| Presedintelui Bush interpelat de comunitatea romaneasca din America in problema Basarabiei |  |  |  |
| Washington, SUA/ Romanian Global News | | Accesari :448 | | Thursday, 30 October 2008 | {mosimage}“In numele comunitatilor de Romani din America va aducem pentru a sasea oara, scrisorile anterioare ramanand inca fara raspuns (atasate), de pozitia noastra si a celor pe care ii reprezentam privind Basarabia, unde un conflict asemanator celui din Georgia poate izbucni oricand”, se arata in scrisoarea comunitatii romanesti adresata presedintelui Bush si preluata de Romanian Global News.
“Dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice, atat Georgia cat si Basarabia au fost lasate intr-o zona “gri”, adica in afara interesului tarilor mari si la periferia sferei rusesti devenind inerent victime ale agresiunii tipice ale Moscovei. In calitate de lider al celei mai puternice tari din lume, dvs. aveti posibilitatea si datoria morala sa aparati tarile democrate ale comunitatii internationale. Si ati facut acest lucru in momentul in care trupele rusesti au invadat recent Georgia.
Dle Presedinte, noi va felicitam pentru atitudinea dvs. ferma in apararea Georgiei impotriva agresiunii Ruse. Va sprijinim fara reserve in eforturile de salvgardare a unei tari pasnice amenintata de un colos agresiv. Mica Georgie are atat dreptul la integritate teritoriala cat si dreptul de a se alia cu cine doreste. Trimitandu-i pe Secretarul de Stat Condoleezza Rice si pe Vice-Presedintele Dick Cheney la Tbilisi ati dovedit clar ca Statele Unite sunt categoric de partea Georgiei in aceste timpuri grele. De altfel, senatorul John McCain, candidat repulican la presedintia tarii, a declarat la 4 septembrie ca “Rusia incearca sa-si refaca vechiul imperiu.” In acest sens, si presedintele democratic ales al Georgiei, Mikhail Saakashvili, a atras atentia ca agresiunea contra tarii sale este o reluare a vechii politici de expansiune a Rusiei. Desi de data aceasta, expansiunea afecteaza numai fostele republici Sovietice care nu au fost integrate in NATO, acest lucru pune in pricol pacea intregii lumi. Acest fapt a fost scos in evidenta de ministrul francez de externe Bernard Kouchner care a afirmat ca dupa Georgia, si alte foste republici Sovietice, precum Ucraina si Basarabia, risca sa devina victime. Este ”o situatie foarte periculoasa,”a atras atentia domnia sa intr-un interviu acordat postului de radio Europa 1. Seful diplomatiei Franceze a precizat apoi ca “Crimea Ucrainiana si auto-proclamata republica Transnistria reprezinta zone cu puternice comunitati rusesti si sunt dominate de unitati militare Ruse dotate cu mari cantitati de armament ramase de pe timpul Uniunii Sovietice. In consecinta, a continuat domnia sa, primejdia este reala, necesita o reactie ferma, si mai presus de orice, impune o noua atitudine din partea occidentului”.
In opinia Comitetului Romano-American pentru Basarabia, Georgia trebue aparata ca tara democrata si independenta. Ca si aceasta, teritoriul dintre Prut si Nistru, adica Basarabia, astazi Republica Moldova, nu a fost ruseasca, ci un stravechi pamant romanesc acaparat de Stalin. Moldova trebuie deci reunita cu Romania careia ii apartine de drept. In acest mod s-ar inchide zona cenusie asa zis apartinand nimanui, dar de mare importanta strategica din sud-estul Europei si ar fi eliminata cauza unui nou conflict regional. Ignorand la infinit caracterul romanesc al Basarabiei, nu face altceva decat sa duca la periclitarea intereselor Americii in sud-estul Europei. Reactia cu manusi a guvernului Roman dupa invadarea Georgiei dezvalue vechea teama a Romanilor de colosul vecin de la rasarit. Atat Gerogia cat si Romania au nevoie de ajutor. Iar America, ce cauta sa-si consolideze pozitia in aceasta regiune, trebuie sa arate prin fapte ca le este prietena.
La scurt timp dupa invadarea Georgiei un grup de intelectuali proeminenti din Moldova s-au intrunit la Chisinau si s-au declarat solidari cu aceasta tara. Manifestari asemanatoare au avut loc si in Romania. Demonstrantii au scos in evidenta pericolul care ameninta Moldova si si-au exprimat speranta ca aceasta se va reuni cu Romania si va deveni parte a Aliantei NATO.
Un subiect frecvent al actualei campanii electorale din Statele Unite este viitorul Americii si dorinta de schimbare. Si schimbari majore vor surveni atat in Statele Unite cat si in intreaga lume. Ne intrebam: vrem ca aceste schmbari sa ne ia prin surprindere, ori dorim sa le influentam? Vrem doar sa reactionam la ce se va intampla in asemenea locuri ca Georgia si Moldova, ori vrem sa prevenim consecintele nedorite ale viitoarelor schimbari?
Este convingerea noastra ferma d-le Presedinte ca cea mai buna solutie pentru republica Moldova, in care elemenul romanesc predomina cu X%, este sa acceptati ideia ca singurul ei loc firesc este in sanul Romaniei. O asemenea solutie ar promova interesele Americii, ar asigura prietenia fara reserve a Romanilor fata de Washington, si ar ajuta chiar si Rusia sa se debaraseze de o sursa de frictiuni regionale. In acest scop d-le Presedinte suntem gata sa va acordam intregul nostru sprijin. Impreuna vom putea promova cele mai nobile scopuri ale tarii noastre adoptive, USA, ale tarii de origine, Romania, si vom contribui totodata la consolidarea pacii si securitatii Europei de Est. »
Cu toata sinceritatea,
Prof. Dr. Nicholas Dima, Executive Vice President, Voice of America Retiree, Arizona.
Prof. Claude G. Matasa, DCE, DSc, DHC, Executive Vice President, Honorary Consul General of Romania, Hollywood, Florida
Valentin V. Tepordei, Communications Vice President, Scientist Emeritus, Virginia.
Dr. Silviu Ziscovici, Public Relations Vice President
|
| Secretarul General al NATO vine, joi, la Chisinau | | | |
| Chisinau, Basarabia/ Romanian Global News | | Accesari :394 | | Thursday, 30 October 2008 | | {mosimage}Joi, 30 octombrie, Jaap de Hoop Scheffer, Secretarul General al Aliantei Nord-Atlantice, se afla intr-o vizita de lucru la Chisinau, informeaza Unimedia, preluat de Romanian Global News. Inaltul demnitar NATO va fi primit de presedintele Vladimir Voronin, ministrul de externe Andrei Stratan si ministrul apararii Vitalie Vrabie.
Ulterior, oficialul va tine o prelegere la Universitatea de Stat din Moldova privind rolul si prioritatile Aliantei Nord-Atlantice in secolul XXI si va vizita Centrul de informare si documentare NATO la Chisinau.
Potrivit unui comunicat de presa al MAEIE, in cadrul intrevederilor vor fi trecute in revista “aspectele ce tin de cooperarea dintre cele doua parti, in contextul implementarii Planului Individual de Actiuni al Parteneriatului (IPAP) RM–NATO, asistenta pe care o acorda Alianta in realizarea Planului si promovarea reformelor in Republica Moldova”.
|
| Ambasada Ungara ataca la baioneta publicatia "Curentul" | | | |
| Bucuresti, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :459 | | Thursday, 30 October 2008 | | {mosimage}Ieri, redactia "Curentul" a fost tinta unei incredibile agresiuni "diplomatice" venite din partea Ambasadei Republicii Ungare la Bucuresti. Iulia Nueleanu, redactorul sef al publicatiei noastre, a fost împroscata cu zoaie chiar de catre atasatul de presa Barabas T. Janos.
Acesta a sunat pe telefonul de redactie recomandându-se oficial drept diplomat al Ambasadei si apoi a început sa debiteze pe un ton ridicat o serie de acuze, amenintari si jigniri la adresa interlocutoarei, care, dupa un moment de perplexitate, a pus pe speaker telefonul pentru a putea auzi toti cei de fata balacareala diplomatului maghiar.
Diplomatii maghiari ies la drumul mare
Barabas obiecta fata de articolul aparut în editia precedenta a ziarului Curentul, intitulat, "Statul maghiar, interpelat pentru sustinerea unui criminal de razboi". În cuprinsul articolului era prezentata actiunea de protest a unui tanar ardelean din Covasna fata de comemorarile recente ale criminalului de razboi Wass Albert, pe cuprinsul Transilvaniei, cu sprijinul oficial al Statului maghiar. Covasneanul Dan Tanasa s-a adresat Ambasadei Republicii Ungare, la recomandarea MAE a Romaniei, pentru a solicita explicatii oficiale, avand în vedere faptul ca Wass Albert este un personaj mai mult decat controversat, condamnat pentru incitare la crime împotriva romanilor si evreilor din Ardeal. Chiar daca redactia ar fi fost de blamat pentru vreo greseala de tipar sau de corectura, în nici un caz un diplomat nu ar fi putut interpela în acest mod redactorul sef al publicatiei. Daca ni s-ar fi trimis un fax sau o scrisoare sau daca am fi fost abordati civilizat fara îndoiala ca am fi luat în considerare orice obiectie de fond. În ce ne priveste publicatia Curentul a reprodus, între ghilimele, adresarea tanarului covasnean Dan Tanasa care este totodata si autorul unei plangeri penale pe adresa unei organizatii a tinerilor udemeristi care s-au întrebuintat intens în proslavirea fostului ucigas de romani si evrei.
Culmea, reprezentantul Ambasadei Republicii Ungare a acuzat-o pe Iulia Nueleanu de instigare la ura între popoarele roman sI maghiar, desi nici un rand din articolul incriminat de diplomatul Barabas nu îndeamna, nu indica sau nu sugereaza macar o atitudine de acest fel. Intentionat, redactia nu si-a asumat nici un comentariu, reproducand doar sec continutul materialului remis redactiei de tanarul ardelean din Covasna. Abia de acum încolo ne simtim justificati la "comentarii".
Înjuraturi si amenintari oficiale
Ne vom adresa oficial MAE al Romaniei pentru a cere disciplinarea pseudo-diplomatului maghiar. Deasemenea ne vom adresa organizatiilor internationale de protectie a drepturilor jurnalistilor si forurilor europene care vegheaza asupra libertatii presei. Incidentul de ieri din redactia Curentul intereseaza toti ziaristii din Romania si nu numai. Lasand la o parte faptul ca revarsarea de injurii si amenintari la adresa unei femei din partea unui barbat, fie el si ungur, este intolerabila, indiferent de context. Cu atat mai mult cu cat contextul este unul oficial, al încercarii de intimidare si de bagare a pumnului în gura unor jurnalisti.
Secatura de la Budapesta
Concret, diplomatul maghiar a asigurat-o pe Iulia Nueleanu ca va avea el grija personal de viata ei, ca va aranja sa ajunga în strada, ca nu îsi va mai gasi niciodata un loc de munca în presa, ca va fi muritoare de foame la coltul strazii, ca o termina el pe ea, netrebnica!
Da, astfel i s-a adresat diplomatul ungur colegei si sefei noastre: Netrebnica. Adica, conform DEX Iulia Nueleanu ar fi o "ticaloasa, mizerabila, pacatoasa, lipsita de valoare, incapabila".
ÎI transmitem oficial, noi, redactorii Curentul, diplomatului Barabas, ca numele sau înseamna în traducere, pentru noi, jurnalistii romani - numele unui personaj abject, o canalie, lichea, martafoi, un misel si o secatura de doi forinti (si aia devalorizati).
În ceea ce priveste situatia redactiei noastre, am luat legatura imediat cu patronatul pentru a ne confirma daca nu cumva ziarul Curentul a fost cumparat peste noapte de Guvernul de la Budapesta, sau de vreun Barabas (martafoi) local sI am fost asiguratI ca acest lucru nu s-a întamplat sI nici nu se prefigureaza o astfel de perspectiva. Am informat conducerea publicatiei asupra incidentului petrecut iar la aflarea vestii ca un diplomat maghiar a pretins ca ar avea drepturi de sef asupra redactorilor Curentului am primit o replica care nu poate fi reprodusa în ziar. Vom informa atat autoritatile statului roman cat si cele de la Budapesta asupra obrazniciei si mojiciei Barabasului de la Ambasada Ungara sI a incalificabilei derapari de la regulile si uzantele diplomatice la care se preteaza personalul acestei ambasade.
Nu mai cunoastem nici o situatie similara, cel putin în ultimii ani de presa nu am înregistrat nici o astfel de anormala "iesire din décor" a vreunui diplomat strain la adresa unui ziarist roman. Singurul eveniment comparabil s-a produs acum vreo zece ani, cand un diplomat ucrainean a produs un incident asemanator, amenintandu-l telefonic pe Sorin Rosca Stanescu, la acea vreme director al ziarului Ziua. Motivatia ucraineanului era legata de "excesivul interes" al presei fata de drama romanilor din Bucovina adusa de Stalin în ghearele Ucrainei.
În cazul de fata, deoarece întreg incidentul a plecat de la cazul Wass Albert, Curentul a selectat doar cateva din datele acestui caz scandalos pe care le prezentam opiniei publice, tocmai pentru a întelege mai bine motivele iesirilor contodente ale oficialilor maghiari la adresa ziaristilor care îndraznesc sa se refere macar la acest subiect.
Cazul Wass Albert - criminal de razboi, antiroman sI antisemit
În luna mai a acestui an judecatorii înaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) au respins, printr-o sentinta definitiva, reabilitarea grofului maghiar Albert Wass, condamnat la moarte în 1946, pentru instigare la uciderea romanillor sI evreilor din Ardeal. Wass era documentat sI de Muzeul Holocaustului pentru participarea sa la prigonirea sI lichidarea evreilor romani.
Fiul acestuia, Andreas Wass, a depus la Curtea de Apel Cluj, în aprilie 2007, o cerere de revizuire a sentintei de condamnare la moarte a tatalui sau. Solicitarea a fost respinsa de aceasta instanta, iar Andreas Wass a formulat recurs, respins si el de ICCJ. Albert Wass s-a sinucis în 1998, în localitatea Astor din statul Florida, Statele Unite ale Americii. S-a comentat ca acesta si-a luat zilele de teama agentilor Mossad care l-ar fi luat în vizor pentru instigare la uciderea evreilor.
Cu toate acestea (sau poate tocmai de aceea!) Wass este obiectul unui adevarat cult din partea UDMR, PCM sI al altor formatiuni mai mult sau mai putin extremiste maghiare. Un numar de opt busturi sI statui au fost ridicate de catre oficialitatI ale statului roman din administratia locala controlata de UDMR în judetele Covasna sI Harghita.
Institutul National pentru Studierea Holocaustului "Elie Wiesel", infiintat cu sprijinul Presedintiei Romaniei, a protestat împotriva acestor manifestari de construire a cultului unui criminal antisemit sI antiroman. Prezenta acestor statui creeaza riscul catalogarii Romaniei drept o tara anti-semita, a avertizat public unul dintre liderii organizatiilor evreiesti din Romania, director al Centrului pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului din Romania (MCA) afiliat la celebra Anti Defamation League (ADL - B'nai B'rith) din Statele Unite.
George Roncea, Curentul
Romanian Global News isi declara solidaritatea cu publicatia “Curentul” in fata atacului murdar al ambasadei ungare la Bucuresti si cere o reactie ferma si imediata a Ministerului de Externe si Administratiei Prezidentiale, institutii care coordoneaza politica externa a Romaniei.
|
| 9 ani, 7 luni si 2 saptamani | | | |
| Jula, Ungaria/ Romanian Global News | | Accesari :429 | | Thursday, 30 October 2008 | {mosimage}In momentul cand astern pe hartie aceste randuri, exact de atata timp ii „reprezinta” pe romanii din Ungaria presedintele ATRU, Traian Kreszta. Predicatul l-am pus in ghilimele pentru ca, de fapt, nici pana azi nu stim ce anume face (sau ce cauta) Kreszta in fruntea Autoguvernarii pe Tara a Romanilor din Ungaria.
Stim insa ca nu i-a crapat obrazul saptamana trecuta, cu doar o zi inainte de sedinta comuna a guvernelor roman si maghiar, sa declare in presa maghiara ca asezarea statuii mitropolitului Andrei Saguna la Jula „nu a fost pregatita in mod profesional” si ca „si la Comisia Mixta Interguvernamentala au fost diverse discutii pe tema statuii”. Primul si singurul partid care a sarit imediat si s-a aliat cu parerea lui Kreszta a fost Fidesz-ul din Jula. Partidul de opozitie al primaritei din Jula i-a reprosat acesteia ca a informat opinia publica doar cu cateva zile inainte de planuita asezare a pietrei de temelie a monumentului lui Saguna si ca, prin asta, a provocat un scandal in oras. Deci, Kreszta a dat apa la moara, sculandu-i pe cei de la Fidesz in capul primaritei. (Probabil asta ii este pedeapsa primaritei, pentru ca nu a lasat sa ajunga scoala romaneasca din Jula pe mana ATRU.)
Culmea este ca presedintele ATRU, care este viceprimar al Bataniei si consilier judetean din partea partidului socialist, este coleg de partid cu primarita Julei! Deci, printr-o singura declaratie, Kreszta a facut o tradare multipla:
1. a tradat cauza Bisericii Ortodoxe Romane din Ungaria si vointa de a amplasa in fata Catedralei din Jula statuia mitropolitului Andrei Saguna;
2. a tradat si a mintit intreaga comunitate romaneasca din Ungaria, in numele careia participa la tratativele bilaterale romanomaghiare si la sedintele comune ale celor doua Guverne;
3. a pus in situatie de batjocura minoritatea romana din Ungaria, aliindu-se in idei cu extrema dreapta maghiara, si lasand loc unor comentarii xenofobe si antiromane sti etc. (Sa cititi numai forumurile de pe internet ale ziarelor judetene si o sa vedeti cum nu mai suntem scosi din „budos olah”!)
Numele Autoguvernarii pe Tara a Romanilor din Ungaria este patat – poate pentru totdeauna – de aparitia fenomenului de etnobusiness in Ungaria. Precum si numele lui Kreszta. Cei cu care Kreszta&comp. s-au prefacut ca se lupta cu 10 ani in urma, ne-romanii care nu au nici o legatura cu limba, cultura, traditiile romanilor, azi stau, mersi comod, in Adunarea Generala a ATRU, precum si in 12 dintre asa-zisele autoguvernari romanesti de sectoare si in Autoguvernarea Romaneasca din Capitala.
Daca am putea sa adunam sumele pe care aceste reprezentante ne-romanesti le primesc anual de la statul maghiar ca fiind destinate comunitatii romanesti, ne-am izbi de multe zeci de milioane de forinti, care se cheltuiesc in numele nostru, pe spinarea noastra. Si Ungaria se mandreste cu asta, laudandu-se, de exemplu la sedintele comune de guvern, ca da bani pentru romanii din tara. Nu-i adevarat! Da bani pentru cei care ii asimileaza pe romani!
Vinovati pentru toate aceste lucruri nu sunt numai cei care le comit, ci si cei care le permit. Si le permit deja de zece ani atat Guvernul Ungariei, cat si cel al Romaniei. Ba mai mult, prin recunoasterea actualei Autoguvernari pe Tara a Romanilor, Budapesta si Bucurestiul legitimeaza etnobusiness-ul. La intalnirea de martea trecuta a comunitatii romane cu premierul Tariceanu stiti cu ce s-a prezentat Traian Kreszta? Cu un proiect comun Batania–Pecica. Am prevenit de multe ori, atat demnitarii cat si diplomatia romana, ca simplul fapt de a sta la aceeasi masa cu Kreszta&comp. reprezinta o recunoastere tacita a acestei adunaturi nereprezentative, cu consecinte dintre cele mai grave pentru comunitatea romaneasca din Ungaria. Compromiterea, deocamdata de moment, a proiectului Andrei Saguna este un exemplu. Ce credeti, Mitropolitul Baron Andrei Saguna ar fi stat la masa cu Traian Kreszta?
Eva Iova, Foaia Romaneasca
|
| Pro si contra statuii lui Andrei Saguna la Jula | | | |
| Jula, Ungaria/ Romanian Global News | | Accesari :344 | | Thursday, 30 October 2008 | {mosimage}In timp ce presa din Romania nu prea scrie nici dupa zece zile despre scandalul izbucnit in jurul amplasarii statuii lui Andrei Saguna la Jula, presa din Ungaria si, mai ales, forumurile de pe internet sunt pline de declaratii anti-romanesti si comentarii de ura la adresa romanilor din Ungaria.
Toata presa maghiara, si nu doar cea de extrema dreapta, prezinta figura mitropolitului roman ca fiind un inversunat antimaghiar, deci nu are ce cauta pe teritoriul Ungariei o statuie a lui Saguna. Partidul Fidesz-MPSZ din Jula a dat publicitatii un comunicat in care, atasandu-se la parerea presedintelui ATRU, Traian Kreszta, considera ca decizia amplasarii unei statui a lui Saguna nu a fost bine pregatita si ca asta a provocat un scandal la Jula.
Viceprimarul Erdmann Gyula, fost director al Arhivei din Jula, merge mai departe. Intr-un articol publicat in saptamanalul local „Gyulai Hírlap”, acesta descrie pe scurt activitatea lui Saguna, acordand o parte mai insemnata neprieteniei lui cu ungurii: „Este incontestabila responsabilitatea lui in izbucnirea si raspandirea revoltei inarmate a romanilor contra revolutiei maghiare din Ardeal.” Domnul viceprimar probabil nu stie, ca ce e bine pentru unii, nu intotdeauna este bine si pentru altii. Ceea ce s-a intamplat atunci in Ardeal nu a fost o revolta, ci o revolutie romaneasca, pe picior de egalitate cu cea maghiara. Din cauza obtuzitatii maghiare si mai ales a lui Kossuth, care vroia o singura natiune, de limba maghiara, in Transilvania, s-a ajuns la o confruntare armata intre cele doua tabere. Si inca ceva: in timp ce trupele „revolutionare” maghiare au ucis civili si au distrus biserici romanesti, trupele de „revolta” ale romanilor conduse de eroul nostru national, care ar merita mai mult decat Balcescu o statuie in Ungaria, au batut armata revolutionara maghiara de i-au mers fulgii. Asta, asa pentru informarea domnului „istoric”.
In continuare citam, in traducerea noastra, argumentele lui Erdmann contra amplasarii statuii lui Saguna la Jula: „Planul statuii (lui Saguna – n.n.) la Jula este mai mult decat o greseala. La tratativele de la Sibiu, unde s-a discutat si despre problema statuii, partea maghiara probabil ca nu a fost bine informata; speram ca asa a fost, pentru ca asta ar fi o greseala de iertat, nu insa si acordul constient cu un plan care jigneste sentimentele, demnitatea si respectul fata de morti al maghiarimii.
Noi, aici la Jula, suntem multi cei care (urmand exemplul nobil al inaintasilor) suntem adeptii inflacarati ai colaborarii pasnice, corecte si ai respectului reciproc al nationalitatilor maghiara, romana si germana. Nutrim speranta ca romanii de bun simt, bine informati si interesati in colaborarea pasnica vor intelege pozitia noastra contra statuii planuite, si nicidecum nu va considera aceasta ca o pozitie dusmanoasa.
Stim ca Saguna a facut mult bun invatamantului si culturii romane si a avut un mare merit in despartirea bisericilor ortodoxe romana si sarba, in anul 1864, in obtinerea independentei bisericesti a romanilor. Dar nici asta nu justifica amplasarea statuii lui pe teritoriul Ungariei.”
Zilele trecute, si Uniunea Organizatiilor Civile din Jula a dat publicitatii un comunicat referitor la acest subiect, care este de cu totul alta parere: „Prezidiul Uniunii Organizatiilor Civile din Jula respecta memoria istorica progresiva a tuturor popoarelor, natiunilor si nationalitatilor, deoarece in constiinta tuturor natiunilor exista nume care sunt rostite cu evlavie si exista evenimente istorice, care – si numai prin denumirea lor – iradiaza demnitate, poruncesc liniste. In memoria poporului roman, episcopul Andrei Saguna este intruchiparea dezvoltarii, a ascensiunii. Prin amplasarea statuii se va comemora acest fapt istoric. Toata lumea are dreptul la amintire, asa cum o avem si noi. Din acest motiv, sprijinim ideea amplasarii statuii.” Semneaza dr. Fabian Mihaly, presedinte.
La intalnirea din 21 octombrie, la Seghedin, a premierului Romaniei Calin Popescu-Tariceanu cu comunitatea romanilor din Ungaria a luat parte si ministrul roman al culturii, Adrian Iorgulescu, care i-a informat pe cei prezenti ca problema amplasarii statuii lui Saguna la Jula este stabilita cu partea maghiara, nu se mai pune sub semnul intrebarii, iar Ministerul Culturii de la Bucuresti a ales deja si sculptorul care va realiza monumentul.
Un comunicat publicat pe site-ul ministerului roman informeaza: „Decizia privind organizarea
Concursului de creatie plastica pentru realizarea Monumentului «Andrei Saguna» a fost luata de catre Ministerul Culturii si Cultelor, ca urmare a acordului realizat cu ocazia celei de-a treia Reuniuni Interguvernamentale Romano–Ungare, din anul 2007. Amplasamentul Monumentului a fost stabilit intr-un spatiu public semnificativ, aflat in zona Parcului Catedralei Ortodoxe Romane din orasul Jula (Gyula – Ungaria). In data de 13. 10. 2008, Ministerul Culturii si Cultelor a organizat Concursul public de creatie plastica pentru realizarea Monumentului „Andrei Saguna”, potrivit prevederilor Ordinului Ministrului Culturii si Cultelor nr. 2584/03.10.2008 privind organizarea Concursului de creatie plastica pentru realizarea Monumentului Andrei Saguna in orasul Jula (Gyula), Ungaria. Comisia de Jurizare a concursului (…) a primit spre evaluare un numar de 8 propuneri apartinand artistilor: Doru Dragusin, Darie Dup, Krisztina Dup, Catalin Munteanu, Giulian Dumitriu, Bogdan Iacob, Ioan Ladea, Nicolae Stoica. (…) Proiectul desemnat castigator apartine sculptorului Ioan Ladea”, se arata in comunicatul publicat pe cultura.ro.
E. Iova, Foaia Romaneasca
|
| Bucuresti, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :386 | | Thursday, 30 October 2008 | {mosimage}Speculatorii financiari internationali ne-au aplicat trei lovituri succesive: slabirea leului, degradarea ratingului si nevoia de imprumut de la FMI. Romania a suportat trei atacuri succesive in aceste zile, care au dus la scaderea credibilitatii economiei romanesti precum si la o depreciere a monedei nationale, leul.
Atacurile au venit din partea speculatorilor monedei nationale, a dezinformarilor din presa occidentala, conform carora Romania ar negocia un imprumut de la Fondul Monetar International (FMI), precum si din partea furnizorului de analize financiare Standard & Poor's, care a degradat ratingul Romaniei pentru credite externe. BNR a reusit deocamdata sa contracareze atacurile contra leului, dar restul problemelor raman.
Calificativul acordat Romaniei de catre Standard & Poor's este BB A, in scadere de la BBB - pentru imprumuturile pe termen lung si B, scazut de la A 3, ambele cu perspectiva negativa. La unison, politicienii, analistii economici, bancherii din Romania au contestat scaderea ratingului Romaniei de catre Standard & Poor's. Intr-adevar, S&P, ca si alte agentii de rating, si-a pierdut credibilitatea din moment ce au inselat increderea investitorilor prin acordarea de rating maxim societatilor americane de investitii ipotecare ce aveau in realitate gauri de peste 400 miliarde dolari si au generat actuala criza financiara mondiala. Totusi, declaratiile romanilor arata ca nu cunosc motivele tehnice ale scaderii ratingului, contestatiile lor la adresa S&P fiind in afara obiectului.
Va prezentam mecanismele si motivele degradarii ratingului Romaniei. Procesul a avut motive clare. Datoria pe termen scurt, pe mai putin de un an, a ajuns la 28 miliarde euro, la paritate cu rezervele valutare ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Inflatia s-a dublat, ajungand la o rata de peste 10%. Ponderea Bugetului in Produsul Intern Brut (PIB) a scazut in loc sa creasca. Gradul de indatorare a administratiei publice locale a crescut cu 30%, dar aceasta crestere nu se reflecta si in investitii. Fara indoiala, ratingul este corect calculat de expertii S&P care nu au facut decat sa bifeze niste casute din formulare si apoi sa calculeze rezultatul final. Dubioasa este in schimb pozitia board-ului S&P. In primul rand, spre deosebire de alte tari, Romania nu a primit nici o avertizare pana la degradarea venita din senin.
In al doilea rand, momentul ales pentru anuntul noului rating nu este intamplator. Misiunea S&P de evaluare in Romania s-a desfasurat in luna septembrie, in timp ce anuntul respectiv s-a facut abia la sfarsitul lui octombrie. Efectul anuntului a fost deprecierea imediata a leului cu cinci bani. Coincidenta sau nu, momentul anuntului a fost o gura de oxigen pentru prietenii de pe Wall Street ai S&P, care au inregistrat pierderi in urma atacului esuat contra leului. Speculatorii au nevoie sa cumpere lei ieftini pentru a inchide pozitiile deschise in echivalentul a doua miliarde de euro pentru actiunea din care au iesit destul de sifonati.
Simultan cu atacul asupra leului, mai multe ziare occidentale au anuntat ca Romania duce tratative cu FMI in vederea obtinerii unui imprumut. Adica s-ar afla intr-o criza. Informatiile respective au fost dezmintite prompt de autoritatile romane si de FMI.
Fondul a dezmintit in sila, adaugand ca discutiile cu autoritatile romane continua, ceea ce inseamna ca nu exclud posibilitatea viitoare a imprumutului nesolicitat. Este posibil ca insisi responsabilii FMI sa fi aruncat stirea pe surse in presa internationala.
FMI a avut o putere fantastica in anii '90 in Europa Centrala si de Est, facand practic politica tarilor din regiune, ca o conditie a acordarii imprumuturilor. De exemplu, in 1997, au amenintat Guvernul Romaniei ca nu vor elibera transa din imprumutul stand-by daca cheltuielile de aparare depasesc 2,9% din PIB. Dar NATO ne pusese in vedere ca, daca nu alocam cel putin 3,1% din PIB in acelasi scop nu avem nici o sansa sa aderam la Pactul Nord-Atlantic. Fostul ministru al Finantelor de la vremea respectiva ne-a declarat ca intentiona sa ascunda cheltuielile cu scolile si spitalele militare la capitolele "Invatamant" si "Educatie" din buget, pentru a impaca NATO si FMI. Pe masura ce fostele tari comuniste au gasit surse mai convenabile de finantare, de la fonduri UE la emisiuni de bonduri pe pietele financiare, rolul FMI s-a redus dramatic. Anul trecut Romania a anuntat ca nu mai are nevoie de imprumuturile FMI dupa ce Fondul insista sa reducem cu 0,2% deficitul bugetar, bani necesari Romaniei pentru co-finantarile proiectelor cu credite nerambursabile primite de la UE. Acum FMI crede ca este vremea lui si se va putea intoarce in regiune.
In plus, Nicolas Sarkozy, presedintele Frantei, a convocat o reuniune la Washington a G8 plus principalele tari emergente, cu scopul de a creste rolul Bancii Mondiale si al FMI. Dar la FMI este presedinte mentorul sau politic, francezul Dominique Strauss Kahn (foto), iar FMI trebuie sa arate ca salveaza pe toata lumea, inclusiv Romania, pentru a convinge statele actionare sa-i confere puteri sporite. Nu in ultimul rand, FMI a ajuns la fundul sacului de 200 miliarde dolari prin imprumuturi acordate tarilor afectate de criza. Pentru a convinge actionarii sa emita suplimentar moneda conventionala numita Drepturi Speciale de Tragere (DST), FMI trebuie sa-si umfle portofoliul inclusiv cu imprumuturi imaginare, ca cel pe care il va "acorda" Romaniei.
Acum doua saptamani investitorii straini, printre care Goldman Sachs si Merrill Lynch au declansat atacul speculativ asupra leului. Goldman Sachs a publicat un raport din care reiesea ca leul se va deprecia pana la un curs de 4,2 lei/euro. Aceasta a fost o profetie care urma sa se auto-indeplineasca.
Oricum, este un vechi conflict de interese, aceste societati pe de o parte facand predictii asupra pietei, iar pe de alta parte fiind actori pe piata. A doua zi, prin intermediul unor banci comerciale din Romania, investitorii straini au inceput masiv sa cumpere euro de pe piata. Acestia au deschis pozitii de circa doua miliarde euro in acest scop, vanzand lei fara sa-i aiba. Cotatiile fiind forward, investitorii scontau ca vor inchide pozitiile deschise cumparand ulterior lei devalorizati la 4,2 RON/Euro. Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, i-a avertizat public pe cei care fac speculatii pe leu sa aiba si leii necesari. Avertismentul sau nu a fost ascultat.
In prima zi leul a scazut la 3,61 iar apoi, zilnic, la 3,69, 3,77, 3,95 RON/euro. In acest moment BNR a intervenit la cursul de 3,95, cumparand lei de 400 milioane euro. Pe de alta parte, a adunat toti leii de pe la banci, oferind 14,5% dobanda lombard. Efectul a fost imediat, leul incepand sa creasca la 3,77 iar apoi la 3,51. Speculatorii au pierdut, urmand sa cumpere lei scumpi pentru a inchide pozitiile. O alta lovitura pentru acestia a fost cresterea dobanzilor, care au ajuns pana la 600% la interbancar. Creditele pentru leii imprumutati au devenit foarte scumpe. Speculatorii, aspru pedepsiti pentru tentativa, au inchis pozitii de un miliard de euro in pierdere. Pentru restul de un miliard, ori inchid in pierdere, ori le rostogolesc in ipoteza unei noi deprecieri ale monedei nationale. Speculatiile dau dependenta. Bancile straine au primit ajutoare de 700 miliarde dolari de la Congresul american si 40 miliarde lire de la premierul britanic Gordon Brown ca sa evite falimentul, iar cu banii primiti s-au intors la ruleta speculatiilor, de data asta la Bucuresti.
George Scarlat, Ziua
|
| Drapelul secuiesc, ridicat pe cladirile statului roman | | | |
| Gheorgheni, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :386 | | Thursday, 30 October 2008 | {mosimage}Dupa incercarea timida a Prefecturii Harghita de a inlatura steagul secuiesc de pe frontispiciul Primariei Gheorgheni, drapelul albastru-auriu al secuilor a aparut, recent, si pe fatada Primariei Municipiului Miercurea Ciuc.
Potrivit primarului urbei, fostul deputat UDMR Raduly Robert Kalman, folosirea simbolurilor sunt necesare in Tinutul Secuiesc, iar steagul secuiesc este unul dintre aceste simboluri. In opinia primarilor si a presedintelui CJ Harghita, arborarea steagului secuiesc este perfect legala. Si asta in conditiile in care, oficial, reprezentanti ai Prefecturii au solicitat scoaterea de pe frontispiciul cladirilor administratiei locale a steagului secuilor. Cererea Prefecturii nu a fost luata in seama in nici una din localitatile in cauza. Culmea tupeului, saptamana trecuta, drapelul secuiesc a fost arborat pe fatada Primariei Miercurea-Ciuc, cu ocazia vizitei lui Solyom Laszlo, presedintele Ungariei. Acesta a avut chiar o intrevedere cu omologul sau roman, Traian Basescu.
In ciuda scandalului iscat intre prefectura judetului Harghita si Primaria municipiului Gheorgheni, din cauza arborarii steagului secuiesc, drapelul buclucas a aparut recent si pe frontispiciul Primariei Miercurea Ciuc. Viceprimarul urbei, Antal Attila, spune ca arborarea acestui steag nu este ilegala. „Am arborat steagul secuiesc alaturi de steagul Romaniei, cel al Uniunii Europene si cel al orasului, pentru ca asa am crezut ca este bine. E treaba noastra. Nu consideram ca ar fi ilegal”, a declarat Antal pentru „Gardianul”. Acesta a mai adaugat ca, daca prefectura Harghita va solicita inlaturarea steagului, „vom analiza motivele, dupa care vom hotari daca il vom inlatura sau nu”.
Arborarea steagului secuiesc, ceruta de CNS
La sfarsitul lunii august anul acesta, presedintele Consiliul National Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a solicitat in scris primarilor din judetele Covasna, Harghita si Mures sa oficializeze folosirea drapelului albastru-auriu al secuilor prin arborarea lui pe frontispiciile primariilor si institutiilor din subordinea administratiilor publice locale. Liderul CNS a mentionat ca pe fatada Primariei Gheorgheni din judetul Harghita a fost arborat deja acest steag, iar modelul trebuie urmat.
„Este o chestiune simbolica, de suflet, pentru maghiari”, a declarat, atunci, vicepresedintele CNS, Ferencz Csaba. Prefectura Harghita a solicitat in repetate randuri inlaturarea steagului, dar, in ciuda acestui fapt, drapelul se afla si in prezent pe portdrapelul Primariei Gheorgheni. Primarul urbei, Mezei Janos, spune ca nici nu se gandeste sa inlature steagul, chiar si daca va fi sanctionat contraventional de Prefectura Harghita. „Steagul, deocamdata, este acolo. Nu vad nici o ilegalitate in arborarea steagului secuiesc. E adevarat ca m-au cautat cei de la Prefectura si mi-au explicat ca arborarea acestui steag e ilegala. Si eu am studiat legea, insa nu vad nici o ilegalitate. In concluzie steagul va ramane, chiar si daca voi fi amendat de catre Institutia Prefectului Harghita, deoarece, inca o data va spun, eu nu vad nimic ilegal. Potrivit legii, in ambele parti ale stemei Romaniei trebuie sa se afle tricolorul romanesc. Am facut schimb de locuri, iar acum, pe margine apare steagul secuilor, exact ca si steagul UE”, a declarat pentru “Gardianul” primarul municipiului Gheorgheni.
Prefectura Harghita insista pentru respectarea legii
Prefectul Harghitei, Constantin Strujan, este de parere ca acea „confectie textila” trebuie inlaturata si considera ca legea trebuie sa fie respectata de toata lumea. „Am desemnat o persoana care sa se ocupe de aceasta problema, in persoana consilierului Marcel Voaides. Acesta trebuie sa ia legatura cu toate primariile care sunt in aceasta situatie si le va cere sa inlature acel steag. De fapt, nu exista steagul secuilor. Acea confectie textila nu are nici o definitie. Atata vreme cat nu este steagul unui stat, nu poate fi arborat langa drapelul de stat al Romaniei, nici macar pentru ocazii deosebite”, a afirmat Constantin Strujan. Consilierul prefectului Marcel Voaides a declarat pentru “Gardianul” ca a verificat primariile din Gheorgheni si Ciumani, urmand a se intalni si cu primarul din Miercurea Ciuc pentru a le explica starea de ilegalitate in care se gasesc. „In fond nu ai ce sa le faci, avand in vedere ca acel steag nici macar nu e drapelul unui stat, deci nu reprezinta nimic”, a declarat Voaides.
Comuna Ciumani – un fel de stat in stat
Drapelul albastru-auriu este arborat, inca din anul 2005, pe toate cladirile publice, si in comuna harghiteana Ciumani, tot la indemnul CNS. In aceeasi perioada, la intrarea-iesirea din comuna au fost amplasate tablite cu inscriptia runica a localitatii, scriere folosita de secui. Si presedintele Consiliului Judetean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, a acceptat propunerea CNS de arborare in sala de sedinte a steagului secuiesc. Presedintele CJ spune ca acest steag este reprezentativ pentru judet si ca nu incalca legea romana. Drapelul respectiv se afla langa steagul Romaniei de la depunerea juramantului de catre Borboly si poate fi vazut atat la fiecare sedinta CJ, cat si la colegiile prefecturale prezidate de prefectul Harghitei, Constantin Strujan, sau atunci cand sunt primiti diversi oaspeti. Mai mult, Consiliul Judetean (CJ) Harghita, potrivit noii organigrame, a aprobat infiintarea, printre alte noi posturi, si a unui post de consilier pentru activitati in Tinutul Secuiesc, in ciuda faptului ca aceasta unitate administrativ-teritoriala nu exista.
CNS, inexistent din punct de vedere legal
CNS este o organizatie neinregistrata juridic, infiintata in anul 2003 la Sfantu Gheorghe cu scopul declarat de a milita pentru obtinerea autonomiei teritoriale a asa-zisului Tinut Secuiesc. Demersurile acestei organizatii au starnit in ultimii ani numeroase reactii din partea mai multor reprezentanti si societatii civile romanesti, printre care si Forumul Civic al Romanilor din judetele Covasna si Harghita, ce reuneste 13 organizatii non-guvernamentale, care a aratat ca referendumul pentru autonomie este anticonstitutional, deoarece, potrivit legii fundamentale, nu pot fi supuse revizuirii, deci nu pot face obiectul unui referendum, caracterul national, unitar si indivizibil al statului roman, integritatea teritoriala, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala a statului. Punctul de vedere al Forumului civic este impartasit si de partidele politice romanesti din judetul Covasna, care s-au pronuntat in repetate randuri impotriva demersurilor ce vizeaza izolarea ori segregarea judetelor Covasna, Harghita si Mures, locuite preponderent de maghiari.
Daniela Munteanu, Gardianul
|
| Ucraina se teme de Romania, in timp ce Rusia lucreaza la dezmembrare | | | |
| Kiev, Ucraina/ Romanian Global News | | Accesari :414 | | Thursday, 30 October 2008 | {mosimage}Pe fondul campaniei electorale de la Kiev, o serie de experti anonimi zugravesc Romania, tara membra NATO si UE, ca fiind principalul dusman al Ucrainei. Se incearca astfel minimalizarea amenintarii ruse.
Poate si pentru ca anul acesta se vor marca, pe 28 noiembrie, 90 de ani de la unirea Bucovinei cu Tara-Mama. Seful diplomatiei franceze cere Moscovei sa-si rezolve problemele cu Ucraina pe cale pasnica. Rutenii din regiunea ucraineana Transcarpatia ameninta cu un nou Kosovo.
Romania nu renunta la pretentiile sale asupra unei parti din teritoriul aflat acum in componenta Ucrainei, afirma un raport al Centrului pentru problemele societatii civile de la Kiev, citat de Novii Reghion. “Dezvoltarea normala a relatiilor interstatale este impiedicata de exploatarea tendentioasa de catre Bucuresti a unor probleme istorice, in primul rand fiind vorba de apartenenta national-teritoriala a Bucovinei de Nord, a tinuturilor Herta, Hotin si a regiunii Ismail din Basarabia. Promovand consecvent politica «pasilor mici» in privinta Basarabiei si a Bucovinei de Nord, Romania incearca sa integreze aceste teritorii mai intai in planurile ei economice si culturale, si ulterior in cele politice”, afirma documentul. “Romania depune eforturi pentru a forma propriul ei spatiu cultural, care iese dincolo de granitele tarii. Activitatea comunitatilor culturale romanesti in Ucraina a capatat o nuanta politica. Comunitatile romanesti sporesc presiunea inclusiv asupra autoritatilor oficiale din regiunea Cernauti”, adauga textul. Raportul nu mentioneaza faptul ca implicarea in viata politica a unei minoritati este fireasca. Astfel, ucrainenii din Romania sunt reprezentati automat in Parlament. In schimb, romanii din Ucraina nu pot ajunge in Rada Suprema decat prin alegeri.
Mica Rusie
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a acuzat Moscova ca finanteaza destramarea tarii. Directorul SBU, Valentin Nalivaicenko, a declarat recent ca s-au gasit “urmele Rusiei” in atacurile la adresa integritatii teritoriale din regiunile Transcarpatia, Crimeea si Donetk. In Transcarpatia, rutenii sau rusinii au amenintat guvernul de la Kiev ca, in cazul in care nu li se va recunoaste o republica autonoma pana la 1 decembrie, ei isi vor autoproclama independenta dupa modelul Kosovo, conform declaratiei adoptate la congresul european al rutenilor din Transcarpatia de sambata trecuta. “Consiliul regional al Transcarpatiei are termen pana la 1 decembrie sa declare regiunea transcarpatica drept republica autonoma Rusia Subcarpatica din cadrul Ucrainei, in caz contrar rutenii isi rezerva dreptul de a-si autoproclama independenta si separarea de Ucraina”, se afirma intr-o declaratie adoptata la congresul rutenilor de la Mukacevo. Liderul miscarii rutenilor, preotul Dmitri Sidor, a acuzat autoritatile ucrainene ca au facut totul pentru a le face viata imposibila. Liderul local al SBUl-ar fi supus pe Sidor, care apartine de Patriarhia Moscovei, unui interogatoriu imediat dupa conferinta de presa in care a facut publice solicitarile. Sidor a afirmat ca a prevazut inca din momentul cererii de autonomie ca va fi bagat la inchisoare, impreuna cu cei 109 delegati ai Congresului. Preotul sustine ca rutenii nu vor o noua Transnistria sau Georgia, ci o separare pasnica de Ucraina, ca in cazul cehilor de slovaci. Consiliul Mondial al Poporului Rus a sarit imediat in apararea lui Sidor, cerand autoritatilor ucrainene sa inceteze persecutiile la adresa acestuia si a rusinilor. Anterior, in data de 23 iunie, organizatia rutenilor “Soimul Rusiei Subcarpatice” a stabilit la reuniunea desfasurata in orasul Svaliava din Transcarpatia “atributele noului stat”. Iulia Timosenko nu vede un pericol rusesc si l-a acuzat pe Viktor Bologa, seful cancelariei presedintelui, ca finanteaza miscarea rutenilor. Scopul ar fi cresterea puterii presedintelui Viktor Iuscenko. Rutenii nu sunt recunoscuti ca minoritate in Ucraina. Partidul nationalist “Svoboda” din Ucraina a cerut SBU, precum si presedintiei si guvernului de la Kiev, sa ia pozitie fata de actiunea rutenilor de la sfarsitul saptamanii trecute. “Separatistii din Transcarpatia, sub conducerea preotului Sidor, subordonat Patriarhiei Moscovei, au dat sambata ultimatum puterii ucrainene. Maine, inarmati cu pasapoarte rusesti si bani de la Kremlin, vor pune in aplicare in Ucraina scenariul georgian din luna august”, avertizeaza partidul.
Pericol in Crimeea
Seful diplomatiei franceze, Bernard Kouchner, a declarat ca exista pericolul unui izbucnirii unui razboi in Crimeea, dupa cel din Georgia. Inaintea vizitei la Sankt Petersburg, el a spus ca rezolvarea problemelor trebuie sa se faca pe cale politica si nu pe cale militara. “Eu inteleg ca pe vremea lui Gorbaciov si a lui Eltin s-au schimbat multe granite”, a adaugat el. “Este important ca Marea Neagra sa fie o mare a pacii si nu o mare a razboiului”, a insistat seful diplomatiei franceze. “Ati vazut ce tablou am atarnat in biroul meu? Este o panza din secolul XIX, reprezentand Congresul de la Paris dupa Razboiul Crimeii (1853-1856-n.r.)”, a adaugat Kouchner. Pentru principatele dunarene, Congresul a deschis calea unirii din 1859.
Cornelia Rosoga, Gardianul
|
| In Quebec se imigreaza sub angajamentul respectarii "valorilor locale" | | | |
| Quebec, Canada/ Romanian Global News | | Accesari :360 | | Thursday, 30 October 2008 | {mosimage}Persoanele care imigreaza in Quebec vor trebui sa semneze o "declaratie formala" prin care isi iau angajamentul de a respecta "valorile comune" ale provinciei francofone, a anuntat miercuri ministrul imigratiei.
Inainte de a se instala in Quebec, imigrantii aspiranti "vor afirma ca vor sa traiasca in respectul acestor valori semnand o declaratie formala", a declarat intr-un comunicat ministrul imigratiei, Yolande James. Circa 45.000 de imigranti sosesc anual in Quebec. Printre "valorile comune ale Quebecului" figureaza franceza ca "limba oficiala", "femeile si barbatii au aceleasi drepturi" si "puterea politica si religioasa sunt separate".
"Fara semnarea acestui angajament, o persoana nu va putea veni in Quebec", a precizat Yolande James. Cei care vor sa imigreze in Quebec trebuie sa inceapa sa invete limba franceza inainte de a se instala in provincia canadiana, transmite Ziare.com, preluat de Romanian Global News.
Ministrul a mai precizat ca imigrantii vor fi "intr-o mai mare masura" selectionati in functie de nevoile de pe piata de munca a Quebecului. Pana in 2011, Quebecul, singura provincie canadiana care isi are propria politica de imigratie, ofera 700.000 de locuri de munca.
|
| Interviu cu Excelenta Sa Ovidiu Dranga, Ambasadorul Romaniei in Regatul Belgiei | | | |
| Bruxelles, Belgia/ Romanian Global News | | Accesari :365 | | Thursday, 30 October 2008 | {mosimage}RomBel: Domnule ambasador, va multumesc pentru ca ati acceptat sa acordati acest interviu comunitatii romanilor din Belgia reprezentata de site-ul Rombel. Ati vizitat site-ul RomBel / Romani in Belgia? Va place ? Credeti ca acest proiect ar trebui sustinut?
Ovidiu Dranga: Am vizitat site-ul si, mai mult decat atat, am in vedere o posibila colaborare cu d-voastra. Mi se pare un proiect extrem de generos care permite comunicarea intre romanii din diaspora. Remarc valoarea sa ca platforma de interactiune virtuala intre romanii din Belgia care au nevoie de dezvoltarea reflexului asociativ prin comunicare. Rombel a reusit sa mobilizeze comunitatea romaneasca din Belgia in jurul unor initiative umanitare pe care le-am sustinut si noi si le vom sustine in continuare. Succes, va tinem pumnii, suntem alaturi de d-voastra!
R: Multumim! Nu suntem doar o comunitate virtuala. In decursul celor 6 ani de existenta, RomBel a evoluat de la un simplu grup de discutii virtuale la un portal de informare si s-a materializat incepand cu acest an prin intalniri concrete ale romanilor in diferite orase sustinand comunicarea, activitatile culturale, sportive si caritabile, organizate atat in nume propriu cat si in parteneriat cu alte organizatii sau institutii.
R: Cum percepeti d-voastra, ca persoana si ca ambasador comunitatea romanilor din Belgia?
OD: Dinamica, foarte activa, diversa, extrem de implicata in peisajul social, politic si economic belgian. Mai mult, se pare ca, in Belgia, comunitatea romaneasca incepe sa-si recastige rolul de partener credibil si respectat in interactiunea cu alte comunitati la fel de bine reprezentate numeric. Constat ca romanii din Belgia se organizeaza rapid, colaboreaza eficient, construiesc inteligent, lucru pe care-l intuiam, de altfel, inainte de a veni aici. Cand sunt sensibilizati, „mobilizati” sau exista un factor catalizator care sa-i uneasca, romanii sunt solidari si actioneaza. A fost cazul cand d-voastra ati lansat cateva initiative umanitare, au existat si alte oportunitati valorificate atat de comunitate direct , cat si prin initiativa si contributia ambasadei. Am identificat impreuna proiecte de colaborare si cred ca e un bun inceput pentru a demonstra ca romanii din diaspora se pot coordona, pot fi uniti, pot fi creativi si pot fi parteneri credibili in relatia cu autoritatile tarii gazda, cu personalitatile vietii publice de acolo, cat si cu autoritatile si fratii lor din tara.
R: La aproape 6 luni de la inceperea mandatului ca ambasador, ce ati reusit sa schimbati in bine, si ce va propuneti sa schimbati in continuare in cadrul ambasadei si consulatului ? Ce proiecte aveti?
OD: Principala constatare este ca echipa pe care am onoarea sa o conduc pentru o anumita perioada de timp este extraordinara. Am privilegiul sa lucrez cu diplomati exceptionali.
R: Asta este minunat!
OD: Fiecare in parte, dar si echipa, in ansamblul sau, „functioneaza” perfect.. Am avut de-a lungul carierei ocazia sa lucrez cu oameni din zone diferite de apartenenta socio-profesionala si, cu multa satisfactie, va pot spune ca am avut sansa sa lucrez cu ei la implementarea unor proiecte destul de ambitioase, plecand de la integrarea Romaniei in NATO si terminand cu politica in zona Marii Negre. Am gasit aici o echipa foarte bine consolidata, extrem de competenta si „revoltator” de tanara. Mi se pare insa ca exista premise pentru o schimbare de ritm si dinamica a activitatii ambasadei. Provocarile sunt multiple. Pentru anul viitor pregatim mai multe proiecte: vizita suveranului belgian in Romania, aniversarea a 20 de ani de la lansarea operatiunii „Villages Roumains” si organizarea lunii prieteniei romano-belgiene”. In 2010 sarbatorim 130 de ani de la stabilirea relatiilor diplomatice romano-belgiene si, in acelasi an, insa in al doilea semestru, debuteaza presedintia belgiana a UE, pe care ne-am propus sa o sprijinim la nivel politic, diplomatic si in alte domenii. Succesul presedintiei belgiene va fi si un succes, cred eu, al ambasadei, al echipei pe care o conduc aici. Accentul pe care propun sa-l pun pe dimensiunea economica este firesc si se incadreaza intr-o logica mai larga a recalibrarii prezentei romanesti in context european. Vom organiza mai multe actiuni in plan economic cu sprijinul partenerilor belgieni. Vom cauta sa stimulam apropieri, infratiri intre localitati, judete, chiar regiuni din Belgia si Romania. Zilele trecute am facut un prim pas, am avut o prima intalnire cu presedintii consiliilor judetene, prin amabilitatea Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania (UNCJR) cu reprezentanta la Bruxellles. A reiesit interesul pentru cateva domenii prioritare pentru dezvoltarea relatiilor cu parteneri belgieni.
Vom continua ceea ce a debutat cu ani in urma pe timpul mandatului predecesorului meu. Imi doresc sa consolidam perceptia ca in si cu Romania se pot face afaceri corecte, profitabile, ca suntem seriosi si previzibili, ca in Romania investitiile sunt binevenite, iar Belgia poate sa-si consolideze prezenta acolo.
De altfel, eu vad diaspora romana reprezentata foarte bine aici in Belgia pe segmentul economic. Sunt oameni de afaceri de origine romana foarte respectati, relativ influenti, cu o reputatie foarte buna, care dau, alaturi de ceilalti reprezentanti ai diasporei, adevarata fata a Romaniei in strainatate. Cred ca imaginea pe care o lasa actiunile lor, pe care comunitatea romaneasca in ansamblul ei o ofera, are mai mult impact decat actiunile de diplomatie publica ale ambasadei. De aici si sprijinul acordat de ambasada comunitatii, inclusiv prin organizarea unui eveniment academic la inceputul lunii decembrie impreuna cu romanii care studiaza in Belgia, precum si cu profesorii romani care predau aici.
R: Aveti in vedere si o colaborare cu Camera de comert?
OD: Da, am avut o prima discutie foarte interesanta cu reprezentantii acestei institutii, precum si cu cativa oameni de afaceri romani din Belgia si nu exclud ca, intr-un viitor previzibil, sa fie puse bazele unui club belgo-roman al oamenilor de afaceri interesati sa promoveze relatii economice dinamice, inclusiv prin stabilirea de legaturi noi, diversificate, intre comunitatea de afaceri din Romania si cea din Belgia pentru derularea de proiecte comune.
R: E de mirare ca nu exista deja.
OD: Un astfel de proiect nu se naste peste noapte. In aceeasi categorie intra si ideea lansarii „Casei romanesti” despre care am avut prilejul sa discutam cu reprezentantii comunitatii romanesti acum cateva zile. Reactiile au fost destul de bune si salut deschiderea, chiar entuziasmul participantilor care au inteles de ce si cum ne propunem sa sprijinim initiativele venite dinspre comunitate. Am remarcat interesul pentru cele patru proiecte de sine statatoare ce ar putea fi plasate sub egida „Casei romanesti”, proiecte venite din diaspora sau convenite, discutate cu diaspora de-a lungul ultimelor 4-5 luni: o fundatie cu profil umanitar, un ziar, un radio si o gradinita.
Acestea sunt doar o parte din proiectele noastre prin care vrem sa aratam ca romanii de pretutindeni au voce, au idei si se incadreaza perfect in contextul european si euroatlantic actual.
R: Va invitam sa urmariti sondajul nostru de opinie de pe RomBel „Ce v-ati dori pe viitor in Belgia?” OD: Interesant de vazut ar fi un sondaj de opinie pentru cele patru proiecte mentionate. Ar oferi un indiciu asupra nivelului de asteptare in special pentru gradinita si pentru sistematizarea efortului umanitar. Am putea constata cu totii daca exista dorinta reala de a imbunatati prin efort propriu demersul educativ avand ca tinta copii romani de varsta prescolara inainte de integrarea lor in sistemul belgian si cresterea randamentului interventiei umanitare prin intermediul instrumentelor moderne apte sa atraga sprijin rapid si eficient.
R: Proiectul umanitar este imperios necesar. Romanii aflati in dificultate in Belgia se confrunta cu diverse probleme: nevoia unui translator, a unui interpret, gasirea unei locuinte temporare ieftine, rezolvarea documentelor de sejur, rezolvarea altor acte oficiale sau simplul sprijin moral.
OD: E obligatoriu pentru noi toti sa imaginam un astfel de punct de sprijin care sa aiba la dispozitie facilitati simple, dar eficace de interventie, de sprijin. O fundatie, prin natura preocuparilor, este mai aproape de cei care solicita ajutor. Toate aceste lucruri se pot face printr-o mai buna organizare in cadrul comunitatii.
R: Cum ar putea ajuta ambasada/consulatul romanii aflati in dificultate ce solicita ajutor pe RomBel sau la biserica?
D: Foarte simplu. Stabilim impreuna principii, obiective pe care le putem sistematiza cu ajutorul unui avocat contactat de ambasada, sau putem organiza, ulterior, in functie de specificul fiecarui caz, mobilizari de fonduri. Nu stim cat de mare poate fi acea contributie, insa putem incerca. Esentiala este demararea proiectului prin initiativa comunitatii. Initiativa va apartine si nu exista niciun obstacol, este pe fond ideea de a creiona un spatiu, un loc comun ...
R: Un loc care sa ne reprezinte..
OD: Exact. De aceea este o idee laudabila. Unde sa ne–ntalnim daca nu intr-un loc in care sa ne simtim cu totii ca acasa? Biserica e un asemenea loc., Oamenii vin cu placere acolo pentru ca se simt confortabil, e un loc al romanilor. ..
R: Eu am simtit acolo o mare familie.
OD: Prin „Casa romaneasca” putem stimula coeziunea intre romanii aflati la distanta de tara, dar care se simt confortabil impreuna. Acest reflex nu se autointretine, cumva trebuie stimulat si noi toti trebuie sa ne strangem in jurul unor idei comune. Nu ducem lipsa de idei, ducem lipsa de lucruri practice.
R: Si de bani
OD: Lipsa de bani este o scuza facila. Bani exista. Trebuie sa avem proiecte bune si oameni capabili sa le duca la indeplinire.
R: Da, dar si oameni care sa sprijine ideile.
OD: Da, si sa se vada ca in spatele lor sunt multi altii, gata sa sprijine si sa faca sacrificii. Ce s-a facut la biserica „Sfantul Nicolae” e o dovada. Repet, conditia este sa avem proiecte concrete, bine structurate si argumentate, nu doar idei ambitioase, acesta este trendul actual. Trebuie sa „recuperam” diaspora romaneasca in ansamblul ei prin mai buna corelare intre resurse si prioritati.
R: E important acest lucru pentru ca imaginea Romaniei si a romanilor in Occident este inca destul de "sifonata".
OD: Nu ne organizam bine, parem complexati, timorati, prea retinuti si prudenti, lasam impresia ca ne ascundem. De ce? Pentru ca in anumite situatii avem de-a face cu conationali care gresesc? Nu, dimpotriva trebuie sa aratam fata buna, pozitiva, de fapt fata normala a comunitatii romanesti. Nu suntem nici mai rai, nici mai buni decat altii in aceasta Europa a diversitatii. Sa nu uitam ca Europa se confrunta cu un val de migratie pe care l-a mai cunoscut candva in anii 50-60. Atunci altii emigrau dinspre sud spre nord si cred ca se confruntau cu aceleasi probleme pe care noi le traim acum. Cred ca Europa a avut si are mecanisme de a gestiona fenomenul. Europa are nevoie de diversitate, de o relansare economica, de o mai mare deschidere catre est asa cum a avut nevoie candva de o deschidere catre sud.
R: Are ambasada proiecte de imbunatatire a imaginii Romaniei in lume?
OD: Primul proiect este luna prieteniei romano-belgiene pe care o vom lansa anul viitor. Este un proiect amplu si ne propunem sa creeam oportunitati de promovare a Romaniei in Belgia sub aspect cultural, academic, economic si nu numai. Vrem sa aratam ca intre Romania si Belgia relatia bilaterala are deja o traditie, consolidata de legaturi economice si culturale, ca exista compatibilitati ce trebuie puse in valoare; vrem sa redescoperim o traditie care a inceput in secolul XIX, pentru a atinge o veritabila culme intre cele doua razboaie mondiale, cand Romania era supranumita „Belgia Orientului”. Nu stiu daca putem sa refacem toate acele punti construite inainte de instaurarea sistemului comunist, insa cu siguranta putem stabili altele acum cu ajutorul diasporei romanesti din Belgia si al comunitatii belgiene din Romania, deja foarte numeroasa.
R: Aveti mare incredere in comunitatea romaneasca din Belgia!
OD: Da. Am descoperit recent o preocupare pentru readucerea in prim plan a satelor romanesti dintr-o perspectiva europeana: e vorba despre parteneriate europene care sa faciliteze infratiri in anii ce vin. Vom pregati evenimente culturale care sa prezinte apropierea dintre Romania si Belgia, inclusiv solidaritatea manifestata in timpul Revolutiei din 1989 , solidaritate care acum imbraca alte forme, mult mai profunde, pentru ca acopera un spectru mai larg de parteneri potentiali. Am descoperit belgieni care s-au stabilit in Romania. Este extraordinar!
R: Ce asteptari pot avea romanii din Belgia de la institutia Ambasadei si a Consulatului roman din Bruxelles?
OD: Sprijin nelimitat si neconditionat. Noi suntem aici si pentru a sprijini romanii care au ales Belgia drept stat de resedinta ori de tranzit. Intre romanii de acasa si romanii de aici nu mai exista nicio bariera. Zidurile s-au prabusit demult, romanii de acasa au aceleasi preocupari si aceleasi nevoi cu romanii din strainatate, fac parte din aceiasi familie.
Va pot spune ca serviciile consulare s-au imbunatatit, insa exista limitari obiective greu imputabile ambasadei. Au inceput lucrarile la o noua sectie consulara care se va muta din actualul local si care se va se incadra in efortul general de imbunatatire a prestatiei consulare. Ne vom apropia de standardele obligatorii cu aceasta sectie consulara si vom cauta sa schimbam total calitatea prestatiei. Am lansat cateva idei noi sau aproximativ noi: am relansat vizitele din oficiu la romanii care se afla in detentie in Belgia; stabilim relatii cu autoritatile sau le intarim astfel incat sa prevenim orice forma de discriminare fata de romanii aflati Belgia, indiferent de statutul lor. Venind in intampinarea unor nevoi de comunicare si informare ale romanilor de aici, am distribuit si distribuim prin intermediul sectiei consulare o brosura cu informatii utile solicitate in mod frecvent. Si lista ar putea continua.
R: Exista si online?
OD: Exista si online. Online avem chiar mai multa informatie. Site-ul ambasadei dirijeaza de o maniera eficienta catre sursele de informare cele mai bune, fie ca sunt site-uri de acasa sau alte site-uri ale altor ambasade si consulate romanesti din Europa. Mai sunt multe de facut, dar am inceput un proces mai amplu de reformatare, de imbunatatire a prestatiei consulare care nu trebuie sa fie judecata drept singura forma de comunicare intre ambasada si comunitate. Apar si vor mai aparea altele mai sofisticate si aducatoare de beneficii pentru comunitate. Si in ce priveste acest aspect as dori sa ne transmiteti opinia d-voastra. Sunteti beneficiarii serviciilor consulare si ale serviciilor de diplomatie publica. Exprimati-va critic si vom tine cont de sugestii.
R: Poate un sondaj de opinie realizat de Rombel ar fi util
OD: N-ar fi deloc rau. Ne-ar ajuta foarte mult. Ne-ar ghida catre ceea ce vi se pare d-voastra important. Fara dialog nu stim ce asteptari exista, ce doriti, ce va deranjeza. Poate ca e prea curand de la schimbarea echipei. Dar un sondaj e un lucru bun, un lucru binevenit.
R: Cum va explicati ca romanii de aici nu intra pe siteul ambasadei sa caute informatiile de care au nevoie si intra pe RomBel, pun intrebari, li se raspunde, insa pot aparea neclaritati pentru ca cel care raspunde poate da o informatie eronata.
OD: Eu cred ca e o prejudecata. Ambasada este un reprezentant al autoritatilor de la Bucuresti de care multi romani din diaspora par a se distanta uneori, avand poate perceptia ca autoritatile nu sunt in masura sa ofere serviciile de calitate pe care le asteapta un „consumator” potential de aici. Distanta aceasta trebuie redusa pana la eliminare. Trebuie sa se inteleaga foarte bine ca ambasada este un partener, un prieten al comunitatii. Nu este o sursa de tensiune, de ingrijorare. Ambasada ajuta, este un prieten.
R: Este de fapt, primul loc unde ar trebui sa apelam in caz de nevoie...
OD: Unde romanii gasesc intelegere si sprijin: acesta este mesajul pe care vrem sa-l transmitem.
R: Trebuie deci sa intelegem ca nu suntem singuri.
OD: Da, exact. Am face poate mai multe lucruri pentru comunitatea de aici, pentru fiecare roman in parte, daca dialogul ar fi mai simplu, mai direct. Orice roman ar trebui sa apeleze mai intai la ambasada. Ne puteti ajuta trimitandu-i pe solicitanti la noi. Informatia consulara autorizata trebuie data de sectia consulara, nu de catre d-voastra.
R: Poate ca programul de lucru la telefon de la sectia consulara este un neajuns.
OD: Se lucreaza la acest lucru. Din motive de personal nu se poate asigura acel telefon permanent, dar vom gasi o formula prin care lucrurile se vor rezolva cat de curand.
R: Puteti sa ne dati cateva informatii despre alegerile ce vor avea loc in noiembrie la consulatul din Belgia?
OD: Alegerile se vor desfasura dupa o noua lege: legea votului uninominal. In actuala etapa va pot spune ca vor fi organizate trei sectii de votare : la Bruxelles, Liege si Anvers. Am pus deja in circulatie un pachet informativ in legatura cu procesul electoral. Vom deschide o rubrica speciala pe site-ul ambasadei pe care o vom alimenta pe masura ce apar reglementarile aferente. Ne asteptam la o prezenta la vot destul de mare. Vom face tot ce ne sta in putinta ca romanii de aici sa fie informati in legatura cu noul sistem de vot care nu se schimba fundamental din perspectiva tehnica: se va vota tot pentru Senat si pentru Camera Deputatilor, dar apar nuante noi in ce priveste formalitatile necesare pentru exercitarea dreptului de vot (acte necesare etc.). Vom distribui toate aceste informatii inclusiv prin intermediul d-voastra.
R: Multumim mult daca ne tineti la curent cu noutatile electorale. Care sunt canalele de distributie a acestor informatii?
OD: In primul rand sectia consulara a ambasadei, apoi asociatiile romanesti din Belgia, institutiile, universitatile, bisericile si magazinele frecventate in mod curent de romani etc. Mergem inclusiv pe formula „citeste si da mai departe”! Fiecare din noi este un multiplicator, se va distribui prin mail acest pachet informativ si fiecare este rugat sa-l distribuie cercului sau de cunoscuti.
R: Ati fost ziarist acum multi ani. Cum ati facut trecerea de la ziaristica la cariera diplomatica?
OD: Tranzitia nu a fost usoara. Ma faceti sa ma intorc mult timp in urma, cand eram tanar si entuziast. Am ajuns in MAE poate si pentru ca articolele mele din revista „Lumea”, una din cele mai prestigioase reviste de politica externa din epoca, au fost remarcate de conducerea ministerului de externe, aflata atunci in plin efort mare de reimprospatare a diplomatiei dupa iesirea din era comunista. Conducerea ministerului mi-a facut o oferta privita cu o oarecare reticenta, deoarece in acea perioada se castiga mai bine in presa. Am participat mai mult din curiozitate la concurs pentru ca ma simteam foarte confortabil la revista. Perspectiva diplomatica a devenit mai atragatoare abia dupa ce am castigat concursul si mi s-a spus ca voi pleca in Italia cu o bursa. Mi s-a parut o sansa: am zis ca merita sa-ncerc. Uterior s-au schimbat lucrurile.
R: V-ati indragostit de aceasta meserie.
OD: Am debutat in diplomatie la directia de planificare politica, pe atunci un element de cvasinoutate in minister. Era o echipa tanara, in formare. Am fost printre primii diplomati ai ministerului specializati in planificare politica, analiza strategica si elaborare discursuri (speech writing) in 91-92. Pentru o scurta perioada, am fost in directie doar doi diplomati, ulterior echipa s-a consolidat. Dupa cativa ani si o alta bursa in Germania (1994), am trecut in echipa NATO, ocupandu-ma de problematica de securitate si aparare. La Bruxelles am participat la infiintarea si configurarea Misiunii Romaniei la NATO (1998). Am revenit in tara in 2000 ca director al directiei NATO. Au urmat ani de exceptie pentru mine la ministerul apararii, unde am avut ocazia sa lucrez cu oameni extraordinari, civili si militari, intr-un moment in care s-a putut construi foarte mult si foarte bine. Au fost momente de varf ale carierei mele. Am revenit in MAE in 2005 pentru a prelua, printre altele, problematica Marii Negre si strategia post-aderare la UE, pana anul trecut, cand am inceput pregatirea pentru preluarea pozitiei de aici.
R: Considerati un pas inainte aceasta misiune?
OD: Este o continuare fireasca a preocuparilor mele, este greu sa abandonezi proiectele in care ai investit multa munca si pasiune. Sigur ca aici utilizez alte mijloace, alte instrumente dar in continuare le urmaresc si le sprijin cat pot. Satisfactiile sunt colosale cand vezi ca ideile tale se transforma in proiecte si raman, isi mentin valabilitatea peste ani. A fost o sansa pentru mine. Masura succesului in aceasta meserie este data de calitatea ideilor si proiectelor si dupa ce nu le mai conduci.
R: Sunteti credincios?
OD: Da.
R: Domnule ambasador va multumim in numele comunitatii RomBel pentru timpul pe care ni l-ati acordat si pentru amabilitatea cu care ati raspuns invitatiei noastre.
OD.: Si eu va multumesc.
Rombel
|
| Ortodocsii, numerosi in Castellon | | | |
| Castellon, Spania/ Romanian Global News | | Accesari :399 | | Thursday, 30 October 2008 | {mosimage}Spre deosebire de restul Comunitatii Valenciene, unde religia musulmana se afla pe locul al II-lea dintre cele mai practicate, in provincia Castellon, acest loc este ocupat de catre religia ortodoxa, scrie Adevarul, preluat de Romanian Global News.
Acest fapt se datoreaza numarului foarte mare de cetateni romani, carora li se adauga si imigrantii proveniti din alte tari ortodoxe ale Europei de Est.
Adrian Nicodim, preot la Biserica Ortodoxa Sfantul Nicolae din Castellon, ne-a spus: „romanii sunt foarte credinciosi si au nevoie sa ramana in contact cu tara lor prin intermediul bisericii. Mai mult de 400 de persoane participa la slujba de duminica la biserica noastra”.
|
| Certificatele de nastere pot fi obtinute si la Consulat | | | |
| Torino, Italia/ Romanian Global News | | Accesari :423 | | Thursday, 30 October 2008 | {mosimage}Consulatul General al Romaniei din Torino elibereaza certificate de nastere pentru copiii nascuti dupa data de 1 ianuarie 2004, informeaza Primaria din Torino, citata de Romanian Global News.
Pana in prezent, Consulatul a eliberat peste 650 de certificate de nastere.
De la data depunerii cererii si pana la eliberarea certificatului de catre Consulatul General al Romaniei din Torino este necesara o perioada de circa o luna (fata de cele 5-6 luni necesare in Romania pentru eliberarea aceluiasi document).
Pentru depunerea cererii trebuie sa se prezinte la Consulat unul din parinti.
Nu este necesara prezenta copilului.
Parintele care depune cererea va trebui sa faca o declaratie pe proprie raspundere prin care confirma faptul ca nu a fost inceputa o procedura asemanatoare in alta parte (in Romania sau la vreun alt sediu consular).
Taxa consulara pentru eliberarea certificatului de nastere este de 130 Euro.
Documentele necesare:
* Certificatul de nastere eliberat de catre autoritatile italiene. Pe certificat trebuie sa figureze numele si prenumele ambilor parinti. Pe certificatul de nastere italian trebuie sa fie aplicata si stampila cu Apostila della Haga. Apostila se aplica in Prefectura orasului de resedinta. La Torino Prefectura este deschisa pentru serviciul de Apostila in zilele de marti si joi de la orele 9.00 la 13.00.
* Cartile de identitate romanesti sau pasapoartele CRDS ale ambilor parinti (daca ambii parinti sunt cetateni romani). Daca unul din parinti este cetatean strain (italian sau alta nationalitate), va prezenta propriul document de identitate.
* Certificatele de nastere ale parintilor
* Daca parintii sunt casatoriti, vor prezenta certificatul de casatorie romanesc (in cazul in care nu este transcris, la Consulat poate fi facuta transcrierea certificatului de casatorie italian si obtinerea unui certificat de casatorie romanesc).
Pentru a obtine certificatul de nastere nu este nevoie de programare, este necesar sa va prezentati la sediul Consulatului din Via Ancona n. 7, programul cu publicul fiind:
* luni: 13.00 - 19.00
* marti: 09.00 - 15.00
* miercuri: 13.00 - 19.00
* joi: 09.00 - 15.00
* vineri: 09.00 - 15.00
|
| Joeri Beuren este noul consul onorific al Romaniei la Bruges | | | |
| Bruges, Belgia/ Romanian Global News | | Accesari :395 | | Thursday, 30 October 2008 | | {mosimage}Ambasadorul Romaniei, Ovidiu Dranga, a inmanat, luni, 21 octombrie 2008, in cadrul unei reuniuni organizate la sediul Ambasadei, patenta de investire in functie noului consul onorific al Romaniei la Bruges, Joeri Beuren, reputat avocat belgian din regiunea Flandrei, informeaza Rombel, preluat de Romanian Global News.
In cadrul reuniunii oficiale, ambasadorul Romaniei a evidentiat importanta deosebita pe care o acorda consolidarii parteneriatului bilateral cu entitatile federate ale Regatului Belgiei, si in special cu provincia Bruges, in noul context european si a pledat pentru identificarea de noi oportunitati de colaborare intre cele doua state la nivel economic si academic. In noua sa calitate, Joeri Beuren si-a exprimat deschiderea pentru dezvoltarea proiectelor romanesti in Belgia si a asigurat oficialitatile romane de intregul sau aport pentru promovarea intereselor Romaniei.
|
| ICR Dimitrie Cantemir-Istanbul la a 27-a editie a Targului International de Carte de la Istanbul | | | |
| Istanbul, Turcia/ Romanian Global News | | Accesari :332 | | Thursday, 30 October 2008 | {mosimage}In perioada 1-9 noiembrie 2008 va avea loc cea de a 27-a editie a Targului International de Carte de la Istanbul- istanbulkitapfuari.com, la care vor participa aproximativ 550 de edituri si organizatii non-guvernamentale si la care sunt asteptati aproximativ 350.000 vizitatori.
Tema targului din acest an este 1968 - 40 de ani inainte, 40 de ani dupa, transmite Romanian Global News.
ICR Dimitrie Cantemir-Istanbul, care participa pentru a treia oara la acest targ, va avea standul in sectiunea destinata invitatilor straini. Targul este organizat de Tuyap Fairs and Exhibitions Organization Inc., companie fondata in 1979, cu experienta bogata in organizarea de targuri si expozitii cu tematica diversa, atat pentru un public local, cat si unul international. Manifestarea se va desfasura in Tuyap Istanbul Exhibition Palace, care, in date, inseamna o cladire de 60.000 m patrati, cu 10 sali de expozitie si 10 sali de conferinte.
Standul organizat de ICR-Istanbul are ca obiectiv promovarea literaturii romane si informarea editorilor turci in legatura cu programele de sustinere a traducerilor din autori romani derulate de ICR prin Centrul National al Cartii. Importante edituri romanesti - Humanitas, Polirom, Curtea Veche, Kriterion, Enciclopedica, Editura Univers Enciclopedica, Corint, Institutul Cultural Roman, RAO, Cartea Romaneasca si Dacia-vor fi reprezentate prin carti si materiale promotionale.
In data de 3 noiembrie 2008 la Targul International de Carte de la Istanbul va avea loc Reuniunea editorilor straini si turci, la care ICR Dimitrie Cantemir–Istanbul i-a invitat pe Livia SZASZ (director editorial, Editura CORINT), Lucian Dan TEODOROVICI (coordonator Colectia Ego Proza, Editura Polirom) si Florentina HOJBOTA (coordonator al serilor de autor Humanitas).
|
| Ana Blandiana isi lanseaza cartea la ICR Tel Aviv | | | |
| Tel Aviv, Israel/ Romanian Global News | | Accesari :341 | | Thursday, 30 October 2008 | {mosimage}Institutul Cultural Roman din Tel Aviv va invita la evenimentele prilejuite de lansarea in Israel a cartii Anei Blandiana "Fiecare bucurie raneste pe cineva", transmite Romanian Global News.
Culegerea de poeme este o selectie a celor mai reprezentative poezii de dragoste si a celor cu substrat politic ale Anei Blandiana, conturand portretul acesteia ca poeta si luptatoare pentru libertate civica in Romania, si a fost publicata la editura Keshev, in traducerea lui Moshe Granot si a lui Shaul Carmel.
Programul evenimentelor cuprinde, in data de 2 noiembrie, la ora 17:00, lansarea cartii in cadrul unei intalniri cu cititorii si poeti, critici literari israelieni, la Cercul Cultural din Haifa (Matnas Hadar - Beitenu, Str. Yerushalayim nr. 29).
In data de 3 noiembrie, la ora 17:00, va avea loc lansarea cartii la Cercul Cultural din Ierusalim, in cadrul Cinematecii din Ierusalim (Derech Hebron nr. 11).
Lansarea de carte va fi urmata de o dezbatere, mediata de prof. dr. Leon Volovici si Costel Safirman, in prezenta lui Romulus Rusan, directorul Centrului International de Studii asupra Comunismului din Bucuresti, centrata asupra activitatii Aliantei civice si a Memorialului de la Sighet, cel din urma un muzeu al crimelor comunismului si un centru de cercetare a fenomenului totalitar de stanga din intreaga lume, condus de Ana Blandiana. Vor fi totodata lansate (si discutate) ultimele carti editate in cadrul Memorialului de la Sighet, autori Romulus Rusan, Aristina Pop Saileanu, dr. Nicu Ionita.
In data de 5 noiembrie, la ora 18:30, la biblioteca municipala Beit Ariela din Tel Aviv (Bdul. Shaul Hamelech nr. 25), cartea de poeme a Anei Blandiana va fi lansata in cadrul unei intalniri cu poeti israelieni de limba ebraica, punctata de lecturi ale poeziilor in romana si ebraica.
La evenimente vor participa, printre altii, cei doi traducatori ai cartii, alaturi de redactorul-sef al editurii Keshev, Rafi Weichert.
Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Roman din Tel Aviv in parteneriat cu editura Keshev din Tel Aviv, ASILR - Asociatia Scriitorilor Israelieni de Limba Romana, Cercul Cultural din Ierusalim si Cercul Cultural din Haifa.
|
| Expertii restauratori ai Departamentului de conservare restaurare isi prezinta realizarile din 2008 | | | |
| Valenii de Munte, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :361 | | Thursday, 30 October 2008 | | {mosimage}In perioada 30.10.2008 – 01.11.2008 se desfasoara, la Casa de Cultura din Valenii de Munte, ”Sesiunea Nationala de Conservare – Restaurare” si ”Salonul de Restaurare”, editia 2008, transmite Romanian Global News.
Evenimentul este organizat de Directia Judeteana pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national Prahova. La manifestare vor fi prezenti si trei experti restauratori ai Departamentului de Conservare – Restaurare din cadrul CNM „ASTRA” Sibiu, cu lucrari despre restaurarea unor obiecte apartinand colectiilor muzeului. Pe langa acestia, alti patru restauratori au trimis lucrari. In cadrul Salonului va fi organizata o expozitie cu postere, ce surprind rezultatele muncii specialistilor (vernisajul va avea loc in data de 30 octombrie). Dupa aceasta se va desfasura sesiunea propriu-zisa, constand din prezentarea lucrarilor de restaurare, pe diverse suporturi: lemn, ceramica, piele, metal, textile etc. La evenimentul de la Valenii de Munte participa restauratori din din toate zonele tarii. Materialele vor fi reunite intr-un catalog, care va fi publicat ulterior.
|
| Colaje si lucrari alb-negru in acrilic ale lui Adrian Ghenie expuse la Berlin | | | |
| Berlin, Germania/ Romanian Global News | | Accesari :362 | | Thursday, 30 October 2008 | {mosimage}Expozitia de la Berlin a lui Adrian Ghenie este cea de a doua expozitie deschisa in spatiile proprii ale noii galerii romanesti Plan B din Berlin. Ea va fi deschisa publicului in perioada 31 octombrie-20 decembrie 2008, la Galeria Plan B, Heidestrasse 50, transmite Romanian Global News.
Vor fi expuse cateva studii pregatitoare pentru lucrari deja cunoscute pe plan international, precum “Pie Fight” si “Laurel and Oliver”, tablouri cu care Ghenie a participat recent la Bienala din Liverpool. De asemenea, “Ceausescu” este un alt studiu pregatitor pentru un proiect artistic semnat de Adrian Ghenie si Ciprian Muresan, proiect care poate fi vazut in prezent la Sala Dalles in cadrul Bienalei Tinerilor Artisti.
Curatorul expozitiei este artistul Matthew Price, care traieste si lucreaza la Birmingham si Londra.
|
| Patriarhia Romana nu recunoaste caterisirea parintelui Boian de catre Biserica Ortodoxa Sarba | | | |
| Bucuresti, Romania/ Romanian Global News | | Accesari :498 | | Thursday, 30 October 2008 | {mosimage}Decizia de caterisire a Parintelui Boian de catre Episcopia Bisericii Ortodoxe Sarbe din Timoc a fost respinsa de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane care „considera invalid actul de caterisire al acestuia”, transmite Romanian Global News.
In ziua de 29 octombrie 2008, la Resedinta patriarhala din Bucuresti, sub presedintia Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, s-a desfasurat sedinta de lucru a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, se arata intr-un comunicat al Patriarhiei.
In legatura cu situatia parintelui Bojan Alexandrovici de la Malainita (Valea Timocului), Sfantul Sinod considera invalid actul de caterisire al acestuia de catre tribunalul bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sarbe de Timoc, deoarece preotul roman nu este cleric al Bisericii Ortodoxe Sarbe. Mai mult, se constata faptul ca Episcopia Ortodoxa Sarba a Timocului nu respecta cele convenite in cadrul Comisiei mixte de dialog a celor doua Biserici Ortodoxe, din aprilie 2006 si anume asigurarea serviciilor religioase in limba romana pentru comunitatile romanesti.
Apreciind necesitatea continuarii dialogului cu Biserica Ortodoxa Sarba pentru rezolvarea acestei probleme, Sfantul Sinod l-a imputernicit pe Preasfintitul Parinte Daniel, Episcop-Loctiitor al Episcopiei Daciei Felix, sa intensifice demersurile pe langa autoritatile bisericesti si de stat sarbe cu scopul identificarii unor solutii practice pentru apararea drepturilor legitime ale romanilor din Valea Timocului de a avea preoti si slujbe in limba materna, se arata in comunicatul Patriarhiei Romane.
Prezent la sediul Patriarhiei Romane parintele Boian Alecsandrovic a fost primit de Preafericitul Parinte Daniel si a purtat discutii cu majoritatea membrilor Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane.
Intr-o scurta declaratie facuta Agentiei de Presa Romanian Global News, Parintele Boian a multumit Sfantului Sinod al BOR si Preafericirii sale Patriarhul Daniel pentru increderea acordata si pentru sprijinul dat credinciosilor romani din Timoc. „Plec cu sufletul impacat si cu credinta ca lupta noastra pentru limba romana si pentru biserica stramoseasca a fost ajutata de acolo de unde sunt, de cei care s-au jertfit inaintea nostra si care prin rugaciune au calauzit hotararea Sfantului Sinod. Atat Preafericirea Sa cat si membrii Sinodului au inteles ca noi nu suntem dusmanii nimanui si nu dorim sa avem decat ce am avut odata: Biserica romaneasca si limba romana in care oamenii nostri sa vina si sa se boteze, sa se spovedeasca si sa se ingroape”, a declarat Parintele Boian.
Conform purtatorului de cuvant al Patriarhiei, preotul Constantin Stoica, contactat de ZIUA, asistam la "o umilire a credinciosilor ortodocsi romani din Valea Timocului"si "o prigonire"a preotului roman sub acuzatia ca a oficiat slujbe religioase in limba romana.
In actul ilegal de caterisire, semnat de episcopul Iustin se arata ca "Boian Aleksandrovici, fost cleric al episcopiei de Timoc, a dispretuit pe episcopul sau competent si fara aprobare si acord al bisericii noastre a fost hirotonit in treapta preotiei de catre un episcop al Bisericii Ortodoxe Romane. Ca urmare, pe presbiterul Boian Aleksandrovici il caterisim din treapta preotiei".
Gestul Prea Fericitului Daniel si al Sfantului Sinod al BOR de a ajuta si a sta alaturi de suferinta celor 300.000 de romani din Timoc vine practic si da o lectie politicii externe imbecile a statului roman fata de Serbia, in care Romania da permanent dovezi de prietenie( Kosovo, sustinerea Serbiei pentru integrarea in UE si NATO,etc.) iar Serbia isi bate joc la nesfarsit de romanii din Timoc si mai nou chiar si de cei din Voivodina.
|
|
|
Arhiva 2008 -
decembrie, 2008
-
noiembrie, 2008
-
octombrie, 2008
-
septembrie, 2008
-
august, 2008
-
iulie, 2008
-
iunie, 2008
-
mai, 2008
-
aprilie, 2008
-
martie, 2008
-
februarie, 2008
-
ianuarie, 2008
|
