RGN: Cum vedeti relatia Bucuresti- Chisinau in viitorul apropiat?
E.T: In cadrul ultimei reuniuni a Consiliului European din octombrie a.c., Romania a sustinut acordarea unei perspective europene certe pentru Republica Moldova, un stat care a ramas cumva in urma vecinului sau mai mare de la rasarit – Ucraina, stat ce a inceput negocierile pentru semnarea unui acord de asociere. Am sustinut intotdeauna ca, din perspectiva europeana, Republica Moldova trebuie sa accelereze demersurile pentru integrarea europeana. Atitudinea Romaniei se fundamenteaza pe istoria, cultura si limba comune statelor noastre, dar si pe evaluarea situatiei de fapt a Ucrainei, pentru care perspectiva europeana este mai complexa. In acelasi timp, Republica Moldova se confruntata cu o serie intreaga de probleme derivate din reglementarea problematicii transnistrene. Chisinaul trebuie sa inteleaga ca drumul spre UE trece prin Romania, iar tara noastra are obligatia morala sa ajute pe milioanele de etnici romani de pe cealalta parte a Prutului.
RGN: Mentionati o masura concreta de ajutorare a romanilor de peste hotare?
E. T: In comparatie cu statele din Europa de Vest, Romania se confrunta cu un deficit serios de forta de munca in domenii importante din economie. In ciuda crizei economice mondiale, consider ca Romania va inregistra in urmatorii ani o crestere economica constanta, ceea ce va convinge multi romani sa revina acasa. Totodata, o varianta viabila ar fi ca legislatia sa permita integrarea in campul muncii din Romania a romani din alte state. Aceasta este o solutie concreta, pe care o voi promova intens. Daca companiile romanesti si straine ar fi sprijinite de guvern sa aiba astfel de initiative sunt convins ca multi romani vor vedea oportunitati multiple de realizare in tara de care sunt atasati.
RGN: Ce ar trebui sa faca Romania pentru ameliorarea si imbunatatirea relatiei cu romani de pretutindeni?
E.T: Reorganizarea Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, prin comasarea tuturor structurilor guvernamentale responsabile de relatia cu comunitatile romanesti va elimina birocratia existenta si va putea functiona la standarde calitative. De asemenea, Guvernul va trebui sa ofere fonduri mult mai mari pentru proiectele desfasurate in comunitate, avand in vedere ca si numarul romanilor aflati peste hotare a crescut semnificativ.
Bugetul alocat astazi pentru romanii de pretutindeni, impartit la numarul de etnici romani din afara granitelor, rezulta o suma infima, derizorie si chiar batjocoritoare – doar 14 euro centi – pe care statul roman o aloca pentru mentinerea relatiilor culturale, sociale, lingvistice si religioase cu romanii din afara granitelor tarii. Consider inacceptabila situatia si voi milita pentru schimbarea de urgenta a acesteia.
RGN: In noul context electoral din Romania, ce va schimba votul uninominal pentru romanii din strainatate ?
E.T: Anul acesta, odata cu introducerea votului uninominal, romanii de peste hotare vor fi reprezentati in Parlamentul Romaniei, pentru prima data, de doi senatori si patru deputati. Acest fapt obliga romanii din diaspora sa solicite celor care candideaza sa fie solidari cu nevoile pe care le au. O solutie pentru ca situatia in relatia cu romanii de peste hotare sa se imbunatateasca este crearea de noi legi care sa ofere cadrul juridic privind elaborarea de noi politici in sprijinul dumneavoastra. Daca in timpul dictaturii comuniste, pentru romanii de peste hotare idealul care i-a unit era lupta pentru a readuce democratia si libertatea in tara, sper ca scopul care ne reuneste astazi este sa aducem prosperitatea europeana in sanul fiecarei familii de romani.
RGN: Cum vedeti situatia romanilor din imediata vecinatate in contextul in care asistam la tot mai multe cazuri de discriminare a romanilor?
E.T: Este un lucru absolut condamnabil, in conditiile in care majoritatea statelor europene s-au angajat sa respecte drepturile minoritatilor nationale, prin semnarea Conventiei Cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale. In continuare, insa, in Timoc, la Malainita, asistam la un caz extrem de grav de incalcare a drepturilor cetatenesti elementare – caz pe care l-a promovat si adus in atentia Romanian Global News. In regiunea transnistreana in continuare invatamantul in limba romana este blocat si persecutat, interzis chiar. In Bulgaria nu avem scoli cu predare in limba romana, iar in Basarabia se incearca inlocuirea „Istoriei Romanilor”. Este cert ca drepturile de care ar trebui sa se bucure etnicii romani care locuiesc in alt stat decat Romania nu sunt garantate de statele pe care le-am mentionat.
In aceste conditii, solutia ar fi o implicare mai mare din partea statului roman, astfel incat toate aceste situatii sa fie sesizate si relatate forurilor europene, in vederea rezolvarii cat mai rapide si prevenirii cazurilor asemanatoare.
RGN: Care sunt solutiile pe care le propuneti pentru ca romanii din Basarabia, Bucovina de Nord, Timoc, cei din Balcani, sa nu mai simta atat de mult nepasarea din partea tarii-mama in raport cu ei?
E.T: Romanii din afara granitelor sunt umiliti inca din momentul in care intentioneaza sa vina in Romania si sunt tinuti ore, zile sau chiar luni pentru a lise elibera o viza de intrare in tara-mama. Apoi, desi exista o lege care defineste oarecum statutul romanilor de pretutindeni, aceasta nu este favorabila lor si nici macar nu este aplicata. De relatia cu romanii de pretutindeni se ocupa extrem de multe institutii, iar acest lucru genereaza dezorganizare si haos in relatia cu etnicii romani. Studentii, elevii, masteranzii si doctoranzii se confrunta cu reducerea drepturilor de care au beneficiat, iar bursa pe care o primesc in prezent este absolut derizorie si nu este suficienta, uneori, nici macar pentru asigurarea mesei si a cazari intr-un camin.
Toate aceste probleme, birocratia si sistemul impus de actualii guvernanti impiedica un etnic roman din afara granitelor sa se simta protejat de statul roman.
Cunosc realitatea etnicilor romani din Basarabia, Nordul Bucovinei, Maramuresul Istoric, Basarabia de Sud, Timoc, Albania, Macedonia si de pretutindeni, pentru ca activez in acest domeniu de exact 10 ani. Am inclus solutiile tuturor acestor probleme  in programul meu politic, pe care intentionez sa il indeplinesc in intregime!
RGN: Care este primul proiect pe care il veti initia in cazul in care veti fi ales reprezentatul a peste 6 milioane de Romani in Parlamentul Romaniei?
E.T: Pentru PDL, prioritatea zero este deblocarea sistemului de acordare a cetateniei romane etnicilor romani din afara granitelor, prin initierea unui proiect legislativ care sa prevada simplificarea acestei proceduri la maximum 3 luni. Consider ca fiecare cetatean care a pierdut acest drept din motive neimputabile lui, trebuie sa il redobandeasca mult mai rapid si mai usor; la fel si urmasii lor. O data rezolvata chestiunea redobandirii cetateniei romane se vor simplifica mult mai multe aspecte: sociale, de pensii, medicale, economice, de circulatie, etc. De asemenea, noua lege va trebuie sa prevada dreptul de a acorda cetatenia romana la cerere si romanilor care nu intra sub incidenta prevederilor privind redobandirea cetateniei. Este o datorie constitutionala si morala a statului roman de a le oferi tuturor romanilor din afara fruntariilor sanse egale si respectul cuvenit.

Datele culese de CURS arata ca PSD isi pastreaza bazinul electoral in randul celor varstnici, din mediul rural si cu studii reduse.
Din sondajul CURS reiese ca alegatorii sunt nostalgici dupa Alianta D.A. - 19% dintre cei chestionati vor ca, dupa alegeri, tara sa fie guvernata de o coalitie PDL-PNL. Doar 16% vor o coalitie PSD-PNL-PC.
Acelasi procent ar fi in favoarea unui guvern sustinut de PSD-PC si PDL. In ceea ce priveste popularitatea politicienilor, 64% dintre cetatenii romani continua sa aiba o parere buna despre Traian Basescu, dar Sorin Oprescu este la doar doua procente distanta.
Un sondaj CURS realizat la cererea „Evenimentului zilei“ arata ca PSD si PDL sunt separate de un singur procent in optiunile de vot ale cetatenilor romani. Potrivit acestui sondaj, daca duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, PDL ar obtine 32% din voturi, Alianta PSD-PC ar fi votata de 31% dintre cei care au exprimat o optiune de vot, iar PNL, de 18%. Trei partide - PRM, PNG-CD si UDMR - se afla la limita pragului de intrare in parlament, respectiv 5%. Taranistii si partidul lui Cozmin Gusa, PIN, nu ar beneficia decat de 1% din voturi. O treime dintre cei intervievati de CURS nu sunt hotarati, nu voteaza sau nu au raspuns la aceasta intrebare.

Foto: Evenimentul Zilei 

Potrivit listelor, 2.965 de persoane au intrat in cursa, dintre care 2070 vor sa ajunga deputati, iar 895 senatori, iar pentru fieare fotoliu de deputat sau senator se vor infrunta nu mai putin de sase candidati.
Din totalul de aproape 3.000, 31 sunt independenti, iar 18 sunt reprezentanti ai minoritatilor nationale. Restul sunt reprezentanti ai partidelor politice. Tot atatea sanse au si reprezentantii unor partide mici, printre care Partidul National Crestin si Partidul Romaniei Europene, fiecare cu cate un singur candidat.
Chiar daca ar castiga majoritatea voturilor in colegiile unde candideaza, aceste doua formatiuni nu au cum sa atinga pragul electoral. Lupta se va da in cele 452 de colegii electorale dupa regulile noii legi a votului uninominal.
Norma de reprezentare pentru Senat este de un senator la 160.000 de locuitori, iar in ceea ce priveste Camera Deputatilor, un deputat reprezinta 70.000 de locuitori.
Pentru a ajunge in Parlament, partidele politice trebuie sa obtina minim 5% din voturile valabil exprimate la nivelul intregii tari sau sa aiba candidati castigatori in sase colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si in 3 colegii uninominale pentru Senat. Aceasta a doua modalitate de acces in Parlament reprezinta pragul electoral alternativ.

{mosimage}In urma cu doi ani, un stimabil ministru de externe al Romaniei sfatuia la Londra liderii comunitatii romanesti sa aplice in relatiile cu britanicii principiul picaturii chinezesti.