Alegeţi rezoluţia ecranului: Ajustare automată 800x600 1024x768
3000 de candidati la startul campaniei electoralePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :272
Sunday, 02 November 2008
{mosimage}Circa 3000 de candidati au primit unda verde de la Birourile Electorale pentru a intra in batalia pentru cele 315 locuri de la Camera Deputatilor si 137 la Senat.
Pentru fiecare fotoliu de deputat sau de senator se vor infrunta nu mai putin de sase candidati. Mai exact, 2965 de persoane au intrat in cursa, dintre care 2070 vor sa ajunga deputati, iar 895 senatori, transmite Realitatea TV, preluata de Romanian Global News. Doar 31 dintre ei sunt independenti, restul fiind reprezentanti ai partidelor. Pe langa acestia, si-au depus candidatura la Camera Deputatilor si 18 reprezentanti ai minoritatilor nationale.
Lupta se va da in cele 452 de colegii electorale dupa regulile noii legi a votului uninominal.
Norma de reprezentare pentru Senat este de un senator la 160.000 de locuitori, iar in ceea ce priveste Camera Deputatilor, un deputat reprezinta 70.000 de locuitori.
Pentru a ajunge in Parlament, partidele politice trebuie sa obtina minim 5% din voturile valabil exprimate la nivelul intregii tari, sau sa aiba candidati castigatori in sase colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si in 3 colegii uninominale pentru Senat. Aceasta a doua modalitate de acces in Parlament reprezinta pragul electoral alternativ.
Alegatorii sunt obligati sa voteze la sectia de pe raza localitatii in care isi au domiciliul sau resedinta. Exceptie de la aceasta regula fac doar candidatii, care pot vota la una din sectiile de votare din cadrul colegiului uninominal unde candideaza.
Pentru prima oara, romanii din afara frontierelor vor putea sa-si desemneze proprii reprezentanti in Parlamentul Romaniei.
 
In 3 noiembrie se semneaza o declaratie privind acesul Romaniei la programul Visa WaiverPDF Print E-mail
Washington, SUA/ Romanian Global News
Accesari :363
Sunday, 02 November 2008
{mosimage}La 3 noiembrie 2008 va avea loc, la Washington, ceremonia de semnare a „Declaratiei dintre Ministerul Internelor si Reformei Administrative al Romaniei (MIRA) si Departamentul pentru Securitate Interna al Statelor Unite ale Americii (DHS) privind principiile de cooperare in vederea intaririi masurilor bilaterale de securitate pentru calatoriile internationale si a indeplinirii cerintelor Programului Visa Waiver" (Declaratia). Semnarea Declaratiei se va face, din partea Romaniei, de catre Adrian Vierita, ambasadorul Romaniei in Statele Unite, iar din partea SUA de catre Michael Chertoff, secretarul pentru securitate interna, seful DHS, transmite Romanian Global News.
Semnarea Declaratiei semnifica angajarea vointei politice a celor doua guverne pentru indeplinirea unui set de masuri menit sa faciliteze accesul Romaniei in Programul Visa Waiver. Declaratia confirma continuarea procesului de creare a conditiilor pentru obtinerea de catre cetatenii romani a regimului de calatorie fara vize in Statele Unite (pentru calatoriile de scurta durata, in scop turistic sau de afaceri).
Pe baza principiilor cuprinse in Declaratie, autoritatile romane si cele americane vor coopera pentru adoptarea masurilor convenite, urmand ca accesul Romaniei in Programul Visa Waiver sa se realizeze atunci cand toate conditiile prevazute de legislatia americana vor fi intrunite, transmite Romanian Global News.
Evenimentul semnarii se va desfasura incepand cu ora 10.00 (ora locala), la Salonul de presa al US Customs and Borders Protection din cadrul Centrului pentru comert international „Ronald Reagan" (US Customs and Borders Protection Press Briefing Room, Ronald Reagan Building and International Trade Center, 1300, Pennsylvania Avenue, N.W., Washington, D.C. 20004) si va fi deschis presei americane specializate, presei romane acreditate si romano-americane. Dupa ceremonia semnarii cei doi oficiali vor face declaratii de presa urmate de o scurta sesiune de intrebari din partea presei.
 
Comisarul roman si multilingvismul tinutului SecuiescPDF Print E-mail
Bruxelles,Belgia/Romanian Global News
Accesari :305
Sunday, 02 November 2008
{mosimage}Iata o alaturare care nu exista si nu a fost posibila de cand avem la Comisia Europeana un post pe care a fost asezata persoana domnului Leonard Orban. Ciudat, dar oare de ce Domnia Sa nu a dorit niciodata sa se exprime asupra unei probleme deosebit de serioase pe care o pune auto-intitulatul "Tinut Secuiesc" care, prin nebagarea de seama si indiferenta (reala sau mimata) a autoritatilor romane, duce spre un referendum pentru autonomie, arborarea steagului galben-albastru pe primarii in locul celui romanesc si la aparitia unei retorici extrem de periculoase ce poate duce la o previzibila situatie tensionata, daca nu chiar conflictuala? Mi-as fi dorit ca, in decursul numeroaselor sale vizite in Romania, Orban sa ia o atitudine publica transanta si fara ezitari in spiritul politicilor europene in domeniu, explicand care sunt limitele jocului si, mai ales, care sunt revendicarile admisibile si posibil de asumat pentru o minoritate nationala. Daca ar fi dorit s-o faca, ar fi fost foarte clar ca, in mod firesc, trebuie sa existe o discutie privind drepturile lingvistice si culturale ale minoritatilor (pastrarea traditiilor, obiceiurilor, respectarea credintelor religioase). In al doilea rand, exista dezbaterea privind descentralizarea sistemului administrativ, cu toate consecintele sale la nivel de sistem, egale insa pentru toate regiunile tarii, fara a se opera niciun fel de discriminari pozitive cum ar fi cea bazata pe criterii etnice. In fine - si acesta este nivelul inacceptabil pentru un stat definit constitutional drept unitar (si nu federal sau confederat) - operarea unei confuzii generale prin amestecarea celor doua nivele de doleante pentru a justifica cererea de autonomie si organizarea unui referendum regional in acest sens.
In acest caz, exista cateva solutii. Prima, imposibila, este ca Leonard Orban sa aiba curajul de a spune ceva. A doua solutie poate sa insemne modificarea Consitutiei si redefinirea statutului lingvistic oficial, lucru sugerat atat de Laszlo Tökes cat si de Marko Bela. Moment in care maghiara ar deveni a doua limba oficiala a statului si dezbaterile in toate institutiile oficiale ale statului s-ar putea desfasura in mod egal in cele doua limbi. Tökes sugera sa se inceapa cu Parlamentul Romaniei. O aberatie care, teoretic, nici macar n-ar trebui luata in calcul... dar care poate fi pretul pe care UDMR sa-l puna pentru participarea sa la viitorul guvern. A treia solutie este cea logica si in spiritul realitatilor europene.
In spiritul acestei solutii ar fi trebuit sa zica ceva domnul Orban, bazandu-se pe nenumaratele rapoarte, atat ale Comisiei Europene cat si ale Parlamentului European care, in ultimii ani, au dat mereu Romania ca un exemplu regional pentru managementul exemplar al problemei nationale, primul argument fiind chiar prezenta de 16 ani a UDMR-ului in absolut toate formulele de guvernare... Un argument interesant dar care, in sine, este absolut insuficient si oarecum pervers deoarece, iarasi prin nebagarea de seama si indiferenta autoritatilor noastre (de data asta completata cu lipsa oricarui demers al diplomatilor nostri) s-a facut in asa fel incat singura problema existenta in Romania pare sa fie cea a minoritatii maghiare. Fals, deoarece trebuie luate in considerare - in mod egal si nediscriminatoriu - atat drepturile celorlalte minoritati nationale din Romania, dar si cele ale romanilor minoritari in anumite zone geografice. Dar si cele ale comunitatilor romanesti din alte tari vecine sau ale comunitatilor masive de imigranti din unele tari europene.
Trebuie odata inteles ca Romania nu mai trebuie sa fie cobaiul pe care se fac diverse tipuri de experimente pentru viitoare politici europene sau pentru a se justifica niste campanii politice din tarile UE. Romania nu ar trebui sa admita decat aplicarea unor solutii politice si administrative decat in masura in care ele sunt valabile, in mod absolut simetric, si pentru romanii nostri din comunitatile stabile din orice stat al UE. Spunem asta sau ne lasam batjocoriti in continuare?
Cristian Unteanu, ZIUA
 
100.000 de romani someri in Spania - Revista presei spaniolePDF Print E-mail
Madrid, Spania/ Romanian Global News
Accesari :324
Sunday, 02 November 2008
{mosimage}In ultima vreme subiectul preferat ale publicatiilor spaniole il reprezinta situatia celor 100.000 de  someri de cetatenie romana si a celor 200.000 de romani care lucreaza la negru in Spania. De asemenea, explozia din campusul universitar Navarra sau temperatura de 1,5 grade Celsius inregistrata in Insulele Canare au atras atentia presei spaniole.  „Spania are 100.000 de romani in somaj" anunta cotidianul „Publico", stirea regasindu-se astazi in majoritatea publicatiilor din Spania.
Ultimul raport asupra situatiei populatiei active a relevat o situatie drastica pentru romanii si marocanii din Spania. Conform acestui raport, 100.000 de romani sunt in somaj. Din cei 448.000 de romani cu drept de munca, iar 200.000 lucreaza la negru, fara contracte de munca. Cei mai multi dintre someri au lucrat in domeniul constructiilor.
"Mai mult de 40% dintre romanii care lucreaza in Spania nu cotizeaza la Asigurarile Sociale" anunta si publicatia "Heraldo de Aragon".
La distanta de doar doua luni de ridicarea moratoriului care interzice accesul liber al romanilor in campul muncii din Spania, 40% dintre romanii care au drept de munca nu lucreza legal si nu cotizeaza la Asigurarile Sociale spaniole. Cu toate acestea, in prezent, colectivul roman contribuie cu 8 miliarde de euro la economia spaniola, ceea ce reprezinta 0,71% din PIB-ul Spaniei.
"Romania incerca sa isi convinga emigrantii sa se intoarca acasa" informeaza "finanzas.com".
Emigrarea a devenit tema centrala a alegerilor parlamentare ce vor avea loc pe 30 noiembrie. Mesajele si mesagerii romani care cer celor peste 2 milioane de compatrioti, majoritatea din Spania si Italia, sa se intoarca acasa s-au inmultit. Madrid si Roma au fost destinatiile cele mai frecvente ale liderilor politici romani. Presedintele Romaniei a participat la manifestari in Milan, Italia, apoi in Spania, in Alcala de Henares, langa Madrid. Mircea Geoana a fost in italia, iar reprezentantul guvernului pentru romanii din strainatate, Petre Roman, in Spania.
 
Cernauti 600 - o sarbatoare furata PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :305
Sunday, 02 November 2008
{mosimage}Ucraina se lauda in Capitala Romaniei cu o expozitie de fotografii si documente care marcheaza evenimentul implinirii a 600 de ani de existenta oficiala a Cernautiului. Ca sarbatoreste la ea acasa evenimentul, hai sa spunem ca mai treaca-mearga, dar tupeul de a veni cu propaganda ei tesita in Capitala Romaniei si sa clameze marca ucraineana a orasului bucovinean e sub orice bun simt. Merita Cernautii macar respectul pentru adevarul istoric: capitala Bucovinei istorice nu e o creatie urbanistica ucraineana si zidurile ei nu respira istorie ucraineana. Din toate fibrele ei respira istorie romaneasca. Stema regiunii era un scut rosu, cu un stejar dezradacinat, de argint, insotit de o parte si de alta de cate un brad dezradacinat, de aur, si avand deasupra doua sabii de aur incrucisate. Copacii simbolizeaza istoria dezradacinata a locului, iar sabiile - luptele victorioase ale domnitorului roman Alexandru cel Bun din Codrul Cosminului. Exista si o stema a Orasului: pe un scut rosu o cetate crenelata, de argint, cu doua turnuri laterale, avand poarta deschisa, prin care se vede stema Moldovei cu bourul cu stea in frunte. Dovada celor 600 de ani de existenta certa o constituie Hrisovul Domnesc prin care domnitorul roman Alexandru cel Bun da, la 8 octombrie 1408, privilegii negustorilor poloni din Liov. E stipulata obligatia acestor negustori straini sa plateasca vama la Cernauti. Viata targului era intensa, averile infloreau. Starnind poftele polonezilor, austriecilor si rusilor dupa pamanturile si bogatiile romanilor. Primul care i-a invatat minte pe netrebnicii care pofteau la pamanturile si averile romanilor, a fost Stefan cel Mare. Domnitorul moldovean i-a spulberat pe cavalerii si soldatii regelui polon Ioan Albert, in 1497, in Codrul Cosminului. Cei ramasi in viata au fost decimati, din nou, la Cernauti. Si tot aici, la Lentesti, Vornicul Boldur il bate pe Mazoviti veniti in ajutorul regelui polon. De atunci, vreme de 6 secole, iubirea de Bucovina romaneasca cantata de Mihai Eminescu a fost tot incercata.
Dupa rapirea Bucovinei de catre austrieci, Cernautii au devenit, in 1777, capitala provinciei. Bucovinenii nu si-au pierdut speranta, au opus rezistenta valului de opresiuni straine, si un secol si jumatate mai tarziu, in 1918, Adunarea Nationala a proclamat Unirea acestei parti a Moldovei cu tara strabuna.
Multe sunt monumentele istorice legate de istoria romaneasca: Resedinta Metropolitana, zidita in 1875; Cetatea Tetina, celebra in istoria militara a Moldovei, ale carei ruine se vad in Parcul orasului; Biserica "Inaltarea Domnului" din Lujeni, inaltata in secolul al XV-lea de Teodor Vitold; Biserica din Toporauti, inaltata de Domnul Moldovei Miron Barnovschi; Biserica si Casa familiei Hurmuzachi - edificii unde din totdeauna a palpitat si a fost intretinut spiritul national romanesc. Din aceste locuri cernautene isi trag originea multi domnitori, familii boieresti si carturari de seama, precum Alexandru cel Bun, Petru Rares, Miron Costin si Ioan Neculce.
Candva, capitala Bucovinei, "orasul dintre ceturi", cum ii spuneau poetii, era una dintre citadelele romanismului. In secolul al XIX-lea, Aron Pumnul, fratii Hurmuzachi si atatia altii, au creat la Cernauti un focar de literatura, stiinta si simtire romaneasca. La mosia Cernauca de langa Cernauti, a trait o vreme poetul Vasile Alecsandri, aici se intruneau viitorul domnitor Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu, ardeleanul Gheorghe Baritiu, agitand constiintele pentru crearea unui stat national, "cuprinzand toate provinciile locuite de romani".
In vara anului 1940, cand santajul sovietic a smuls Bucovina si Basarabia din trupul Romaniei, toata tara a plans, pentru ca, un an mai tarziu, in vara anului 1941, romanii de pretutindeni sa se bucure de prezenta regelui Mihai I si a maresalului Ion Antonescu la parada de la Cernauti, a realipirii celor doua provincii eliberate.
O fi, astazi, Cernauti un oras ucrainean, dar inima lui continua sa bata romaneste. Expozitia "Cernauti 600" inaugurata de ucrainieni la Bucuresti, nu schimba aceasta realitate spirituala.
Tesu Solomovici, ZIUA
 
Haute-couture la Teatro AlcazarPDF Print E-mail
Madrid, Spania/ Romanian Global News
Accesari :248
Sunday, 02 November 2008
{mosimage}Institutul Cultural Roman Madrid organizeaza expozitia de costume de teatru inspirate din dramaturgia universala Levinta. Haute-couture in teatru, transmite Romanian Global News. Inaugurarea: miercuri, 5 noiembrie, ora 22:15, la Teatro Alcazar din Madrid (c/ Alcala 20). Prezinta: Horia Barna, director ICRM. Expozitia va fi deschisa publicului pana pe 17 noiembrie (orar: 11:00-14:00 si 17.30-20:00). In moda romaneasca Doina Levinta este cunoscuta pentru vestimentatia sa haute-couture si, in acelasi timp, pentru deosebita sa creativitate si capacitate de inovatie in domeniul costumelor de teatru si film. In 1990 a infiintat prima sa casa de moda specializata, printre altele, in costume de teatru, colectiile sale fiind prezentate pe cele mai importante pasarele din lume. Doina Levinta este singurul designer din Europa de Est invitat sa-si prezinte colectiile in cadrul prestigioasei Saptamani a Modei de la New York, 7th on Sixth. Alteta Sa Regala, Principesa Margareta, i-a acordat Doinei Levinta titlul de furnizoare oficiala a Casei Regale.
Haute-couture in teatru
Expozitia de la Teatro Alcazar din Madrid reprezinta o selectie din ampla creatie a Doinei Levinta, realizata special pentru Spania, un parcurs de-a lungul istoriei teatrului si al creatiei vestimentare, de la Secolul de Aur pana la Post-modernism. De-a lungul secolelor, in teatru, ca si in viata, unicitatea nu consta atat in tesatura utilizata, cat in stilul si rafinamentul cu care sunt transmise anumite sentimente si atitudini. In acest sens, costumele imaginate de Levinta dau viata unor personaje celebre, din opere renumite: Don Quijote (adaptare dupa Cervantes de Dan Puric), Dorian Gray (adaptare a romanului lui Oscar Wilde), Hic sunt leones (text adaptat de Dan Puric) si Richard al  III-lea (adaptare dupa W. Shakespeare).
Ceea ce propune Levinta drept costum pentru viata de toate zilele este rezultatul unei lungi calatorii printre multele personaje de teatru sau film venite din cotidian si care, ajunse pe scena sau pe ecran, sunt redate in forme ce corespund timpului nostru. Imaginatia sa, puterea ei de a crea linii si forme, capacitatea de a inventa stiluri se sprijina pe o cultura trecuta prin toate experientele artei. Restul se exprima in termeni comuni: talent, personalitate, forta creatoare.
 
Retrospectiva filmului romanesc in IsraelPDF Print E-mail
Tel Aviv, Israel, Romanian Global News
Accesari :260
Sunday, 02 November 2008
{mosimage}O selectie a celor mai bune filme romanesti din toate timpurile va fi prezentata in Israel, in cadrul Retrospectivei Filmului Romanesc organizata de Institutul Cultural Roman, in parteneriat cu Cinematecile din Ierusalim, Tel Aviv si Haifa, cu sprijinul Centrului National al Cinematografiei din Romania si al Arhivei Nationale de Filme din Romania, transmite Romanian Global News. In perioada 10 noiembrie - 10 decembrie 2008, publicul cinefil din Israel va avea posibilitatea sa vizioneze, in salile cinematecilor din Ierusalim, Tel Aviv si Haifa, filme de referinta pentru istoria cinematografiei romanesti (lung-metraje, scurt-metraje, documentare, filme de animatie, jurnale de actualitati).
Lung-metrajele au fost alese pe baza Topului Filmului Romanesc intocmit de Asociatia Criticilor de Film din Romania. Vor fi prezentate 18 lung-metraje, de la Padurea spinzuratilor (1964, regia Liviu Ciulei, premiul pentru cel mai bun regizor la Cannes in 1965) pana la Boogie (2008, regia Radu Muntean, prezentat anul acesta in selectia Quinzaine de Realisateurs la Cannes). Intre acestea se regasesc atat filme selectionate sau premiate la mari festivaluri internationale (cum ar fi Nunta de piatra - 1971, Dan Pita si Mircea Veroiu; 4 luni, 3 saptamani si 2 zile - 2007, Cristian Mungiu; Saltimbancii - 1981, Elisabeta Bostan; Moartea Domnului Lazarescu - 2005, Cristi Puiu; E Pericoloso Sporgersi - 1993, Nae Caranfil si altele), cat si filme cenzurate de regimul comunist, dar de o deosebita valoare artistica (Meandre - 1967, Mircea Saucan; Reconstituirea - 1970, Lucian Pintilie).
In deschiderea lung-metrajelor vor fi prezentate filme de animatie de Ion Popescu Gopo (a carui Scurta istorie a fost distins cu Palme d'Or pentru cel mai bun film de scurt-metraj la Cannes in 1957), cateva scurt-metraje (printre care scurt-metrajele de debut ale regizorilor Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Cristi Puiu) dar si cateva jurnale de actualitati din anii 1950-1970, ce vor introduce spectatorul israelian in atmosfera Romaniei comuniste. O sectiune speciala in aceasta Retrospectiva este dedicata filmului documentar romanesc, de o exceptionala calitate, dar mai putin cunoscut publicului international.
Costel Safirman, curatorul Retrospectivei, precizeaza: „Vrem sa oferim publicului israelian sansa de a cunoaste, in profunzime, o cinematografie in miscare, cu un trecut nu lipsit de dramatism (dar si de valori !) care si-a incredintat destinul in mana unor tineri - asa cum s-a dovedit - de nadejde". Selectia filmelor din aceasta Retrospectiva puncteaza tendintele si continuitatea scolii cinematografice romanesti, asa cum precizeaza criticul si istoricul de film Cristina Corciovescu: „(...) intre judecata tinerilor si cea a varstnicilor critici nu exista hiatusul pe care il credeam; (...) neorealismul romanesc actual isi are radacinile in filme precum Reconstituirea, Secvente, Proba de microfon".
La evenimentele organizate in cadrul Retrospectivei sunt invitati sa participe criticii de film Cristina Corciovescu si Magda Mihailescu, actrita Anamaria Marinca, regizorii Cristian Mungiu, Elisabeta Bostan, Iosif Demian, Dan Pita, Laurentiu Damian, Copel Moscu, Hanno Hoefer. Pe langa proiectii de filme, programul Retrospectivei cuprinde intalniri ale invitatilor nostri cu publicul israelian, o conferinta de presa si o intalnire la Cercul Cultural din Ierusalim. Programul Retrospectivei va fi detaliat pe site-ul I.C.R. Tel Aviv (www.icrtelaviv.org), pe site-urile cinematecilor din Ierusalim (http://www.jer-cin.org.il/program.php), Tel Aviv (http://www.cinema.co.il)  si Haifa (http://www.ethos.co.il/Category.php?TopID=39&CatID=138), precum si in programul lunar distribuit in cinemateci.
In data de 10 noiembrie, la ora 12.00, la sediul ICR Tel Aviv (Bdul. Shaul Hamelech nr. 8) va avea loc o conferinta de presa cu participarea regizorilor Elisabeta Bostan, Cristian Mungiu, Laurentiu Damian si Hanno Hoefer, a actritei Anamaria Marinca, a criticilor de film Cristina Corciovescu si Magda Mihailescu.
Filmul "Occident" va fi prezentat in deschiderea Retrospectivei, in prezenta regizorului Cristian Mungiu, la Cinematecile din Tel Aviv (10 noiembrie ora 21.30) si la Ierusalim (11 noiembrie ora 20.00). La Cinemateca din Haifa va avea loc la 16 noiembrie ora 19.30 o proiectie festiva cu filmul "Nunta de piatra" in prezenta regizorului Dan Pita si a operatorului Iosif Demian.
Cercul Cultural din Ierusalim (in cadrul Cinematecii din Ierusalim, Derech Hebron nr.11) gazduieste in data de 14 noiembrie la ora 11.00 o intalnire cu publicul, in limba romana, cu participarea criticilor de film Cristina Corciovescu si Magda Mihailescu, a actritei Anamaria Marinca precum si a regizorilor Iosif Demian, Dan Pita, Laurentiu Damian, Copel Moscu.
 
Parlor for svin goes Romania, partea a douaPDF Print E-mail
Stockholm, Suedia/ Romanian Global News
Accesari :258
Sunday, 02 November 2008
{mosimage}Luni, 3 noiembrie, se va desfasura la Stockholm a doua etapa suedeza a proiectului muzical Parlor for svin goes Romania. Primul concert din aceasta serie a avut loc in luna octombrie, in cadrul festivalului Geiger de la Goteborg, transmite Romanian Global News. In sala de concerte a organizatiei muzicale Rikskonserter, cvartetul suedez Parlor for svin/ Pearls before swine va interpreta un repertoriu de muzica contemporana din care fac parte lucrari noi ale tinerilor compozitori romani Adrian Borza, Cristian Bence-Muk, Liviu Marinescu, Cristian Marina si Diana Rotaru. Programul va fi completat cu cateva piese suedeze, printre care si lucrarea in prima auditie Soiree de Noel a reputatului compozitor Par Lindgren.
Concertul va fi precedat de o discutie pe marginea muzicii contemporane romanesti, cu participarea lui Adrian Borza, a lui Cristian Marina si a Dianei Rotaru.
Evenimentul este realizat de Institutul Cultural Roman de la Stockholm in colaborare cu Rikskonserter si face parte dintr-o serie de concerte dedicate muzicii contemporane, pe care organizatia suedeza le prezinta in aceasta toamna publicului de la Stockholm.
 
Saviana Stanescu la Stockholm PDF Print E-mail
Stockholm, Suedia/ Romanian Global News
Accesari :280
Sunday, 02 November 2008
{mosimage}La invitatia Institutului Cultural Roman de la Stockholm, scriitoarea Saviana Stanescu se va afla in Suedia cu ocazia premierei mondiale a piesei sale White Embers, tradusa in limba suedeza de Dan Shafran (titlu suedez: Vita Gloden), transmite Romanian Global News. Premiera va avea loc pe data de 7 noiembrie la teatrul experimental Dramalabbet din Stockholm, evenimentul fiind organizat in colaborare cu Institutul Cultural Roman si cu  organizatia culturala Intercult.
White Embers este o lucrare noua a Savianei Stanescu, ce pune pe tapet probleme vesnic actuale cum ar fi identitatea, limba, granitele de tot felul ce ii separa pe indivizi. Piesa se va juca pe tot parcursul lunilor noiembrie, decembrie si ianuarie si va fi integrata intr-un program mai amplu de promovare a dramaturgiei romanesti contemporane initiat de ICR Stockholm. Programul contine, printre altele, si discutii, workshop-uri si lecturi si se va incheia in luna ianuarie, cand celebra companie de teatru La MaMa E. T. C. din New York va prezenta publicului suedez piesa Waxing West a Savianei Stanescu. Calendarul evenimentelor poate fi consultat la adresa de web rkis.se.
Pe data de 8 noiembrie Saviana Stanescu va fi prezenta la sediul ICR Stockholm, intr-un dialog cu dramaturgul suedez America Vera-Zavala pe tema legaturii dintre teatru si politica.
 
Saptamana Filmului Israelian la BucurestiPDF Print E-mail
ucuresti, Romania/ Romanian Global News
Accesari :273
Sunday, 02 November 2008
{mosimage}In perioada 3-9 Noiembrie, la Bucuresti se va desfasura Saptamana Filmului Israelian, sub egida Ambasadei Statului Israel in Romania, transmite Romanian Global News. In seara de deschidere va fi prezentat filmul "Strangers", realizat in anul 2007, selectionat la Festivalul de Film Sundance, in regia lui Guy Nattiv si a lui Erez Tamor Invitat de onoare va fi regizorul israelian Liviu Carmely, iar evenimentul va avea loc in prezenta ambasadorului Israelului, Oren David.
 
Luna fotografiei la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta / Romanian Global News
Accesari :333
Sunday, 02 November 2008
{mosimage}Fotografia lui Philippe Lopparelli se concentreaza de mai bine de 20 de ani asupra locurilor unde timpul nu mai este acelasi pentru toata lumea. Parcurge spatii de legende, societati uitate unde alte norme raman in vigoare. In prima sa calatorie in Romania, se ataseaza imediat de fabuloasele peisaje ale Carpatilor. Simplitatea luminoasa a locuitorilor si modul de viata traditional il seduc profund. Marea majoritate a bastinasilor traieste    inca in functie de sezoane si transhumante, perpetuand astfel traditiile romanesti de schimb si solidaritate. Din aceste calatorii succesive, Phillippe Lopparelli ne ofera fotografii dintr-un alt timp, textura unei alte lumi care ne este in mod bizar familiara. Fotografia sa invoca o emotie intacta a lumii rurale, cu timpul si ritmul sau propriu.
In fotografia Gabrielei Lupu, subiectul principal este fiinta umana. Umanul care se schimba, care dramatizeaza, care fascineaza..., umanul care este capabil de tot si de nimic. Cotidianul ii ofera Gabrielei posibilitatea de a fotografia omul in mediul sau, in spatiul si activitatile sale. Ea incearca sa imortalizeze pe pelicula momentele de eliberare, atunci cand omul isi uita pentru cateva secunde masca, aratandu-si partea ascunsa, intima. Lucrarea prezentata acum este un rezumat artistic al unei situatii pe care poporul roman o traieste. Cateva clipe anonime ale istoriei.
 Eveniment organizat in parteneriat cu Maison Europeenne de la Photographie din Paris.  Expozitie deschisa intre 3 si 21 noiembrie 2008.
 
Cenaclu in memoria lui Andrei SagunaPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria / Romanian Global News
Accesari :327
Sunday, 02 November 2008
{mosimage}Societatea Culturala a Romanilor din Budapesta si Autoguvernarea Romaneasca din sectorul II al Capitalei organizeaza, in ziua de 14 noiembrie, un cenaclu cu ocazia aniversarii a 200 de ani de la nasterea Mitropolitului Andrei Saguna, transmite Foaia Romaneasca, citata de Romanian Global News. Intalnirea va avea loc la Primaria sectorului II, cu incepere de la ora 16.30 (Budapesta, piata Mechwart nr. 1, Sala de casatorii, etajul 1). Programul este organizat cu sprijinul Fundatiei Publice „Pentru Minoritatile Nationale si Etnice din Ungaria si al Autoguvernarii Romanesti din Sectorul II, Budapesta.
 
Turneu suedez al tarafului Mahala Rai BandaPDF Print E-mail
Stockholm, Suedia / Romanian Global News
Accesari :294
Sunday, 02 November 2008
{mosimage}La inceputul lunii noiembrie taraful romanesc Mahala Rai Banda se va afla intr-un turneu in Suedia. Pe data de 6 noiembrie acestia vor concerta la Sodra Teatern din Stockholm, cea mai renumita scena suedeza de world music, iar pe 7 noiembrie la clubul Inkonst din orasul Malmo, transmite Romanian Global News. Concertele sunt organizate de Institutul Cultural Roman de la Stockholm in colaborare cu Sodra Teatern si Riksteatern, ele facand parte dintr-o serie de parteneriate menite sa promoveze muzica de petrecere, foarte mult gustata de publicul suedez. Astfel, anul trecut Fanfara Ciocarlia si Fanfara Savale au repurtat un mare succes in capitala Suediei.
Mahala Rai Banda are in componenta intrumentisti apartinand mai multor generatii, care, pe ritmuri de acordeon, vioara si instrumente de suflat, combina traditii muzicale balcanice de o mare diversitate. Taraful este prezent in mod frecvent pe scene din Europa, dar si din Japonia, SUA, Canada si Brazilia.
 

Arhiva 2008

<<
Noiembrie 2008
>>
D
L
M
M
J
V
S
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30