| 500.000 de mii de romani se vor intoarce anul viitor in Romania |  |  |  |
| Bucuresti, Romania/Romanian Gobal News | | Accesari :336 | | Monday, 10 November 2008 | | {mosimage}Liderii principalelor confederatii sindicale din Romania au avertizat ca circa 500.000 de romani aflati la munca in Italia si Spania se vor intoarce anul viitor in Romania, acest lucru ducand la cresterea numarului de someri pana la 1,2 milioane de persoane, transmite Romanian Global News.
La randul sau ministrul muncii, Mariana Campeanu a declarat ca romanii aflati la munca in Spania si Italia se pot intoarce linistit in tara. Piata fortei de munca din Romania poate asimila si pana la 500.000 persoane, in cazul in care acestea decid sa se intoarca din Spania si Italia anul viitor si nu exista riscul dublarii somajului in 2009."Nu cred ca ar fi o catastrofa daca s-ar intoarce in tara anul viitor 500.000 de romani din Spania si Italia intrucat multi dintre acestia vor putea lucra la proiectele de infrastrucura ce sunt anuntate pentru anul viitor. Din cate stiu eu, majoritatea celor care s-ar putea intoarce au lucrat in constructii si in agricultura, adica in sectoarele unde Romania inregistreaza cel mai mare deficit de forta de munca", a declarat Campeanu, citata de NewsIn.
|
| Mite Kostov Papuli: „Vrem sa him o scanteaua pentru trezirea aromanilor din tarile vecine” | | | |
| Macedonia/Romanian Global News | | Accesari :398 | | Monday, 10 November 2008 |
{mosimage}„De la 1913, de cand turcul fu alungat din Macedonia, aromanii ramasera ca puii fara cloce”
Dupa vizita la Veria si Metsovo (Aminciu), la aromanii din Pind, echipa de reporteri a redactiei noastre (Formul AS, n.n.) s-a oprit la Ohrid, oras monument UNESCO, situat pe malul lacului cu acelasi nume din sudul Republicii Macedonia.
Numit candva „Marea Aromanilor”, lacul Ohrid si imprejurimile sale sunt, din pacate, prea putin cunoscute in Romania, acolo unde exista o mare disponibilitate de turism exotic. La temeliile Ohridului, ca si ale intregii Macedonii, ale Bulgariei, Albaniei si ale nordului Greciei, se afla „os si sange” aromanesc, aromanii fiind urmasii directi ai tracilor care populau peninsula Balcanica in momentul invaziei romane, cu un secol si jumatate inainte de Hristos. Cu exceptia perioadei otomane (sfarsitul sec. XV - 1913), vremurile au fost vitrege pentru descendentii Romei din aceasta parte a fostului imperiu, astfel ca in zilele noastre ii gasim imprastiati in sase tari (Grecia, Serbia, Macedonia, Albania, Bulgaria si Romania). Alcatuind ramura sudica a poporului roman, avand aceeasi etno-geneza cu daco-romanii, aromanii sunt considerati de istoricul sarb Dusan Popovici „ctitorii Balcanilor moderni si ai Europei Centrale Moderne”. Daca, in Grecia, aromanii nu sunt incurajati ca minoritate nationala, ci doar ca minoritate… folclorica, o situatie sensibil diferita am intalnit in Macedonia, mica republica desprinsa din fosta Iugoslavie, unde minoritatile etnice sunt acceptate si incurajate sa-si dezvolte cultura, limba, religia si traditiile. Dornica sa adere la NATO si UE, Republica Macedonia lucreaza contracronometru pentru a-si alinia valorile democratice, in principal libertatile civice, la standardele comunitare. Convins ca aceasta cale este lozul castigator pentru tara sa, d-l Mite Kostov Papuli, presedinte al Partidului Aromanilor din Macedonia (partid aliat cu fortele aflate la guvernare in Scopje), ne-a vorbit despre istoria fabuloasa a aromanilor, „aborigenii Balcanilor”, si mai ales despre sansele ca, in viitorul apropiat, aromanii sa-si regaseasca „binele pierdut odata cu plecarea turcului din 1913”.„Dupa razboaiele balcanice, sa-nchisara scoalele, sa-nchisara basericile, sa-nchisara tut ce-aveam tu Balcani” Rep: Sub stapanirea otomana aromanii au dus-o bine, aveau scoli in limba romana, biserici, ziare, edituri. Ce s-a intamplat cu ei dupa izgonirea turcilor din Macedonia, in urma razboaielor balcanice din 1912-1913?M.P.: De la 1913, de cand turcul fu alungat din Macedonia, aromanii ramasera ca puii fara cloce (closca). Macedonia istorica fu impartita intre statele vecine, iar aromanii se trazira in Grecia, Albania, Bulgaria, Sarbia (la 1918) si una parte tu (in) Romania. Dupa aceasta distrugere a Macedoniei, gata: sa-nchisara scoalele, sa-nchisara basericile, sa-nchisara tut ce-aveam tu Balcani. Rep.: Vorbind despre trecutul aromanilor, cum comentati teoria greceasca conform careia aromanii sunt greci latinizati sub imperiul roman?M.P: Asta-i teoria lor si nu vreau sa-mi pierd timpul cu dansii. Noi stim ca him (suntem) populatia autohtona in Balcani, traci latinizati. Fiind traci, aromanii macedoneni se trag de la Alexandru Macedon. In timpul imparatului Traian, la invadarea Daciei, Legiunea V Macedonica a fost formata din aromani care au ajuns pana in Basarabia, pe Nistru, unde si astazi se afla Valul lui Traian. Asa s-a ajuns ca de la Roma, pana la Nistru sa se intinda poporul nostru in timpurile antice. Pentru ca dacii si tracii au fost, dupa cum se stie, frati. Macar ca limba daco-romana a evoluat, imbogatindu-se cu neologisme din limbile europene, in timp ce dialectul nostru aroman a ramas arhaic. Rep: Aromanii (tracii) cei vechi au fost un neam foarte viteaz. Cand i-au cucerit romanii? M.P: In 146 i.Ch. au fost cucerite o parte din teritoriile din Pind, luand nastere Provincia Macedonica, iar in anul 46 i.Ch. se desavarsi cucerirea romana, luand nastere Provicia Tracia, ce se intindea pana in Turcia europeana de azi. Asta este istoria. Dar noi credem si in legende. Se spune ca legionarii romani incercara, inainte de 146 i.Ch., timp de 13 ani sa-i cucereasca pe tracii din Pind. Daca au vazuta ca nu pot, au recurs la o stratagema inteligenta: au data pe vapoare 13.000 de muieri adunate din jurul Romei, si le-au data drumul pe uscat, in patria pacurarilor nostri. Astia le primira, cum sa nu! Incepura intre ei sa vorbeasca si vazura ca limba le este multu apropiata. Apoi facura familii si asa se trezira cuceriti, traitori in imperiu. „Os si sange aromanesc se gasesc la temeliile di tute orasele din nordul Greciei, din Balcani si din Europa Centrala si de Est” Rep: Cum caracterizati, pe scurt, cultura, limba si traditiile aromane care, cu toate incercarile disperate ale unora, n-au putut fi anihilate de-a lungul istoriei?M.P: Scriescu una carte in care spun ca aromanii sunt multu bogati in cultura si traditii, in organizare sociala si politica. Nu are (nu este) altu poplu tu lume care fu asa organizat de cultura lor, de viata lor, de familia lor, de tut-tut-tut, ca cum sunt macedo-romanii. Asta-i veritatea. Primul credit bancar din istorie fu dat de o banca aromana din Macedonia. Primele banci din Rusia fura ale lui Tusita, aroman din Aminciu (Metsovo). Primele bisearici ortodoxe romane de zid din Transilvania fura facute de baronul Sina si de baronul Gojdu. Primele academii, primele observatoare astronomice, institute politehnice, universitati, banci si primele biblioteci nationale din Atena si Budapesta, unele si din Belgrad si Viena, fura facute tot de aromani, de Tusita, de Averof, de Sina, de Gojdu. Primul cinematograf din Balcani fu deschis de fratii Manachia. Prima organizare politica de tip comuna din Paris, care a durat din pacate numai 12 zile, a fost organizata in 1903 la Crusevo, in Macedonia, iar randuiala din Moscopole, Albania, a fost unica in aceasta parte a Europei, pentru anii 1700: aductiuni de apa, trotuare, bulevarde, canalizare, sistem public de iluminare, banci, centru universitar, academie, hanuri, ateliere de bijuterii filigranate, internate gratuite pentru elevi, 60 de biserici, moneda puternica etc. Cand Atena avea 3000 de locuitori, Moscopole avea peste 70.000! Os si sange aromanesc se gasesc la temeliile di tute orasele din nordul Greciei, din Balcani si din Europa Centrala si de Est. Si la cata cultura este tu Balcani, tot aromanii au pus temeliile. Iaca, sa zacem gramatica, care pune ordine tu orice limba. Noi avum a noastra gramatica inainte de tute ieste populi din Balcani, tiparita prima oara tu Viena: gramatica lui Boiagi, de la 1813!Rep: Cum explicati bogatia imensa a multor aromani, stiut fiind ca, in general, aromani saraci nu se prea gasesc?M.P: Suntu lucratori zdraveni, au oi multe, au pricepere in mestesuguri si lucru in piatra, os, piele, aur si argint. Suntu buni negustori si le place luxul. Otomanul le dete dreptul de comert liber in tot imperiul si in toata Europa. Le dete dreptul de carte, de scoala, de biseareca, de scriere. Fura carausi neintrecuti si luptatori viteji. Ei facura Grecia independenta (primul prim-ministru al Greciei independente fu generalul Ioan Coletti, omul nostru, iar presedintele actual de la Atena, Papulis, este si el aroman); ei slobozira Albania de sub turc, ei modernizara Ungaria ca stat, ei facura Macedonia libera, prin eroul Pitu Guli din Cruseva. Si pusera mare piatra tu cultura romana, incepand cu mitropolitul Dosoftei si continuand cu Titu Maiorescu si Nicolae Iorga, marii ai nostri conationali.
Rep: Se stie ca turcul l-a tolerat pe aroman. Ca si pe roman, de altfel. Cum explicati aceasta protectie otomana acordata ortodocsilor de neam latin?
M.P: Istoricii ar putea raspunde mai bine. Ce pot eu spune este ca turcului i-a placut bacsisul si haraciul. Ce era sa faca? Sa-l doboare pe ala care producea bogatie? Atunci el de la cine ar mai fi luat? Iaca, vine un escadron turcesc la Veria, oras dominant aromanesc pe vremea aceea (secolul al XVIII-lea). Ies dregatorii la poarta orasului cu pungile cu galbeni si spun: stati, nu puteti intra pana nu scoateti potcoavele de la cai, sa nu ne frangeti marmura di pa strazi! Asta-i veritatea. Tute saturile si cetatile aromanesti au fost pardosite cu marmura in vremea turcului. Cand turcul vru sa ridice o geamie la Cruseva, aromanii ii iesira in cale cu 13 catari incarcati cu napoleoni de aur, si asa ramase Cruseva fara geamie. Daca va uitati, nici Aminciu n-are geamie, nici alte orase aromanesti. Apai, cand fu sa aridice bisearici, aromanul plati turcului sa-l lase sa zideasca pe nivelul pamantului. Și la Cruseva si la Aminciu si in alte parti aromanesti bisearicile nu coboara trei trepti, dupa regula otomana care te trimitea in pamant ca ortodox (adica erai de clasa a tria), ci sunt egale cu geamiile, la suprafata. „Vrem sa him o scanteaua pentru trezirea aromanilor din tarile vecine”Rep: Macedonia este o societate multiculturala, cu mai multe limbi oficiale. Care este situatia aromanilor in acest context etnic de… piele de tigru?M.P.: Prin Constitutie, Republica Macedonia este un stat multietnic, multiconfesional si multicultural. Si noi, aromanii, him (suntem) parte a acestei tari, unde, asa cum spuneam, him populatia bastinasa. Avem toate drepturile unui populu civilizat. Avem revistele noastre in aromaneste, trei emisiuni saptamanale la TV, emisiuni la radio cate una oara in fiecare dzaua, iar la tute orasele si satele cu populatia aromaneasca, dam copiii la limba materna din clasa a cincea, facultativ. Va deveni curand obligatoriu. Him organizati: in fiecare oras avem societati aromanesti, „Lunina” la Ohrid, „Bela” la Struga, ”Fratii Manachi” la Bitola, ”Pitu Guli” la Skopje, de tute orasele. Avem Partidul Armanilor de Makedonia si partidul Alianta Democratica a Vlahilor de Makedonia. Him multi aromani in parlament, dar nu ca aromani, ci ca liberali, social-democrati etc. Avum si un prim ministru aroman, Hari Kostov, si presedintele Parlamentului, d-l Liubisa Gheorghievski. Avem si alti ministri si e normal, pentru ca cum sunt aborigenii in Australia, asa him noi aoa (aici). La moment, him, cum sa va dzac, la putere, in alianta cu centrul-dreapta. Avem tu programul nostru revitalizarea culturii si traditiilor aromane, si vrem autonomie culturala tu Makedonia si afara de Makedonia. Noi am fost luptata pentru Makedonia, am fost varsata sange pentru ea, e Makedonia noastra.. Sa punem problema inturnarii liceelor si scolilor aromanesti la fostii proprietari, ca au fost ale noastre. Vrem sa luptam in parlament pentru asta. Rep: Cati aromani sunt in Macedonia?M.P: De la 1934, aromanii ni mor, ni sa fac. Him aproape zece mii de persoane la inregistrarea oficiala, dar zece mii sunt numai directorii aromani din Macedonia! Daca-i adunam pe toti aromanii din Balcani, noi mai multi him decat bulgarii, sarbii, grecii si albanezii la un loc. Tu care oras vrei sa te duci tu Balcani, centrele oraselor sunt facute de aromani. Du-te tu Koceani, si cainii zburascu aromaneste acolo. De aia cred ca noi, aromanii din Macedonia, him o punte de legatura antre populele alelante din Balcani, antre toti aromanii de pretutindeni. Vrem sa him o scanteaua pentru trezirea aromanilor din tarile vecine. Ca unii aromani agarsira (uitara) laptele de subsera de la mamele lor. Iordan Tarta, aroman din Ohrid„Roman tini, arman mini, tsi vrei, frate, ca mai ghini... ”
Iordan Tarta este presedintele filialei Ohrid a Partidului Liber-Democrat si directorul Muzeului de istorie din oras. Originar din comuna Bela Deasupra, Iordan se considera „frate tu romanii”. Deschiderea consulatului roman onorific din Bitola este un semn bun, spune el, pentru ca vesteste clipa cand se va infiinta un centru cultural roman, atat de necesar aromanilor din „tuta Macedonie istorica”. Imi povesteste despre zecile de aromani din Veria si imprejurimi, care se duc la Salonic sa urmareasca emisiunile in aromana transmise de televiziunea macedoneana. Antenele nu pot bate mai la sud, din motive tehnice, astfel ca iubitorilor de limba si folclor aroman din Grecia nu le ramane decat sa faca aceasta calatorie, amintind de epoca ceausista, cand romanii urcau pe dealuri si munti, sa poata receptiona meciurile de fotbal si filmele transmise de televiziunile tarilor vecine. Vorbind despre istoria comunitatilor aromanesti din Macedonia, Iordan Tarta spune: „Inchiderea bisearicilor si scoalelor romanesti in Grecia, in 1945, s-a intins pe tuti Balcanii, au profitat si bulgarii si sarbii si albanezii, si au omorat sufletul al nostru. O delegatie de aromani din Crusova, sperand ca vor avea de partea lor un om de aceleasi sange, au mers la Belgrad, la ministrul Educatiei, si el aroman, ca sa-i ceara sa nu inchida clasele in limba noastra. Acela nu numai ca nu i-a primit, dar i-a amenintat cu puscaria. Preftii (preotii) si dascalii nostri au fost dati afara. Tora (acum), cand avem libertate, va sa rasara soarele si pintru neamul a nostru, se redeschid scoalele si bisearicile. Dorim retrocedarea liceului aroman din Bitola, se poarta negocieri intre statele roman si macedonean si speram ca se vor incheia cu bine. Ca, vorba ceea: roman tini, arman mini, tsi vrei, frate, ca mai ghini...”
Un material de Ion Longin Popescu, Revista Formula AS
|
| Romanii din UK acuza candidatii la parlamentare ca ii ignora | | | |
| Londra, Marea Britanie/Romanian Global News | | Accesari :271 | | Monday, 10 November 2008 | {mosimage}Data de 30 noiembrie va conduce la o noua guvernare a Romaniei. Problemele cu care se confrunta potentialii votanti romani din UK sunt de aceasta data diferite de cele din anii precedenti. Schimbarile in legea electorala de anul acesta ne vizeaza in primul rand pe noi, romanii din strainatate. Criteriile de schimbare raman o enigma. Nu ne favorizeaza si in buna masura ne jignesc.
Datele despre alegerile din data de 30 noiembrie cunoscute in UK pana acum atesta faptul ca noi nu contam ca si electorat. Poate nu contam datorita numarului nostu aici precizat tot mai des oficial ca fiind 50.000. O dovada clara a acestui trist adevar este insusi faptul ca nimeni nu se oboseste sa ne informeze cu privire la alegerile parlamentare. Desi mai sunt doar trei saptamani pana la aceste alegeri deocamdata nu se stie cum se va vota, cine va putea sa isi exercite acest drept democratic, unde sunt toate sectiile de votare si pe ce am putea pune stampila.Pe listele de vot vom gasi, cei care ne vom obosi sa ne prezentam la vot in 30 noiembrie mai multe nume. Am studiat personal listele de candidati pentru parlament si senat. Daca as spune ca sunt dezamagita, as fi cel mai probabil intrebata cine sunt eu, ca sa intereseze pe cineva dezamagirea mea. Raman deci, ca simplu cetatean roman cu resedinta in Marea Britanie cu un gust amar. Daca o sa reusesc sa imi demonstrez resedinta de aici conform normelor inca necunoscute. Cineva va participa patru ani la sedinte parlamentare avandu-ne in circumscriptia lui.
Jignirea continua prin lista candidatilor pentru circumscriptia 43 de care apartinem. Dintre cele 24 de formatiuni politice de pe aceasta lista, 17 reprezinta Asociatii si Uniuni ale imigrantilor din Romania. Enumar dintre acestea citand ca sursa Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei: Uniunea Rutenilor din Romania si Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania.Nu vad de ce acestea ar putea prezenta un interes pentru noi.Candidatii pentru putere ne ignora. Ei nu ne cunosc pe noi, romanii din UK si nici nu au catadicsit sa ne cunoasca. Ei nu stiu cum traim, ce probleme avem si cum luptam contra abuzurilor cauzate de restrictii. Pentru ei suntem prea putini. Marea majoritate a candidatilor nu s-au obosit inca sa gaseasca o modalitate de a se prezenta, ceea ce denota ca nici macar candidatii nu pun pret pe alegatorii din UK. Singurul nume cunoscut pe lista de la senat este Petre Roman, care este contestat de multi dintre romanii din strainatate. Roman a mers in campanie in Spania si Italia fluturand bugetul de 8 milioane de euro pe care guvernul Romaniei l-a irosit recent in campania de schimbare a imaginii romanilor si Romaniei in aceste tari. In UK domnul Roman si-a pierdut solul care ar fi trebuit sa transmita mesajul sau pentru votanti.In goana electorala, PDL-ul a infiintat filiala sa de la Londra. In bezna, fara presa, fara a fi anuntata oficial, noua filiala deocamdata duce lipsa de adepti. Un reprezentant al romanilor din Italia ne-a contactat, pe noi, cei din mass media intr-o italiana cu tente de limba romana. "Ciao, io sunt reprezentanto tau pentru aleeegeri". Nu vorbim italiana, si nici nu este in interesul nostru sa o invatam. Ni se cere sa votam ca si cum am fi orbi. Nimeni nu s-a prezentat electoratului roman din Marea Britanie dand dovada de respect si interes. Ne mai ramane votul alb, prin care ne putem exprima dezgustul fata de tratamentul aplicat de Romania noua, romanilor din UK. Votul alb inseamna ca te prezinti la vot dar nu pui stampila pe nici un candidat. Asta daca vom fi anuntati pana in data de 30 noiembrie in baza a ce documente vom putea vota.
Traim o piesa de teatru la aceste alegeri a carei actori sunt simpli amatori si noi, spectatorii platim biletul in zadar. (Editorialul Cristinei Irimie din www.romaninuk.net )
|
| Daca duminica ar fi alegeri, PD-L le-ar castiga cu 36,6 % | | | |
| Bucuresti, Romania/Romanian Global News | | Accesari :268 | | Monday, 10 November 2008 | | {mosimage}La intrebarea "Daca duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, cu candidatul carui partid ati vota?", 36,6% dintre cei intervievati ar vota pentru candidatul PD-L, 31,9% ar vota cu candidatul PSD-PC, 17,5% cu cel al PNL, 5,5% cu cel al UDMR. Sub pragul de 5% se afla PRM cu 4,7% si PNG -CD cu 2,8%, in vreme ce 1% dintre cei intervievati ar opta pentru un alt candidat. Dintre persoanele chestionate, 20,8% au declarat ca nu sunt decisi cu cine sa voteze, iar 9,3% nu ar vota, relateaza NewsIn, preluat de Romanian Global News.
La intrebarea deschisa "Care este cel mai important lucru de care ar trebui sa se ocupe de urgenta viitoarea guvernare?", 12% au raspuns ca ar trebui sa aiba in vedere salariile, 10,8 cresterea nivelului de trai, 10,2 % -crearea de noi locuri de munca. Printre asteptarile populatie in ceea ce priveste cel mai important lucru de care sa se ocupe viitorul Guvern se mai afla: 8,2% sistemul sanitar, 7,5% pensiile, 5,3% rezolvarea coruptiei, 5,3% invatamantul, 4,8% agricultura, 4,8% economia, 3,9% de problemele tarii si de promisiunile electorale, 3,7% de drumuri si autostrazi. 3,9 dintre cei intervievati spun ca viitorul Guvern ar trebui "sa se ocupe de problemele tarii, sa isi respecte promisiunile". Pe ultimele locuri se afla, potrivit studiului INSOMAR, masurile de protectie sociala, cerute de 2,7% dintre romani, infrastructura 2,5%, locuinte pentru tineri -2,55. Nu au raspuns sau nu au stiut sa raspunda 10,3%. Studiul a fost realizat de INSOMAR in perioada 30 octombrie - 3 noiembrie 2008, pe un esantion de 1201 de persoane, fiind reprezentativ pentru populatia Romaniei cu varsta de peste 18 ani. Interviurile au fost realizate in 50 localitati urbane si 49 localitati rurale din 40 de judete si in municipiul Bucuresti. Cercetarea a fost realizata folosind tehnica sondajului de opinie, pe baza de chestionar administrat la domiciliul persoanelor intervievate. Eroarea maxima admisa pentru rezultatele obtinute, garantata cu o probabilitate de 95%, este de 3%
|
| Eliminarea tricolorului Romaniei de oriunde si de pe orice, unul din scopurile UDMR | | | |
| Sfantu Gheorghe, Romania/Romanian Global News | | Accesari :325 | | Monday, 10 November 2008 | | {mosimage}Daca esti curios sa vezi cum arata paginile de internet ale unor ministere si agentii subordonate Guvernului Romaniei sau paginile de internet ale unor autoritati publice locale vei avea mari surprize, placute sau din contra. Unele pagini sunt foarte bine realizate, astfel incat cetatenii, platitori de taxe si impozite, sa poata avea un acces facil la informatii de interes public si la activitatea celor care sunt platiti din bani publici. Alte pagini insa sunt adevarate surse de nervi si frustrare, fiind construite parca de elevi de clasa a doua, in totalul dispret al cetatenilor din banii carora autoritatile au obligatia sa construiasca aceste pagini de internet.
Mai sensibil decat majoritatea locuitorilor de pe aceste meleaguri atunci cand vine vorba de respectarea demnitatii nationale a romanilor, nu pot sa nu remarc faptul ca politica Uniunii Democrate a Maghiarilor din Romania (UDMR) si mai nou a Partidului Civic Maghiar (PCM) de epurare etnica a judetelor Covasna si Harghita prin alungarea, prin orice mijloace, a romanilor traitori inca in aceasta parte de tara, este bine structurata si la nivel central, fiind vizibila si pe internet. Astfel, orice urma a existentei Romaniei in Covasna si Harghita trebuie sa dispara, nu conteaza cum. Folosindu-se de tupeu iredentist sau de diferite interpretari ale legilor existente, UDMR si PCM nu rateaza ocazia sa arboreze tot felul de steme si steaguri are unor entitati care nu au nici macar personalitate juridica, cum este cazul Consiliului National Secuiesc. Eludand prevederile legale in vigoare si dovedind lipsa celui mai elementar respect fata de statul care le finanteaza cu miliarde de lei actiunile iredentiste, pretinse actiuni culturale, UDMR si PCM nu arboreaza drapelul Romaniei pe sediile lor din Covasna si Harghita. Au inceput in schimb sa arboreze drapelul secuiesc. Posta Romana, o compania nationala strategica pentru siguranta statului, are in Covasna, Harghita si Mures o alta sigla, una care sa nu raneasca orgoliul sovin al UDMR si PCM si care nu contine nici indicativul RO si nici tricolorul Romaniei. Stupefiant sau nu romanii din Covasna, Harghita si Mures nu se pot bucura de aceeasi sigla a Postei Romane ca romanii din restul tarii, fiind in schimb nevoiti sa inghita o banala trompeta galbena pe post de sigla a Postei Romane. Revenind la internet, paginile oficiale de internet ale unor ministere conduse de ministrii UDMR arata de parca ar fi niste banale pagini personale. Ma uit doar la pagina de internet a Ministerului Mediului, Ministrul Comunicatiilor sau Ministerul Lucrarilor Publice, toate conduse de ministrii UDMR. Bineinteles e doar o simpla coincidenta. E doar o simpla coincidenta faptul ca aceste pagini de internet, care apartin unor autoritati publice ale statului roman, nu contin elemente definitorii ale statului roman, stema si tricolorul. E doar o coincidenta faptul ca paginile oficiale ale Consiliului Judetean Covasna, Consiliului Judetean Harghita sau Consiliului Judetean Mures nu contin stema Romaniei si drapelul Romaniei. Dupa vrerea liderilor UDMR si PCM aceste judete nu ar trebui sa „contina” nici etnici romani. De asta se ocupa de 19 ani de zile. Bineinteles ca, in urma acestor randuri, voi fi acuzat ca sunt nationalist. M-am obisnuit deja cu aceste acuzatii. Refuz insa sa ma obisnuiesc cu nesimtirea liderilor UDMR care, desi controleaza trei judete si Guvernul Romaniei, promoveaza in continuare, pe banii romanilor, o politica defaimatoare la adresa Romaniei. (Un articol de Dan Tanasa)
|
| Fara ajutor de la Tara Mama, romanii din Ucraina apeleaza la Consiliul Europei | | | |
| Cernauti, Nordul Bucovinei, Ucraina/Romanian Global News | | Accesari :301 | | Monday, 10 November 2008 | | {mosimage}Uniunea Interregionala Comunitatea romaneasca din Ucraina, ca intotdeauna, "spera, ca, in conditiile cand oficialii de la Bucuresti nu reactioneaza la apelurile disperate ale romanilor autohtoni din preajma Romaniei, pentru romanii din Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria etc., colaborarea transfrontaliera poate deveni o "punte de salvare din partea comunitatilor locale si regionale din Tara-mama", precum si "un colac de salvare suplimentar" pentru romanii din Ucraina in fata pericolului de asimilare fortata - ridicat in ultimul timp la cel mai inalt nivel oficial de catre fortele nationaliste portocalii aflate temporar la putere in Ucraina", transmite Romanian Global News.
Astfel in cadrul sedintei plenare a Comisiei APCE in problemele protectiei mediului, agriculturii si problemelor teritoriale a fost difuzat Raspunsul oficial al Comitetului de Ministri al Consiliului Europei privind recomandarea 1829 (2008) "Colaborarea transfrontaliera", adoptata la 25.01.2008 in baza raportului prezentat de catre europarlamentarul de origine romana Dr.Ion POPESCU (membru al AP a Consiliului Europei din partea Ucrainei) (foto).In raspuns, printre altele,este mentionat faptul, ca institutionalizarea grupurilor euroregionale de colaborare transfrontaliera va fi prevazuta intr-un protocol separat (Nr.3) - parte integrata a Conventiei-cadru privind colaborarea transfrontaliera de la Madrid. Proiectul acestui protocol fiind deja finalizat si transmis pentru finalizare Comisiei europene pentru democratie regionala si locala (CDLR).Deasemenea a fost reconfirmat si mandatul Comitetului de experti privind institutiile colectivitatilor locale si regionale - comitet subordonat Comisiei respective(CDLR).In paralel, printre altele, a fost mentionata si actvitatea punerii in practica a initiativei privind dezvoltarea teritoriala durabila in zona Bazinului Tisei cu participarea Ucrainei, Ungariei, Romaniei, Slovaciei si Serbiei.Comitetul de Ministri a decis de a continua promovarea activitatilor sale in toate domeniile (ecologoc, etno-cultural, social-economic, educational etc.) la nivelul cooperarii transfrontaliere la frontierile statelor-membre ale Consiliului Europei.
|
| Cetatenii romani din Austria voteaza la Viena | | | |
| Viena, Austria/Romanian Global News | | Accesari :273 | | Monday, 10 November 2008 | {mosimage}Cetatenii romani cu drept de vot, cu domiciliul sau resedinta in Austria, isi pot exercita dreptul de vot la sectia de votare organizata in aceasta tara, la Viena, anunta Romanian Global News.
Sectia de votare Viena va functiona in incinta Institutului Cultural Roman la Viena, care are coordonatele de mai jos: Argentinierstrasse, 39, 1040 Viena, telefon: 0043 1 3191081; fax: 0043 1 5041462; e-mail: office@rkiwien.atAceastă adresă e-mail este protejată împotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.
.Potrivit legii, cetatenii romani din strainatate care vor dori sa voteze la alegerile parlamentare din 30 noiembrie vor putea sa o faca doar daca au domiciliul sau resedinta in tara in care se afla. Cetatenii romani cu domiciliul in Austria vor putea vota pe baza pasaportului simplu, de cetatean roman cu domiciliul in strainatate (CRDS) valabil, avand mentiunea privind stabilirea domiciliului in Austria.Cetatenii romani cu resedinta in Austria pot vota pe baza cartii de identitate sau a pasaportului turistic. Documentele trebuie sa fie valabile. Pasaportul turistic sau cartea de identitate trebuie sa fie insotite de documente doveditoare ale resedintei in Austria: Meldezettel (dovada de inregistrare a resedintei) si/sau, dupa caz, Anmeldebescheinigung (adeverinta de inregistrare a resedintei), eliberate de primaria localitatii austriece de resedinta.Cetatenii romani care, in ziua alegerilor, se vor afla temporar in alta tara, in scop turistic sau de afaceri, nu vor putea vota. De asemenea, nu se va putea vota pe baza actelor provizorii de identitate, respectiv a titlului de calatorie. Pentru a-si putea exercita dreptul la vot, cetatenii romani trebuie sa detina acte de identitate valabile. Cei care au actele expirate sau pierdute si vor sa-si exercite dreptul de vot trebuie sa obtina documente permanente de identitate. In acest scop, MAE recomanda tuturor cetatenilor romani cu documente romanesti expirate sau pierdute sa faca din timp demersurile necesare pentru preschimbarea lor sau eliberarea altora noi.Informatii referitoare la depunerea candidaturilor pentru circumscriptia electorala pentru romanii din strainatate pot fi obtinute de la Biroul Electoral al Circumscriptiei nr. 43, ale carui coordonate sunt:
Biroul Electoral al Circumscriptiei nr. 43, Aleea Alexandru nr. 31, Sector 1, Bucuresti, Tel. +40 21 431 1743; +40 21 431 1462; +40 21 319 2380, Fax: +40 21 230 2612; +40 21 319 2163.Pentru informatii suplimentare referitoare la alegerile parlamentare din data de 30.11.2008, se poate consulta link-ul «Alegeri parlamentare 2008» de pe site-ul MAE (www.mae.ro) sau se poate lua legatura cu Autoritatea Electorala Permanenta, ale carei coordonate sunt: Bucuresti; str. Stavropoleos, nr.6, Sect.3; telefon 0040-21-3101385; e-mail: office@roaep.ro.
|
| Echipa consulara romaneasca, in vizita la Bilbao | | | |
| Bilbao, Spania/Romanian Global News | | Accesari :268 | | Monday, 10 November 2008 | | {mosimage}In cadrul programului “Consulatul itinerant”, in zilele de 14 si 15 noiembrie, o echipa a Sectiei Consulare a Ambasadei Romaniei la Madrid se va deplasa la Bilbao pentru a oferi asistenta si servicii consulare cetatenilor romani din zona de nord a Spaniei, informeaza Ambasada Romaniei la Madrid, citata de Romanian Global News.
Echipa va fi la dispozitia publicului vineri, 14 noiembrie, intre orele 10:00 - 18:00, si sambata, 15 noiembrie, intre orele 10:00 - 16:00, la adresa Fundacion Social Ignacio Ellacuria, C/Padre Lojendio nr. 2, 48008 Bilbao. Accesul se face pe baza de programare prealabila obtinuta pe mail (secretariado@consuladoderumania.e.telefonica.net) sau fax (nr. 91 416 50 25) la Sectia consulara a Ambasadei Romaniei la Madrid.
|
| Serata inginerilor romani din Canada, la Ontario | | | |
| Ontario, Canada/Romanian Global News | | Accesari :263 | | Monday, 10 November 2008 | | {mosimage}Inginerii originari din Romania care locuiesc in Canada se vor intalni vineri, 14 noiembrie, la restaurantul Hava Naghila din Ontario, la o serata dedicata lor si organizata de Asociatia Inginerilor Romani din Canada, informeaza Romanian Global News.
Evenimentul, ajuns la a treia editie, va incepe la ora 19:00 si ii va sarbatori pe licentiatii PEO pe anul 2008, originari din Romania. Serata va mai contine si un program de dans si muzica live, anunta asociatia romneasca. Sala este rezervata exclusiv acestei petreceri, mai multe amanunte despre eveniment putand fi obtinute de la Daniel Cheoreanu, secretarul organizatiei, care poate fi contactat la adresa de e-mail daniel.cheoreanu@gmail.com.
|
| Zilele filmului romanesc “Independent spirit 2008” in Berna | | | |
| Berna, Elvetia/Romanian Global News | | Accesari :282 | | Monday, 10 November 2008 | | {mosimage}Institutul Cultural Roman, RO-CHance Berna si CROM Frankfurt organizeaza in perioada 15 si 17 noiembrie, la institutia Cinematte din Berna, festivalul romanesc de film „Independent Spirit 2008”, transmite pentru Romanian Global News Cora Saurer-Chioreanu.
Pupuriul de filme propus de organizatori contine in mare parte scurt–metraje, care aduc pe ecranele elvetiene creatia unor tineri realizatori de succes din Romania: Florin Piersic Jr, George Dorobantu, Radu Jude si Adrian Sitaru. In cele trei zile de festival, toti iubitorii de film vor putea participa si mai ales intalni realizatorii si artistii. Pe agenda festivalului se afla un brunch-cultural cu publicul interesat de noua creatie artistica romaneasca in materie de film la care participa artsitii prezenti la festival, un workshop cu Florin Piersic Jr, moderat de Cora Saurer, un cocktail, o dupa-amiaza a filmelor de scurt metraj, „Lampa cu caciula”, „Valuri”, „Alexandra”, un workshop „Importanta filmului independent in peisajul actual al filmului romanesc“, cu Alexandra Paun, producator al filmului „Elevator”, si criticul Andrei Gorzo, la care participa George Dorobantu si Florin Piersic Jr. si modereaza Cora Saurer. Va mai avea loc si o intalnire a profesionistilor din breasla la care participa Florin Piersic Jr., George Dorobantu, Andrei Gorzo si Alexandra Paun. In zilele marti, 18 si miercuri, 19 noiembrie, Cinematte va relua prezentarea unor filme din festival pentru un public mai larg. Dorinta Institutului Cultural Roman, sponsorul principal, a fost nu numai ca festivalul sa fie o oglinda a realizarilor actuale in materie de film tanar independent romanesc, dar si un moment de intalnire intre specialistii elvetieni din domeniu cu realizatorii si artistii romani. Marele public e invitat, in acelasi timp cu romanii aflati in Elvetia, sa vada sau sa revada pelicule de exceptie, avand posibilitatea de a participa la ateliere si discutii libere cu realizatorii. Colaborarea dintre Institutul Cultural Roman si organizatii de promovare a culturii romanesti din Germania si Elvetia fac posibile aceste proiectii subtitrate in franceza si germana. Cu concursul deosebit al Cinematecii de la Cinematte din Berna toate proiectiile vor fi acompaniate de un bar care va servi specialitati romanesti, pe toata perioada festivalului. Festivalul se bucura de sprijinul Ambasadei Romaniei in Elvetia.
|
| Sesiune festiva a Academiei Romane cu prilejul aniversarii „500 de ani de tipar romanesc“ | | | |
| Bucuresti, Romania/Romanian Global News | | Accesari :283 | | Monday, 10 November 2008 | | {mosimage}Academia Romana organizeaza astazi, 10 noiembrie, o sesiune festiva cu prilejul aniversarii a 500 de ani de tipar romanesc transmite Romanian Global News.
Cu acest prilej intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane, membru de onoare al Academiei Romane, Preafericitul Parinte Daniel, va conferentia alaturi de academicianului Eugen Simion, Inaltpreasfintitului Nifon, Arhiepiscopul si Mitropolitul Targovistei, academicianului Razvan Theodorescu, parintelui profesor Mircea Pacurariu, membru corespondent, si ale altor invitati transmite agentia de stiri Basilica citata de Romanian Global News.Se vor prezenta lucrari care vor prezenta detalii despre „Patrimoniul spiritual national, Targoviste - capitala tiparului romanesc - 500 de ani de la tiparirea Liturghierului lui Macarie (1508)“, „Civilizatia Tarii Romanesti la 1500“, „De la Liturghierul lui Macarie, la Liturghierul romanesc“, „Cinci veacuri de tipar pe pamant romanesc. Din truda smeritului ieromonah Macarie“, „Epilogurile celor trei carti tiparite de ieromonahul Macarie (1508-1512)“.Prelegerea tinuta de Patriarhul Romaniei va conferentia pe tema „Sfanta Liturghie - izvor de viata sfanta si lumina vesnica“.In Sala „Theodor Pallady“ a Bibliotecii Academiei Romane va avea loc si vernisarea unei expozitii dedicate evenimentului. In galeria marilor realizari tipografice ale secolului al XVI-lea, tipariturile lui Macarie sunt expuse alaturi de lucrari ale urmasilor, intemeietori impreuna cu el ai tiparului romanesc: Dimitrie Liubavici, Coresi si ucenicii sai, Lavrentie sau Filip Moldoveanul, tipografi care imbogatesc harta vechiului tipar romanesc cu noi centre - Brasov, Alba-Iulia, Cluj, Sebes, Orastie, Sibiu sau Bucuresti. Epoca lui Constantin Brancoveanu si activitatea lui Antim Ivireanul sunt reprezentate atat prin cartile tiparite in limba romana, cat si prin cele adresate strainilor ( in greaca, araba si georgiana), iar inceputurile epocii iluministe in tarile romane poarta amprenta unica a spiritului enciclopedic al lui Dimitrie Cantemir.Momentul jubiliar organizat astazi la Academia Romana va mai gazdui, in Amfiteatrul „I. Heliade Radulescu', sesiunea „Carte si Tipar pentru Sud-Estul European si Orientul Apropiat“.
|
| Europa il omagiaza pe Nicolae Iorga la Venetia | | | |
| Venetia, Italia/Romanian Global News | | Accesari :266 | | Monday, 10 November 2008 | | {mosimage}Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia, in parteneriat cu Departamentul de Stiinte Istorice Slave al Universitatii din Milano si cu Centrul de Studii pentru Europa Orientala (CIRSS), organizeaza, in zilele de 12 si 13 noiembrie, congresul international „Romania, Sud-Estul European, Europa Central-Rasariteana: modernizare si reforme in secolele XIX si XX” se arata intr-un comunicat de presa primit la redactie.
Evenimentul beneficiaza de patronajul Comisiei Internationale de Studii Slave a Comitetului International de Stiinte Istorice de la Geneva, al Universitatii Ca’ Foscari din Venetia si al Universitatii din Milano si se bucura de sprijinul financiar al Institutului Cultural Roman.Comunicarile, dezbaterile si manifestarile protocolare vor fi gazduite de aula „Mario Baratto” a Universitatii Ca’ Foscari din Venetia si de sala de conferinte „Marian Papahagi” a Institutului Roman.Lucrarile vor fi deschise de Pier Francesco Ghetti, rectorul Universitatii Ca’ Foscari din Venetia, Bianca Valota, profesor la Universitatea din Milano, si Monica Joita, director interimar al Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia.La 80 de ani de la initiativa lui Nicolae Iorga de a infiinta la Venetia un „institut artistic si istoric” – numit familiar pana astazi de catre venetieni „Casa Romana” – actualul Institut de Cultura si Cercetare Umanistica a luat initiativa de a-i reuni pe cei mai importanti specialisti la momentul actual in istoriografia Sud-Estului european, disciplina ce i-a numarat printre fondatorii sai pe cel mai mare istoric al romanilor.Pentru prima data, la aproape 20 de la caderea Cortinei de Fier, se vor intalni la Venetia pentru a discuta despre istoria si actualitatea conceptului si a disciplinei: Horst Haselsteiner (Universitatea din Viena, presedintele Comisiei Internationale de Studii Istorice Slave a Comitetului International de Stiinte Istorice), Bianca Valota (Universitatea din Milano, secretarul general al Comisiei Internationale de Studii Istorice Slave a Comitetului International de Stiinte Istorice), Dušan Kováč (vicepresedintele Academiei Slovace din Bratislava), Milen Semkov (Universitatea din Sofia), Ivo Goldstein (Universitatea din Zagreb), Frank Hadler (Geisteswissenschaftliches Zentrum und Kultur Ostmitteleuropas, Leipzig), Vintila Mihailescu (directorul Muzeului Taranului Roman din Bucuresti), Zoltan Szasz (Academia Ungara din Budapesta), Aldo Ferrari (Universitatea Ca’ Foscari din Venetia), Andrei Pippidi (Universitatea din Bucuresti), Francesco Guida (Universitatea Roma3), Giulia Lami (Universitatea din Milano), Joze Pirjevec (Universitatea din Trieste), Rita Tolomeo (Universitatea Roma1), Ion Bulei (Universitatea din Bucuresti), Krzysztof Makowski (Universitatea din Poznan).Acest eveniment stiintific si academic de anvergura europeana a fost precedat de masa rotunda din data de 4 noiembrie, pe tema „Europa Centrala - realitate geopolitica sau utopie culturala?”, organizata de Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia in cadrul „Anului Dialogului Intercultural”. Congresul international de la Venetia va reafirma, totodata, traditia istoriografica romaneasca si va racorda colaborarile la nivel international in vederea crearii, la Institutul Roman, a unui nucleu de cercetare si contacte profesionale in domeniu. In acest mod, Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia isi va consolida pozitia in circuitul universitar si academic de elita din Europa.
|
| In Madrid se infiinteaza Asociatia romanilor afectati de terorism | | | |
| Madrid, Spania/Romanian Global News | | Accesari :255 | | Monday, 10 November 2008 | | {mosimage}Odata cu atentatele de la 11 martie 2004 de la Madrid, romanii din regiune au fost pusi intr-o situatie absolut noua pentru ei, cea de victime ale terorismului. Daca in Romania terorismul este doar un subiect de film, romanii care traiesc la Madrid au simtit pe propria piele amenintarea terorista.
La atentatele de la Madrid, cand au explodat 10 bombe in trenurile de pe ruta Alcalá de Henares – Atocha, romanii au fost a doua nationalitate cea mai afectata, dupa Spania. In acele trenuri distruse de explozii, au murit 16 romani si au fost raniti aproape 100. Dupa atentate s-au infiintat doua asociatii pentru victimele terorismului si romanii au fost inclusi si ei printre acestea, insa la aproape 5 ani de la acele evenimente, victimele nu se simt ajutate pe deplin si considera ca asociatiile existente ofera asistenta in special spaniolilor.Unul dintre romanii afectati de atentatele teroriste, Lorin Ciuhat, doreste sa initieze infiintarea unei asociatii pentru ajutorarea romanilor si a familiilor lor. „Eu cred ca ar trebui sa ne organizam in cadrul unei asemenea organizatii, doar ca sa putem beneficia de asistenta psihologica si juridica adaptata la necesitatile noastre, pe langa sprijinul reciproc pe care ni-l putem oferi. De exemplu, multi romani nu merg la sesiuni cu psihologul pentru ca le este mai greu sa se exprime in limba spaniola si cu atat mai dificil le este sa vorbeasca despre problemele pe care le au. Ne-ar prinde bine sa putem apela la psihologi romani. Cred, de asemenea, ca trebuie sa constituim aceasta asociatie pentru a-i informa pe toti romanii afectati de terorism, dar si pe familiile acestora in privinta deciziilor judecatoresti si a drepturilor care li se cuvin. Sunt multi cei care nu stiu in ce stadiu se afla sentinta procesului de la 11 M”, ne-a declarat Lorin Ciuhat, care pune la dispozitia tuturor romanilor, care doresc sa sprijine infiintarea acestei asociatii, victime sau rude ale acestora, urmatoarele numere de telefon: mobil - 687 868 285, fix – 949322 670 si adresa de email asvictimero@yahoo.es.Lorin Ciuhat a avut o intalnire sicu ambasadorul Romaniei in Spania, Maria Ligor, care a oferit sprijinul pentru infiintarea acestei asociatii si posibilitatea ca membrii acesteia sa se reuneasca.Persoanele interesate sunt rugate sa-l contacteze pe Lorin Ciuhat in vederea constituirii asociatiei romanilor afectati de terorism.(Articol de Felix Damian, pentru Roman in Lume. Mai multe articole interesante gasiti pe www.romaninlume.com)
|
| Arta romaneasca, din nou in prim plan la Quebec | | | |
| Quebec, Canada/Romanian Global News | | Accesari :290 | | Monday, 10 November 2008 | {mosimage}Artistele romance Ofelia Armasu si Oana Comsa prezinta in perioada 12 noiembrie 2008 – 11 ianuarie 2009, la Musee des maitres et artisans du Quebec, expozitia „Dimensiuni culturale romanesti”, anunta Romanian Global News, care citeaza publicatia multilingva Terranova Magazine din Canada.
Evenimentul, organizat in colaborare cu M.A.V.A. – La Marche a l’amour, a la vie et a l’amitie, beneficiaza si de un vernisaj care va avea loc vineri, 14 noiembrie, in prezenta Ambasadorului Romaniei in Canada, Elena Stefoi. La vernisaj, diplomatul roman va inaugura expozitia in compania altor oficialitati locale si personalitati ale vietii cultural-artistice din Canada si Quebec. Vizitatorii vor putea sa ia parte si la un spectacol de melodii de inspiratie folclorica, create special pentru aceasta ocazie de compozitorul roman Dumitru Capoianu.Expozitia reprezinta o activitate mai putin obisnuita, care celebreaza valorile spirituale ale folclorului romanesc, date de icoane, tapiterii contemporane, costume si piese de olarit traditionale. Totodata, expozitia isi propune sa sublinieze pe parcursul ei Ziua Nationala a Romaniei. Icoanele prezente sunt semnate de artistul-pictor iconograf Ofelia Armasu, in timp ce Oana Comsa aduce colaje de materiale de inspiratie folclorica, dar si costume populare originale, tapiterie si obiecte ceramice provenind din diferite regiuni ale Romaniei. Printre numele romanesti incluse in cadrul acestei actiuni culturale se mai numara Dr. Lucian Turcescu, Presedinte al Societatii Canadiene de Studii Patristice si Profesor la Departamentul de Studii Teoligice al Universitatii Concordia si Dr. Elena Gheorghiu, Lect. Dr. la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala din cadrul Universitatii din Bucuresti. Stabilita din anul 1988 in Canada, artista Ofelia Armasu a aprofundat studiul si pictura de icoane participand la expozitii colective pe teritoriul american. In 2004, in cadrul unei manifestari culturale organizate la Galeria InterPallas din Montreal, este remarcata si invitata sa expuna la Ottawa. Astfel ca in ianuarie 2005, pentru a marca Unirea Principatelor Romane din 1918, Ofelia Armasu organizeaza o expozitie individuala si care se bucura de un succes total. Oana Comsa Gabriela s-a nascut la Iasi, insa familia sa a emigrat dupa numai doi ani la Cluj-Napoca. Gustul pentru pictura si pentru arta in general si l-a format in casa parinteasca, intre albumele de arta ale mamei sale, profesor de Istoria Artei la Universitatea din Cluj si in atelierul pictorului clujean Valer Vasilescu.
In 1989 incepe studiile la Academia de Arte frumoase “Ion Andreescu” din Cluj, pentru a obtine o diploma in arte decorative in 1995. In 1996, studii post-universitare si lucrarea “Cercetare in arte plastice si decorative” ii aduc o noua diploma.Intre timp expune de mai multe ori. Lucreaza ca stilist de moda la Sibiu si revine la Academia din Cluj, de data aceasta, ca profesor asociat la catedra de Arte decorative. Din 1999 decide sa traiasca la Montreal, informeaza Terranova Magazine.
|
| PS Marc, la hramul parohiei „Sf. Martin” din Franta | | | |
| Sucy en Brie, Franta/Romanian Global News | | Accesari :285 | | Monday, 10 November 2008 | | {mosimage}Parohia ortodoxa „Sfantul Martin” din Sucy en Brie, Franta isi va sarbatori duminica, 16 noiembrie, hramul, eveniment la care va participa si PS Marc, Episcop vicar al Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale, informeaza Romanian Global News.
Potrivit parohiei ortodoxe, ziua de sarbatoare va debuta la ora 10:15, cu Utrenia, urmata de slujba Sfintei Liturghii, de la ora 10:45, si de o agapa la care sunt asteptati enoriasii, de la ora 13:00. Biserica ortodoxa „Saint Martin” se afla sub jurisdictia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale si ii are ca preoti slujitori pe parintele Georges Bellieres si pe parintele Michel Nicko.
|
| Scoala romaneasca in Michigan | | | |
| Troy, SUA/Romanian Global News | | Accesari :250 | | Monday, 10 November 2008 | | {mosimage}Romanii care locuiesc in Troy, Michigan, sau in imprejurimi pot sa-si aduca copiii la Troy Civic Center la scoala romaneasca care are cursuri din doua in doua saptamani, sambata de la ora 10:30 dimineata, informeaza Romanian Global News, care citeaza Romportal.
Micii cursanti vor lua parte la aceste ore in sala 302 a centrului mentionat, iar adresa este 3400 Civic Center Dr., Troy, MI 48084. Sunt asteptati copiii de toate varstele care stiu sau nu romaneste. Un alt eveniment ce se desfasoara doar in seara de joi, 13 noiembrie, la ora 19:00, este „Seara de povesti romaneasca” care va avea loc la biblioteca din Troy. Aceasta se afla la adresa la Troy Public Library, 510 West Big Beaver Road, Troy, MI 48084 joi seara.
|
| Premiul Emya - aproape de Muzeul ”ASTRA” | | | |
| Sibiu, Romania/Romanian Global News | | Accesari :279 | | Monday, 10 November 2008 | | {mosimage}Vizitele celor doi evaluatori straini din partea Forumului European al Muzeelor au reprezentat un nou prilej de evidentiere a valorii patrimoniului detinut de Complexul National Muzeal ”ASTRA”, precum si a calitatii muncii depuse de colectivul de muzeografi, coordonat cu mare pricepere de catre directorul general, prof. dr. Corneliu Bucur, se arata intr-un comunicat de presa primit la redactie.
Menit sa premieze muzeele care aplica o viziune novatoare asupra colectiilor si care valorifica, in mod original, valorile de patrimoniu de interes local, national si international, Premiul Emya (Muzeul European al anului) este considerat un adevarat Oscar al domeniului muzeal. Candidatura Muzeului ”ASTRA” este justificata de rezultatele exceptionale si de progresele realizate in ultimii ani, prin infiintarea unor noi unitati, prin ameliorarea expozitiilor de baza si prin inovatii precum pavilionul Etno-Tehno Park, din Muzeul in aer liber. Fiind unul dintre muzeele cele mai dinamice din lume, Muzeul ”ASTRA” este, asadar, indreptatit sa spere la primirea acestei recompense, care nu ar reprezenta, de altfel, singura recunoastere venita din partea prestigiosului organism international. In 1993, in Portugalia, directorului general al Muzeului ”ASTRA” i-a fost decernata distinctia personala Emya, momentul respectiv reprezentand, de altfel, cea mai recenta acordare a distinctiei (in total, distinctia a fost acordata numai de cinci ori). "Insasi inscrierea intr-o competitie de o asemenea anvergura reprezinta o ambitie uriasa. Astfel, anterior participarii celor doua muzee sibiene – Astra si Brukenthal – au mai fost inscrise putine muzee romanesti, iar premii au fost primite de catre Muzeul Țaranului Roman (Premiul "Muzeul European al anului" - in 1996) si de catre Muzeul National Cotroceni (mentiune speciala)."Intr-o corespondenta de saptamana trecuta, doamna Taja Vovk Cepic, primul evaluator sosit la Sibiu, a evidentiat eforturile conducerii si ale colectivului muzeului, care s-au straduit sa ofere, intr-un timp scurt, o imagine cat mai elocventa despre realizarile muzeului sibian: ”Sunt de acord ca a fost pacat ca nu am avut mai mult timp pentru un schimb de idei mai profund, dar va asigur ca am fost impresionata atat de realizarile si cunostintele dvs., cat si de amabilitatea colegilor, care au avut mare grija, au fost foarte atenti cu mine si mi-au oferit atat de valoroase si multe informatii.” De o receptare pozitiva s-a bucurat institutia sibiana si din partea domnului Wim van der Weiden (presedintele Forumului European al Muzeelor), care a declarat: ”Muzeul ASTRA este un muzeu european. Combina caracteristici locale, regionale si nationale cu influente din intreaga Europa. Conecteaza identitatea individuala cu mentalitatea (sau spiritul) european.”(Foto: prof. dr. Corneliu Bucur-dreapta in imagine, cu invitatul sau Wim van der Weiden, in plimbare prin muzeul in aer liber de la Sibiu)
|
| Concert de muzica folk la Centrul Cultural Romanesc din Munchen | | | |
| Munchen, Germania/Romanian Global News | | Accesari :285 | | Monday, 10 November 2008 | {mosimage}Centrul Cultural Romanesc din Munchen va gazdui sambata, 15 noiembrie, incepand cu ora 20:00, un concert de muzica folk cu cantece romanesti si cover-uri din repertoriul international, concert sustinut de formatia ULMplugged, pentru studenti si tineri romani din Munchen, anunta Romanian Global News.
Potrivit gazdei evenimentului, concertul va avea urmatoarea structura: circa o ora de folk romanesc (Dagos Saracsan) - cover-uri pe piesele celor de la Pasarea Colibri, Ducu Bertzi, Mircea Baniciu, Nicu Alifantis Mircea Vintila, Vali Sterian, Phoenix, Mircea Bodolan si cateva compozitii proprii, ULMplugged - 30-40 minute de muzica unplugged internationala, toate urmate de o petrecere studenteasca- Semesteranfangsparty, incepand cu ora 22:00. Intrarea este libera (locul ales pentru derularea concertului poate accepta maxim 60-70 de persoane si din acest motiv se asteapta inscrieri si confirmari). Lista de inscriere se gaseste la adresa: de.amiando.com/StudromKonzert
Centrul Cultural Romanesc din Munchen se afla la adresa Kreuzstrasse 16, 80331 Munchen.
|
| Expozitie de pictura si sculptura romano-belgiana | | | |
| Bruxelles, Belgia/Romanian Global News | | Accesari :250 | | Monday, 10 November 2008 | | {mosimage}Sculptorul Marian Sava si pictorita Claudia Goethals isi expun o serie de lucrari in perioada 6-23 noiembrie la L'Abbaye de Forest, place St Denis, din Bruxelles in organizarea Le College des Bourgmestres et Echevins de la Commune Forest, transmite Romanian Global News, care citeaza portalul romanilor din Belgia. Expozitia se intituleaza "Vibratii" si va putea fi vizionata de miercuri pana duminica, in intervalul orar 14:00-17:00.
Marian Sava s-a nascut in anul 1950 la Galati. A urmat cursurile Academiei Regala de Arte Frumoase din Bruxelles, tara in care s-a si stabilit. Lucrarile sale au putut fi vizionate de catre publicul din Belgia, dar si din alte tari, precum Franta, Luxemburg, Turcia, Grecia, Liban, Elvetia si Italia. Pe langa tarile mentionate, poate fi gasit si in expozitii personale in Romania, Olanda si Germania.
|
| Mancare romaneasca livrata acasa in Calgary | | | |
| Calgary, Canada/Romanian Global News | | Accesari :241 | | Monday, 10 November 2008 | | {mosimage}Romanii din Calgary care vor sa simta din nou gustul mancarii de acasa pot comanda on-line, prin intermediul adresei de web mariamarket.net, mancare romaneasca ca la mama acasa, transmite Romanian Global News.
Produsele vor fi livrate la domiciliul clientului, iar plata se face in momentul livrarii sau se pot ridica din magazin. Primul pas pe care trebuie sa il faca utilizatorul site-ului este sa isi aleaga produsele pe care si le doreste,dupa care trebuie sa le adauge in cos, sa le verifice si sa mearga apoi la pasul checkout. Totodata, cumparatorul online trebuie sa isi verifice adresa la care vor fi livrate produsele, deoarece by default aceasta va fi adresa utilizata in momentul inregistrarii pe site. Ultimul pas este un click pe "Confirm Order". Produsele vor fi livrate la domiciliu sau se pot ridica din magazin. Detalii sunt oferite la "Detalii Magazin Online".Maria Market este un magazin cu Specific Romanesc si Est European care se afla la adresa #42, 2770 – 32 Avenue NE, Calgary, Ab (403) 291-6828. Pe lista de produse se afla apa minerala romaneasca, branzeturi si lactate, ceaiuri, compoturi, conserve, condimente, gemuri, muraturi, preparate din carne, paine, patiserie, dulceata, mezeluri si afumaturi, dar si torturi pentru ocazii speciale.
|
|
|
Arhiva 2008 -
decembrie, 2008
-
noiembrie, 2008
-
octombrie, 2008
-
septembrie, 2008
-
august, 2008
-
iulie, 2008
-
iunie, 2008
-
mai, 2008
-
aprilie, 2008
-
martie, 2008
-
februarie, 2008
-
ianuarie, 2008
|
