni a asigurat ca se va trece la demolarea celor 124 de tabere construite abuziv si la refacerea celor 43 autorizate.

Foto: Adevarul

 
Un tanar din Basarabia a primit o avere de 950 mil euro de la unchiul pe care nu-l vazuse de 10 aniPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News
Accesari :316
Friday, 24 October 2008
{mosimage}Numele unui student din Republica Moldova a aparut brusc pe lista celor mai bogate persoane din tara, dupa ce a primit o mostenire de aproape un miliard de euro de la o ruda pe care nu o mai vazuse de o bucata buna de vreme, transmite Unimedia, preluat de Romanian Global News. Serghei Sudev, student la Jurnalism, a ramas cu gura cascata sa afle ca unchiul pe care nu il mai vazuse de zece ani ii lasa impresionanta avere de 950 de milioane de euro. Se pare ca tanarul i-a facut o impresie foarte buna unchiului sau, la ultima lor intalnire, de acum un deceniu, scrie Russia Today preluat de Sky News. Cand agentii unchiului i-au dat incredibila veste, Serghei nu a mai putut spune decat: "Asta-i o gluma?". I s-a raspuns ca unchiul a dat dispozitia ca el sa-i fie unic mostenitor, cu putin timp inainte de a muri. Averea cu care s-a trezit peste noapte, l-a adus pe tanar in topul celor mai bogate persoane din Basarabia, unde salariul lunar mediu este in jur de 270 de euro. In ciuda noului sau statut, Serghei isi va continua studiile la Jurnalism. Momentan este destul de ocupat cu numeroasele cereri de imprumut de la cunostinte.
 
Telefonul mobil care stie sa-si recunoasca posesorul inventat de o romancaPDF Print E-mail
Enschede, Olanda/ Romanian Global News
Accesari :286
Friday, 24 October 2008
{mosimage}Ileana Buhan, o cercetatoare romanca ce isi da doctoratul la universitatea din Enschede, Olanda, a dezvoltat o metoda matematica ce stocheaza date biometrice prin care un telefon mobil poate sa-si recunoasca posesorul chiar daca unele trasaturi ale fetei se modifica intre timp. In plus, o parola formata din doua fotografii combinate poate facilita transferul sigur de date intre doua telefoane. Biometria se refera la tehnologii dedicate identificarii persoanei pe baza trasaturilor fizice si comportamentale. Cum astazi aproape toate telefoanele au camera foto, romanca Ileana Buhan a cautat metode prin care sa foloseasca biometria pentru a stoca intr-un mod cat mai sigur datele confidentiale din telefoane, informeaza Rombel, preluat de Romanian Global News.
Pentru a putea recunoaste o persoana dupa caracteristicile fizice trebuie facuta o inregistrare biometrica a persoanei, pornind de la amprente, fotografie sau scanare a irisului. O astfel de verificare e mult mai de incredere in comparatie cu PIN-ul de patru caractere folosit in prezent, iar o recunoastere pornind de la o poza este o solutie mai sigura. Cercetarea facuta de Ileana Buhan a adus o serie de contributii aplicatiei.
Ea a dezvoltat o metoda matematica pentru stocarea in siguranta a datelor biometrice cu care apoi telefoanele mobile pot recunoaste diferite persoane, chiar daca acestea isi schimba, spre exemplu, coafura.
Buhan si-a propus sa foloseasca fotografiile si alte date biometrice pentru a face ca transferul de date dintre mobile, cum ar fi cel prin Bluetooth, sa fie mult mai sigur. Si aici, in prezent e folosita o parola de patru caractere care nu poate garanta securitatea datelor. Solutia ar fi o parola formata din doua fotografii, aproape imposibil de decodat. Ce trebuie sa faca utilizatorii? In primul rand sa-si faca fiecare o poza cu propriul telefon si apoi fiecare sa-i faca celuilalt o poza. Terminalele compara cele doua poze si genereaza o parola care apoi sa permita o comunicare sigura intre ele. PDA-urile retin parola si creeaza un sablon care contine principalele trasaturi biometrice.
Ileana Buhan s-a nascut in 1979, iar intre 2001 si 2004 a fost asistent universitar la Universitatea de Nord din Baia Mare. Din 2004 e doctorand la universitatea Twente din Enschede, Olanda - Faculty of Electrical Engineering, Mathematics and Computer Science.
 
Vizita Ambasadorului Romaniei, la Universitatea Christ Church din CanterburyPDF Print E-mail
Canterbury, Marea Britanie/ Romanian Global News
Accesari :266
Friday, 24 October 2008
{mosimage}In data de 20 octombrie 2008, ambasadorul Romaniei la Londra, dr Ion Jinga, a efectuat o vizita la Universitatea ChristChurch din Canterbury unde studiaza si 224 tineri romani, transmite ziarul Roman in UK, preluat de Romanian Global News. Vizita a avut drept scop cunoasterea studentilor romani, realizarea unui schimb de opinii cu conducerea si corpul profesoral de la Universitatea Christ Church din Canterbury, in vederea unei cat mai bune integrari a studentilor romani in mediul universitar britanic, precum si identificarea unor modalitati concrete prin care Ambasada ar putea sprijini activitatile organizate de studenti.
Ambasadorul Romaniei si-a exprimat satisfactia ca un numar atat de mare de tineri romani studiaza in acest centru universitar britanic: „Ma bucur ca aveti oportunitatea sa studiati aici si va doresc sa reusiti sa va construiti cariere de succes, in tara sau in strainatate. Va incurajez ca, la terminarea studiilor, sa va intoarceti in Romania, unde tinerii bine pregatiti gasesc din ce in ce mai multe oportunitati de lucru".
Ambasadorul Romaniei a salutat infiintarea Asociatiei studentilor romani din Canterbury, CURSS - Canterbury University Romanian Students Society, si a anuntat organizarea unei Conferinte a tinerilor romani din centrele universitare din Marea Britanie, la 24 octombrie 2008, care va oferi cadrul de dezbatere a unor teme de interes pentru studenti, precum si oportunitatea de a se cunoaste. O mare parte dintre studentii prezenti s-au inscris sa participe la acest eveniment.
Discutiile au relevat interesul studentilor romani pentru o buna integrare in societatea britanica si in comunitatea din Canterbury. Atasatul pe probleme sociale al Ambasadei a raspuns la intrebarile acestora legate de obtinerea permisului de munca si conditiile de lucru din Marea Britanie, asigurarii de sanatate sau deschiderea unui cont bancar.
Cu prilejul vizitei, ambasadorul Romaniei a avut o intrevedere cu corpul profesoral al Universitatii Christ Church din Canterbury. Rectorul universitatii, Profesorul Michael Wright a evidentiat calitatea pregatirii educationale a studentilor romani, gradul mare de adaptabilitate al acestora la programa universitara britanica, precum si contributia acestora la mentinerea prestigiului acestui centru universitar.
 
Severin: "O crima precum Holodomor, foametea artificiala din Ucraina, nu poate fi scuzata"PDF Print E-mail
Strasbourg, Franta/ Romanian Global News
Accesari :424
Friday, 24 October 2008
{mosimage}Europarlamentarul PSD Adrian Severin a declarat, miercuri seara, in plenul Parlamentului European, ca nu exista nicio ratiune de stat, niciun scop social sau principiu ideologic, care sa scuze o crima precum Holodomor, foametea artificiala din Ucraina din 1932-1933, transmite Prompt Media, preluat de Romanian Global News. Potrivit presedintelui Delegatiei PE pentru relatiile cu Ucraina, generatia actuala din acest stat trebuie, in memoria victimelor Holodomor, sa alunge din mintea ei instinctele si inclinatiile catre vechile practici autoritare, sa consolideze unitatea nationala si sa atinga idealurile democrate. Interventia eurodeputatului social-democrat a avut loc in cadrul Declaratiei Comisiei Europene privind "Holodomor, marea foamete in Ucraina (1932-1933)".
"Pericolul de a repeta tragediile si crimele din trecut este coplesitor daca acestea sunt uitate. Condamnarea istorica a acelor crime n-ar putea constitui un act de reparatie fata de victime sau fata de urmasii acestora, ci un act de compensare morala. Mai mult, aceasta reprezinta o garantie politica si intelectuala impotriva repetarii crimelor si renasterii instinctelor rele care au stat la originea lor. Prin condamnarea vechilor crime totalitare, nu numai ca invinovatim criminalii din trecut, dar de asemenea si pe cei care in viitor ar putea gandi sa aplice aceleasi metode criminale. Constiinta faptului ca este imposibil sa scape nepedepsiti ar putea foarte bine sa ii opreasca", a declarat Severin.
Potrivit deputatului european, "trebuie sa proclamam astazi ca nu exista nicio ratiune de stat, niciun scop social sau principiu ideologic, care sa scuze o crima precum Holodomor, foametea artificiala, care a produs atat de multe suferinte atator oameni, intr-o incercare nesabuita de a distruge demnitatea morala, mandria nationala si existenta biologica a marelui popor ucrainean. In acelasi timp, condamnand crimele si exprimandu-ne solidaritatea cu victimele, condamnand incercarea de a distruge un popor intreg, nu putem acuza un alt popor pentru acele crime. Holodomor a fost un produs al unui regim totalitar. Toti oamenii care au fost supusi acelui regim au fost victime ale unor crime similare".
"Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeana va fi actul de dreptate istorica oferit de cetatenii ucraineni insisi victimelor Holodomor", a conchis presedintele delegatiei europarlamentare PSD.
 
Consultanta gratuita la Milano pentru echivalarea diplomelorPDF Print E-mail
Milano, Italia/ Romanian Global News
Accesari :265
Friday, 24 October 2008
{mosimage}Primaria din Milano a deschis un birou de consultanta pentru studentii sau absolventii de studii superioare, care au intentia de a-si echivala diplomele de studiu, titreaza Adevarul, preluat de Romanian Global News. Initiativa face parte parte dintr-un proiect mai amplu, numit “One Dream One City”, care isi propune sa promoveze imaginea orasului Milano ca pe “un centru al excelentei universitare”. Accesul firmelor, institutiilor, scolilor sau a persoanelor private la serviciile de consultanta este gratuit.Practic, oricine poate contacta acest nou serviciu pentru a afla care sunt procedurile pentru a-si vedea recunoscuta diploma in Italia, inferent de tara unde a obtinut-o. in acelasi mod, serviciul este accesibil studentilor din Milano de orice nationalitate, dar care au intentia de a profesa in alta tara.
Pentru moment, serviciile centrului de consultanta vor fi oferite de luni pina vineri intre orele 10.00 si 12.30 prin telefon, la numarul (0039) 02 884 62 796 sau prin mail la plo.osservatorio@comune.milano.it . in decurs de cateva zile va fi deschis si un birou propriu-zis in sediul Departamentului pentru Munca si Ocupatie din primaria milaneza, in Corso Lodi 8, Milano.
Proiectul a fost prezentat ieri in cadrul unei conferinte de presa, de catre reprezentantii celor doua institutii care au demarat proiectul, Primaria Milano si Fondazione RUI. Din partea municipalitatii, Andrea Mascaretti (consilier local cu atributii pe probleme de munca) a subliniat ca Milano urmareste “sa atraga atat cercetatori cat si muncitori calificati, din intreaga lume”.
Carlo Finocchietti, directorul Fundatiei RUI, a exemplificat mult mai practic necesitatea infiintarii acestui birou: “Bunicul meu nu a plecat niciodata din zona in care s-a nascut, tatal meu a calatorit prin Italia, eu am calatorit prin Europa, iar fiica mea a vazut cinci continente.
Aceasta mobilitate in continua dezvoltare a facut sa creasca nevoia recunoasterii diplomelor. Acum 20 de ani, aceste recunoasteri le faceau doar fiii ambasadorilor sau a consulilor”.
 
Zi de multumire la Chitighaz PDF Print E-mail
Chitigaz, Ungaria/ Romanian Global News
Accesari :283
Friday, 24 October 2008
{mosimage}La sfarsitul acestei saptamani, pe 26 octombrie, si credinciosii baptisti din Chitighaz vor veni cu multumire inaintea Creatorului, transmite Foaia Romaneasca, citata de Romanian Global News. In aceasta duminica, Biserica Baptista din localitate ii va multumi lui Dumnezeu nu numai pentru roadele pamantului, pentru binecuvantarile spirituale si trupesti, pentru incercari si dragostea Sa, dar isi va exprima recunostinta si pentru terminarea constructiilor legate de renovarea bisericii.
Cu ocazia Zilei de multumire, in cadrul serviciilor divine, credinciosii din Chitighaz il vor avea in mijlocul lor pe pastorul Nemes Nandor din Kiskoros. Serviciile divine vor incepe inainte de masa la ora 9.00, iar dupa-masa la ora 15.00. Biserica asteapta la Ziua de multumire toti cei interesati si dornici de a-si exprima recunostinta fata de Dumnezeu pentru grija lui parinteasca.
 
Festival romano-american la PhoenixPDF Print E-mail
Phoenix, Arizona, SUA/ Romanian Global News
Accesari :266
Friday, 24 October 2008
{mosimage}De cand am descins pe aceste meleaguri am admirat comunitatile care au cautat sa stabileasca un cadru propice pentru a mentine relatii sociale si culturale cu exprimarea traditiilor proprii. M-am intrebat adesea de ce grecii, sarbii sau polonezii au reusit in timp sa-si promoveze valorile prin crearea de centre religioase si culturale care functioneaza foarte bine.

Dupa cate am observat acest lucru a fost posibil mai ales prin intermediul bisericilor, care s-au straduit sa imbine inclinatiile religioase cu preferintele laice specifice fiecarei etnii si sa-si atraga membrii spre cultivarea traditiilor caracteristice locurilor din care au venit. Mi-am zis ca poate numarul si vechimea lor pe aceste plaiuri au avut un rol, comparativ cu romanii care nu erau atat de numerosi si s-au pripasit in lumea noua mult mai tarziu. Sunt convins ca si conditia materiala a avut un cuvant de spus, pentru ca, in general, se ajunge la o oarecare bunastare doar dupa un numar de ani de acumulari.
In zona Phoenix-ului, desi numarul romanilor este destul de mare (dupa unele statistici numarul lor s-ar ridica la peste 80,000) ponderea ortodocsilor pare sa fie in minoritate, fata de baptisti si alte denominatiuni. Cu toate acestea, intr-un rastimp relativ scurt, s-a reusit construirea unei biserici ortodoxe noi, frumoasa, care permite desfasurarea serviciilor religioase si a activitatilor sociale in foarte bune conditii.
La mai putin de o luna de la aniversarea a 25 de ani de la infiintarea Bisercii "Sfantul Ioan Botezatorul", sub patronajul Consiliului Parohial, a fost organizat in 11-12 octombrie curent un festival romano-american. Parintele Gheorghe Libotean a fost cel care a binecuvantat masa si a tinut sa sublinieze importanta implicarii enoriasilor in astfel de evenimente, care mijlocesc sustinerea financiara a bisercii. Presedintele Consiliului Parohial Dl. Benjamin Barbes a multumit pentru sprijinul pe care-l dovedesc prin participarea nu numai la slujbele religioase, ci si la semenea activitati, menite sa mentina legaturile spirituale dintre romani.
Familia Crystral si Pesi Popescu au sponsorat si organizat manifestarea foarte reusita, care a reunit din nou romanii din aceasta zona, in cadrul unei seri romanesti savurata din plin de participantii veniti in numar mare. Este laudabil ca inimosi ca familia Popescu, carora li s-au alaturat Cornel si Ana Balos, si-au dedicat resursele si timpul spre a oferi o atmosfera de veselie si petrecere cu o vadita atmosfera romaneasca. Pesi – bucatar de profesie, cu o experienta de peste 30 de ani - a oferit mesenilor un meniu ales si pregatit cu pricepere si bun gust. Impreuna cu sotia sa Crystal, care este Production Manager la o companie-media din Scottsdale, sunt membri ai Consiliului Parohial al bisericii. In ultimii doi ani ei au organizat si alte evenimente comunitare, cum au fost balul strugurilor si festivaluri culinare cu specific romanesc. Din meniul bogat nu au lipsit sarmalutele cu mamaliguta, zacusca de legume, carnatii de casa, puiul la ceaun cu mujdei de usturoi, mititeii, branzeturile asortate, precum si cornuletele cu nuca si alte specialitati apreciate. Ei au fost ajutati cu daruire de alti voluntari cum au fost Ana, Otilia, Lenuta, Jenifer, Nicoleta, de Cornel, Ben si multi alti membri ai bisericii, care au inteles ca impreuna se pot realiza lucuri frumoase in interesul comuntatii. Asemenea evenimente creaza ocazii minunate de comunicare, de cunoastere reciproca, de stabilire a unor relatii mai apropiate, de a fi impreuna in momente de destindere si voie buna, chiar departe de Romania.
Emil Onet, Clipa

 

 
Trei europarlamentari romani cer pret de referinta pentru gigacalorie la nivel europeanPDF Print E-mail
Strasbourg, Franta/ Romanian Global News
Accesari :241
Friday, 24 October 2008
{mosimage}Europarlamentarii PD-L Marian Zlotea, Florin David si Rares Niculescu au depus la Parlamentul European o Propunere de rezolutie referitoare la stabilirea unui pret de referinta pentru gigacalorie, transmite Prompt Media, preluat de Romanian Global News. In expunerea de motive a propunerii lor, cei trei au sesizat Parlamentul European ca exista diferente mari intre preturile gigacaloriei practicate in statele membre, preturi care nu sunt justificate intotdeauna, fiind in unele state duble sau triple in comparatie cu alte state europene.
Zlotea, Niculescu si David considera ca este nevoie sa se stabileasca un pret de referinta la nivelul Uniunii Europene pentru gigacalorie “intrucat nivelul ridicat al pretului gigacaloriei submineaza puterea de cumparare a cetatenilor europeni, cele mai afectate fiind gospodariile cu cele mai mici venituri si pentru ca imperativul folosirii de tehnologii nepoluante fata de mediu pentru producerea energiei termice ar putea duce la cresteri netransparente si nejustificate a pretului gigacaloriei”.
Conform procedurilor Parlamentului European, proiectul de rezolutie urmeaza sa fie dezbatut in comisiile de specialitate si apoi votat in plen. Daca proiectul va fi aprobat, statele membre UE vor fi incurajate si stimulate sa se alinieze la tehnologiile nepoluante fata de mediu. Mai mult, statele membre ar trebui sa adopte masuri pe termen scurt pentru a atenua impactul negativ asupra gospodariilor sarace al pretului ridicat al gigacaloriei. Daca rezolutia propusa de Marian Zlotea, Florin David si Rares Niculescu este adoptata, Comisia Europeana ar urma sa garanteze conformitatea cu normele UE in domeniul concurentei, mai ales in investigarea si combaterea practicilor anticoncurentiale.
 
Solutionarea conflictelor de munca in IrlandaPDF Print E-mail
Dublin, Irlanda/ Romanian Global News
Accesari :257
Friday, 24 October 2008
{mosimage}Potrivit practicii irlandeze, angajatul si angajatorul acestuia trebuie sa incerce in prima instanta solutionarea pe cale amiabila a eventualelor litigii de munca, transmite ANOFM, preluat de Romanian Global News. In acest sens este recomandabil ca angajatul sa prezinte cazurile de incalcare a unor drepturi garantate de legislatia muncii si sa identifice impreuna cu angajatorul sau solutii comun acceptate.
Pentru a obtine informatii privind cerintele legislatiei muncii, partile pot contacta Serviciul de Informare al Autoritatii Nationale pentru Drepturile Angajatilor (National Employment Rights Authority - NERA) (Tel: 1890 80 80 90, accesibil de pe teritoriul Irlandei).
Daca litigiul nu este solutionat in acest fel, partile pot apela la celelalte cai prevazute de legislatia irlandeza.
Solutionarea conflictelor prin intermediul Comisarului pentru Drepturile Angajatilor (Rights Commissioner Service)
Serviciul Comisarului pentru Drepturile Angajatilor functioneaza in cadrul Comisiei pentru Relatii de Munca (Labour Relations Commission) avand rolul de a investiga cazurile de incalcare a drepturilor angajatilor garantate de prevederile urmatoarelor acte normative:
Legea privind concediul in caz de adoptie (The Adoptive Leave Act 1995);
- Legea privind concediul acordat celor care au persoane in ingrijire (The Carers Leave Act, 2001);
- Legea privind concurenta (The Competition Act, 2002);
- Legea privind relatiile industriale (The Industrial Relations Act, 1969 – 2004);
- Legea privind protectia maternitatii (The Maternity Protection Act, 1994)
 Legea privind salariul minim national (The National Minimum Wage Act, 2000);
- Legea privind organizarea timpului de munca (The Organisation of Working Time, 1997);
- Legea privind concediul de paternitate (The Parental Leave Act, 1998);
- Legea privind plata salariilor (The Payment of Wages Act, 1991);
- Legea privind protectia angajatilor cu contract de munca pe durata determinata (The Protection of Employees (Fixed Term Work) Act, 2003);
- Legea privind protectia angajatilor cu contract de munca in regim part-time (The Protection of Employees (Part-Time Work) Act, 2001);
- Legea privind protectia persoanelor tinere la locul de munca (The Protection of Young Persons (Employment) Act, 1996).
- Legea privind protectia persoanelor care raporteaza un caz de abuz asupra minorilor (The Protection for Persons Reporting Child Abuse Act, 1998);
- Legea privind siguranta si sanatatea la locul de munca (The Safety, Health and Welfare Act, 2005);
- Legea privind concedierile ilegale (The Unfair Dismissal Act, 1977 - 2001).
Sesizarea Serviciului Comisarului pentru Drepturile Angajatilor se realizeaza, in general, in termen de 6 luni de la data incalcarii dreptului, acest termen putand fi prelungit in situatiile prevazute de legile speciale.
Sesizarea se realizeaza prin completarea unor formulare specifice fiecarui act normativ monitorizat de aceasta autoritate. Neindeplinirea acestei conditii de forma atrage respingerea sesizarii. Formularele sunt disponibile pe website-ul Comisiei pentru Relatii de Munca:
http://www.lrc.ie/ViewDoc.asp?fn=/documents/work/rights_commissioner.htm...
Informatii privind actul normativ care trebuie invocat pentru a sesiza Comisarul pentru Drepturile Angajatilor pot fi obtinute contactand Serviciul de Informare al Autoritatii Nationale pentru Drepturile Angajatilor (NERA) (Tel: 1890 80 80 90, E-mail: info@employmentrights.ie).
in urma procedurilor de investigare, Serviciul Comisarului emite decizii sau recomandari care au caracter obligatoriu si executoriu, cu exceptia situatiilor in care acestea sunt emise in baza Legii privind relatiile industriale (1969 - 2001). impotriva lor se poate face apel la Instantele sau Tribunalele de Munca, in functie de tipul actului normativ vizat.
2) Solutionarea conflictelor prin intermediul Tribunalelor de Munca (Employment Appeals Tribunal)
Tribunalele de munca (Employment Appeal Tribunals) solutioneaza in prima instanta sesizarile primite in baza urmatoarelor acte normative:
Legea privind platile efectuate cu ocazia concedierilor colective (Redundancy Payments Act, 1967 – 2003);
- Legea privind perioada de preaviz si conditiile de munca (Minimum Notice and Terms of Employment Act,
1973 – 2001);
- Legea privind concedierea in conditii ilegale (Unfair Dimissal Act, 1977 – 2001);
- Legea privind organizarea timpului de munca (Organisation of Working Time, 1997)
sau solutioneaza apelurile primite impotriva deciziilor sau recomandarilor Comisarului pentru Drepturile Angajatilor (Rights Commissioner Service).
Sesizarea tribunalelor se face prin completarea formularelor T1A (in cazul sesizarilor in prima instanta) sau T1B (pentru apelurile la deciziile/recomandarile Comisarului pentru Drepturile Angajatilor). Formularele sunt disponibile la sediile tribunalelor de munca sau on-line la: http://www.eatribunal.ie/en/intro/introduction.aspx
Sesizarea tribunalelor de munca trebuie sa se realizeze in termen de:
52 de saptamani de la data concedierii colective, in cazul plangerilor primite in baza Legii privind platile efectuate cu ocazia concedierilor colective;
- 6 luni de la data incetarii raporturilor de munca in cazul plangerilor primite in baza Legii privind concedierea in conditii ilegale;
- 4 – 6 saptamani in cazul apelurilor impotriva deciziilor / recomandarilor Comisarului pentru Drepturile Angajatilor.
Deciziile tribunalelor de munca sunt obligatorii. in situatii determinate, impotriva acestora se poate face apel la Curtea Suprema (High Court).
3) Solutionarea conflictelor prin intermediul Tribunalelor pentru Egalitatea de Tratament (Equality Tribunals)
Tribunalul pentru Egalitatea de Tratament (Equality Tribunal) solutioneaza cazurile de incalcare a drepturilor garantate de legislatia din domeniul egalitatii de tratament. Legislatia irlandeza interzice discriminarea de orice fel pe motive de sex, statut marital si familial, orientare sexuala, religie, varsta, handicap, rasa, apartenenta la comunitatile nomade („Traveller Community”).
Cadrul normativ irlandez monitorizat de Tribunalul pentru Egalitatea de Tratament este reprezentat de:
- Legea privind egalitatea de tratament (Equality Act, 2004);
Legea privind egalitate de tratament la locul de munca (Employment Equality Act, 1977 si 1998);
- Legea privind tratamentul egal (Equal Status Act, 2000);
- Legea privind nediscriminarea in domeniul salarizarii (Anti-discrimination (Pay) Act, 1974);
- Legea Pensiilor (Pensions Act, 1990 - 2004).
Rolul Tribunalelor pentru Egalitatea de Tratament este de a investiga si media cazurile de discriminare la locul de munca, accesul la bunuri si servicii, dispunerea de dreptul de proprietate, accesul la serviciile de invatamant.
Sesizarea tribunalelor trebuie facuta in termen de 6 luni de la aparitia actului de discriminare. De la aceasta regula fac exceptie cazurile de discriminare in domeniul salarizarii. Sesizarile se fac utilizand formularul EE1 disponibil pe website-ul Equality Tribunal: http://www.equalitytribunal.ie/index.asp?locID=6&docID=-1
Dupa admiterea plangerii, partile vor trebui sa decida daca litigiul va fi solutionat prin procedura medierii sau a investigarii. Daca ambele parti accepta procedura medierii, plangerea va fi solutionata prin intermediul unui mediator (Equality Mediation Officer). in situatia in care medierea este respinsa de una dintre parti sau Tribunalul considera ca litigiul poate fi solutionat doar prin intermediul procedurii investigarii, atunci va fi stabilita o data pentru audieri cand partile vor trebui sa isi prezinte argumentele si probele.
Tribunalul pentru Egalitatea de Tratament emite decizii / ordine obligatorii pentru parti. Deciziile tribunalelor sunt publice, fiind publicate pe website-ul propriu. Tribunalele pot dispune prin decizie plata de compensatii financiare de pana la 104 salarii saptamanale sau de pana la 12.697 euro in cazul in care reclamantul nu era incadrat in munca la data la care i-a fost incalcat un drept prevazut de legislatia din domeniul egalitatii de tratament. Prin ordin, tribunalele pot dispune indeplinirea unor actiuni in vederea repunerii situatiei in legalitate.
Deciziile / ordinele Tribunalelor pentru Egalitatea de Tratament pot fi contestate la Instantele de Munca (Labour Court) in termen de 42 de zile de la data emiterii.
4) Solutionarea conflictelor prin intermediul Instantei de Munca (Labour Court)
Labour Court solutioneaza in ultima instanta conflictele de munca din domeniul:
relatiilor industriale;
- egalitatii de tratament;
- organizarii timpului de munca;
- salariului minim national;
- relatiilor de munca in regim part-time;
- relatiilor de munca pe durata determinata.
Pentru a sesiza aceasta instanta este necesar sa fi fost epuizate celelalte cai de solutionare a conflictelor de munca.
Sesizarea Labour Court se face prin intermediul unor formulare specifice disponibile pe website-ul acestei instante: http://www.labourcourt.ie/labour/labour.nsf/lookuppagelink/HomeAboutUs.
5) Sesizarea Autoritatii Nationale privind Drepturile Angajatilor (National Employment Rights Authority – NERA) privind incalcarea unor drepturi ale angajatilor la locul de munca
NERA functioneaza din anului 2007 in cadrul Departamentului intreprinderilor, Comertului si Muncii (Department for Enterprise, Trade and Employment - DETE), cu structuri teritoriale in Cork (pentru regiunea Sud), Dublin (pentru regiunea Nord - Est), Shannon (regiunea Centru - Vest) si Sligo (pentru regiunea Nord - Vest). NERA are atributii de informare a lucratorilor cu privire la prevederile legislatiei muncii din Republica Irlanda si de control a modului in care sunt implementate prevederile urmatoarelor acte normative:
Legea privind protectia tinerilor la locul de munca (Protection of Young Persons Act, 1996);
- Legea privind organizarea timpului de munca (The Organisation of Working Time, 1997);
- Legea privind concediul de paternitate (Parental Leave Act, 1997);
- Legea privind salariul minim la nivel national (National Minimum Wage Act, 2000);
- Legea privind concediul acordat celor care au persoane in ingrijire (Carers Leave Act, 2001);
- Legea privind platile in situatii de concediere colectiva (Redundancy Payments Act, 1967 – 2003);
- Legea privind functionarea agentiilor de ocupare a fortei de munca (Employment Agency Act, 1977);
- Legea privind protectia relatiilor de munca (Protection of Employment Act, 1977);
- Legea privind protectia angajatilor in caz de insolventa a angajatorului (Protection of Employees
(Employer’s Insolvency));
- Legea privind plata salariilor (Payment of Wages Act, 1991);
- Legea privind informarea si consultarea angajatilor (Employees (Provision of Information and Consultation) Act, 2006).
Sesizarea NERA privind incalcarea unui drept garantat de prevederile unuia dintre actele normative mentionate anterior se face completand formularul disponibil in format electronic pe website-ul NERA:
http://www.employmentrights.ie/en/aboutnera/inspectionservices/
in situatia in care controalele efectuate de inspectorii NERA identifica incalcarea unor drepturi prevazute de legislatia irlandeza, NERA va emite recomandari de repunere in legalitate. Daca angajatorii nu indeplinesc recomandarile NERA, cazurile sunt inaintate spre solutionare instantelor de drept competente (Labour Court, Employment Appeals Tribunal).
Contacte utile:
National Employment Rights Authority (NERA): www.employmentrights.ie
Labour Relations Commission (LRC): www.lrc.ie
Employment Appeals Tribunal (EAT): www.eatribunal.ie
Equality Tribunal: www.equalitytribunal.ie
Labour Court: www.labourcourt.ie
Irish Congress of Trade Unions (ICTU): www.ictu.ie
Citizens Information Centres: www.citizensinformation.ie
Irish Statute Book: www.irishstatutebook.ie
 
Intalnire literara cu Marius Daniel Popescu la Ambasada Romaniei la BernaPDF Print E-mail
Lausanne, Elvetia/ Romanian Global News
Accesari :263
Friday, 24 October 2008
{mosimage}Ambasada Romaniei la Berna organizeaza la 12 noiembrie 2008 o intalnire literara cu scriitorul Marius Daniel Popescu, laureat in 2008 al Premiului Robert Walser si al Premiului cultural pentru literatura al cantonului Vaud, transmite Romanian Global News. Intalnirea va avea loc la  Ecole Polytechnique Fédérale de Lausanne, in sala CO016. Marius Daniel Popescu va raspunde la intrebarile participantilor si va citi cateva pasaje din romanul sau, «Simfonia lupului», a carui stil, calitate si amploare au cucerit juriul. Acest roman care alterneaza experienta romaneasca de viata cu cea elvetiana cu siguranta va sensibiliza auditoriul.
 
Avantpremiera filmului “Omar Porras, sorciere de la scene”PDF Print E-mail
Berna, Elvetia/ Romanian Global News
Accesari :281
Friday, 24 October 2008
{mosimage}Sambata, 11 octombrie, a avut loc avantpremiera filmului "Omar Porras, sorcier de la scène" al cunoscutei realizatoare de televiziune Miruna Coca-Cozma, informeaza portalul Casa Romanilor, preluat de Romanian Global News. Este un film documentar care ne arata povestea trupei de teatru Malandro si evolutia acesteia, de la reprezentatiile stradale la spectacolele sustinute pe marile scene internationale.
Un film amuzant, inteligent, impresionant, ghidat de privirea vie si vocea de neuitat a cineastei, scenaristei si cronicarei Miruna Coca-Cozma. Filmul va fi prezentat de postul de televiziune TSR 2 de Ziua nationala a Romaniei, incepand cu ora 20:30.
Iata ce spune autoarea filmului despre ea si despre film: Sunt ziarista, realizatoare si animatoare de radio si televiziune. Dupa ce am realizat un documentar despre Academia de teatru ecvestru, in regia lui Bartabas, am finalizat un documentar despre Omar Porras, regizor elvetian de origine columbiana. Filmul traseaza cariera de exceptie a acestui artist atipic, ce debuteaza intr-un garaj dezafectat din Elvetia, la sfarsitul anilor 80 si care, in 2006, a fost nominalizat la Molières pentru punerea in scena a spectacolului "Pedro et le commandeur" de Lope de Vega.
Dupa 2006 am co-realizat "Our School", un documentar despre copiii romi si romani adusi sa locuiasca impreuna intr-una din primele tentative de de-segregare din Europa. Dupa filmarile de doi ani realizate impreuna cu corealizatoarea si producatoarea Mona Nicoara, pregatim impreuna un montaj care va fi realizat la New York, impreuna cu Jonathan Oppenheim.
 
Pictorul si omul de cultura Georges Dumitresco a trecut la cele vesnicePDF Print E-mail
Lausanne, Elvetia/ Romanian Global News
Accesari :266
Friday, 24 October 2008
{mosimage}Pictorul si omul de cultura Georges Dumitresco s-a stins din viata, in Lausanne, la varsta de 87 de ani. Nascut in Bucuresti, Romania, in 1922, a fost stranepotul pictorului iconoar si freschist Albert Mauerhamer. Ca elev, a participat la numeroase concursuri nationale de arta, iar in 1932 castiga Premiul national pentru pictura, decernat la Bucuresti si continua sa lucreze la gravura pe lemn.
in 1956 a fost arestat de securitate, pentru "crima de complot impotriva securitatii statului". in ciuda cumplitului regim de detentie si a torturilor pe care le suporta timp de doi ani, isi pastreaza integritatea morala si figureaza in documentele de arhiva ca "nedenuntator", calitate cu care putini dintre cei ce-au trecut prin infernul puscariilor comuniste se pot lauda. Eliberat din penitenciar studiaza arta si, in anul 1959, este numit sef de clinica la Spitalele din Capitala. in 1966 obtine diploma scolii populare de arta.
intre 1964-1969 participa la mai multe expozitii de grup si are expozitii personale. in 1968, Georges Dumitresco este fondatorul Salonul Medicilor din Paris. Un an mai tirziu are ultima expozitie personala la Bucuresti.
In 1969 fuge din tara si se stabileste in Elvetia, la Vallorbe. Traind in diaspora, Georges Dumitresco continua promovarea culturii si a traditiilor romanesti. Erudit, scriitor, poet, filozof, artist, doctor, membru al Asociatiei  scriitorilor din Vaud, al Federatiei internationale a scriitorilor in limba franceza, al Asociatiei de scriitori romani si al Uniunii Mondiale a scriitorilor doctori. Numeroase articole si publicatii sunt consacrate lucrarilor sale artistice. in 1978 a fondat Cercului de arta "Jura Artistique" (Vallorbe 1978-2002), in activitatile caruia implica, pe langa artistii elvetieni, numerosi artisti romani din diaspora si chiar invitati speciali din tara, carora le ofera prilejul contactului cu "lumea libera".
De-a lungul timpului a participat la 20 de expozitii anuale, mai multe expozitii personale in Elvetia si in Romania si la numeroase expozitii colective in Franta, Italia, Belgia, Spania, SUA si Liban.
Georges Dumitresco este autorul ilustratiilor a peste 30 de carti de proza si poezie, iar in 1998 isi lanseaza propria antologie poetica, intitulata "Triptic", care contine 142 de poezii in limba romana, franceza si italiana si este ilustrata cu 80 de reproduceri ale picturilor sale.
A utilizat in arta sa cele mai diverse tehnici: ulei, acuarela, tus, monotipie, acrilic, "pointe seche", linogravura, tapiserie, pictura pe sticla, metaloplastie, precum si o tehnica personala denumita "xeropictograma".
Cei care l-au cunoscut pot participa la ceremonia de ramas bun ce se va organiza marti, 28 octombrie, de la ora 15:00, la Cimitirul Montoie (Chemin du Capelard 5) din Lausanne.
 
Depunere de coroane la eroii romaniPDF Print E-mail
Seghedin, Ungaria/ Romanian Global News
Accesari :308
Friday, 24 October 2008
{mosimage}Cu ocazia Zilei Armatei Romane, Consulatul General al Romaniei organizeaza ceremonia de comemorare a ostasilor romani cazuti in cursul celui de-al doilea razboi mondial, in luptele purtate pe teritoriul Ungariei, transmite Foaia Romaneasca,citata de Romanian Global News. Ceremonia, care va include onoruri militare si depunerea de coroane de flori, se va desfasura la 28 octombrie cu incepere de la orele 10.00, la Monumentul Eroilor Romani din Cimitirul Central al orasului Seghedin.
 
A aparut ziarul ACASA numarul 27. Toamna asta am numarat bobocii si nu lipsestePDF Print E-mail
Toronto, Canada/ Romanian Global News
Accesari :263
Friday, 24 October 2008
{mosimage}Din ziar: Noi amanunte despre seria de concerte Poveste de iarna sub marca Spirit of Romania. Pe 29 noiembrie la Kitchener si pe 30 noiembrie la Toronto, Nicu Alifantis si Ducu Bertzi. Zece noi locatii au fost adaugate pe lista distribuitorilor de bilete. Vizitati site-ul ACASA pentru detalii. Cat au cheltuit americanii pentru pixul spatial? Intamplarea se povesteste inca din 1965. 11 milioane pentru un pix? E adevarat ca rusii au folosit creioane obisnuite si au ras de americani? In pagina 14 Ata pentru mamaliga
Dintre toate ritualurile acestea din casa bunicilor mei cel mai important mi se pare si azi a fi taierea mamaligii fierbinti cu ata, tinuta anume intr-un cui batut in perete, deasupra mesei. In pagina 18
Tele(nuvela) ACASA: ”Amorul Tamarei” Actiunea incepe cu Tamara care, umbla vorba in targ, e indragostita-lulea de un haiduc compatriot, cunoscut in lumea virtuala. Decorul include: un computer, un ficus intr-un ghiveci la geam, chiuveta care picura, in plan indepartat si lampa imigratului aprinsa, pe fundal. ”Vi s-a intimplat vreodata sa va gasiti marea pasiune pe Internet? E romantic sau stupid? Are dragostea virtuala dreptul la existenta?” Urmariti primul episod in pagina 8
De ce nu vin masinile europene in Canada?  Da, este protectionism. Dar a fost protectionism si cand au venit japonezii, si cand au venit coreenii. Japonezii si coreenii au inteles. Nemtii si suedezii au inteles si ei. Restul europenilor ori nu pricep, ori nu dispun de resurse suficiente pentru o debarcare. Aflati mai multe in pagina 10
De doi lei fotbal  ”Avem o echipa posaca si pierduta”. zice maestrul Fanus Neagu care, la 76 de ani, inca ne delecteaza cu remarci pe cat de acide pe atat de transparente. Este quintesenta ultimului an fotbalistic al nationalei Romaniei, iar ultimul meci oficial pentru Campionatul Mondial din 2010, cel cu Franta incheiat 2-2 la Constanta, vine sa clarifice orice urma de dubiu.  Pentru ca n-a ascultat de Oier si a indraznit sa gandeasca singur, Lacatus a fost nevoit sa plece de la Steaua. O analiza dura in pagina 19 
Efectul Cernobil asupra tineretului roman. Mai mult ca sigur ca savantii care au cercetat efectele radiatiilor nucleare nu au prevazut ce se va intampla cu o intreaga generatie de romani ai caror mame au refuzat sa stea in casa atunci cand a explodat reactorul. Poze adevarate in pagina 10.
Blue Mountain Ontario, visul unui emigrant ceh. Visul de a crea din nimic o statiune de schi, l-a facut pe Jozo Weider sa taie primii copaci cu un fierastrau de mana si sa construiasca un ski-lift tras de cai. Din 1950 si pana astazi, dealul de 220 de metri inaltime a devenit a treia statiune de sporturi de iarna din Canada. Povestea lui Jozo, in pagina 19. Nou in ACASA: Rebus, Sudoku si Programul TVR International – Pagina 23
 

Arhiva 2008

<<
Octombrie 2008
>>
D
L
M
M
J
V
S
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31